Sunteți pe pagina 1din 7

1!|ATATA Aill.

lA

CULEA

3rp,fr
_:6?gp,rtb%<!ilutn':-=

Numele ei la na;tere era Nicoleta Dragomirescu.


S-a mirat qi maici-sa atunci cAnd a vizut ci e fati,
singura, in rest, doar biiefi. Era un copil mic, slab,
invine{it la fa1i, de culoarea salamului cind urla dupi
lapte cu tofi cei doi plimini. Era al treilea copil, iar
rnaici-sa, Aurelia Dragomirescu, avea deja experienfa
cregterii unui copil, dar gi nepisarea care vine dupl
al doilea niscut. Femeia lucrase la intreprinderea
Daciana, singura femeie de acolo care gtia si fasoneze
metal gi si foloseasci strungul cum folosea frcilelul
la bucitirie, cu indemdnare gi repeziciune. Din toati
munca ei nu rlmineau seara decAt nigte fevi fasonate
gi o grimadi de arcuri mici de metal colorat pe care
le aducea acasi pentru copii. $panurile astea erau
cam singurele lor jucirii. Desigur, mai erau plicintele
din pimint pe care cel mic le gi mAnca, frunzele pe
post de bilete de cllitorie cind se jucau de-a trenul,
precum gi befele qi pietrele din gospod[rie. Trezeau
indeletnicirile Aureliei admirafia birbatului? Aq!
Grigore avea alte treburi pe cap, deqi nu capul prefera
si gi-l foloseasci, ci bralele vinjoase de om muncitor,
acele bra{e care cunoscuseri qi coasa, gi toporul, qi
trupul ciolinos al Aureliei. Din aceasti cunoagtere au
apirut gi cei cinci copii, orAnduili unul dupi altul ca
ouile in cofrag.
Daci era o familie fericitd? in astfel de imprejuriri,
o aga intrebarea nu este rostiti niciodati, nici in gAnd,
darimite in gura mare de fa!6 cu al1ii. Se poate spune
c5, era pace bunl in cas[, da, asta se poate spune.
Exceptind ziua in care lua Grigore salariul, desigur.
llAruA AUl'lA CULEA
-*qe/D bfuuru/n'-+-.
Abia atunci venea el tirziu acasi, ciupit de bani qi pAn[ la urmi cAt si {ini gi paiele alea lipite cu api gi
b[uturi, uneori pe picioarele lui, alteori cirat pe fecale de cal? Cind ploua afari, se aducea o g[leati de
jumdtate de un alt coleg ceva mai treaz. $i-apoi si te plastic in care apa se scurgea dintr-o cripiturl ce se
!ii! Aurelia-i fbcea scandal monstruos gi trei ceasuri, ramifica pe tavanul vdruit grunjos, neuniform. Dac[
vorbea continuu, ea care abia scotea un cuvint la ar fi fost pufin mai mare spirtura, poate ci ar fi putut
muncl. Toate nemulpmirile strAnse de ea intr-o via{i face dug sub ea cu slpunul legios fbcut din grisime de
de om curgeau toate citre bdrbatul pe jum[tate leginat, porc chiar de citre Aurelia.
care o intrerupea din cind in cind, fie impiciuitor, Pic, pac, pic... Nicoleta privea fascinatl in cildare.
fie cu chef de arlag, in funclie de circumstanfe. Daci Ce stai ca o toanti? Du-te dupi ila micu', nu vezi
biuse luici sau combinase biuturile, era mai pilit ca
-
ci iar a ficut pe el?... ii spunea maic6-sa gtergindu-qi
gpanurile nevesti-sii, daci ii fhcuse careva cinste cu transpira{ia de pe frunte. Avea inci mAinile murdare
bere, atunci era mai animat, mai vesel, mai ingiduitor. de frini pin la cot qi basmaua pus[ strtmb pe cap.
Arvzea invinuirile femeii, ii intrau pe-o ureche qi-i Din batic se ileau afari guvile pufin cirunte.
iegeau pe cealaltl, fbrl a lisa urme in sufletul lui Nicoleta se ducea, fbcea treaba in sili cine
candid. Ba chiar ii didea dreptate uneori: s-ar oferi voluntar si schimbe un bebelug de treaba
-
Las6-mi, Aurelio... qi-aga mi doare capul. Ai proaspit[ qi aburindi din scutecele in{bgurate-n
-
dreptate, daci ai, ai... jurul lui? Tutankamonul in miniaturd o agasa pe
- Mi-am mAncat tot amarul cu tine, de ce dai banii {ati, rlmAnea prea adesea in cArca ei. Fata pleca
pe biuturl, 1?! Daci nu eram eu, dormeai acum prin murmurind: Parcd eu l-am fdcut! De ce trebuie sd
gan{uri gi dideai colqul lingd stivilar ca Andronache! am eu grija lui?
-
Nu {i-i rugine si vii ca un porc acasi?... gi di-i, gi d[-i... Mai taci din guri gi tu!... admonesta ea
Altfel, ziua era zi, ciorba era ciorbi gi copiii cregteau mogAldeafa cu plimAni de tenor.
mai mult singuri. Gdtea Aurelia, s[ te lingi pe buricele Cam aga funcliona agresivitatea verball gi fizici in
degetelor, numai tocane de ceapi cu mimiligi, sarmale casa Dragomirescu. Daci Aurelia o lovea pe Nicoleta,
cu dafin la zi de sirbitoare, ciorbe de zarzavaturi Ei aceasta transmitea lovitura urmitorului membru al
