1 fitocosmetologie

n perioada antic n zona european, Grecia i Imperiul Roman au

avut cea mai mare influen n crearea de puternice coli medicale unde fitoterapia era folosit cu
succes. Acestea au atins apogeul odat cu Hypocrate ( 460 375 .e.n. ), n a crui carte Corpus
Hypocraticum sunt amintite un numr mare de plante medicinale cum ar fi: Hellesborus sp.;
Convolvulus sp.; Verbascum sp.; Papaver sp. n Corpus Hippocraticum ntlnim aproape 300
de medicamente propriu-zise, cele mai ntrebuinate fiind: Daphne Cnidicum, Convulvus
Cumis, Silvestris, Memordica Elaterium, Elleboros Leukos,Colocintul alturi de cele
exotice, provenite chiar i din India. Alturi de acestea stteau preparatele dietetice
oxymel i oxyglykon (oet i miere), melikraton (miere cu lapte), siraion, kykeon, alphiton
etc
Dintre plantele folosite poate fi menionat macul (mikon), din care se ntrebuina att capsula
(Kodeia), ct i sucul (opos - opium), denumit Mikonion. O dovad o aduce reprezentarea zeului
Hypnos, zeu al somnului, care apare cu macul i un corn din care turna butura somnifer
numithypnoticon. Se foloseau leacuri purgative, laxative, diuretice, vomitive, calmante,
excitante, absorbante, astringente, anestezice, somnifere etc.Tot n practica farmaceutic a
grecilor erau ntrebuinate prafuri, unguente, ociuni, pastile, bolusuri, apozeme, emplastre,
poiuni, eclecta, coliruri, gargare, clistire, pessoi etc. n Egiptul antic papirusul Ebers, redactat cu
aproximaie n jurul anilor 1550 .e.n. cuprinde referiri la peste 200 de specii de plante cu rol
terapeutic avnd reete complexe pentru vindecarea unor boli totodat cu indicaii detaliate
referitoare la modul de preparare, dozare i administrare
2 Plantele medicinale n evul mediu
n aceast perioad istoric ntreaga dorin de cunoatere a speciei umane, are un puternic regres n
special n Europa unde cunotinele medicale sunt pstrate n mnstiri acolo accesul fiind limitat.
n schimb n Asia Mic apar puternice centre medicale unde cunotinele despre
vindecare sunt pstrate din antichitate prin clugrii refugiai din Imperiul Roman. Vindecarea
bolilor avea la baz cunotine vaste despre plante medicinale, lumea arab zmislind un mare
medic care alturi de Hypocrate st n Pantheonul primilor vindectori. Acesta este Ibn Sina (
Avicena ). Cunotinele sale despre vindecarea diferitelor boli au la baz remedii vegetale,
Avicena fiind primul care a studiat vermifugele extrase din smna de Croton tiglium.
n aceiai perioad n China apare primul codex farmacologic ( sec. XVI ) care
consemneaz aproximativ 1800 denumiri de plante medicinale i circa 12.000 de reete de
preparare.

3 fito in ep moderna fitocosmeticaa n f l o r i t n u l t i m e l e decenii. nsa, pentru

ca efectele plantelor sa fie benefice, nu se pot folosi oricef e l d e p l a n t e p e n t r u a
t r a t a o r i c e f e l d e a f e c i u n e a t e n u l u i . An u m i t e p l a n t e (mueel, cimbru,
salvie, ienupar, scoara de salvie etc.) auefect astringent i antiseptic
, iar folosirea lor repetata pentru ngrijirea tenului determinamicorarea porilor pielii. Un
efect tonic pentru piele l au hamamelisul, menta,coada calului etc. Alte plante
medicinale (tei, radacina de nalba mare, nalba depadure) conin substanen
mucilaginoase i au unefect de calmare i netezire aepidermei.
Pentru regenerarea pielii sunt folosite n cosmetica moderna substante custructura
chimica apropiata de cea a pielii, cu conditia obtinerii unui
echilibrub i o c h i m i c , c a c i a t u n c i c n d p i e l e a p i e r d e a p a , o d a t a c u
a c e a s t a e a p i e r d e substante minerale si organice complexe
Tes u t u l r e s p e c t i v m b a t r n e s t e , astfel ca este absout necesar sa se
mentina acest echilibru hidric al stratuluicornos, respectiv, intre apa care
exista in piele si cea absorbita. In consecinta se folosesc produse active, bogate
in substante minerale si biostimulatori.M a n t a u a a c i d a a p i e l i i t r e b u i e
d e a s e m e n e a , p a s t r a t a , u r m a r i n d c a pielea sa aiba pH-ul n limetele

fiziologice normale. Modificarea acestuia subi n f l u e n t a f a c t o r i l o r e x t e r n i

lipseste pielea de posibilitatea de a-si exercitaf u n c t i i l e p r o t e c t o a r
c o n t r a i n f e c t i i l o r . I n c o n s e c i n t a , s e p o a t e d e z v o l t a o anumita
flora bacteriana, cu urmari neplacute. Pot aparea dermatitele. Pentru acest
motiv, oamenii folosesc diferite produse cosmetice
Cosmetica naturala se bazeaza pe tot ce ofera natura, de la uleiuri
volatileobtinute din plante, la grasimi naturale de origine diversa: ceara dealbine), subs
tante ceroase din peste (balena, delfin, casalot) si pna laingredienti activi din fructe,
flori, radacini de plante sau tulpini de arbori.Unul din cele mai folosite produse de
cosmetica si de igiena este sapunul
.Fabricate din antichitate dupa retete speciale, 100% naturale, sapunurile
suntfolosite pe scara foarte larga si sunt asociate cu baile orientale si
parfumurilembietoare Unul din cele mai cunoscute este Sapunul de Alep- fabricat in
Siria,d i n u l e i d e m a s l i n e , l a u r s i l e s i e . U n i u n e a e u r o p e a n a a i n t
e r z i s , p r i n t r - o directiva, utilizarea uleiului de laur deoarece se
suspecteaza reactii alergice.Comercializarea si fabricarea sa n Europa
presupun lipsa totala sau prezentaunei mici cantitati de ulei de laur. Sapunul
Ghassoul este fabricat pe baza uneiargile numita rhassoul, foarte delicata si
hipoalergenicaSapunul de Argan estefabricat din uleiul arborelui de Argan si este
specific zonei arabemediteraneene.
Sapunul de Marsilia e s t e , d e a s e m e n e a , f o a r t e c u n o s c u t i n Europa,
procesul sau de fabricatie fiind acelasi ca la sapunul de Alep. n secolulX V I I s - a
interzis insa amestecul de orice fel de grasimi, pastrndu-se
d o a r uleiul de masline, ceea ce a adus garantia calitatii pentru acest tip de sapun
5 pielea ielea este invelisul care protejeaza restul organelor impotriva

