Deceived

Elisabeth Naughton
Coppight @ 2018 Elisabeth Naughton
Toate dreprurile rezervate

Kx#ffi&ffiffi# ffiK${e$$YSN
Lira gi Cfugi
M Sclava iubirii
sunt m[rci inregistrate ale
rorno;ntice
Grupului Editorial Litera
O.P. 53; C.P,212, sector 4, Bucuregti, Romdnia Traducere din limba en.gleze
tel.:031 425 16 1910752 t01 7?7 Elena Macoviciuc
e,mail: comenzi@litera.ro

Ne putegi vizita pe
www. litera. ro/lirabooks.ro

Sclaua iubini
Elisabeth Naughton

Coppight @ 2019 Grup Media Litera

penfir vemiunea in limba romAntr
Toate drepturile rezervate

Editor: Vidraqcu gi fiii

Redactor: Maria Popa
Corector: PeuniEa Ana
Coperti: Flori Zahiu
Tehnoredactare gi prepress: Ioana Cristea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romdniei

NAUGHTON, ELISABETH
Sclava iubirii,/ Elisabeth Naughton;
trad.: Graal Soft - Bucuregti: Litera, 2019
ISBN 978-606-3 3.37 17.8

I. Macoviciuc, Elena (trad.)

82I.ILL(73).31=135. L LI?ERA@
2A19
 capitolul L

Natalie

Eram pierdutl intr-o mare de intuneric, fera se imi

pot gesi drumul.
Copaci cu ramuri ?ntortocheate ca nigte mdini se in
tindeau dup[ mine. Pietrele imi inqepau tdlpile goale.
Mirosul de noroi 9i de mugchi imi sugruma gdtul la fie-
care inspiragie, dar nu m-am oprit.
Nu am putut.
Veneau dupd mine. Se apropiau cu fiecare pas, vocile
lor rlsundndu.mi mai tare in urechi, respiraqiile fier-
binqi alunecindu-mi pe piele pind cdnd am inceput sI
tremur. Insd oricAt de repede fugeam, nu reuqeam sLmi
fac picioarele si se migte mai rapid. Nu glseam o cale de
iegire. M,am luptat cu vi,tele gi ramurile din lurul meu,
am incercat s[ respir, ins6 intunericul copleqitor era tot
ce m[ inconjura. Asta gi o senzaEie apesetoare in adAn-
cul sufletului care imi spunea c[ eram captiv[ gi nu voi
mai fi libera niciodat[.
Am clipit din nou in lumin6. Umbrele s-au retras
precum ceata care alunecS. pe deal la r[sdrit. Undeva
aproape, fognea un material, cel puqin asta am crezut ce
este,^qi o voce ugoar[ gopti:
- Igi revine. Du-te qi spune-i.
Se auzird pagi, care displrur[ apoi, gi in timp ce sim,
gurile mele imi reveneau ugor, acele cuvinte avurd ecou
in mintea mea.
,,Spune-i."
Cui?
Am clipit din nou, incercAnd si vid unde sunt gi ce
se intimpla.
8 ElisabethNaughton
Membrele imi erau greoaie. Privirea incegogata. Am
continuat s[ clipesc ai mi-am dat seama incet cS deasu-
pra mea se invArtea ceva.
Un ventilator. M-am uitat la lamele incefogate care
se migcau in cercuri lenege. Privirea nefocalizatd mi s-a
intors spre dreapta gi am vlzut mai bine obiectele aflate
in cea![. Un gifonier 9i o u9[ care dldea spre... Nu gtiu
unde, M-am uitat in stanga. La naiba, lumina era pu-
ternicl, gi am inchis ochii pe jumdtate, pentru ci razele
imi ardeau retina. Ceva verde se migca dincolo de feres-
tre; mi,am dat seama c[ erau copacii, qi un obiect albas-
tru-verzui apdru la distanga. Semlna cu un munte.
- Iat[-te, se auzi o voce feminini de undeva din
dreapta mea.
M-am uitat in direcgia ei 9i am incercat sa me con
centrez pe tanera care se apropia. Avea poate pufin mai
mult decAt cei24 de ani ai mei, purta un sarong inflorat
gi o bluzd neagr[, insl in timp ce plrul meu era inchis la
culoare 9i ondulat, al ei era blond gi drept gi plrea sd fie
prins la spate intr-o coade.
- Credeam c[ o s[ dormi toatd septemAna. Ai gri-
j[ cdnd te ridici. Picioarele probabil igi un pic slabite.