budinci, c[ asta invilase de la maici-sa ;i nici ci-i familiei care era mai vulnerabil decit ea. Armonie,
trecuse prin cap si le diversifice. Cind e viafa grea, ce si mai?! E drept, giligia era un lucru obignuit in
n-ai ginduri de-astea.care mai mult te amefesc decAt casa lor. igi trebuiau nervi tari sau nepisare multi s[-i
te-ajuti de vreun fel. faci faf6. Al patrulea biiefel, Dorin, tocmai prinsese
Casa lor era din chirpici, dacl Doamne-feregte drag de timplirie, trigind de sertare gi pocnindu-le
venea un cutremur, putea si crape-n doul linigtit[, si la loc cu nepotolit entuziasm,luindu-Ei pauz6, numai
ii inmormdnteze in ea pe tofi ca intr-o piramidi cit si mai roadi la o felie de pAine cu gem din care
-
10 1l
NAIAIA AililA CULEA '-:*q@b,h h%(gmnn''-:
se scurgea dulcea{a direct pe el, gi-apoi pe pregurile prea mici sau prea mare, purtati mai mult decdt era
colorate aiurea. cazul. Mergea la gcoali cu aceeagi incilfiminte sport
Nicoletei ii plicea la gcoali, nu avea aga drag de pdni la glezne, chiar gi iarna, niqte teniqi din plastic
cdrfi, dar avea drag de linigte gi de invifitoare, o crdpat, cu gnururi gri. Nu-i era frig, nu simfea gerul
blondi cu pir infoiat de bigudiuri, vlduvi qi frr6 clin cauza drumului destul de lung pe care-l avea de
copii, dar care privea cu nostalgie cdtre copiii altora. stribitut pini la qcoala aflati in satul vecin. Sosea
Fralii mai mari, Ionu{ gi Florin erau deja adolescenfi. acolo infierbAntati, cu obrajii stacojii din cauza
Teoretic, acegtia erau in ultimii ani de gcoali generald, cfortului gi-al crivi{ului, cu o o delicioasi nuanll de
dar rar ii cilcau pragul. Plecau de acasi cu rucsacul gi vigind in obraji.
se opreau si joace fotbal in curtea gcolii. |ucau fotbal CAnd fata se intorcea de la qcoali, trebuia si-i duci
pin[ seara cdnd reveneau acasi cu manualele neatinse. rnincare lui Grigore la serviciu. Chiar qi sAmblta,
Aveau noroc, Aurelia nu obignuia sd se prezinte la cleoarece taicl-su lucra peste orele de program si
gedinlele qcolare pentru ci nu avea bani si pliteasci rnai ciqtige un ban in plus. Acesta lucra la vreo trei
mereu fondul clasei, dar qi pentru ci se siturase si kilometri distanli de casa care gemea de copii gi de
fie mustrati pentru isprdvile bdie$lor. Rimdseserd de hlrmilaia lor. Aurelia ii umplea un borcan ochi cu
izbeliqte gi erau conqtienti de asta, aga ci nu conteneau ciorbl sau cu tocani, il punea intr-o traisti gi il didea
cu absenfele gcolare. letei care trebuia si transporte sarsanaua pini la
taici-su. Degi Nicoleta se bucura si plece din casi,
**** o cam incomodau cAinii din curtea intreprinderii. ii
dideau bitli serioase de cap, infometafi gi supira{i,
Nicoleta era fericitl cind ploua afaril. Ropotele erau determinafi si nu lase puiul de om si intre in
persistente umpleau toate gropile de pe strada in
;rerimetrul pe care-l stipAneau fbri preget. Daci era
care locuiau, o nivelau gi-o {bceau si luceascl a curat. norocoasi, o vedea taici-su venind gontic-gontAc
Nicoleta sirea in toate surpaturile biltite, mai ales in pe poartl, cdrdnd tagca dupi ea, gi alunga el cXinii,
gioapa mare din fafa por(ii ei, in care apa-i ajungea alteori sirea in ajutorul ei contabila corpolenti care-gi
pini peste genunchi; stltea fericiti in mijlocul ei, petrecea ziua intr-o anexi lipitn de hala principal[,
sim{indu-se ca la mare, deqi nu vdzuse marea in viala fhcAnd devize Ei semnindu-le cu importanli de parcl
ei, mai exact nu plecase niciieri in afara comunei. semna tratate internafionale la Casa Alb[.
Stropea in jur. Era fericitd. Obiceiul lsta-i cauza gi Nicoleta spera in fiecare an ci ai ei ii vor da bani s[
dureri de picioare, drept urmare avea un reumatism la meargi in tabdri. Degi asta nu se intAmplase niciodati,
inceput de drum care se iscase parlial din cauza ploii, ea tot ii ruga an de an cu aceeagi determinare, cu
par{ial din cauza incillimintei nepotrivite, mereu ochii licirind de speran{i. igi pregdtea discursul
L2
t3
NAT4A ATIl'lA CULEA =_".*67eMuqh4Imin::=
emotionant cu citeva zile inainte, avdnd grijl s[ gdndicel in pumnul unui copil rilu. Nimeni n-ar trebui
menfioneze fiecare copil care mergea. Uneori pirinfii sd fure de foame, nimeni!