agresiunilor fizice, chimice sau biologice care pot veni din afara. Ea
nu trebuie insa confundata cu invelisul exterior strict, cel care se vede
cu ochiul liber. Pielea omului este constituita din trei straturi:
epiderma, derma si hipoderma, aminteste utc.fielea (cutis) constituie un
nveli nentrerupt care se continu la nivelul marilor orificii (gur, nas, etc.) cu o
semimucoas (parial keratinizat) i care, n interiorul cavit ilor respective,
devine o mucoas propriu-zis. Pielea reprezint o suprafa receptorie extrem
de vast, care asigur o sensibilitate divers, protejeaz corpul de leziuni
mecanice i microorganisme, particip la secretarea unor produse finale ale
metabolismului i ndeplinete de asemenea un important rol de termoregula ie,
execut funciile de respiraie, conine rezerve energetice, leag mediul
nconjurtor cu tot organismul.
funcia de aprare, mpiedic ptrunderea
unor ageni patogeni n organism (bacterii, substan e toxice, radia ii)
funcia
termoregulatoare la meninerea unei temperaturi constante a corpului, pentru
evitarea supranclzirii reduce temperatura prin exaporarea evaporarea apei din
sudoare, la o temperatur sczut pentru reducerea pierderii temperaturii
corporale, firele de pr prin Musculus arrector pili se zbrlesc pielea avnd
aspectul de piele de gsc.
funcia de aprare fa de razele
ultraviolete la animale aceast funcie e realizat de blan sau pene, la om
stratul cornos stratum corneum absoarbe i reflect cam 50% din radiaii,
absorbirea radiaiilor se realizeaz prin pigmentul din
piele melanin producnd bronzarea pielii, la o expunere extrem la aceste
radiaii se poate produce cancerul de piele.

pielea ca rezervor de celule embrionare aceast funcie este folosit de chirurgie n

transplanturi. funcia imunologic a pielii este realizat de celulele Langerhans din piele.

funcia de organ de sim este una din funciile de comunicare a pielii cu mediul nconjurtor,
aceasta fiind ndeplinit de receptorii:de durere (fiind pn la 200/cm2),de presiune (corpusculii
Vater-Pacini),termoreceptorii (corpusculii Krause),receptorii la ntindere (corpusculii
Ruffini),receptorii tactili sunt mai dei la buze, degete, limb, mamelon, organele genitale
externe (corpusculii Meissner i celulele Merkel).

Epiderma este alctuit dintr-un epiteliu stratificat i pavimentos, cornificat, celulele sale fiind n
permanen regenerare. El este lipsit de vase sangvine, nutriia celulelor are loc prin difuzarea limfei
interstiiale din derm, prin intermediul membranei bazale i prin spaiile nguste (de cca 10
milimicroni), care separ ntre ele celulele vitale ale acestui strat.Stratul bazal (sau generator) este
cel mai profund, fiind n contact cu membrana bazal. Celulele sale au un nucleu mare situat apical.
La polul apical sunt dispuse granule de melanin, care are un rol fotoprotector, ferind acizii nucleici
(mai ales ADN) de razele ultraviolete, cu aciune inhibant asupra acestora. ntre celulele bazale se
gsesc melanocitele i corpusculii senzoriali Merkel-Ranvier. Stratul spinos este situat imediat
deasupra celui bazal, din care provine. n mod normal, el este alctuit din 6-15 rnduri de celule
poliedrice, care pe msur ce urc spre suprafa devin tot mai turtite. Ele sunt mai acidofile dect
cele bazale, dar sunt intens vitale, acest strat fiind sediul unor transformri importante n eczem
sau n metaplazii, i n alte numeroase afeciuni. Stratul granulos este situat deasupra celui
precedent, fiind compus din 1-5 rnduri de celule turtite. Caracteristica lor e abunden a granula iilor
citoplasmatice de keratohialin. Formeaz o barier care mpiedic pierderea apei. Aceast barier
este ns penetrat de gaze, lipide, vitamine, enzime, hormoni sexuali, radiaii, glucoz, dar i de
substane nocive (ex. nicotina).
Stratul lucid[]Stratul lucid numit i stratul cornos bazal e format din celule bogate n

glicogen, eleidin i grsimi. Prezena glicogenului atest existena unor procese

vitale necesare etapelor finale n sinteza keratinei. Acest strat este ultimul strat
vital al epidermului, care mpreun cu stratul cornos profund constituie aanumita "bariera epidermic" (barier fa de ap, substanele chimice i
microorganisme).

Stratul cornos]Stratul cornos este cel mai superficial. El este alctuit din dou straturi: stratul
cornos profund sau conjunct i cel superficial sau disjunct numit i exfoliator. n cel profund
celulele cornoase sunt alipite, n cel superficial celulele au conexiuni laxe, desprinzndu-se la
suprafa. Celulele cornoase normale au form de solzi, nucleul este disprut ca i organitele
celulare, iar celula apare ca un sac format dintr-un nveli de keratin i un coninut bogat n
grsimi osmiofile (lipoide de colesterol).

Dermul este compus din dou straturi. Stratul superficial subepidermic cuprinde papilele dermice i
o zon subire situat sub ele. El este denumit strat subpapilar i se caracterizeaz prin elemente
fibrilare gracile, elemente celulare mai numeroase, substana fundamental mai abundent i o
vascularizaie i inervaie bogat (plexuri subpapilare). Stratul profund numit dermul propriu-zis sau
corionul este mult mai gros, este mult mai rezistent i e compus preponderent din fibre colagenice,
elastice i reticulare.Pielea este 7% din greutatea corporala.
Hipodermul este stratul care separ pielea de straturile subiacente. El este alctuit din lobuli de celule grase
(lipocite) coninnd trigliceride, cu rol de rezerv nutritiv i de izolator termic i mecanic. Ace ti lobuli sunt

separai prin septe conjunctive, n care se gsesc vase i nervi. O structur tegumentar mai deosebit este
linia apocrin. Ea se ntinde de la axil, n regiunea mamelonar i coboar convergent lateral spre perineu.