Me duc silli aduc nigte suc 9i biscuigi. Pun pariu c[
gi.e foame.
Dispdru inainte se o pot intreba cine era. Confuzl,
m-am uitat inapoi spre stenga. Pe mlsurl ce vederea
imi devenea mai clar[, am vezut o punte alba plina cu
scaune cu perne roqii. Palmieri se intindeau spre cerul
azuriu gi o piscini adAnce perea s[ dispara in apa oceanu-
lui, sau a mdrii, sau...
La naibal Am f[cut ochii mari gi inima mea a luat o
razna.
M'am ridicat repede, ins[ imediat am regretat acest
lucru. Durerea care mi-a injunghiat fruntea a fost ca
o mie de pumnale mici care mi-au str[puns creierul.
M-am apucat de ambele tAmple, am gemut 9i am res-
pirat adAnc pinl cAnd valurile de agonie au devenit o
pulsaqie insistentd.
Sclaaa iubiii 9
Nu gtiam unde eram sau ce se intdmpla, dar cind
am deschis ochii din nou, mi-am dat seama c[ eram im-
bricatd in pantaloni scurli gi roz de pijama gi un maiou
albastruinchis. O brizi calda batea prin geamul deschis,
spunindu-mi c[ erau cel puqin 25 de grade afarl. Asta
imi explica de ce transpiram.
CAnd mi-am ridicat capul, mi,am dat seama cd eram
intr-un fel de dormitor, unul in care nu mai fusesem
niciodat[. Pereqii erau cu stuc, tavanul ascugit avea bAr-
ne de lemn, patul de sub mine imens, cu baldachin gi
o cuvertur[ din plug. Mobila din camerd era din tec
sau bambus - nu eram sigur[ - gi scumpl. Iar prive-
ligtea aceea...
Privirea mi se duse in stdnga din nou gi m-am uitat
la munqii inverzili fascinangi qi la mare in timp ce inima
imi betea puternic. Unde naiba eramJ in Caraibe? in
Bahamasl In Seychelles?
O inqepdturd in deget mi-a atras privirea in jos. Ochii
mi se m[rir[ cdnd am vezut tuqul care innegrea degetul
inelar de la mdna stdng[.
Tugul era proasplt, pielea pulin rogie in jurul fie-
ctrrui semn gi intreaga zon5, eta acoperiti de ceva strd-
lucitor, ca un unguent sau o alifie. Inima imi bltea cu
putere cAnd mi'am intors mAna qi am citit cuvdntul scris
pe pielea mea:
1 -g
^
,,)cIava.
$ocat[, mi,am intins mAna gi degetele. Pielea de pe
degetul inelar era qi ea tatuate cu doui litere mici: L.S.
Am fost cuprinsl de oroare. Nu gtiam decAt o per
soan[ cu acele iniliale. O persoand care imi spusese de
curAnd cuvAntul,,sclav[".
Luciano Salvatici.
Am slrit din pat gi mi-am lipit corpul care tremura
de perete. Luc imi spusese c[ trlise la tropice inainte sl
se mute la New York gi sd preia funcgia de CEO a revis-
tei de mode a familiei sale. Nu spusese unde, dar gtiam
instinctiv c[ oriunde ar fi locuit inainte era locul unde
m[ aflam acum.
 10 ElisabethNaugltton
Picioarele imi tremurau. Durerea imi pulsa prin gam-
ba stAng[, insi am ignora?o in timp ce rn am sprijinit de
perete ca s[,mi revin. M,am uitat disperate prin camerd
gi m-au lovit imaginile care imi coplegeau mintea. Ima.
gini gi viziuni care veneau de nicdieri gi nu aveau nici
un sens.
B[rbagi in robe negre, care steteau in cerc in pddure,
magtile lor albe fiind luminate de torfe. Eu, alergdnd
prin casa mea micl dln Idaho gi aruncat[ la pdmint de
cineva din spate. Un ac ce imi strepungea pielea. Un alt
barbat imbrd.cat in negru, de data irt" in costum, nu in
robE, cu o carte in mAn[. MA intreba ceva ce nu ingele-
geam. $i ochii cenugii gi furtunogi ai lui Luc, cu pupila
lui stdngi unici, sub forma unei gduri de cheie. Ma pri.
vea, gi vocea lui familiarl m[ incuraja sd spun da. imi
spunea ci de indatl ce voi face asta, totul 'rri fi bine.