o refuzau mai blind, dupi un ,,mai vedem noi pini A doua zi, Nicoleta a cumpirat un pachet de
atunci", alteori cu un ,,qtii bine cd n-avem bani, ce biscui{i gi, cAnd tofi erau pleca{i inpaaza de masi, a
ne tot freci la creieri?'l Nicoleta renunfa doar in ziua agezatbinigor biscui{ii in ghiozdanul colorat, mtzgilit
in care vedea copiii aduna{i in fa}a autobuzului cu cu carioci al Mihaelei.in ziua aceea Nicoleta n-a mai
bagajele pregitite. Abia atunci ;tia ci ea n-avea si mdncat, dar a vizut-o pe colega ei cum rodea din
plece cu ei in aventuri. O durea de trei ori: prima data pachetul de biscuili gi s-a simtit ca gi cum cerul o luase
ci nu se va distra impreuni cu ei, a doua oarl ci toli in palmi gi-o sirutase pe frunte. Poate ci aga gi era. A
au aflat c[ ea n-avea o lefcaie gi a treia oarl ci cei care incercat si fie prieteni cu ea, dar nu a reuqit. Nu era
plecau in tabiri erau scutifi de orele de Ecoal[ pe o interesati de prietenii. Mihaela avea note proaste la
slptdmAnl. Curat ghinion. Ca to{i copiii, qi Nicoleta qcoali gi, probabil, o viafi foarte grea acasi. Nu voia
credea in miracole pini in ultimul moment, insi decit si joace handbal. Era cea mai buni din clasi, din
acestea intirziau si aparl pentru ea. Uqile autobuzului sat gi poate gi din lari pentru categoria ei de vArst6.
se inchideau puflind, fard, ezitare Ei fhri ea. Riminea Handbalul era singurul lucru pe care-l avea Mihaela
in curtea gcolii cu Mihaela 9i cu inci doi biie{i, un qi era prudent s[ nu-i fi stat in calea mingii, de nu,
{iglnug cirpit in fund gi altul care rimAnea mereu ar fi fost vai gi amar de tine. Si te pozifionezi in calea
corigent se poate spune cil era fruntaq la corigen!5 singurului lucru care conteazi in viafa cuiva, care nu
-
numai. Nicoleta urmirea cu privirea autobuzul pAnd are nimic, nu a fost niciodati o alegere inleleapti.
ce acesta displrea din raza ei vizuali. Realiza foarte Nicoleta nu rumega toate aceste ginduri, dar le intuia.
bine situa{ia ei neinfloritoare gi neroditoare, qi asta o Nu ii lisa mincare in bancl in zilele in care aceasta
stingherea in unele zile mai mult ca in altele. i;i spunea o impingea ca s[ ajungl ea prima la minge la ora de
c[ este cea mai nefericiti fetili de pe fafa pimAntului .sport, dar in toate celelalte, da. ii aducea gi struguri
sau chiar din univers. clin gridini atunci cind nu avea biscuifi. Mihaela
intr-o zi a intrat in linigte in clasl gi a vizut-o pe mAnca tot ca o termit6,llsind in banci o grimijoari
Mihaela cum se repezise la un codru de pline lisat cliscreti din seminfe de struguri sau firAmituri
sub banca altui coleg, aceasta crezind ci nu mai era aranjate asemenea unui muguroi de furnici neobosite.
nimeni in clasi. Nicoletei i-a fost ruqine ci a fost Nicoleta a renunlat si-qi mai doreascd prietenia cuiva,
pirtagi la un moment atit de intim gi de disperat. A consolAndu-se cu biscuifii rimagi.
iegit tot pe nesimfite din clasi, aga cum intrase.
Mihaela este ;i mai nenorocitd ca mine.. . concluzion[ intr-o frumoasi sAmbitd la inceput de aprilie,
ea aproape in lacrimi. igi sim{ea inima strAnsi ca un Nicoleta a rimas acasi cu cei doi frati mai mici.