5 Compusii biochimici ULEIURILE ETERICE sunt substane lichide, volatile, cu

miros parfumat, aromat, insolubile n ap, solubile n solveni organici sau grsimi. Au rol de
condiment, rol antiseptic, antispasmodic, stomachic etc. Uleiurile eterice se extrag din flori,
frunze, fructe, coaj i uneori din partea lemnoas (lemnul de camfor), folosind solveni organici
sau prin distilare i antrenare cu vapori de ap. Numrul uleiurilor eterice vegetale este foarte
mare (peste o mie). Din punct de vedere chimic, uleiurile eterice reprezint amestecuri de
substane constituite din hidrocarburi terpenice, hidrocarburi aromatice, alcooli, aldehide,
cetone, acizi organici, pigmeni, eteri, esteri etc. Unul i acelai ulei eteric poate conine pn la
50 de substane diferite. Dintre aceti compui, cei mai importani sunt hidrocarburile terpenice
sau terpenele i derivaii lor (mircenul, geraniolul, limonenul, mentolul, camforul, borneolul etc.).
Mircenul se gsete n hamei, geraniolul n florile de trandafiri, limonenul n chimion,
mentolul n ment, camforul n lemnul de Laurus camfora i n pelin, borneolul n lavand etc.
RINILE, produse de excreie ale plantelor, apar n deosebi n esutul lemnos, n
amestec cu mici cantiti de uleiuri eterice. Deriv din uleiuri prin oxidare i se pot combina,
dnd oleorezine. Rinile sunt substane solide sau semisolide, solubile numai n solveni
organici. Ele fierb la temperaturi ridicate (peste 300oC), nu sunt distilabile i nu au puncte fixe
de topire (sufer nmuiere). Din punct de vedere chimic, rinile sunt formate din acizi rezinici
(de tipul acidului abietic) i derivaii lor, substane policiclice cu caracter acid. Au proprieti
stupefiante, purgative, expectorante, vermifuge. Se pot acumula n celule izolate (idioblaste), n
celulele epidermice, peri, buzunare i canale secretoare. Exemple de rini sunt saczul i
tmia
BALSAMURILE sunt rini lichide sau semisolide, cu coninut ridicat n uleiuri eterice
(pn la 40%). n contact cu aerul, ca i rinile, i balsamurile se solidific deoarece o parte din
uleiurile eterice din constituia lor se volatilizeaz. Copalii sunt rini fosile aflate n sol, sub
form de depozite care provin din plante disprute. Lignanii sunt tot rini n care predomin
substane nrudite cu elementele structurale ale ligninelor (monomeri, dimeri etc.). Rina de
guaiac care conine acid guajaritic se gsete n Guaiacum officinalis i este deosebit de bogat
n lignani
alcaloizii Exercit efecte fiziologice considerabile asupra omului i asupra animalelor. Alcaloizii
sunt folosii n terapeutic ca narcotice i calmante. Unii alcaloizi sunt otrvuri puternice, spre
exemplu curara, ce are capacitatea de a paraliza sistemul nervos. Se consider c alcaloizii
constituie mijloace de aprare ale plantelor mpotriva insectelor. Unii alcaloizi, de exemplu
nicotina, joac rol n procesele enzimatice de oxido-reducere.
Glicozide reductoare. Se hidrolizeaz cu uurin n mediu acid, bazic sau sub aciunea
enzimelor. Numeroase glicozide au aciune fiziologic asupra organismelor animale (curativ
sau nociv) i se ntrebuineaz nc din antichitate ca medicamente sau ca otrvuri. Se
presupune c unele glicozide reprezint pentru plante forme inofensive de depozitare a unor
agliconi toxici. Prin hidroliz parial plantele elibereaz o parte din aglicon n doze netoxice,
exercitnd asupra plantei o aciune protectoare. Unele substane farmacologice active, printre
care i glicozidele, n cantitate mic se utilizeaz ca medicamente, iar n cantitate mare sunt
toxice.
taninurile Taninurile vegetale sunt substane foarte cunoscute pentru multiplele lor aplicaii
practice, n special n medicina tradiional i n industria tbcritului. Literatura de
specialitate amintete de vechi triburi din America de Nord care foloseau decocturile i
cataplasmele preparate din rdcinile unor plante (cunoscute n prezent ca avnd un coninut
ridicat n taninuri, precum crinul de ap canadian Nuphar variegatum) pentru a trata durerile
de gt, leucoreea, rceala, rnile, durerile interne sau alte infecii ale pielii. Tbcirea pielii cu

ajutorul taninurilor vagatale este cunoscut nc din antichitate i ea era realizat folosindu-se
coaja diferitelor specii de copaci, n special specii de stejar
pielea miinilo Pielea minii se deosebete de restul corpului datorit stratului
subire de esut adipos de sub epiderm. Acest strat, care este depozitul de energie al
organismului, se compune din celule adipoase i are funcie de protecie fa de
accidentele mecanice. Datorit lipsei acestui strat, pielea minii se caracterizeaz
printr-o delicatee special. Alctuirea pielii minii este n principal alctuit din straturi
de esut legate ntre ele n componena crora intr trei tipuri de fibre: colagene, elastice
i reticulare. n derm se gsesc foliculii piloi, glandele sudoripare i sebacee i
numeroase vase sanguine i limfatice, precum i terminaiile nevoase. n zona minilor,
alctuirea dermei nu se nscrie n tipologia cunoscut. Derma are o cantitate mare de
glande sudoripare, dar un numr infim de glande sebacee, de aceea mna transpir,
dar nu produce sebum sau l produce n cantiti foarte mici. Stratul exterior al pielii
minii, direct supus influenei factorilor exteriori, l constituie epiderma. Este alctuit din
cteva straturi de celule legate ntre ele printr-o substan de baz responsabil, n
mare parte, de meninerea netezimii i a elasticitii celulelor i de echilibrul de ap i
protecia fa de factorii externi. Cantitatea de ap din epiderm i din derm se
mrete odat cu apa care vine din straturile inferioare spre suprafa.
7