Tianspiraqia imi curgea pe spate gi imi umplea frun-
tea cAnd am ridicat m6.na gi m-am uitat la tatuajul ma.
lefic care imi marca pielea. Panica imi crescu in piept.
Am inghigit cu greu. Am incercat s[ raqionalizei. Am
incercat sd md conving c[ nu era ce cre,..
Se auzir[ pagi in afara ugii. Privirea mi se indreptd in
acea direcgie. Uga fu deschise. Apoi l-am vdzut pe Luc,
corpul lui musculos fiind imbrlcat in blugi spalacigi ;i
un tricou negru lejer, pd"rul negru ciufulit ca gi cum 9i-ar
fi trecut mAinile prin el de mai multe ori, ochii lui cenu.
gii unici, furtunogi gi intimidanfi, aga cum ii gtiam.
I1i*,1 imi betu lutere 9i o cdldur[ familiard mi se
_
r[spAndi lu
in piept cAnd mi-am amintit ce acesta era Luc
al meu, Barbatul care preluase controlul asupra corpu-
lui meu gi imi trezise inima cu o singur[ atingere. Bar.
batul care imi rearanjase prioritigile.-Barbatuf care imi
salvase viaqa de mai multe ori.
Dar la fel de repede mi-am amintit c[ era gi barbatul a
cdrui familie era implicatl in mai multe activit[tri ilegale
prin Europa, de la trafic de droguri la prostitugie gif cel
mai groaznic, crearea sclavilor beta: femei al clror scop
unic era s[ serveascd nevoile barbaqilor din Casa lui.
Sclaaaiubirii 11"
Mi-am amintit si cd el era berbatul care md urmirise in
Idaho dupa ce iugisem de el, m[ drogase gi md rlpise.
Totul din mine ingheqd.
Ochii lui ii fixar[
pe ai mei, insl nu era privirea
calda gi familiara pe care mio aminteam din perioada
pasionah pe care o petrecuserlm impreuna in Italia.
Nu, in clipa in care privirea lui o intAlni pe a mea, ochii
lui furtunogi se schimbar[ intr-un fel care imi spuse
c[ nu fusese niciodat[ barbatul de care md indrlgosti-
sem 4-
Drosteste.
- In sfArqit, te-aitrezit, spuse el cu accentul lui italian.
E bine, penftu cd avem multe de discutat, nevast[.
Pentru o clipe, nu m-am migcat. Apoi cuvAntul acela,
,,nevastd", m[ lovi, gi privirea mi se duse direct la mdna
lui stdng[, ce i se odihnea pe gold. O verighetl groasl qi
neagrl era pe degetul inelar.
Mi se fdcu greaf[.
- Nu, am reugit s[ spun cu vocea tremurAnda. N,ai
flcut asta.
inse chiar inainte s[ spun asta, mi-au aplrut diferite
imagini in minte. Imagini cu barbatul in costum negru,
care imi spunea c[ nu mai rdmdseser[ de facut decit
actele. Apoi Luc imi spunea c[ m-am descurcat bine,
ln timp ce mi lua de talie, m[ ridica gi imi intindea
mdna spre o hArtie albe, unde m[ indemna s[ imi scriu
numele 16nga allui.
- N-am f5.cut asta. Maxilarul lui Luc se incorde in
timp ce se indreptd. Noi am fdcut asta, 9i igi sugerez
s[ te obignuieqti cu ideea, doamnl Salvatici, pentru c[
nu plecim de aici pAn[ n o s-o faci.
Panica se transform[ intr,o furie pe care nu o puteam
conffola, colorAnd totul in rogu. Credea c[ m[ poate
clroga, r[pi, forga inff un mariaj pe care nu-l voiam gi cl
trrur gi simplu o s[ md obignuiesc cu ideea?
Nu. La naiba, nu!
Privirea mi se indrepte c[ffe uga glisantl cu geam de
lfingd mine. Cind mi-am vlzut gansa penffu libertate,
nu am ezitat.
 12 ElisabethNaughton
- Natalie, m[ avertiz[ vocea duri din spate. Nu a9 iegi
pe uga aia dacl a9 fi in locul teu.
- Du,te naibii, Luc!
Am deschis uga gi am iegit in aerul cald tropical.
Dupd. care am fugit, exact cum ar fi trebuit sl fac cdnd
l-am intdlnit pe Luciano Salvatici.
capitolul 2
Luc
La naiba! Mersese la fel de bine ca o obturaqie de
canal eguatd.
