Nr. 1149 , 15.01.2015 - 22.01.

2015 Numarul curent Arhiva Abonamente Publicitate Newsletter Contact

Asul de inima Lumea romaneasca Medicina naturii Spiritualitate Enigme Sanatate Medicina populara Cauta

Formula AS Arhiva Anul 2006 Numarul 726 Societate Ursitul din oglinda

Recomandari Societate

Free Downloadable Videos

Download The Most Viewed End Time Bible Prophecy Videos Online Today!

Ursitul din oglinda

In satele hutule din Bucovina, magia face parte
din viata de zi cu zi. Mai ales "facerile" de
dragoste sunt mostenite si transmise odata cu
zestrea.

In noaptea de Sf. Andrei

Aproape in fiecare zi, batrana Sidonia se gandeste la ...C ititorii raspund

Paltinu, catunul luminos al primei si ultimei sale iubiri.
Paltinu, sat bucovinean hutulesc, risipit pe coamele Acasa
muntilor, tinut salbatic pe inaltimi in care basmele sunt
inca vii, unde pana nu demult, solomonarii, Accente
descantatoarele si mumele padurii umblau nestingheriti
printre oameni, unde fiecarei fete ii era "harazit din cer" C ititorii intreaba...
un singur om pe care sa-l gaseasca si sa-l iubeasca
pana la moarte... C osul cu targuieli
Isi aminteste casa copilariei. C hipul ei blond, cu zulufi pe Miez de vara la Paltinu, pe
O bcinele bucovinene
frunte, vazut pentru prima oara intr-o oglinda. Primele C ultura
zvonuri despre flacaii care-i dadeau tarcoale pe la ulucii gardurilor... Dar mai cu seama
Din lumea necuvantatoarelor
noaptea aceea de demult, in care l-a visat "clar, in carne si oase", pe cel ce avea sa fie
marea iubire a vietii sale. Noaptea magica de Sfantul Andrei, in care toate fecioarele din Eveniment
satele ascunse in munti ieseau dezbracate din case, pentru a savarsi "vraja ursitului".
Acum pare doar o superstitie, un joc, un descantec copilaresc si pagan, dar Sidonia Forma maxima
sustine ca nu este. Ei i s-a intamplat. Asemeni ei, si altor femei-copile din satul acela
"aparte", ascuns sub obcinile Feredeului. De fata o chema Vereha. Sidonia Vereha. Avea Frumusete
16 ani, cand a iesit tematoare din casa, in miezul noptii de Sfantul Andrei, si stelele-i
pareau mai mari si mai limpezi decat oricand. N-a marturisit atunci taina asta decat Intrebarile saptamanii
fratiorului ei, Gheorghita, mai mic cu sapte ani, alaturi de care dormea lipita strans, sus,
pe "vatruta" calda din odaia cea mare. I-a pus o palma pe gura, soptindu-i sa nu mai Lumea romaneasca
zica nimanui, niciodata. Apoi a iesit. S-a strecurat pe langa patul tatalui lor ostenit si a
iesit in bezna rece a ograzii. Singura, cu parul despletit si camesoiul cel alb de in, lung Medicina naturista
pana la pamant. Pumnii ii erau plini de seminte. Seminte aspre, fosnitoare, de canepa. A
strabatut curtea pana in capatul ei, ajungand dinaintea usii enorme a soprului, dinaintea Mica enciclopedie AS
trunchiului gros si batran pe care toti barbatii din neamul ei au spart lemne pentru foc,
S.O.S.
izbindu-le cu toporul, cu forta uluitoare a bratelor de padureni hutuli. Trunchiul! Trunchiul
asta de copac e "mijlocu" vrajii, locul de unde porneste toata puterea. Sidonia isi Societate
aminteste. S-a dezbracat imediat in pielea goala. Statea acolo, cu picioarele desculte pe
lutul inghetat al bataturii, unde abia se asternuse fin primul puf al zapezii. Dar, zice ea, Spectator
"parca nu samteam frigu". Un clocot adanc ii cuprinsese intreaga faptura. Era fix miezul
noptii, cand a inceput descantecul. Repetat, rostit "in cruce", pe cele patru parti ale Spiritualitate
trunchiului rotund, noduros. "Andreiu, Andreiu, ia colopni siu!..." "Andrei, Andrei, eu
canepa seman!" Si-n timpul asta, arunca semintele din palma in toate cele patru colturi Strabunica stie tot
ale noptii. "Andreiu, Andreiu...", vechi versuri hutanesti, insemnand cam asa: "Andrei,
sa-mi spui in vis cu cine-o sa culeg canepa la toamna!". Si alte asemenea franturi de Sub lupa
descantec "furate" de pe la batrani, pe care nu vrea sa mi le mai spuna, caci sunt
"cumva" un secret. Tine minte si-acum trunchiul lucind in lumina lunii, trunchiul in care
toporul barbatilor sticlea "infiptat" pana la prasele, tandurile de lemn alb, aruncate in Contul meu
jurul lui, urletul catorva caini sihastri in departari. Goala, strangand in maini straiele
albe, s-a furisat inapoi in casa. Si-a pus camasa cea lunga sub cap, in chip de perna, si
a adormit cu capul pe ea, visand. C hiar in acea noapte, l-a vazut in vis pe barbatul ei. L- adresa e-mail
a vazut clar, in carne si oase: un barbat voinic, scundac, c-un chimir grozovan, inflorat,
palaria lasata misterios peste ochii verzi, si mustacioara ingusta cat nasul. Un barbat
frumos, mai in varsta decat ea, care venea spre dansa pe-o anumita ulita a satului,
ajungea chiar pana in fata ei si-i aseza amandoua palmele pe umeri. "I-am vazut exact Intra
figura lui, da nici nu stiam de dansu atuncea", zice Sidonia. "Parca-l cunosteam eu la
fata, asa cumva, da nu stiam de unde sa-l iau..." Peste doar doua zile, un anumit barbat
a venit spre dansa pe-o anumita ulita si i-a asezat amandoua palmele pe umeri. Dupa C ont nou Am uitat parola
alte doua luni, a venit la ea acasa, s-o ceara de nevasta. Il chema Vasile Bodnarescu,
era cu 11 ani mai mare decat ea. Era barbatul langa care avea sa traiasca vreme de 60
de ani incheiati, "in cea mai buna intelegere". Era intocmai barbatul din vis. Formula AS pe Facebook

