1!|ATATA Aill.

lA

CULEA

3rp,fr
 _:6?gp,rtb%<!ilutn':-=

Numele ei la na;tere era Nicoleta Dragomirescu.

S-a mirat qi maici-sa atunci cAnd a vizut ci e fati,
singura, in rest, doar biiefi. Era un copil mic, slab,
invine{it la fa1i, de culoarea salamului cind urla dupi
lapte cu tofi cei doi plimini. Era al treilea copil, iar
rnaici-sa, Aurelia Dragomirescu, avea deja experienfa
cregterii unui copil, dar gi nepisarea care vine dupl
al doilea niscut. Femeia lucrase la intreprinderea
Daciana, singura femeie de acolo care gtia si fasoneze
metal gi si foloseasci strungul cum folosea frcilelul
la bucitirie, cu indemdnare gi repeziciune. Din toati
munca ei nu rlmineau seara decAt nigte fevi fasonate
gi o grimadi de arcuri mici de metal colorat pe care
le aducea acasi pentru copii. $panurile astea erau
cam singurele lor jucirii. Desigur, mai erau plicintele
din pimint pe care cel mic le gi mAnca, frunzele pe
post de bilete de cllitorie cind se jucau de-a trenul,
precum gi befele qi pietrele din gospod[rie. Trezeau
indeletnicirile Aureliei admirafia birbatului? Aq!
Grigore avea alte treburi pe cap, deqi nu capul prefera
si gi-l foloseasci, ci bralele vinjoase de om muncitor,
acele bra{e care cunoscuseri qi coasa, gi toporul, qi
trupul ciolinos al Aureliei. Din aceasti cunoagtere au
apirut gi cei cinci copii, orAnduili unul dupi altul ca
ouile in cofrag.
Daci era o familie fericitd? in astfel de imprejuriri,
o aga intrebarea nu este rostiti niciodati, nici in gAnd,
darimite in gura mare de fa!6 cu al1ii. Se poate spune
c5, era pace bunl in cas[, da, asta se poate spune.
Exceptind ziua in care lua Grigore salariul, desigur.
 llAruA AUl'lA CULEA
Abia atunci venea el tirziu acasi, ciupit de bani qi
b[uturi, uneori pe picioarele lui, alteori cirat pe
jumdtate de un alt coleg ceva mai treaz. $i-apoi si te
!ii! Aurelia-i fbcea scandal monstruos gi trei ceasuri,
vorbea continuu, ea care abia scotea un cuvint la
muncl. Toate nemulpmirile strAnse de ea intr-o via{i
de om curgeau toate citre bdrbatul pe jum[tate leginat,
care o intrerupea din cind in cind, fie impiciuitor,
fie cu chef de arlag, in funclie de circumstanfe. Daci
biuse luici sau combinase biuturile, era mai pilit ca
gpanurile nevesti-sii, daci ii fhcuse careva cinste cu
bere, atunci era mai animat, mai vesel, mai ingiduitor.
Arvzea invinuirile femeii, ii intrau pe-o ureche qi-i
iegeau pe cealaltl, fbrl a lisa urme in sufletul lui
candid. Ba chiar ii didea dreptate uneori:
Las6-mi, Aurelio... qi-aga mi doare capul. Ai
-
dreptate, daci ai, ai...
- Mi-am mAncat tot amarul cu tine, de ce dai banii
pe biuturl, 1?! Daci nu eram eu, dormeai acum prin
gan{uri gi dideai colqul lingd stivilar ca Andronache!
Nu {i-i rugine si vii ca un porc acasi?... gi di-i, gi d[-i...
Altfel, ziua era zi, ciorba era ciorbi gi copiii cregteau
mai mult singuri. Gdtea Aurelia, s[ te lingi pe buricele
degetelor, numai tocane de ceapi cu mimiligi, sarmale
cu dafin la zi de sirbitoare, ciorbe de zarzavaturi Ei
budinci, c[ asta invilase de la maici-sa ;i nici ci-i
trecuse prin cap si le diversifice. Cind e viafa grea,
n-ai ginduri de-astea.care mai mult te amefesc decAt
te-ajuti de vreun fel.