De veacuri femeile s-au preocupat de mini i ngrijirea lor. Femeile nobile nu numai c
nu fceau o munc care ar fi afectat minilor, dar foloseau diverse metode de ngrijire
a minilor. De exemplu, pentru albirea pielii se folosea suc de lmie, castravete sau
miere. Minile erau masate cu diverse grsimi. Mna unei aristocrate trebuie s fie
neted, pielea trebuie s fie delicat i alb. Pentru a o feri de lovituri, de frig, de razele
soarelui sau de alte accidente domestice, purtau mnui. Coseau aceste mnui din
mtase, atlas, piele sau blan.
Nu numai doamnele din sferele nalte ale
societii aveau grij de mini, dar i femeile de la sat aveau mijloace de refacere
a pielii minii, afectat de muncile depuse. Un tratament de ngrijire a minilor era un
produs din cartofi fieri amestecai cu un pic de grsime pe care l ntindeau pe mini i
apoi ineau o vreme minile acoperite cu o bucat de material. Un astfel de tratament
se
aplica
seara
i
se
cura
dimineaa.
Produsele pentru ngrijirea minilor erau diverse. n India, minile erau splate n ap
unde anterior se maceraser vinete. n Indonezia preparau o crem din banane i ulei
de floarea soarelui sau un amestec de lapte de cocos i glicerin
Poate cel mai
recomandat produs pentru ingrijirea pielii mainilor si mentinerea tineretii ei este uleiul de
masline. Inainte de a folosi uleiul de masline pentru uz extern, acesta se sterilizeaza.
Sticluta cu ulei sau borcanul, bine astupate cu un dop sau capac, se pune la fiert, la foc
mic, intr-un vas cu apa. Poate fi lasata sa fiarba si cateva ore. Dupa racire, se poate
adauga in uleiul astfel pregatit si o picatura de ulei sfintit, mir.Mainile se maseaza de
cateva ori pe saptamana cu uleiul de masline astfel pregatit. Este bine insa sa ungem
mainile cu ulei de masline dupa fiecare spalat ori dupa ce am folosit diferite substante
chimice.... Tot pentru tratarea mainilor ce se inrosesc sau se invinetesc usor puteti apela la
o solutie obtinuta prin fierberea a doua teline taiate si o jumatate de litru de apa, timp de 30
de minute. Mainile se scufunda in aceasta solutie timp de 10-15 minute.
3. Pentru mainile iritate de folosirea detergentului, sucul de rosii va poate fi de mare ajutor.
Amestecati 50 ml de suc de rosii cu un varf de cutit cu sare si o lingurita cu glicerina, dupa care
lasati amestecul sa actioneze timp de zece minute. La sfarsit se clatesc mainile cu apa calda.
4. Stejarul va poate fi de folos in combaterea transpiratiei mainilor. Se prepara un decoct din 2030 g de coaja maruntita la un litru de apa. Decoctul se strecoara si este folosit caldut atat pentru
bai efectuate de una-doua ori pe zi, cat si pentru tamponari locale.

5. Tot pentru diminuarea transpiratiei mainilor, puteti apela cu incredere la infuzia de pedicuta.
Peste o lingura cu pedicuta uscata si maruntita se toarna 200 ml de apa clocotita, se lasa la
infuzat timp de 20-30 de minute, iar apoi se foloseste pentru bai calde.

8 gerontologia Gerontologia este stiinta fenomenelor biologice, psihologice si

sociologice asociate imbatranirii.Geriatria este specialitatea medicala ce se ocupa de problemele
somatice, psihice, functionale si sociale in ingrijirea acuta, cronica, preventiva de recuperare si
terminala a varstnicilor. TEGUMENTE. Modificri structurale: -atrofia epidermului

-scderea nr. i atrofia gl. sudoripare i sebacee

-scderea es. adipos subcutanat
-subierea dermului i reducerea flux. sang. dermic
-reducerea numrului de melanocite
-alterri calitative i cantitative ale colagenului i elastinei
Tegumentul i mbtrnirea normal:
-piele fragil, aspr, uscat i depigmentat
-pilozitate decolorat, rar
-unghii fragile, subiri, cu cretere ncetinit
-scderea capacitii de vindecare a rnilor
-scderea sintezei de vitamin D2
-scderea capacitii termoreglatoare
De la 20 la 30 de ani: In aceasta etapa incepem sa observam mici semne ale
procesului de deteriorare a pielii si apar mici semne de deshidratare
superficiala, precum si primele riduri, iar elasticitatea pielii scade. Pentru a preveni toate
acestea, in etapa data ar fi bine sa apelam la tratamentele cosmetice de baza pentru
prevenirea imbatranirii.
3. De la 30 la 40 de ani: Acum se poate inregistra o scadere brusca a
vitalitatii pielii, cu manifestari vizibile de imbatranire: pielea incepe sa-si
piarda stralucirea naturala, este mai opaca si mai putin elastica, iar ridurile isi
intra mai bine in rol (devin mai vizibile). In aceasta perioada sunt imperios necesare
tratamentele de ingrijire faciala, specifice varstei si particularitatilor fiecarei persoane in
parte. Este una dintre cele mai importante perioade ale tenului, asa ca, daca ingrijirea
pielii a lasat de dorit pana acum, nu mai este cazul sa o neglijam.
4. De la 40 la 60 de ani: procesul de imbatranire continua, desi intr-un
ritm putin mai lent comparativ cu deceniul precedent, iar semnele lui devin tot mai
evidente. In aceasta perioada trebuie continuate tratamentele de ingrijire si
protectie si se vor combina cu tratamente mult mai puternice.
Dupa 60 de ani: imperfectiunile tenului se inmultesc, din cauza slabirii puternice a legaturilor
de colagen si elastina ale pielii, a vascularizatiei superficiale scazute si a deshidratarii tot mai
accentuate. In aceasta faza se vor continua intensiv tratamentele anti-aging, pentru a incetini cat
de mult posibil procesul de imbatranire.
Nu te poti uita intr-o revista fara sa vezi produse ce contin vitamina C. Vitamina
C lumineaza tenul si ii ofera o aparenta de claritate. Extractul de strugure este similar
vitaminei C ca si mecanism de actiune, in timp ce uleiul de morcov reduce ridurile
si intinereste pielea fetei.
Cand vine vorba despre hidratare, natura nu dezamageste. Printre cei mai des utilizati
agenti de hidratare se afla untul de shea si glicerina. Ei ajuta in atragerea umiditatii din
atmosfera la nivelul pielii. Uleiul de migdale, ceara de albine si uleiul de avocado sunt
agenti emolienti care asigura o hidratare profunda a pielii.
Uleiul de caolin poate fi utilizat in fabricarea mastilor faciale, in timp ce uleiul de