Descantec de fata mare

converted by W eb2PDFConvert.com
 Sunt alaturi de aceeasi Sidonia, dupa aproape 70 de ani
de la acea fabuloasa intamplare, in Fundu Moldovei,
comuna mare, romaneasca, adunata lunguiet la poalele Formula AS
obcinilor cu povesti. Aici s-a retras batrana hutula acum Like
cativa ani, imediat dupa ce Vasile, barbatul ei din vis, a
murit. N-a mai putut sta in casa aceea. A vandut-o si a
coborat din munte, cumparandu-si alta aici. A facut asta 116,666 people like Formula AS.
fiindca a vrut sa-si petreaca ultimii ani alaturi de
Gheorghita, batranul ei frate, langa care dormea in
copilarie, pe "vatruta" focului, si a carui nevasta murise,
de asemenea, nu de mult. Ea n-a putut avea copii, nu
mai are pe nimeni. Acest Gheorghe Vereha e singurul
prieten adevarat si povatuitor de suflet care i-a ramas.
Si-a cumparat casa chiar peste drum de a lui. Se
intalnesc in fiecare amiaza, povestesc amandoi din
trecut. Asa, impreuna, se simt ca-n vremurile dintai. Nu
Facebook social plugin
se mai simt singuri. Sidonia cu ochii azurii
Stau cu cei doi frati la o masa lunga, sub un cires
ramuros, in curtea dezmierdata de racoare a batranului Vereha. Langa bancuta mea e-o
cismea cu parghie lunga, din fier frumos ornamentat, la care vin sa-si umple caldarile
toti vecinii, caci Gheorghita are apa cea mai limpede si mai buna din intreg satul. Publicitate
Sidonia sade in capul mesei, serioasa, solemna, cu bratele incrucisate. Observi, prin
cateva amanunte abia sesizabile, ca s-a aranjat putin pentru oaspeti, inainte de a trece
drumul dinspre casa ei: capotul elegant cu flori, buzele usor vopsite, cerceii cu pietricica
violeta, pe care i-a primit odata, in dar, de la barbatul mult iubit... Nici acum, la sase ani
de la moartea lui, nu-i vine a crede ca el nu mai este. Ochii azurii ai Sidoniei privesc
drept inainte, nemiscati. Parul de argint si l-a taiat singura, nu demult. Scurt, drept,
retezat sever, ca pentru o penitenta. Arareori am intalnit pe cineva care sa-mi
povesteasca pe-un ton atat de egal, secatuit cumva de orisice patima, despre niste
episoade de-o insemnatate aproape capitala din propria viata. Ma lamureste prin vorbe
simple, rostite cat se poate de monoton si firesc, ca aceasta lunga iubire pentru omul ei
a fost presarata mereu cu intamplari magice, unele de-a dreptul incredibile. Atunci, in
noaptea Sfantului Andrei, n-a fost pentru prima oara cand si-a "vazut" ursitul. Acelasi
Publicitate chip il mai vazuse o data, c-un an inainte, printr-o alta vrajitorie femeiasca. Iarna anului
1937. C hiar la miezul noptii Anului Nou. Mai multe fecioare din Paltinu se stransesera
intr-o odaie a unei case hutulesti de pe culmi. C hiar parintii le dadusera incuviintarea,
lasandu-le singure acolo, cunoscand din batrani puterea acestui descantec de fata mare.
S-au dezbracat toate in pielea goala si au ingenuncheat prin colturile odaii, spunand
necontenit rugaciuni. Fecioare albe, tinand palmele unite in dreptul gurii, rugandu-se cu
inima curata la Dumnezeu ca sa le arate flacaul predestinat. Adusesera cu ele doua
lumanari mari, folosite nu de mult la o cununie savarsita in biserica. Le-au pus aprinse,
de-o parte si de alta a unei mese goale. Doua lumanari, singurele doua lumini din odaie.
Si, chiar la miezul noptii, doua fete dalbe au pornit catre masa aceea, tinand in maini
doua oglinzi. S-au asezat fata in fata, de-o parte si de alta a mesei luminate, aratandu-si
oglinzile una alteia. Ea, Sidonia, fata cu gropita in barbie si carliontii blonzi pe frunte, s-a
uitat prin oglinda fecioarei din fata ei in oglinda din palmele sale. Si atunci, in lumina
tremurata a lumanarilor... l-a vazut. "L-am vazut prin oglinda cealanta in oglinda mea.
L-am vazut acolosa noaptea, in oglinda, ca intr-o poza miscatoare. O poza parca asa,
mai mult alb-negru, decat color. Abia pe urma mi-am dat seama ca omu ala era tot
Vasile. Vasile, ursitu meu..."
Tot in noaptea aceea, Sidonia a coborat la paraul Pausei, tinand in palma doua "coaje"
de nuca. A pus inauntrul cojilor doua lumanarele si le-a dat drumul pe apa. Apoi a inchis
ochii si s-a straduit sa se gandeasca numai si numai la barbatul care i s-a aratat in
oglinda vrajita. Daca, pe apa, cojile cu lumini se uneau, insemna ca se va casatori cu
dansul. Daca nu, insemna ca cei doi ursiti tot se vor iubi, dar vor suferi din pricina
dragostei lor, toata viata... C and fecioara a deschis ochii, "coajele" erau deja una langa
alta, plutind la vale impreuna... Intreg paraul Paltinului era plin de lumini. Aproape toate
fecioarele din noaptea aceea a anilor 1937-1938 aveau sa se marite cu flacaii pe care i-
au vazut in oglinzi.