Incruntat, m,am uitat prin uga deschisd cum Natalie
se opri pe terasa de lemn, se uit[ in stingfl gi in dreapta,
dup[ care se indreptd spre copaci, in picioarele goale
gi imbrlcat[ numai intr-un maiou de bumbac Ai panta-
loni scurgi.
Am ar.rrt nevoie de fiecare gram de voingd ca s5 nu
mi duc dup[ ea.
In spatele meu se auzird pagi, urmafi de oftatul Selei.
-A fugit deja? N-o s-o opreiti?
Mi"am incordat maxilarul si m-am intors spre femeia
care se ocupa de proprietatea mea cAnd eram plecat.
- Da. Am trecut de Sela. $i nu. Nu o s.o opresc. O sl
oboseascd destul de repede. Crede.m5, o sI se intoarcd
atunci cAnd se intunecd.
- $i dacd gregegti? strigd Sela dupd mine.
Nu gregeam. $tiam ce Natalie era sup6ratd., dar nu
era proaste. Se afla intr,o zonl de lume necunoscutd 9i
nu gtia ce pericole existau in salbaticie acolo. O sd gAn
deasc[ ragional in scurt timp. M.am dus in birou gi i.am
aruncat Selei o privire peste umdr.
-Atunci o s[ pogi s&mi spui in faqe ce nemernic sunt
in loc sI bombeni asta pe la spate, ca in restul zilelor.
Sela chicoti.
-ceva imi spuse ,tu'*'o::t" ta
aveqi nr"ort:
me de data asta.
M-am aqezat pe scaunul din spatele biroului in timp
ce pagii Selei se indreptar[ cdtre bucdt6rie. Nu eram
suplrat pe ea. Se ocupase de vila in stil balinez de pe
insuh in ultimii doi ani. Dar femeia nu gtia cdte drep-
tate avea cAnd spusese c[ aveam probleme. Eram adinc
afundat in ele pentru ce nu sterusem departe de Natalie
James cdnd ar fi trebuit s-o fac, iar acum amdndoi eram
in pericol din cauza incapacitljii mele de a-mi gine mAi,
nile doar pentru mine.
Privirea mi se duse dincolo de peretele de stich, ce-
tre vegetaqia tropicah, qi m-am uitat dupl Natalie, insd
$dam ce nu va sta aproape de cas[. Era probabil destul
de departe gi credea c[ dacl alerga destul de mult gi de
repede, va gdsi o cale de sc[pare. Pdcat cd singurul lucru
pe care il va afla va fi ce era in continuare captiv[, doar
c[ nu in felul in care credea.
Ma intristS gdndul c[, in curAnd, md va uri mai mult
decdt o flcea deja. Nu prea aveam ce face insl in privin
ta asta, aga cd mi,am deschis laptopul gi m.am hotlrAt se
vld unde e.
Dupf, ce am introdus codul de acces, am accesat ca-
merele de supraveghere. Erau pozigionate peste tot pe
insule, din motive de securitate. Le,am scanat pe cele
cinci cele mai apropiate de casl gi am glsit o destul de
repede. Se indrepta spre partea de nord a insulei, unde
ln aceasti perioadl a anului, valurile se loveau de stdnci
cu putere.
Un fior de panicl me strebetu. Ultimul lucru de care
Rveam nevoie era s[ se gdndeascd s[ inoate spre liberta,
te. Am privit incruntat cum se feri de un gdndac ai dadu
la o parte nigte crengi, ca s[ nu se zgdrie.
Mugchii i se incordar[ in cvadriceps gi umeri. Mar-
ginea maioului era deja uda de la transpiragie, amin-
tindu-mi de cum ardta in Italia, dupa ce ficuser[m
clragoste toate noaptea 9i stltea nemiqcatd gi transpira-
t[ in braqele mele. Caldura mi se imprdgtie prin corp.
 1.4 ElisabethNaugltton
M,am concentrat din nou pe ce fecea gi mi-am qinut
respiragia cAnd Natalie se opri gi privi imprejur. CAnd
se indreptl in partea stAng5", departe de stdnci gi de
ap5i, gi disparu printre copaci, am reugit in sfArgit se
respir uqurat.
Lui Natalie ii era foarte frica de ap[. Vlzusem asta in
Venegia, cAnd eram in taxiul pe ap5 gi se linuse de mine
ca gi cum a9 fi fost vesta ei de salvare. Chiar daca diha.