chamomile si radacina de lemn dulce au efecte in cazul tenului cu tenta rosie. Multe
ingrediente au si o intensa activitate anti-oxidanta, cum ar fi extractul deceai
verde si vitamina E: acestea apara pielea de agresiunile zilnice pe care le sufera din
partea mediului inconjurator (agresiuni chimice, raze ultraviolete s.a.) Folosete ulei
de cocos n jurul ochilorn locul unei creme scumpe de ochi, achiziionez-i ulei
organic de cocos. Acizii grai pe care i conine hidrateaz pielea fin din jurul ochilor i
lupt mpotriva ridurilor. Ca bonus, uleiul de cocos este ideal i dac ai buzele
deshidratate i are un parfum delicios. Pentru redarea elasticitatii pielii si
indepartarea ridurilor se face urmatoarea masca: 30 de grame de suc de
ceapa, 30 de grame de miere, 30 de grame de ceara. Se incalzeste totul intrun s, dupa ce se raceste se amesteca bine, se intinde masca pe fata
dimineata si seara. Pentru pielea grasa este foarte recomandata o masca
pentru indepartarea excesului de grasime, pregatita in felul urmator: se
stoarce sucul de la doua cepe, se adauga o lingura de suc de lamiie si se
intinde masca pe fata pentru 20-25 de minute; se spala mai intii cu apa
calduta, apoi cu apa rece. Pentru a scapa de cearcane este bine sa masati
dimineata si seara fata cu suc de ceapa amestecat cu suc de hrean si
smintina (in cantitati egale); masca nu trebuie tinuta mai mult de 5 minute,
avind grija sa nu patrunda in ochi. In cazul intepaturilor de albine de mare
ajutor sint de asemenea bucatile de ceapa puse pe locul ranii. In cazul
parului foarte rar si degradat se poate pregati o masca hranitoare pe baza de
ceapa. Se amesteca: sucul de la o ceapa, un galbenus proaspat, o lingurita
de miere si doua lingurite de sapun lichid. Se intinde amestecul pe pielea
capului, se acopera apoi cu un prosop gros, iar dupa doua ore se spala.
Pentru intarirea firului de par se maseaza pielea capului cu suc de usturoi.
Are aceeasi functie protectiva ca si sistemul respirator. In plus insa, pielea
reprezinta modul cel mai direct de interactiune sociala. Afectiunile tegumentare vor
exprima deci la nivel organic apararile noastre sociale. Acneea, specifica adolescentei,
este stigmatul exterior al judecarii celorlalti, al resentimentelor fata de persoanele din
jur, caracteristice acestei perioade de cautare a identitatii sociale. Este o respingere a
mediului social. Asa numitele ,,puncte de cholesterol care se gasesc si ele printre diversele
tipuri de leziuni acneice sunt insa ,,puncte de grasime. Impreuna cu lipomul si ruda lor
mai difuza (celulita) , reprezinta o inchistare a rusinii, a resentimentului fata de noi insine,
caci in acest caz incapsularea tinteste o structura proprie corpului nostru.
9 boli somatice

Negii sunt si ei ,,incapsulari ale unor sentimente de revolta impotriva interdictiilor, dar si
ale unor amintiri emotionale pe care nu le-am lasat sa se ,,duca. Apar foarte des la
proaspetii scolari, care sunt obligati sa se supuna unui regim mult mai restrictiv decat cel
din gradinita si care incapsuleaza amintirea idealizata a perioadei precedente de viata. De
altfel, remediul caracteristic este Antimonium crudum, remediul celor care raman ancorati
in amintirea unei perioade fuzionale, tandre.
Dermatita/eczema avand, ca si astmul,
un mecanism alergic , este forma de materializare a respingerii unei agresiuni resimtita ca

venind din partea unor persoane din anturaj. La copii este expresia respingerii
controlului/exigentei excesive materne.
Pruritul cutanat reprezinta o stimulare foarte usoara a receptorilor tactili. Adica o perceptie
fina si generalizata a unei ,,schimbari in mediu, pe care inca nu o putem defini. Este un fel
de iritare a receptorilor in absenta unei reale intelegeri a schimbarii percepute.
Vitiligo este o modificare circumscrisa a culorii pielii( albire) ,. Din punct de vedere medical
este datorat distrugerii melanocitelor, celule tegumentare care stocheaza melanina,
pigmentul care da culoarea pielii
Alergiile cutanate: reprezinta, desigur, o hipersensibilitate, o respingere a unui agent din
mediu. O dovada in acest sens este faptul ca pacientii alergici la fan ,de exemplu, pot resimti
o declansare a crizei astmatice in cursul hipnozei clinice, daca li se sugereaza ca se afla pe un
camp.. Declansarea alergiei la anumiti alergeni strict delimitati ( pisici, praf, etc) are
legatura cu ceea ce reprezinta alergenul respectiv in mintea noastra, cu simbolul personal
sau arhetipal (cum l-a denumit Carl Young) al respectivului agent alergenic. \
Psoriazisul-este o boala care se exprima prin ,,ingrosarea pielii , piele care capata aspect de
solzi si care isi diminueaza sensibilitatea tactila, termica, dureroasa, etc. Este un fel de
,,platosa pe care ne-o punem in incercarea de a ne proteja sensibilitatea. Este tot o boala
imuna, exprimand incapacitatea noastra de a ne accepta sensibilitatea, vulnerabilitatea.

Alergiile profesionale sunt produse prin

sensibilizarea la variate substante, actionand ca antigeni, prezente la locul de
munca si care fac parte, in mod obligatoriu, din procesul de productie, sub
forma de materie prima sau finita, produsi intermediari, secundari, deseuri etc.
Ele recunosc acelasi mecanism patogenic si tablou clinic ca si cele neprofesionale, avand insa o specificitate anamnestica si etiologica legata de
exercitarea unei anumite profesiuni..
ALERGOZE PROFESIONALE