Inelul din paharul cu apa

Batranul fratior Gheorghita Vereha

o incuviinteaza mereu, in tacere,
pe sora lui. Stie si el aceste stranii
credinte populare. Si nevasta lui tot Cele mai citite articole
asa l-a "vazut", cand era copila. El
insusi a vazut-o, dar prin alte vraji O planta sacra: Verbina
fecioresti, de care-mi va spune mai
tarziu. Gheorghita Vereha arata ca Henri C oanda si apa vietii
un dascal de moda veche, cu
fruntea inalta, parul alb ca laptele, Ursitul din oglinda
dat regulamentar pe o parte, vorba
hotarata si cumpanita, in care nici Leacuri de la cititori
un cuvant nu-i rostit far-un ragaz
preliminar de gandire. Incerc sa O vacanta de vis
pricep de unde vin acele practici magice, acele vechi
descantece de dragoste, iar el imi spune ca, daca i-as
cunoaste mai bine pe oamenii locului, n-ar mai fi de Comentarii recente
mirare.
"Dac-ati ramane peste noapte, as putea sa v-arat chiar O planta sacra: Verbina
acuma, la miezu noptii, cine vi-i ursita", zice Sidonia intr-
un tarziu, cu acelasi glas egal, pierdut. La inceput, nu Sunt foarte incantata de
inteleg ce spune. Abia dupa cateva clipe, cand imi dau acest articol deoarece tocmai
mai bine seama, tresar. Sa-mi aflu ursita? Asadar, ea trec printr-o perioada...
insasi se pricepe la aceste vechi practici ritualice? "Da,
sa aflati cine v-a fost ursita", completeaza batrana,
ghicindu-mi mirarea. "Ati putea-o vedea la noapte, intr- Fundatia Formula AS
un pahar cu apa, in cercu unui inel..." Auzind de apa si
inel, fratele ei tresare la randu-i, aproband insistent din
cap: "Da, da! Asta sa stiti ca chiar ii adevarat! Asta am Batranii singuri, bolnavii, orfanii
facut-o si eu si-i drept ca chiar asa o fost. Asta o pot Vasile Bodnarescu, m ilitar asteapta sponsorizarile
face si cei de parte barbateasca si nu-i neaparat sa fii dumneavoastra...
fecior. Va spun, daca faci treaba asta, poti vedea nu numai pe-acela care ti-i ursit, poti
vedea pe oricine care ti-i drag, oriunde ar fi el. Il vezi asa, ca-ntr-un film, chiar daca el ii
la mii de kilometri departare. C eva se-ntampla acolo, in cercu cela a inelului! Asta am 0
vazut si eu. Da, si eu am vazut...".

converted by W eb2PDFConvert.com
C ei doi frati carunti se uita unul la
altul, de parca si-ar cere reciproc
consimtamantul. Tacit, doar din
priviri. Si-n cele din urma, se
hotarasc c-as merita, totusi, sa-mi
dezvaluie taina. "Treaba asta" se
face tot la miezul noptii, nu
conteaza-n ce zi. Mergi la fantana,
scoti apa ne-nceputa, iar cand te
intorci spre casa, nu vorbesti cu
absolut nimeni. Aduci cu tine doua
lumanari din acelea mari si o
verigheta de aur, folosite nu
demult, la o sfanta cununie. Pe-o
masa goala din mijlocul odaii
asterni un strat de faina de grau.
"Faina sa fie fiiina, fina de tot. Nu
trebuie presata, numa netezita,
uite-asa, uite-asa..." Pe acest
"pat" de faina alba, asezi incet un
pahar plin cu apa ne-nceputa, in