t4 l5
NATAIA ALI}IA CULEA -*67(gn,fi uqh<:a^nn::
Restul familiei plecase la inmormAntare mare melancolici mai devreme. Al cu tacul era un impltimit
prilej de fericire
-
unde mincarea era gratis si al filmelor de bitaie cu Van Damme; ii cotonigea mai
-
biutura agijderea. Si tot mori in satul Vileni de lingl cu talent pe tovarigii de bluturi, restul, niste amatori
munte. Se adunaserl cAteva zeci de capete la pomani, dezorienta[i.
cici riposatul lonel, fiitorul circiumei locale, era Ce se va tntkmpla cu cdrciumioara mea?... s-ar fi
un b[rbat cunoscut gi apreciat de tofi amicii lui intrebat Ionel dacl ar fi putut. Dar nu mai putea si se
de biuturi, printre care gi Grigore Dragomirescu intrebe gi, oricum, viala are grijn si-!i qteargi urmele
al nostru. Doamne feregte si dea el de gol vreun trecerii pe pimAnt mult mai degrabi decit {i-ar plicea
companion cAnd venea nevasti-sa s[-l care acasi din sb crezi.
bar pe nefericit gi-l intreba pe Ionel cdli bani a cheltuit Au mincat to{i pe siturate la pomani, unii s-au qi
pe bduturi. abliguit, ci mai rimisese niqte luici de prune pe care
- I-au fhcut cinste biiefagii... rispundea el mieros, viduva lui Ionel a pus-o pe masi spunind:
dar prompt tuturor muierilor.
- fuiculila asta era preferata lui. Dumnezeu sd-l
Ionel nu mai spunea nimic, stitea lungit molcom, odihneasci... gi licrimi exact atet cat se cuvenea
pu{in mort, dar foarte {eapdn, in cutia din lemn de pentru o viduvi. Mai gti{i ce fericit era cd are cea
fag, cu o mini de tardivi demnitate, printre jerbele rnai buni biuturi din toati comuna? Mereu a fost cu
de garoafe gi margarete impletite cu panglici. Murise borqul pe foc qi cu pegtele in iaz. Cum te-ai dus tu,
la52 de ani. Ar mai fi trait el mult qi bine, dar biutura Ionelule...!?
ii scof6lcise ficatul contorsionat de deprinderile greu
de acceptat, iar Eoricii gi jumirile inghifite de-a lungul
- Dumnezeu s[-l odihneasci! risunl adunarea ca
la un semnal de clopotnifl.
viefii i se agezaseri de-a lungul gi de-a latul arterelor Cdnd jumitatea plecatl a familiei Dragomirescu
infundate ca levile inainte de venirea instalatorului. s-a intors, Aurelia s-a luat cu mAinile de cap. Al mai
Nevasti-sa, care nu auzise in via{a ei de colesterol, ii rnic, un sucit de nu se poate, se hAgdnase in pitu! pinl
gitise mereu chiftele de porc prijite-n unturi, cirnafi cAnd reugise si dirime cilimara cu cerneall violet[
picanfi cu buci{ele de qunci, sarmale rotofeie ce se din care-gi adipa Nicoleta stiloul. Perelii pireau acum
lifbiau in ulei gi alte asemenea sinucideri. L-au jelit o opera de arti impresionisti, degi n-au reuqit si o
blie{aqii lui, nevoie mare; de supirafi ce-au fost au impresioneze deloc pe Aurelia; covorul era bun numai
inceput si se bati intre ei chiar in localul pierzaniei. de aruncat, p[tuful avea scdndurile sirite, stltea acum
S-au bltut cu tot ce aveau la indemdnl gi mai reugeau rezemat de perete, gtirb, privind resemnat spectacolul
si zireasci, cici cu greu mai focalizau dupi o violet. Pripid. Mezinul g6ngurea fericit din pitu{ul
damigeani fbcuti pogti, cu tacul de la masa de biliard, rupt, Nicoleta bocea preventiv a bdtaia pe care o
cu sticlele de rom, pini gi cu scaunele pe care st[teau presimfea ca fiind pregititi pentru ea, cu minecile