Au fost propuse numeroase clasificari ale bolilor alergice profesionale, dintre

care amintim pe cea care tine seama de formele clinice (respiratorii,
conjunctivala, cutanata, sistemica), dupa agentii etiologici, dupa profesiuni
sau dupa mecanismele imunologice care le provoaca. Folosind tipurile de
reactii propuse de Gell si Coombs, Corsico si Colombi (9) le impart in:
reactii de tip I (reaginodependente): urticaria, rinita aperiodica, astmul bronsic;
reactii de tip III (mediate de anticorpi precipitanti): alveolitele alergice
extrinsece sau pneumopatiile granulomatoase prin sensibilizarea la pulberi
organice;

reactii de tip IV (tardiv sau celular); dermatitele eczematiforme de contact. In

numeroase cazuri de sensibilizare profesionala, acelasi agent duce la
instalarea unor reactii de doua sau chiar trei tipuri. Astfel, multi dintre alergenii
profesionali provoaca simultan sau succesiv astm bronsic, dar si dermatite de
contact, iar altii duc la aparitia simultana a astmului, alveolitei alergice si a
eczemei alergice

virozele pielii Virozele cutanate sunt boli transmisibile, foarte frecvente,

recidivante, care afecteaz pielea i mucoasele, transmiterea crora se face
prin ptrunderea virusului prin leziuni ale pielii i mucoaselor, prin nepturi
de artropode, mucturi de animale, prin intermediul obiectelor, produselor
alimentare contaminate, prin contact sexual. Manifestrile infecioase depind
att de virulena i cantitatea virusului infectant, cit i de poarta de intrare,
de starea de rezisten i imunitate a organismului.
Din grupul acestor boli fac parte: verucile, condiloamele acuminate,
vegetaiile veneriene, moluscum contagiosum, herpesulsimplex i zona
Zoster.
Clasificarea virozelor cutanate:
epidermoviroze proliferative (verucile, papiloamele pielii, condiloamele
acuminate, moluscum contagiosum);
eipidermoneurovirozele (herpesul simplex, zona Zoster).
n afara de aceste viroze n afeciuni locale, mai exist unele infecii generale
virotice, boli febrile contagioase cu manifestri cutanate, care sunt studiate
n cadrul patologiei infecioase.
HERPESUL SIMPLU este cea mai rspndit infecie viral, cauzat de
virusul filtrabil, care se manifest printr-o erupie de vezicule, grupate n
buchet situate pe o baza eritematoas, nsoit de adenopatie regional.
Factorii favorizani sunt: factori toxiinfecioi, mbolnviri intercurente,
excitaii psihice, stresuri, traumatisme locale. Herpesul simplu se asociaz
frecvent cu anumite boli ca pneumonia bacterian, meningita epidemic,
infeciile colibacilare, gripa, febra paratifoid, tulburri ale tractului
gastrointestinal, diabetul zaharat, tulburri neuropsihice; exist un grup de
boli rar nsoite de herpes, de pild reumatismul poliarticular acut, scarlatina,
tifosul exantematic La nou-nscui infecia se poate transmite transplacentar
de la mama purttoare de virus herpetic sau n cursul expulsiei.
VERUCI VULGARE
Verucile (negii, alunitele) sunt excrescente papilare si hiperkeratozice e dimensiuni variabile. Ele sunt datorate unui
ultravirus sau inframicrob.
Veruca vulgara apare in general la copii si adulti, tineri pe fata dorsala a degetelor si mainilor, mai rar pe palme, laba
piciorului genuchi, coate, etc. Numarul lor este diferit, uneori numai 2-3, alteori sunt foarte numeroase. Ele sunt
izolate sau grupate. Se prezinta ca niste ridicaturi rotunde, de dimensiuni variabile, de la o gamalie de ac pana la un
bob de mazare si mai mare. Suprafata lor este convexa sau aproape plana, adesea neregulata la centru, prezentand
niste ridicaturi verucoase. Culoarea verucilor este cenusie-galbuie, bruna sau negricioasa. Consistenta lor este tare,
aspra.
O data aparute, verucile cresc si persista indefinit, rareori se vindeca spontan. N
Veruca plantara este un tip
clinic ceva diferit, din cauza caracterului tegumentului pe care se dezvolta. Stratul cornos, hipertrofiat nu permite

dezvoltarea in relief a verucii, asa incat aceasta creste in profunzime, unde irita dermul papilar. Clinic, veruca
plantara se prezinta ca o batatura, dar la centru se vede adesea o papilomatoza sau neregularitati cenusii-brune, iar
la periferie un chenar hiperkeratozic. Durerea vie la presiunea exercitata la mijlocul verucii este caracteristica.
Verucile plane juvenile apar la copii si adolescenti, mai rar la adulti, adesea brusc, exploziv. Se localizeaza in general
pe fata, uneori pe dosul mainilor. Se prezinta ca niste papule plane, rotunde sau usor poligonale, de 1-2 mm
diametru, de culoarea pielii sau ceva mai inchise. Se vindeca adesea in mod spontan.

Verucile papilomatoase sau papiloamele sunt niste ridicaturi de cativa milimetri, pediculate, filiforme, care se formeza
pe fata sau pe gat.
Papiloamele mucoasei bucale sunt mai rare si mai putine la numar. Se asociaza fie cu
papiloamele filoforme, fie cu verucile vulgare. Suprafata lor este totdeauna plana, iar coloratia lor cenusie face
contrast cu rosul mucoasei.
Tratamentul verucilor este local. Dupa anestezie locala se excizeaza veruca
cauterizand apoi baza cu nitrat de argint. Deoarece prin aceasta metoda recidivele sunt frecvente, este preferabil sa
se cauterizeze verucile prin diatermocoagulare, galvanocauter. Folosirea termocauterului este adesea urmata de
cicatrice inestetice.
Verucile plane se vindeca adesea cu pomezi rezorcinate si acid salicilic 5-10%.

10 COMBUSTIILE Arderea sau combustia este o reacie chimic exoterm ntre un combustibil i

un oxidant, nsoit de degajare de cldur i, uneori i delumin (flacr).[1][2][3]

n marea majoritate a arderilor din tehnic oxidantul este oxigenul din aer.[4] n acest caz reacia de
ardere se produce prin intermediulradicalilor reactivi. Condiiile necesare arderii se realizeaz prin
nsui procesul de ardere, degajarea de cldur meninnd temperaturanalt, necesar producerii
radicalilor.

