Razele becurilor, gălbui și Bătrânul, în picioare, îl — Da pe la voi este filtrate, îl dureau, ca și când examina ceremonios și jicnit Ciuleandra? ar fi intrat repede, după un pentru necuviința lui de-a se — Ciuleandra? zâmbi Leahu. întuneric mare, într-o fi rostogolit pe scaun înainte Cum să nu fie, boierule? Da lumină orbitoare. Toate să-l fi poftit. Era și el în frac, pe la noi îi zicem Șuleandra, lucrurile i se înfățișau cu cu pieptul plin de decorații c-așa am apucat... Tare reliefuri neobișnuite. Lângă peste care se așternea barba- frumos joc — adăogă apoi sofa, blana de urs alb se i maiestoasă, argintie și dânsul. Parcă nici nu-ți mai zbârlise[...] În cămin două deosebit de îngrijită. vine să te oprești dacă l-ai buturuge mocneau cu flăcări (Policarp Faranga) început... Ați jucat poate și galbene[...] Între cele două d-voastră Șuleandra, ferestre dinspre stradă, boierule? consola, cu oglinda până-n — Da... tavan, încărcată de pufuri, borcane, sticluțe și alte obiecte, din arsenalul de întreținere a frumuseții feminine... ,,Ion” de Liviu Rebreanu Așezarea Alimentația Vestimentația Divertisment Casa învățătorului este cea Câteva vedre de rachiu Rochia de mireasă era Duminică. Satul e la horă. Și hora dintâi, tăiată adânc în coasta îndulcit răscoliră curând gata. O lucrase însăși e pe Ulița din dos, la Todosia, unei coline, încinsă cu un veselia oaspeților. Laura și o făcuse o văduva lui Maxim Oprea. pridvor, cu ușa spre uliță și minunăție. cu două ferestre care se uită Iar dăscălița cu fetele alegeau De tropotele jucătorilor se hurducă tocmai în inima satului, fasole pentru mâncarea de pământul. Zecile de perechi bat cercetătoare și dojenitoare. seară Someșana cu atâta pasiune că Pe prichiciul pridvorului, în potcoavele flăcăilor scapără dreptul ușii, unde se spală Dăscălița, alegând cărnurile, scântei, poalele fetelor se bolbocesc, dimineața învățătorul. a găsit vreme să repeadă o iar colbul de pe jos se învâltorește tocană grasă și piperată și Ușa e închisă cu zăvorul; chiar să răstoarne o Învârtita ține de vreun ceas, fără acoperișul de paie parcă e un mămăliguță lângă ea întrerupere, și tinerii nu se mai cap de balaur; pereții văruiți satură. de curând de-abia se văd prin spărturile gardului. După-amiază, când a isprăvit treburile casei, dna Herdelea, străjuiește o ulcică verzuie de lut. ,,Baltagulț” de Mihail Sadoveanu Așezarea Alimentația Vestimentația Divertisment Căsuţele şindrilite între Fiindu-le lehamite de lapte, nu vă mai place catrinţa şi Le-au cântat lăutarii, au garduri de răzlogi brânză şi carne de oi sfârtecate de cămeşa îţi arăt eu coc, valţ şi băut, s-au îmbrăţişat lup, aduceau de la câmpie legume. bluză Tot de la câmpii largi cu soare mult aduceau făină de păpuşoi. Purta părul împletit în cunună, fără nici o broboadă, după Aţâţă focul şi pune ceaunul de rânduiala fecioarelor. Era mămăligă. Caută în cuibare vreo desculţă, ciuboţelele cu potcoave două ouă. Scoate nişte brânză în galbene şi cu vârfuri de glanţ scăfiţă. cumpărate de la Gheorgheni le ţinea numai pentru hore şi nunţi La jidovi mă duc să beau vin de şi pentru drumurile la târg. stafide şi să-i întreb dacă nici ei (Glanţ - lac) n-au avut treabă la Dorna în iarna asta. Şi eu te poftesc pe dumneata, stăpână, să-mi dai tohoarcă şi căciulă şi piele pentru o păreche nouă de opinci. (Tohoarcă - cojoc mare ciobănesc.) ,,Mara” de Ioan Slavici Așezarea Alimentația Vestimentația Divertisment Hainele îi erau cam largi şi I se spunea că neamţul mânecile surtucului ajungeau mănâncă şi bea, pierde zilele până la degete, dar nimic şi petrece nopţile în joc de nu era din târgul de cărţi vechituri, ca mai nainte. Ședea mai Ea-i potrivi legătoarea la gât bucuros la birt decât acasă şi-i scutură pe ici,pe colo haina atingând-o Iară el petrecea cu uşurel cu vârful degetelor prietenii săi în joc de cărţi