niile iadului ar fi fost pe urmele ei, nu ar fi indreznit se
scape prin ap[. Asta insemna c[ faptul ci o adusesem
aici era cel mai isteg lucru pe care il fecusem de cAnd
o int6,lnisem.
Starea de spirit mi se intunecd qi mai mult cAnd
m-am gAndit la moti'"rrl pe care o adusesem aici. Tata era
probabil furios in vila familiei din Toscana. Mai ales c6
acum gtia c[ ii contracatasem incercarea de a sc5.pa in
linigte de Natalie.
Singurul lucru care era in favoarea mea in acel mo.
ment era c[ nimeni nu gtia unde merseserdm. Aveau sI
ne gEseascS in cele din urmd. Avdnd in vedere resursele
Salvatici, tata nu va renunta pAn5. nu va riscoli fiecare
colE al pdmdntului, ins[ eram increzltor c[ aveam timp.
Destul cAt si o conving pe Natalie ci singurul mod prin
care putea supraviefui acum era sf, fie sotria mea.
Cumva, trebuia s[ glsesc o cale ca ea s[ acceple acest
lucru de bunlvoie, altfel aveam amdndoi probleme.
Mi-am reamintit c[ aveam timp s[ o conving qi am
scanat restul camerelor, nu ca sd o gdsesc pe Naialie, ci
pentru orice semne de ameningare. Nu existau. Insula
privatl din sudul Pacificului nu era pe herqi, 9i numai
cAgiva oameni in care aveam incredere cu viata mea
gtiau de ea.
Increzdtor c[ Natalie se va intoarce in scurt timp,
mi-am inchis laptopul, m-am retras in dormitor gi m-am
schimbat in pantalonii de sport qi in tricou. Fusesem
stresat de cdnd aflasem ce Natalie fugise din casa pL
rinqilor mei din Toscana. Stresul nu flcuse decdt sd se
amplifice cind o gdsisem in Idaho, atacard de asasinul
Sclaaaiubirii 15
trimis de Casa mea. $i trecuse de limita cAnd fusesem
nevoit s[ o droghez ca s[ o scot de acolo fere s[ observe
nimeni. Credeam cd o sd m[ simt mai bine odat[ ce
vom ajunge pe insule, dar nu fusese aga. Aveam noduri
in stomac gi suspiciunea c[ acestea nu vor disp[rea pdnl
cAnd Natalie nu mi se va supune aga cum aveam nevoie
s,o fac[.
Acum c[ era treazl gi ii vS.zusem fundul apetisant in
acei pantaloni scurgi gi sinii olraznici in maioul acela
subgire, puteam adeuga gi frustrarea sexuale pe lista mo'
tivelor de stres.
Cum situaqia nu avea s[ se schimbe prea curAnd,
singura mea speranfl sd scap de o parte din stres era sf,
nlerg. Am ffecut prin bucdtdrie gi am anunqat'o pe Sela
cl m[ indreptam spre plaja. Aceasta md privi dezaproba'
tor ce nu urma s5 merg dup6 Natalie, dar am ignorat'o.
Aveam un plan gi il voi respecta. Natalie igi va reveni.
O cunogteam mai bine decit credea. Indiferent cAt de
suplratl era acum, eram increzltor c[ se va supune la
rlorinqele mele.
fi
Trebuia s-o fac[. Pentru c[, acum, nu ag acceptat
nici o alternativl.
Dupe 12 kilometri, m-am oprit. Voiam s[ mi intorc
lnaintea 1ui Natalie.
Cend am ajuns acasl, soarele deja apusese 9i intune-
ricul igi fecea loc. Eram infierbantat, transpirat 9i stresat
in continuare, dar cel pulin nu mai eram disperat sd o
lirc pe Natalie s[ ingeleagd anumite lucruri. Din pdcate
Irrsl, cAt alergasem nu reuqisem sa md gAndesc decdt la
ircei pantaloni scurEi pe care ii purta cdnd plecase gi
crlt timp trecuse de cAnd ii pusesem ultima oarl mAna
pc fundul apetisant.
Am traversat bucltlria gi m-am indreptat spre frigi'
rlcr. Mirosul a ceva cu brdnzd 9i condimentat umplu
('ilmera cAnd am luat o sticle de apr gi am dat pe git ju-
nrlltate din ea. Eram sigur c[ Sela fecuse enchilada, unul
tlintre preparatele mele preferate, gi m[ gAndeam deja