mijlocul caruia dai drumul sa cada
inelului. Sa coboare acolo, la
mijlocul apei. Pe masa, de-o parte
si de alta a paharului, aprinzi cele
doua lumanari ale unirii dragostei.
Singurele doua lumini, in odaia
neagra. Apoi incepi sa spui
rugaciuni, privind apa. "Zici
rugaciuni mereu, Ii zici lui
Dumnezeu sa te-ajute "sa vezi".
Bine-ar fi fost sa si postiti c-
osaptamana-nainte..." Iei o
oglinda pe care-o pui inaintea
paharului, in asa fel incat prin ea
sa poti vedea cat se poate de bine
fundul paharului si cercul inelului
de aur. Si-n cele din urma, prinzi
"dunga" paharului cu degetele si-
ncepi sa-l rotesti usor-usor, "ca o
lupa", in lumina portocalie a
lumanarilor. "Trebuie paharu luat
pe margine si rasucit asa, uite-
asa... Uite-asa, ia!", explica
Gheorghe Vereha. "Il prind si-l
invartesc asaaa, incet, finut, cu
grija, din gura paharului, pana ce
la fundul apei, in gaura inelului...
apare o figura! Va jur, asta am
vazut si eu, cand am fost tanar.
Mergeam la o vadana batrana
acolo, sus pe deal, una Parasca
Ohrenciuc, ne strangeam in juru ei
la miezu noptii si dansa ne-ajuta
sa facem. Am vazut asa, un cap
frumos de fata. L-am vazut clar,
mic, in rotundu de aur. Fata asta
pe care am vazut-o urma sa-mi
fie mie, mai tarziu, si nevasta. Da
treaba-i ca n-am vazut numai eu - o vazut mai multi!
C hiar am fost curios daca doi oameni pot sa vada
acelasi lucru acolo, in apa. Dupa ce-am fixat oglinda,
dupa ce-am terminat de invartit si paharu, pana ce
chipul se vedea cel mai clar, dupa aceea m-am sculat de
la masa, s-o dus altu in locu meu, in aceeasi pozitie, si-o
vazut acelasi lucru. Doi, trei, patru oameni diferiti o
vazut acelasi chip de fata! Pe urma se ducea altu, misca
paharu, punea oglinda si vedea altceva. Nu spunea ce,
astepta sa ne punem si noi in locul lui si sa ne uitam. La
urma, ne ziceam fiecare, la ureche, ce-am vazut.
Rezultatul era mereu la fel: toti vazuseram, de fapt,
acelasi lucru. Puterea oglinzii ii nemarginita, asa sa stiti.
C hemi totul in ea. Si mortii, si viii, tot, tot."
Imi amintesc ca tot prin muntii hutulilor, la Brodina de
Sus, auzisem de-un solomonar batran, unul Tanasie,
care la ploi grozave, iesea din casa c-o oglinda mare,
Sidonia si Vasile, barbatul ei
greoaie, pe care abia putea sa o tina in maini. Nu se uita cel "ursit"
spre furtuna. Doar intorcea oglinda spre locul de unde
veneau furioasele ploi, spre tunete si fulgere, borborosea un descantec secret, cu capu-
ntors, si de fiecare data, urgia ocolea satul. Il intreb pe Gheorghe Vereha cum se
explica obiceiul oglinzilor printre hutuli. Batranul imi da un raspuns simplu: "Poate fiinca
lucrurile minunate nu le poti privi niciodata in fata. Daca te-ai uita cu ochii tai la o
frumusete asa de mare, daca ti-ai vedea cu ochiu liber ursita si viata ta de-acuma-
nainte, cred ca... nu stiu. C red ca pan la urma, ti-ai putea chiar si pierde mintile...".