Casa lor era din chirpici, dacl Doamne-feregte
venea un cutremur, putea si crape-n doul linigtit[, si
ii inmormdnteze in ea pe tofi ca intr-o piramidi
-
10
-*qe/D bfuuru/n'-+-.
pAn[ la urmi cAt si {ini gi paiele alea lipite cu api gi
fecale de cal? Cind ploua afari, se aducea o g[leati de
plastic in care apa se scurgea dintr-o cripiturl ce se
ramifica pe tavanul vdruit grunjos, neuniform. Dac[
ar fi fost pufin mai mare spirtura, poate ci ar fi putut
face dug sub ea cu slpunul legios fbcut din grisime de
porc chiar de citre Aurelia.
Pic, pac, pic... Nicoleta privea fascinatl in cildare.
Ce stai ca o toanti? Du-te dupi ila micu', nu vezi
-
ci iar a ficut pe el?... ii spunea maic6-sa gtergindu-qi
transpira{ia de pe frunte. Avea inci mAinile murdare
de frini pin la cot qi basmaua pus[ strtmb pe cap.
Din batic se ileau afari guvile pufin cirunte.
Nicoleta se ducea, fbcea treaba in sili cine
s-ar oferi voluntar si schimbe un bebelug de treaba
-
proaspit[ qi aburindi din scutecele in{bgurate-n
jurul lui? Tutankamonul in miniaturd o agasa pe
{ati, rlmAnea prea adesea in cArca ei. Fata pleca
murmurind: Parcd eu l-am fdcut! De ce trebuie sd
am eu grija lui?
-
Mai taci din guri gi tu!... admonesta ea
mogAldeafa cu plimAni de tenor.
Cam aga funcliona agresivitatea verball gi fizici in
casa Dragomirescu. Daci Aurelia o lovea pe Nicoleta,
aceasta transmitea lovitura urmitorului membru al
familiei care era mai vulnerabil decit ea. Armonie,
ce si mai?! E drept, giligia era un lucru obignuit in
casa lor. igi trebuiau nervi tari sau nepisare multi s[-i
faci faf6. Al patrulea biiefel, Dorin, tocmai prinsese
drag de timplirie, trigind de sertare gi pocnindu-le
la loc cu nepotolit entuziasm,luindu-Ei pauz6, numai
cit si mai roadi la o felie de pAine cu gem din care
1l
 NAIAIA AililA CULEA
se scurgea dulcea{a direct pe el, gi-apoi pe pregurile
colorate aiurea.
Nicoletei ii plicea la gcoali, nu avea aga drag de
cdrfi, dar avea drag de linigte gi de invifitoare, o
blondi cu pir infoiat de bigudiuri, vlduvi qi frr6
copii, dar care privea cu nostalgie cdtre copiii altora.
Fralii mai mari, Ionu{ gi Florin erau deja adolescenfi.
Teoretic, acegtia erau in ultimii ani de gcoali generald,
dar rar ii cilcau pragul. Plecau de acasi cu rucsacul gi
se opreau si joace fotbal in curtea gcolii. |ucau fotbal
pin[ seara cdnd reveneau acasi cu manualele neatinse.
Aveau noroc, Aurelia nu obignuia sd se prezinte la
gedinlele qcolare pentru ci nu avea bani si pliteasci
mereu fondul clasei, dar qi pentru ci se siturase si
fie mustrati pentru isprdvile bdie$lor. Rimdseserd de
izbeliqte gi erau conqtienti de asta, aga ci nu conteneau
cu absenfele gcolare.
****
Nicoleta era fericitl cind ploua afaril. Ropotele
persistente umpleau toate gropile de pe strada in
care locuiau, o nivelau gi-o {bceau si luceascl a curat.
