Dictamnus albus

Frsinel

Burning bush,
False dittany,
White dittany

f. Rutaceae
Planta erbacee, perena, cu un
miros placut de lamaie. Are
tulpina rigida, aproximativ 1 m,
este acoperita cu perisori.
Frunzele din partea
inferioara a tulpinei sunt
simple, iar cele din partea
superioara sunt compuse, de
forme ovale, cu margini
dintate.
Florile sunt mari, de culoare roza, alba sau liliachie, au nervuri purpurii, cate 5 petale
si sunt dispuse in ciorchine.
Fruct capsula,
desfacuta in 5
parti, sub forma
de o stea.
 Raspndire
Creste salbatic pe langa paduri, pe dealuri insorite, prin maracinisuri, iar uneori este
cultivata drept planta de ornament.
 Europa

Moldova,
Asia
Ucraina

Raspindire

Este originara din

Rosia Asia si Europa.
India
Siberia)

China
 Organul otravitor:
Toata planta!!! (mai ales
florile si fructele)

Este inclusa in Cartea Rosie

 Compozitia chimica:

Alcaloizi:
- dictamnina: C12H9NO2
Saponine
- schimanina:C14H13NO4
- trigonellina

Ulei volatil (datorita carui Hisperidina glicozid cu aglicon

planta are miros specific) aromatic (fenolglicozid)
 Motivele otravirii:
- Contactul direct cu
planta:
Contactul pielii cu oricare
parte a acetei plante (in
special cu florile si
capsulele cu seminte)
- Contact indirect (la
distanta de 1-2 m), pentru
ca uleiul eteric este foarte
volatil

Planta are miros placut a lamii, dar gust

amar, de aceea nu poate fi consumata.
 Mecanismul actiunii toxice.
Uleiuri volatile secretate de planta in contact cu piele o irita si la expunerea la soare a
suprafetei respective provoaca dermatite severe (asemanatoare unor arsuri). In prezenta
soarelui aceste compusi se descompun, generind un isopren foarte inflamabil.
 Simptomele intoxicatiei:
Perioada latenta: de citeva ore, pina la citeva zile
inflamatia pielii
arsuri
mncarime
 Peste 1-2 zile:

Edem Vezicule cu lichid incolor

Dupa ce mincarime si arsura dispare, si la locul viziculelor se formeaza scuame
brune, care se descuameaza peste 7-10 zile.

La locul arsurilor ramin pete intunecate, uneori chiar si

cicatricii.
 In intoxicatii mai dificile:

Slabiciune generala

Dureri de cap

Temperatura subfebrila
 Primul ajutor medical:
Spalaturi minutioase a pielii cu apa si sapun timp de 30-40
minute, ce poate preveni dezvoltarea dermatitei.
 In caz de aparitia leziunii pielii:

Lotiuni cu sol. KMnO4 0,1%

se sterge cu solutie alcoolica 60%

Pe vezicule deschise bandaje cu unguent de

sintomicina
 Utilizarea in medicina stiintifica:
Are proprietati tonice, antispasmotice, antiepileptice, sudorifice, antifebrile
si vermifuge.

Este indicat in :
anemia, indigestia, ameteala,
crampele abdominale si musculare,
litiaza, leucoreea si contra viermilor
intestinali.
 Planta este folosita atat pentru uz intern cat si extern sub forma urmatoarelor
preparate:
1) Infuzia din coaja de radacina de frasinel remediu contra ametelilor.

2) Maceratul din flori si frunze - pentru

uz extern, in masaje antireumatismale.

3) Infunzia de frunze ajuta in

combaterea viermilor intestinali si a
senzatiei de greata cauzata de indigestie.

4) Coaja de radacina este folosita in tratamentul eruptiilor

cutanate, durerilor artritice, icterului si pojarului.
 Frunzele acestei plante sunt
utilizate la aromarea bauturilor
alcoolice (ca de
exemplu vermutul).
 Planta este cunoscuta inca din Antichitate ca
avand proprietati mistice. Era consacrata zeitei
Diana, care purta pe cap o cununa facuta din
aceasta planta magica. In Antichitate frasinelul
amestecat cu alte plante era folosit pentru
clarviziune, iar ca planta medicinala i se
atribuiau proprietati tranchilizante si sedative.
 In anumite momente emisia
uleiurilor volatile din planta
este foarte intensa si determina
formarea unui nor foarte
inflamabil in jurul plantei mai
ales in zilele foarte calde si fara
vant. In aceste conditii daca
apropiem o flacara de zona
florilor sau capsulelor de
seminte planta va fi cuprinsa de
flacari si va arde pentru 1-2
secunde fara a fi insa afectata.
Deaceea planta se mai numeste
floarea focului
 De-a lungul timpului au fost raportate chiar si cazuri de autoaprindere ale unor tufe
ceea ce a determinat pe multi sa creada ca aceasta planta ar putea sa fie o explicatie
stiintifica a tufisului care arde din Biblie: "iata ca tufa de maracini ardea cu valvatai si
totusi tufa de maracini nu se mistuia"
(Exodul 3:2).