Descantec de dor

Sidonia isi trece o palma peste privirea albastra, ca si

cum ar vrea sa stearga astfel, printr-un simplu gest,
toate suferintele vietii sale. Dupa doar cateva clipe,
redeschide alti ochi: limpezi, senini, ca de copila. Se
insufleteste brusc, parca printr-un farmec. "Da, oamenii
erau altfel, mai curati, altadata!", zice convinsa, cu
vorbe energice, darze. "De-aceea reuseau ei sa vada
"lucrurile nevazute". Pentru ca aveau credinta in
dragostea lor. Pentru ca ei voiau sa vada, credeau cu
adevarat c-o sa vada ce trebuie sa vada..." O bcinele Bucovinei, una din
zonele cele m ai arhaice din
Tot asa, cu un pahar, cu apa ne-nceputa, cu doua Rom ania
lumanari si-un inel de aur, Sidonia a reusit sa-si mai
vada barbatul si dupa cununie, cand ei doi erau tineri, fericiti, dar departe unul de altul.
Atunci - zice - "l-a vazut "de dor"". S-au logodit in anul 1937, si la numai zece zile dupa
logodna, el a trebuit sa plece in razboi. N-au avut timp sa mai faca nunta. L-au luat intr-
o dimineata, din pat, de langa dansa. L-au lasat o singura ora, ca sa-si faca bagajele si
sa-si ia ramas bun. Abia apucasera sa se cunoasca, sa traiasca cateva zile impreuna.
Vasile a fost trimis sa lupte tocmai pe frontul de rasarit, undeva in Rusia. Asa ca Sidonia
n-a putut sa se bucure de barbatul visat decat tocmai dupa sapte ani, in 1945. In anul
1942, in satul Paltinu a ajuns o veste: ostasul Vasile Bodnarescu era dat disparut.
Probabil ca a cazut la datorie. Tanara femeie a primit stirea cu aceeasi infatisare calma,