Nicoleta sirea in toate surpaturile biltite, mai ales in
gioapa mare din fafa por(ii ei, in care apa-i ajungea
pini peste genunchi; stltea fericiti in mijlocul ei,
sim{indu-se ca la mare, deqi nu vdzuse marea in viala
ei, mai exact nu plecase niciieri in afara comunei.
Stropea in jur. Era fericitd. Obiceiul lsta-i cauza gi
dureri de picioare, drept urmare avea un reumatism la
inceput de drum care se iscase parlial din cauza ploii,
par{ial din cauza incillimintei nepotrivite, mereu
L2
'-:*q@b,h h%(gmnn''-:
prea mici sau prea mare, purtati mai mult decdt era
cazul. Mergea la gcoali cu aceeagi incilfiminte sport
pdni la glezne, chiar gi iarna, niqte teniqi din plastic
crdpat, cu gnururi gri. Nu-i era frig, nu simfea gerul
clin cauza drumului destul de lung pe care-l avea de
stribitut pini la qcoala aflati in satul vecin. Sosea
acolo infierbAntati, cu obrajii stacojii din cauza
cfortului gi-al crivi{ului, cu o o delicioasi nuanll de
vigind in obraji.
CAnd fata se intorcea de la qcoali, trebuia si-i duci
rnincare lui Grigore la serviciu. Chiar qi sAmblta,
cleoarece taicl-su lucra peste orele de program si
rnai ciqtige un ban in plus. Acesta lucra la vreo trei
kilometri distanli de casa care gemea de copii gi de
hlrmilaia lor. Aurelia ii umplea un borcan ochi cu
ciorbl sau cu tocani, il punea intr-o traisti gi il didea
letei care trebuia si transporte sarsanaua pini la
taici-su. Degi Nicoleta se bucura si plece din casi,
o cam incomodau cAinii din curtea intreprinderii. ii
dideau bitli serioase de cap, infometafi gi supira{i,
erau determinafi si nu lase puiul de om si intre in
;rerimetrul pe care-l stipAneau fbri preget. Daci era
norocoasi, o vedea taici-su venind gontic-gontAc
pe poartl, cdrdnd tagca dupi ea, gi alunga el cXinii,
alteori sirea in ajutorul ei contabila corpolenti care-gi
petrecea ziua intr-o anexi lipitn de hala principal[,
fhcAnd devize Ei semnindu-le cu importanli de parcl
semna tratate internafionale la Casa Alb[.
Nicoleta spera in fiecare an ci ai ei ii vor da bani s[
meargi in tabdri. Degi asta nu se intAmplase niciodati,
ea tot ii ruga an de an cu aceeagi determinare, cu
ochii licirind de speran{i. igi pregdtea discursul
t3
 NAT4A ATIl'lA CULEA
emotionant cu citeva zile inainte, avdnd grijl s[
menfioneze fiecare copil care mergea. Uneori pirinfii
o refuzau mai blind, dupi un ,,mai vedem noi pini
atunci", alteori cu un ,,qtii bine cd n-avem bani, ce
ne tot freci la creieri?'l Nicoleta renunfa doar in ziua
in care vedea copiii aduna{i in fa}a autobuzului cu
bagajele pregitite. Abia atunci ;tia ci ea n-avea si
plece cu ei in aventuri. O durea de trei ori: prima data
ci nu se va distra impreuni cu ei, a doua oarl ci toli
au aflat c[ ea n-avea o lefcaie gi a treia oarl ci cei care
plecau in tabiri erau scutifi de orele de Ecoal[ pe o
slptdmAnl. Curat ghinion. Ca to{i copiii, qi Nicoleta
credea in miracole pini in ultimul moment, insi
acestea intirziau si aparl pentru ea. Uqile autobuzului
se inchideau puflind, fard, ezitare Ei fhri ea. Riminea
in curtea gcolii cu Mihaela 9i cu inci doi biie{i, un
{iglnug cirpit in fund gi altul care rimAnea mereu
corigent se poate spune cil era fruntaq la corigen!5
-
numai. Nicoleta urmirea cu privirea autobuzul pAnd
ce acesta displrea din raza ei vizuali. Realiza foarte
bine situa{ia ei neinfloritoare gi neroditoare, qi asta o
stingherea in unele zile mai mult ca in altele. i;i spunea
c[ este cea mai nefericiti fetili de pe fafa pimAntului
sau chiar din univers.