t6 L7
NATAIA ALtl'tA CULEA --:*6/AP;fr u%4an'oa:=-=
suflecate deja, ;i Dorin stringea-n dinli indiferent Aga a ajuns Nicoleta, expediat[ ca un pachet la
o bucati de plicinti cu dovleac pe care o gisise sub tuga Catia, dar nu prin pogt6, ci cu trenul. Mltuqa
pituful cizut la datorie. Cum cel mic inc[ nu avea a agteptat-o la garl gi a studiat-o pe toate muchiile.
vArsta la care s[-9i ia o scatoalci buni peste ceafb, I{ezultatul: nesatisft citor.
totul a chzut pe capul Nicoletei, care, bineinleles, a
primit ca recompensi o stragnici piruiali, ca alt[dati
- Dar tu nu-!i curefi unghiile? Nici teniqii?
Acestea au fost primele cuvinte cu care a fost
si anticipeze ceea ce s-ar putea intAmpla. Cineva tot intXmpinath fata. Pentru ci nu gtia ce ar trebui sd
trebuia si fie pedepsit, iar Nicoleta era mai la indemAnl spuni, a ticut uitAndu-se tAmp la unghiile ei care mai
decit un finc de doi anigori. Jipete gi-un smoc de plr pistrau urme de cerneali. Primul trimestru abia se
gaten in mAinile mamei, apoi s-a tras cortina. Nicoleta incheiase.
a mai adiugat o suferinfi in jurnalul ei linut mental. Ce mio fi trebuit sd ajung la zgrip;uroaica asta? se
Pentru ea nu conta atit de mult durerea fizici, dar gindi fata, uitindu-se la femeia cu pbrul alb buclat
conta umilinfa qi nedreptatea. Iar daci este un lucru gi ochelari mari pugi pe ochii mici gi nasul gogone!.
pe care-l gtim despre copii e ci nu uiti niciodati Ii drept, a; fi putut sd-mi tai unghiile sau mdcar sd le
nimic. Nici chiar atunci cAnd uiti. pilesc de marginea ceramicii de la ;coald, aga cum fac
.lbtele de-a opta inainte de ora de dirigenlie...
**{.* iqi strinse-n pumn degetele murdare, dar n-avea
cum si strAngl-n pumni si teniqii, aga ci a pornit
Viala Nicoletei s-a schimbat crucial in momentul timid la pas lingi mitugl, renunfAnd la a mai incerca
in care a fost trimisi in vacanfi la mltuga Catia, sii-gi corecteze finuta. Catia ar fi fost ingroziti de-a
sora lui Grigore. Era mare lucru si fii chemat la casa clreptul daci Nicoleta i-ar fi povestit cum vomitase
ei, locuia singurl cuc, fati mare, virgini ca prima ca in tren napolitanele ieftine cu limdie pe care i le
zlryad| proaspit citzutd in decembrie. Si tot fi avut cliduse maici-sa, stropind 9i cAgiva cdlitori aflafi in
vreo jumitate secol 9i pufin pe deasupra, dar nu i-ai acelagi compartiment cu ea. Ce era si faci fata daci
fi dat. Nu avea chef de nepoli aga cum nu avea chef nu avea stomacul obignuit cu cilitoriile?
dracul de timAie, dar ii mai cintau greierii in cilciie Nicoletei ii era sete, dar n-a indriznit si-i spuni
de singuritate, aga ci a chemat-o pe Nicoleta la ea, rndtuEii sd-i cumpere o sticld de api din gari. Aceasta
gAndindu-se c[ micar o va ajuta cineva la spilat a omenit-o, in schimb, cu o gogoagi cu brinzi care
vasele qi dereticat prin apartamentul ei din Ploiegti, cloar i-a mirit considerabil setea ce-i ardea gitlejul.
aflat in zona industriali. Catia era bibliotecari, pleca Maici-sa, in grabi, uitase acest aminunt, o trimisese
de la opt diminea{a gi revenea acasl pe la ora patru ca pe o cimili in argifa de august, cu trenul, de la Ana
dupi-masi. Program de ministru, ce si mai! la Caiafa, farl,a-ida ceva de blut la ea. ii fusese sete tot

l8 t9