converted by W eb2PDFConvert.com
 inexpresiva, cu privirea aceea rece, goala, atintita spre nicaieri. A pornit catre casa si a
intrat, inchizand incetisor usa in urma ei. Firesc, ca orice femeie maritata care ajunge
ostenita acasa, pregatindu-se sa-si astepte barbatul. Abia catre seara, cand si-a ispravit
toate treburile, a scos dintr-un cufar paharul, lumanarile si inelul...
***
In noaptea aia l-a vazut iarasi. "Am vrut numai sa vad ce mai face. L-am vazut asa, ca
un film mic, acolosa, in apa. C a un film mic color, rotund, luminat, in cercul verighetei.
Era el, in mijlocu inelului, batand la o masina de scris, undeva intr-o odaie. Era noapte,
el era aplecat deasupra masinii de scris si batea cu degetele lui acolo, si la mana stanga
avea un bandaj mare, cu sange..."
A doua zi, Sidonia a iesit pe ulita, zicand sec, indiferent, in stanga si-n dreapta, fiecarui
trecator: "Omu meu n-o murit". Iar peste un an, in toamna lui 43, Vasile al ei s-a intors
acasa. Purta in ranita doua masini de scris nou-noute, pe care fusese delegat sa le
aduca in tara. Pe bratul stang, peste uniforma, avea o brasarda alba - banderola aceea
a tuturor soldatilor care au fost raniti in lupta. Da, fusese impuscat, apoi numit sanitar
intr-un spital indepartat din partile Odessei. Lucrase acolo vreme de doi ani, ca un fel de
functionar in spital, pana ce s-au retras rusii. I se pierduse urma, nimeni nu mai stia
nimic de dansul. Nimeni, in afara Sidoniei.
In toamna aceea venise acasa doar pentru o luna de zile, intr-un fel de permisie. C ea
mai fericita luna din viata tinerei femei. Atunci au facut nunta cea adevarata, pe 5
septembrie 43, intr-o casa "c-o camera de sase metri pe sase si-o tinda", in care a
incaput aproape intreg satul, iar ea, invesmantata in straiul cel alb, cu coronita-n par si
tulpini lungi de flori rosii tesute pe ie, se simtea "cea mai mandra mireasa din cate-au
fost in lume". Imediat dupa nunta, Vasile a plecat din nou in razboi si s-a intors in 1945,
pentru totdeauna. 60 de ani au trait impreuna, "cu totul si cu totul fericiti", fara a se
certa "serios" nici o zi. Iar acum, omul ei este mort.Dupa
disparitia lui, Sidonia s-a mai gandit uneori sa il caute in
inelul de aur, "sa vada ce mai face el acolo sus, prin
cer". C u toate c-a dorit mult sa mai savarseasca vechiul
descantec, a hotarat, totusi, sa nu il mai faca. Si-a zis
ca-i posibil ca, in zilele nebune de azi, farmecul asta sa
nu mai aiba tot atata putere. Si oricum, n-ar avea nici un
rost, caci vraja "se tine" in primul rand pentru a "vedea"
oameni tineri, in carne si oase, oameni infocati de
dragoste trupeasca din lumea celor vii. ""Facatura" asta
ii numa pentru vremea tineretii. In ziua de azi, oamenii
nu mai poa sa vada ce trebuie sa vada...", repeta
mereu. Asa ca s-a hotarat sa-l viseze. Sa-l viseze
normal, noaptea in somn, ca orice om obisnuit, fara nici
un fel de fermecatorie. Si chiar a reusit. In fiecare
noapte, il vede in vis. "In toate noptile imi vine in vis si Fratii Vereha. Viata i-a
vorbesc cu el. Am vorbit cu el mereu, mai mult despre reunit
cand eram amandoi impreuna..." Acum, ea ii zice "in
treacat" lucruri oarecum marunte: cum mai sta cu sanatatea, ce mai face fratele ei,
Gheorghita, ce s-a mai intamplat in asta vreme prin sat si pe intregul pamant. Iar el, din
ce in ce mai des in ultimul timp, aproape noapte de noapte, o imbratiseaza cu dragoste
si o cheama acolo, la dansul.

Fotografii de Iulian Ignat

Horoscopo Tauro Hoy

Search multiple engines for horoscopo tauro hoy

Bogdan Lupescu

0 Like 12 people like this. Sign Up to see what your

friends like.

Vizualizari (15.690) Note (1) C omentarii (0)

Alte articole din acest numar

Henri C oanda si apa vietii Marius Teicu Evtusenko in direct cu

Dinescu

Clarvazatoarea Magda D
Afla DacaTe Inseala?Afla-ti Soarta. Tarot - Magda Daniela-0749812200

Media 5,00 / 5 (1 note)

9,1 % Popularitate
Trimite prin Yahoo! Messenger
Recomanda unui prieten prin e-Mail
Aboneaza-te la newsletter
Tipareste articolul

Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!

Numar curent | Arhiva | Abonamente | Publicitate | C ontact Harta site | Sus

converted by W eb2PDFConvert.com
Reproducerea, difuzarea sau folosirea partiala sau in intregime a materialelor prezentate este interzisa fara acordul nostru scris.
C opyright 1998-2006 Formula AS. Va rugam sa cititi cu atentie termenii si conditiile / politica de confidentialitate

converted by W eb2PDFConvert.com