Muguri de plop negru din care se prepar:

- bi locale, comprese i splturi cu infuzie din 200 g muguri zdrobii la un litru de ap

clocotit; - unguent din 20 g muguri zdrobii i umectai timp de 24 de ore cu 5 ml
alcool 70%, dup care se adaug 100 g untur i 5 g cear de albine; se ine pe baia de
ap timp de 3 ore la 1000C, se strecoar prin tifon i se amestec pentru omogenizare.
Flori de mueel folosite la:- infuzie din 2 linguri la 250 ml ap clocotit, folosit la
splturi i bi locale, avnd aciune antiseptic, decongestiv i cicatrizant, n cazul
apariiei bicuelor;
- ulei din 20 g flori mrunite, umectate cu 3 linguri alcool i macerate timp de 2-3 ore;
se adaug 20 ml ulei de floarea-soarelui, se fierbe pe baia de ap 2-3 ore i se strecoar
n sticle nchise la culoare, avnd bune rezultate n ungerea rnilor i n aplicarea
pansamentelor. Flori de coada-oricelului preparate astfel:
- infuzie din 2 linguri flori la 250 ml ap clocotit, folosit pentru comprese, cu aciune
calmant, antiinflamatoare i dezinfectant. Flori de glbenele preparate sub form
de:- infuzie din 15-20 g flori la un litru de ap, folosit n bi locale i cataplasme;tinctur din 20 g flori macerate timp de 8 zile n 100 ml alcool 70% folosit n diluie de
1:10 cu ap fiart i rcit.
Rdcini de ttneas folosite n: decoct (4-5 linguri la 250 ml ap) care se fierbe 15-20
de minute ntr-un vas acoperit, cu efecte n cataplasme i bi locale.Amestec din frunze
de nuc (30 g) i de ment (10 g), flori de mueel (20 g), arnic (10 g) i de lavand (10
g) i scoar de stejar (20 g), din care se prepar o infuzie (2 linguri la 250 ml ap

clocotit), utilizat n comprese calmante.Din experiena popular se folosesc

cataplasme cu cartofi cruzi i rai, morcov ras, felii de tomate, frunze fierte de salat sau
varz care alin durerile i ajut la vindecare.
11 plante medicinale cu actiune tonica ALBASTRELELEUn tratament cu infuzie de flori de
albastrele sub forma de comprese se recomanda in special pentru pleoa-pele ridate si pentru ochii
obositi. Datorita proprietatilor tonifiante si calmante, albastrelele sunt indicate si in tratamentele muschilor
faciali si asupra ridurilor, aplicandu-se pe fata comprese cu infuzie de flori de albastrele (o lingura de flori
la doua pahare cu apa).
ARNICAFlorile de arnica, sub forma de comprese cu infuzie, sunt recomandate pentru inviorarea si
tonifierea tonurilor palide, in concentratie de 4 %..
BABA CAPREIInfuzia din aceasta planta - 5-10g la 100ml apa - este indicata contra celulitei (5 - 6 linguri
baute zilnic).
BRUSTURELERadacina de brusture contine saruri de potasiu, ulei volatil si o substanta cu actiune
antimicrobiana. Decoctia de radacina de brusture este indicata in tratamentele contra matretei si pentru
intarirea si cresterea parului. Dupa spalarea obisnuita a parului, saptamanal, se frectioneaza pielea
capului cu decoctia preparata si racita, la care se poate adauga si o lingura de otet de vin. Compresele cu
decoctie de radacina de brusture se recomanda de asemenea contra acneei, pentru tenurile cu o secretie
mare de sebum, datorita actiunii sale antiseptice. Decoctul se prepara din doua linguri de radacina de
brusture la 500ml apa.
BUSUIOCUL Busuiocul contine uleiuri volatile, avand proprietati antiseptice, bactericide, antiinflamatorii si
cicatrizante. In cosmetica se foloseste infuzia sub forma de comprese sau pulverizari in tenurile grase,
uleioase si acneice.
CASTANULCastanul cultivat este indicat tenurilor seboreice , sub forma de masca, masca ce se prepara
astfel: casta-nele curatate de coaja, zdrobite, se dau prin sita si se amesteca cu miere pentru a da
consistenta pastei. Dupa indepartarea mastii se spala obrazul cu ceai de nalba.
CIMBRISORULSe intrebuinteaza planta culeasa in timpul infloririi, ce contine ulei volatil si tanin.
Compresele cu infuzie de cimbrisor sunt indicate tenurilor seboreice, tinandu-se pe fata timp de 1020min. (la un litru de apa se pun 50g de planta).
COADA CALULUISe folosete in tenurile grase, uleioase, sub forma de cataplasme. Are efect astringent si
antiseptic. Se prepara o infuzie de 250ml clocotita ce se toarna peste 2 linguri de planta uscata si
sfaramata. Se lasa sa se raceasca, se inmoaie un tifon si se aplica sub forma de comprese pe fata. Se
mai poate face o masca din o lingura de infuzie de coada calului si putin caolin ,care se aplica pe fata
bine demachiata si degresata in prealabil. Masca se tine 10min., pana se usuca bine; apoi se scoate cu
un tifon inmuiat in infuzie de musetel, cu care se clateste mereu fata pana se indeparteaza toate urmele
lasate de masca aplicata.
COADA RACULUICoada racului este bogata in tanin si substante flavione. Are proprietati astringente,
antiseptice, hemo-statice si sedative. Se foloseste in tratamentul tenurilor iritate si grase, sub forma de
cataplasme reci sau pulverizari. Are proprietatea de a calma tenul iritat. Pulverizarea - in cazul in care se
face acasa - se efectu-eaza prin clatirea tenului cu infuzia urmatoare: doua linguri de planta sfaramata
peste care se aduga 300ml de apa; se da in clocot, se acopera vasul si se lasa infuzia sa se raceasca.
CRINULDin petale sau radacina de crin se prepara o infuzie. La 250 ml infuzie se adauga 6 ml tinctura
benzoe, obtinandu-se astfel o apa de fata indicata ingrijirii tenului gras.
FRASINUL Cicatrizant, antiinflamator, frasinul este folosit in tratarea eczemelor, acneei; se pun comprese

cu decoct din 10g coaja de frasin la 1l de apa.