intr-o zi a intrat in linigte in clasl gi a vizut-o pe
Mihaela cum se repezise la un codru de pline lisat
sub banca altui coleg, aceasta crezind ci nu mai era
nimeni in clasi. Nicoletei i-a fost ruqine ci a fost
pirtagi la un moment atit de intim gi de disperat. A
iegit tot pe nesimfite din clasi, aga cum intrase.
Mihaela este ;i mai nenorocitd ca mine.. . concluzion[
ea aproape in lacrimi. igi sim{ea inima strAnsi ca un
t4
=_".*67eMuqh4Imin::=
gdndicel in pumnul unui copil rilu. Nimeni n-ar trebui
sd fure de foame, nimeni!
A doua zi, Nicoleta a cumpirat un pachet de
biscui{i gi, cAnd tofi erau pleca{i inpaaza de masi, a
agezatbinigor biscui{ii in ghiozdanul colorat, mtzgilit
cu carioci al Mihaelei.in ziua aceea Nicoleta n-a mai
mdncat, dar a vizut-o pe colega ei cum rodea din
pachetul de biscuili gi s-a simtit ca gi cum cerul o luase
in palmi gi-o sirutase pe frunte. Poate ci aga gi era. A
incercat si fie prieteni cu ea, dar nu a reuqit. Nu era
interesati de prietenii. Mihaela avea note proaste la
qcoali gi, probabil, o viafi foarte grea acasi. Nu voia
decit si joace handbal. Era cea mai buni din clasi, din
sat gi poate gi din lari pentru categoria ei de vArst6.
Handbalul era singurul lucru pe care-l avea Mihaela
qi era prudent s[ nu-i fi stat in calea mingii, de nu,
ar fi fost vai gi amar de tine. Si te pozifionezi in calea
singurului lucru care conteazi in viafa cuiva, care nu
are nimic, nu a fost niciodati o alegere inleleapti.
Nicoleta nu rumega toate aceste ginduri, dar le intuia.
Nu ii lisa mincare in bancl in zilele in care aceasta
o impingea ca s[ ajungl ea prima la minge la ora de
.sport, dar in toate celelalte, da. ii aducea gi struguri
clin gridini atunci cind nu avea biscuifi. Mihaela
mAnca tot ca o termit6,llsind in banci o grimijoari
cliscreti din seminfe de struguri sau firAmituri
aranjate asemenea unui muguroi de furnici neobosite.
Nicoleta a renunlat si-qi mai doreascd prietenia cuiva,
consolAndu-se cu biscuifii rimagi.
intr-o frumoasi sAmbitd la inceput de aprilie,
Nicoleta a rimas acasi cu cei doi frati mai mici.
l5
 NATAIA ALI}IA CULEA
Restul familiei plecase la inmormAntare mare
prilej de fericire
-
unde mincarea era gratis si
-
biutura agijderea. Si tot mori in satul Vileni de lingl
munte. Se adunaserl cAteva zeci de capete la pomani,
cici riposatul lonel, fiitorul circiumei locale, era
un b[rbat cunoscut gi apreciat de tofi amicii lui
de biuturi, printre care gi Grigore Dragomirescu
al nostru. Doamne feregte si dea el de gol vreun
companion cAnd venea nevasti-sa s[-l care acasi din
bar pe nefericit gi-l intreba pe Ionel cdli bani a cheltuit
pe bduturi.