 76 ElisabethNaug!fton
la moduri in care sI o conving pe Natalie s[ ia cina cu
r,nine ca s[ putem vorbi.
Se auzirl pagi pe gresie, in spatele meu. M-am uitat
peste um5.r la Haych, care se ocupa de terenurile de
pe insule gi acum stltea in ug6, cu o bucati de hirtie
in mAn[. Parul des gi inchis la culoare era ciufulit gi
umed la vArfuri de la transpiraEie, iar pe fagi flV€t o eX.
presie ingrijoratl.
- Ce e? l.am intrebat, intorcindu.mi spre el. Haych
venea foarte rar in casa principah, acela era domeniul
Selei. Gdndurile mi se indreptarl imediat cltre Natalie.
Ce i s-a intimplat?
-Nimic, domnule Luc. Cel pufin, nu inc[. Traversl
bucdtdria gi imi inmdnd h6rtia. Tocmai am primit asta.
Am scanat alerta de weme rea qi panica m[ cuprin-
se. Furtuna de presiune joasl, care eram siguri c5 ne
va ocoli, se intorsese gi cregtea in putere. Privirea mi se
indreptd cdtre ferestrele mari gi spre norii negri care
se strAngeau la orizont gi pe care nu-i observasem in tim.
pul alergirii. La naiba, nici mdcar nu mi uitasem in
direcqia aceea, pentru c5. nu m[ gdndisem decit la toate
modurile in care pldnuiam s-o dezbrac pe Natalie gi s[ o
aduc sub mine cdnd ii venea in sfArgit mintea la cap.
Me strabeturi fiori care imi stransere tensiunea in
zona umerilor. in aceast[ zon[, furtunile se puteau mig-
ca fere avertisment gi lasau in urm[ mai multe pagube
decdt fusese prevdzut.
M-am uitat la Haych.
- S-a intors?
- ince nu, domnule.
La naiba! Am trecut pe lAnga el, in birou, unde
mi-am deschis laptopul gi am scanat toate camerele de
pe insule.
Nici un semn de Natalie.
Panica m[ cuprinse, dar am incercat s[-mi p6strez cal.
mul. Nu plecase. Era acolo undeva. Probabil se relaxa
sub un palmier. Era mult mai cald in centru decdt aici,
Sclaaa iubirii 17
pe plaj[. Trebuia doar s-o gesesc inainte s[ loveascl
furtuna.
Haych stetea in ug6 cand m-am intors sPre el, a$tep-
tand ordinele. Am luat un walkie'talkie de pe colgul
biroului.
- Unde e Selal
-Acasl la ea. Cind a auzit de furtunl, a fugit acolo
ca sl+i adune cAinii.
Asia explica de ce nu fusese in buceterie. Sela iubea
animalele. Avea doul potli pe care le adoptase din
Thhiti. Avea grijl de ciinii aceia mai mult decAt aveau
unele femei grije de copiii 1or.
Pe insula erau doul regedinge penrru angajaEi gi am'
bele erau amplasate mai in centru, la aproape un lcilo'
metru de casa principah. Pentru o clip[, mam gAndit ce
poate Natali. p,rtiu fi cu Sel1, dar agr izgonit repede
"r
acel gnnd. Dac[ ir fi gdsit casa lui Haych sau pe a Selei,
ace$tia mi-ar fi spus.
Am trecut pe lAnga el qi m'am indreptat spre u$a
din fate.
- Ia orice ar putea fi luat de vAnt. Nu gtiu cAt de pu'
ternicl o s[ devini furtuna diseare.
-Da, domnule.
Am cobordt pe sclri gi am ajuns in locul unde Haych
igi qinea unelteli gi echipamentul de gr[dinerit. Am des'
.hit l.rg", am vezut magina 4x4 9i am luat cheile.
- CAnd termini, du-te inapoi la tine acasl 9i asigurl4e
c[ Sela e bine.
- Cum rlmAne cu dumneavoastrl? Haych se dadu in
spate in timp ce eu iegeam cu maqina. $i domnigoara
Natalie?
-O Jine staqia deschise, in caz de ceva.
s-o glsesc.
-Aqa o s[ facem, spuse Haych. Sunt sigur c5 o s'o
'- inainte sI inceapl furtuna.
glsigi
Am incuviinqat gi im turat motorul, creAnd un ecou
ca un avertisment. Haych se indepdrtl 9i mai mult in
timp ce eu am pornit farurile, am begat maqina in vitezl
qi am plecat.