GALBENELELEFlorile de galbenele contin saponine si ulei esential, cu proprietati cicatrizante si
calmante.Datorita acestor principii active, infuzia de flori de galbenele sub forma de comprese este
indicata in tratamentul tenurilor grase,pentru ca activeaza circulatia sanguina. Rezultate bune se obtin cu
tincturile de galbenele,care se prepara prin macerarea a patru linguri de galbenele in 100 ml alcool de
900, timp de zece zile. O lingura de tinctura astfel obtinuta se amesteca cu 100 ml apa distilata. In acest
amestec se inmoaie comprese si se aplica pe fata in tratamentele tenurilor grase si palide.
LAPTUCA
Frunzele de laptuca se folosesc in cosmetica pentru efectul lor hidratant si tonic. Sunt bogate in vitamina
C, B, E si contin caroten. Se foloseste sucul proaspat sau decoctul preparat din frunze in tratamentul
tenului gras. Frunzele oparite se folosesc sub forma de catapalsme pentru tratarea tenurilor
congestionate.
LEVANTICA
Principiul activ de baza al florilor de levantica este uleiul eteric, datorita caruia au un miros placut. Ele mai
contin tanin si un principiu amar. In industria cosmetica florile de levantica folosesc la fabricarea
parfumurilor. Din florile de levantica se poate prepara apa de levanda care, prin frectiuni, invioreaza si
tonifica pielea.
Sunatoare

In cosmetica se foloseste planta inflorita, in special pentru actiunea stimulatoare si

tonifianta pe care o exercita asupra tenurilor uscate, imbatranite si lipsite de suplete. Se utilizeaza
comprese cu infuzii de sunatoare in tratamentele tuturor tipurilor de ten. Infuzia se prepara astfel: o
lingurita de planta maruntita la o ceasca de apa. Compresele se aplica inmuindu-le in infuzie la
temperatura camerei.

Plante u actiune emolienta ASMATUIULAsmatuiul are proprietati calmante si tonifiante.

Catifeleaza pielea prin inmuiere, netezeste si hidrateaza, ceea ce intarzie aparitia ridurilor. Se aplica
cataplasme cu infuzie 10% din planta proaspata zdrobita.
COADA SORICELULUIDe la aceasta planta se folosesc florile sau planta cu frunze si flori. Fiind bogata
in azulen si ulei volatil, coada soricelului are actiuni antiseptice si proprietatea de a regenera tesuturile.
Pentru tenurile iritate, inrosite si alergice este indicata infuzia sub forma de comprese. Are fecte bune si
asupra tesuturilor imbatranite, in sensul ca, aplicate frecvent, cataplasmele cu infuzie sunt un foarte bun
regenerator. Pentru tenurile imbatranite, ridate, se folosesc tulpina, frunzele si florile. Comprele se aplica
seara de seara, timp de doua- trei luni cu pauze de alte doua-trei luni. In cazul tenurilor lipsite de suplete
si elasticitate, se recomanda urmatoarea masca, compusa din: 2 linguri infuzie de coada soricelului, 2
linguri tarate de grau, o lingura miere de albine. Prin amestecare se obtine o pasta care va fi aplicata pe
fata sub forma de masca si mentinuta 15min., dupa care va fi scoasa cu infuzie de coada soricelului.
Coada soricelului este recomandata pentru actiunea sa antiinflamatoare in ingrijirea tenurilor uscate, sub
forma de comprese cu infuzie; in amestec cu silnic creste aceasta actiune.
iNUL
In cosmetica se foloseste faina din seminte de in sub forma de masti, pentru tenurile uscate (alipice). Se
recomanda urmatoarea masca: semintele de in se dau o singura data prin rasnita de cafea; apoi, o
lingura din aceste seminte se pune intr-un pahar si se toarna deasupra apa distilata, atat cat sa le

acopere cu doua degete. Se lasa astfel de dimineata pana seara. Se formeaza un mucilagiu care se
amesteca cu un galbenus de ou proaspat si cu o lingurita de zeamil sau putina masca emolienta. Fata
trebuie sa fie demachiata; se da cu crema grasa, hranitoare in jurul ochilor si se aplica apoi masca pe
fata, pe gat si pe decolteu.
LUMANARICA
De la aceasta planta se folosesc florile care contin zaharuri, tanin si mucilagii. Sub forma de comprese
reci, cu infuzie obisnuita din doua lingurite la o ceasca de apa, lumanarica are actiune emolienta asupra
tenului si efecte antiinflamatorii. Se foloseste atat in tratamentul tenurilor uscate - o infuzie mai slaba (o
lingurita de planta maruntita la o ceasca de apa), cat si in cel al tenurilor grase

. NALBA

Nalba are proprietati puternic emoliente, calmante, antiinflamatoare, intrucat toate partile acestei plante
contin insemnate cantitati de mucilagii. Nalba se foloseste atat in tratamentele tenurilor uscate, cat si in al
celor iritate. In acest scop se prepara un decoct din 30g de radacina de nalba si 500ml apa. Se fierb cca
o jumatate de ora si se lasa sa se raceasca.Cu decoctul obtinut se aplica comprese reci pe fata, care se
tin un timp mai indelungat.
Tataneasa

In cosmetica se foloseste planta inflorita, in special pentru actiunea stimulatoare si

tonifianta pe care o exercita asupra tenurilor uscate, imbatranite si lipsite de suplete. Se utilizeaza
comprese cu infuzii de sunatoare in tratamentele tuturor tipurilor de ten. Infuzia se prepara astfel: o
lingurita de planta maruntita la o ceasca de apa. Compresele se aplica inmuindu-le in infuzie la
temperatura camerei.

13 planre revitalizante MAGHIRANUL De la maghiran se folosesc frunzele, florile sau tulpinile

uscate. Se freaca pielea capului cu infuzie de maghiran (20g la litru de apa), dupa spalarea parului pentru
revitalizarea acestuia. In amestec cu flori de tei, busuioc, salcie, coaja de paducel, se prepara o infuzie,
care, turnata in apa de baie, are actiune reconfortanta asupra organismului.
MENTADe la menta se folosesc frunzele care contin ulei volatil bogat in mentol, tanin, substante
antibiotice. In cosmetica menta se foloseste in tratarea si intretinerea tenurilor grase, sub forma de
pulverizari cu infuzie sau comprese (reci). Are actiuni sedative, calmante, racoritoare, usor antiseptice si
tonice. Pentru intretinerea ingrijita a dintilor este indicat , ca dupa fiecare spalare, sa fie clatiti cu infuzie
de menta. O masca pentru ten ofilit se poate prepara din 5% infuzie de menta.
MUSETELULMusetelul este planta cu cele mai largi aplicatii in cosmetica, avand proprietati
antiinflamatoare, antiseptice, anestezice, descongestionante, dezinfectante, cicatrizante, emoliente etc.
Florile de musetel se folosesc in special sub forma de infuzie, pentru ingrijirea ochilor, a tenului si a
parului.