- I-au fhcut cinste biiefagii... rispundea el mieros,
dar prompt tuturor muierilor.
Ionel nu mai spunea nimic, stitea lungit molcom,
pu{in mort, dar foarte {eapdn, in cutia din lemn de
fag, cu o mini de tardivi demnitate, printre jerbele
de garoafe gi margarete impletite cu panglici. Murise
la52 de ani. Ar mai fi trait el mult qi bine, dar biutura
ii scof6lcise ficatul contorsionat de deprinderile greu
de acceptat, iar Eoricii gi jumirile inghifite de-a lungul
viefii i se agezaseri de-a lungul gi de-a latul arterelor
infundate ca levile inainte de venirea instalatorului.
Nevasti-sa, care nu auzise in via{a ei de colesterol, ii
gitise mereu chiftele de porc prijite-n unturi, cirnafi
picanfi cu buci{ele de qunci, sarmale rotofeie ce se
lifbiau in ulei gi alte asemenea sinucideri. L-au jelit
blie{aqii lui, nevoie mare; de supirafi ce-au fost au
inceput si se bati intre ei chiar in localul pierzaniei.
S-au bltut cu tot ce aveau la indemdnl gi mai reugeau
si zireasci, cici cu greu mai focalizau dupi o
damigeani fbcuti pogti, cu tacul de la masa de biliard,
cu sticlele de rom, pini gi cu scaunele pe care st[teau
t6
-*67(gn,fi uqh<:a^nn::
melancolici mai devreme. Al cu tacul era un impltimit
al filmelor de bitaie cu Van Damme; ii cotonigea mai
cu talent pe tovarigii de bluturi, restul, niste amatori
dezorienta[i.
Ce se va tntkmpla cu cdrciumioara mea?... s-ar fi
intrebat Ionel dacl ar fi putut. Dar nu mai putea si se
intrebe gi, oricum, viala are grijn si-!i qteargi urmele
trecerii pe pimAnt mult mai degrabi decit {i-ar plicea
sb crezi.
Au mincat to{i pe siturate la pomani, unii s-au qi
abliguit, ci mai rimisese niqte luici de prune pe care
viduva lui Ionel a pus-o pe masi spunind:
- fuiculila asta era preferata lui. Dumnezeu sd-l
odihneasci... gi licrimi exact atet cat se cuvenea
pentru o viduvi. Mai gti{i ce fericit era cd are cea
rnai buni biuturi din toati comuna? Mereu a fost cu
borqul pe foc qi cu pegtele in iaz. Cum te-ai dus tu,
Ionelule...!?
- Dumnezeu s[-l odihneasci! risunl adunarea ca
la un semnal de clopotnifl.
Cdnd jumitatea plecatl a familiei Dragomirescu
s-a intors, Aurelia s-a luat cu mAinile de cap. Al mai
rnic, un sucit de nu se poate, se hAgdnase in pitu! pinl
cAnd reugise si dirime cilimara cu cerneall violet[
din care-gi adipa Nicoleta stiloul. Perelii pireau acum
o opera de arti impresionisti, degi n-au reuqit si o
impresioneze deloc pe Aurelia; covorul era bun numai
de aruncat, p[tuful avea scdndurile sirite, stltea acum
rezemat de perete, gtirb, privind resemnat spectacolul
violet. Pripid. Mezinul g6ngurea fericit din pitu{ul
rupt, Nicoleta bocea preventiv a bdtaia pe care o
presimfea ca fiind pregititi pentru ea, cu minecile
L7
 NATAIA ALtl'tA CULEA
suflecate deja, ;i Dorin stringea-n dinli indiferent
o bucati de plicinti cu dovleac pe care o gisise sub
pituful cizut la datorie. Cum cel mic inc[ nu avea
vArsta la care s[-9i ia o scatoalci buni peste ceafb,
totul a chzut pe capul Nicoletei, care, bineinleles, a
primit ca recompensi o stragnici piruiali, ca alt[dati
si anticipeze ceea ce s-ar putea intAmpla. Cineva tot
trebuia si fie pedepsit, iar Nicoleta era mai la indemAnl
decit un finc de doi anigori. Jipete gi-un smoc de plr
gaten in mAinile mamei, apoi s-a tras cortina. Nicoleta
a mai adiugat o suferinfi in jurnalul ei linut mental.
Pentru ea nu conta atit de mult durerea fizici, dar
conta umilinfa qi nedreptatea. Iar daci este un lucru
pe care-l gtim despre copii e ci nu uiti niciodati
nimic. Nici chiar atunci cAnd uiti.
**{.*
Viala Nicoletei s-a schimbat crucial in momentul
in care a fost trimisi in vacanfi la mltuga Catia,
sora lui Grigore. Era mare lucru si fii chemat la casa
ei, locuia singurl cuc, fati mare, virgini ca prima
zlryad| proaspit citzutd in decembrie. Si tot fi avut
vreo jumitate secol 9i pufin pe deasupra, dar nu i-ai
fi dat. Nu avea chef de nepoli aga cum nu avea chef
dracul de timAie, dar ii mai cintau greierii in cilciie
de singuritate, aga ci a chemat-o pe Nicoleta la ea,
gAndindu-se c[ micar o va ajuta cineva la spilat
vasele qi dereticat prin apartamentul ei din Ploiegti,
aflat in zona industriali. Catia era bibliotecari, pleca
de la opt diminea{a gi revenea acasl pe la ora patru
dupi-masi. Program de ministru, ce si mai!
l8
--:*6/AP;fr u%4an'oa:=-=
Aga a ajuns Nicoleta, expediat[ ca un pachet la
tuga Catia, dar nu prin pogt6, ci cu trenul. Mltuqa
a agteptat-o la garl gi a studiat-o pe toate muchiile.
I{ezultatul: nesatisft citor.
- Dar tu nu-!i curefi unghiile? Nici teniqii?
Acestea au fost primele cuvinte cu care a fost
intXmpinath fata. Pentru ci nu gtia ce ar trebui sd
spuni, a ticut uitAndu-se tAmp la unghiile ei care mai
pistrau urme de cerneali. Primul trimestru abia se
incheiase.
Ce mio fi trebuit sd ajung la zgrip;uroaica asta? se
gindi fata, uitindu-se la femeia cu pbrul alb buclat
gi ochelari mari pugi pe ochii mici gi nasul gogone!.
Ii drept, a; fi putut sd-mi tai unghiile sau mdcar sd le
pilesc de marginea ceramicii de la ;coald, aga cum fac
.lbtele de-a opta inainte de ora de dirigenlie...
iqi strinse-n pumn degetele murdare, dar n-avea
cum si strAngl-n pumni si teniqii, aga ci a pornit
timid la pas lingi mitugl, renunfAnd la a mai incerca
sii-gi corecteze finuta. Catia ar fi fost ingroziti de-a
clreptul daci Nicoleta i-ar fi povestit cum vomitase
ca in tren napolitanele ieftine cu limdie pe care i le
cliduse maici-sa, stropind 9i cAgiva cdlitori aflafi in
acelagi compartiment cu ea. Ce era si faci fata daci
nu avea stomacul obignuit cu cilitoriile?
Nicoletei ii era sete, dar n-a indriznit si-i spuni
rndtuEii sd-i cumpere o sticld de api din gari. Aceasta
a omenit-o, in schimb, cu o gogoagi cu brinzi care
cloar i-a mirit considerabil setea ce-i ardea gitlejul.
Maici-sa, in grabi, uitase acest aminunt, o trimisese
ca pe o cimili in argifa de august, cu trenul, de la Ana
la Caiafa, farl,a-ida ceva de blut la ea. ii fusese sete tot
t9