Capitolul III-Principalele produse medicamentoase

III.COSMETICE
Virtuile plantelor medicinale au fost cunoscute de oameni inca din cele
mai vechi timpuri. "Fiertura tamaduitoare din plante", cum denumeau
"ceaiul",
era folosita de catre vracii triburilor pentru tratarea afeciunilor
digestive,
pentru calmarea durerilor musculare sau a migrenelor, in perioada de
convalescena sau pentru revigorarea organismului. i nu numai.
Calitaile
plantelor medicinale au fost folosite, de-a lungul vremii, i pentru
tratarea pielii
si a corpului.
Omul preistoric folosea, pentru a-i proteja pielea corpului de aciunea
razelor solare, grasimile animale i uleiurile vegetale. Alifiile facute din
ierburi
diverse, ulei de ricin, ulei de palmier, untura, unt i prafuri metalice
aveau rolul
de a apara pielea de razele solare, inepaturi de insecte, vant sau frig.
Mai tarziu, in antichitate i Evul Mediu, folosirea emulsiilor i a
uleiurilor a
devenit o adevarata moda, motivata, insa, de necesitatea de a
rehidrata pielea
uscata, afeciune cauzata de excesul de imbaieri. Pomadele pentru
faa erau
aromatizate cu diverse parfumuri de flori, obinute fie prin incalzirea
directa a
amestecului gras cu petalele de flori, fie prin fierberea in vin a
petalelor pe baia
de aburi.
Pe timpul Reginei Elisabeta I, de exemplu, pentru prepararea
cosmeticelor erau folosite, ca ingrediente de baza, lavanda i menta
englezeasca. In cosmetica moderna industriala, extractele naturale de
plante
sunt folosite la scara larga i sunt prezentate pe lista ingredientelor, ca
un
adevarat atu al produselor, o adevarata recomandare referitoare la
efectele
benefice ale acestora.
Mentinerea frumusetii si tineretii tenului, gatului, decolteului, parului si
intregului corp, se poate realiza cu produsele naturale la indemana
oricui, iar
eficacitatea lor s-a dovedit pe parcursul generatiilor.

Paralel cu producia industriala, fitocosmetica a inflorit in ultimele

decenii. Insa, pentru ca efectele plantelor sa fie benefice, nu se pot
folosi orice
fel de plante pentru a trata orice fel de afeciune a tenului. Anumite
plante
(mueel, cimbru, salvie, ienupar, scoara de salvie etc.) au efect
astringent i
antiseptic, iar folosirea lor repetata pentru ingrijirea tenului determina
micorarea porilor pielii. Un efect tonic pentru piele il au hamamelisul,
menta,
coada calului etc. Alte plante medicinale (tei, radacina de nalba mare,
nalba de
padure) conin substane mucilaginoase i au un efect de calmare i
netezire a
epidermei.
Pentru regenerarea pielii sunt folosite in cosmetica moderna substante
cu
structura chimica apropiata de cea a pielii, cu conditia obtinerii unui
echilibru
biochimic, caci atunci cand pielea pierde apa, odata cu aceasta ea
pierde
substante minerale si organice complexe. Tesutul respectiv
imbatraneste,
astfel ca este absout necesar sa se mentina acest echilibru hidric al
stratului
cornos, respectiv, intre apa care exista in piele si cea absorbita. In
consecinta
se folosesc produse active, bogate in substante minerale si
biostimulatori.
Mantaua acida a pielii trebuie, de asemenea, pastrata, urmarind ca
pielea sa aiba pH-ul in limetele fiziologice normale. Modificarea
acestuia sub
influenta factorilor externi lipseste pielea de posibilitatea de a-si
exercita
functiile protectoare contra infectiilor. In consecinta, se poate dezvolta
o
anumita flora bacteriana, cu urmari neplacute. Pot aparea dermatitele.
Pentru
acest motiv, oamenii folosesc diferite produse cosmetice.
Efectele plantelor indicate pentru ingrijirea igieno-cosmetica a fetei,
ochilor, mainilor, gurii, parului, picioarelor si corpului in ansamblu se
datoreaza
principiilor active pe care le contin si care determina actiunea lor
terapeutica

dupa cum urmeaza:

pentru pielea uscata se recomanda produse naturale care activeaza
circulatia periferica, au actiune emolienta si hidratanta;
pentru pielea grasa, produsele naturale cu proprietati antiseboreice,
calmante si antiseptice;
pentru pielea iritata, inrosita (cuperozic) -produse naturale cu actiune
calmanta, emolienta, decongestionanta;
pentru ochi-produse cu efect hidratant, odihnitor, decongestiv;
pentru par - produse naturale pentru intarirea radacinii firului de par
si
care activeaza circulatia sanguina in zona respectiva;
pentru maini se indica folosirea de produse pentru imbunatatirea
circulatiei sanguine, contra negilor, petelor, unghiilor friabile etc, contra
transpiratiei mainilor;
pentru picioare - produse naturale care activeaza circulatia periferica,
contra degeraturilor, bataturilor etc, contra transpiratiei.
Cosmetica naturala se bazeaza pe tot ce ofera natura, de la uleiuri
volatile
obtinute din plante, la grasimi naturale de origine diversa: ceara de
albine), substante ceroase din peste (balena, delfin, casalot) si pana la
ingredienti activi din fructe, flori, radacini de plante sau tulpini de
arbori.
Unul din cele mai folosite produse de cosmetica si de igiena este
sapunul.
Fabricate din antichitate dupa retete speciale, 100% naturale,
sapunurile sunt
folosite pe scara foarte larga si sunt asociate cu baile orientale si
parfumurile
imbietoare Unul din cele mai cunoscute este Sapunul de Alep - fabricat
in Siria,
din ulei de masline, laur si lesie. Uniunea europeana a interzis, printr-o
directiva, utilizarea uleiului de laur deoarece se suspecteaza reactii
alergice.
Comercializarea si fabricarea sa in Europa presupun lipsa totala sau
prezenta
unei mici cantitati de ulei de laur. Sapunul Ghassoul este fabricat pe
baza unei
argile numita rhassoul, foarte delicata si hipoalergenica Sapunul de
Argan este
fabricat din uleiul arborelui de Argan si este specific zonei arabe
mediteraneene. Sapunul de Marsilia este, de asemenea, foarte
cunoscut in
Europa, procesul sau de fabricatie fiind acelasi ca la sapunul de Alep.
In secolul

XVII s-a interzis insa amestecul de orice fel de grasimi, pastrandu-se

doar
uleiul de masline, ceea ce a adus garantia calitatii pentru acest tip de
sapun.
Cremele de fata si de corp, emulsiile sunt formulate pe principiul ulei si
apa
sau apa si ulei. Proportiile difera in functie de nevoia de hidratare, de
adaptare
la fiecare tip de piele. Cremele de noapte se pot prepara diferit de cele
de zi,
deoarece acestea trebuie sa aiba rol regenerator si calmant in timpul
noptii,
cand celulele organismului se refac. Principalele ingrediente care se pot
folosi
sunt extractele de plante (galbenele, iasomie, musetel, menta, isop,
coriandu
etc.), uleiurile (ulei de levantica, de salvie, de cimbru, busuioc etc.),
ceara de
albine sau ceara alba, propolisul purificat, dar si drojdia de bere, untul
de
cacao, lecitina de soia, glicerina vegetala care sunt produse in
laboratoarele
fabricilor de biocosmetica.
Parul va accepta bucuros tratamentele naturiste, in functie de tipul si
structura sa.
In ultimii ani au luat amploare terapii naturiste antistres care folosesc
tehnici ce au la baza esente si substante active din plante:
hidroterapia bai relaxante in care se adauga infuzii, decoctii sau
esente naturale de plante cu efect calmant, relaxant, emolient,
decongestiv;
masajul cu uleiuri aromatice, cu acelasi efect relaxant si
antidepresiv;
aromoterapie cu uleiuri esentiale. Concentratia uleiurilor esentiale
este extrem de mare, cam de 50 de ori mai ridicata decit concentratia
acestora in plantele din care s-au extras. Astazi numai 5 la suta dintre
uleiurile esentiale se folosesc in aromoterapie, restul intrand in
compozitia preparatelor cosmetice. Proprietatile pe care acestea le
detin acopera o gama foarte variata. Ele se pot intrebuinta in scop
terapeutic pentru relaxarea muschilor (maghiran, piper negru),
reglarea digestiei (menta), stimularea circulatiei sanguine (rozmarin,
busuioc, etc.), regenerarea celulelor bolnave (lavanda), refacerea
metabolismului (ienupar, citrice), intarirea imunitatii (musetel,
usturoi, lavanda). Complexitatea biochimica a uleiurilor esentiale
(majoritatea dintre ele nu pot fi produse pe cale sintetica) le permite

sa actioneze holistic, nu numai asupra unui singur organ bolnav.

gemoterapia utilizeaza extractele alcoolice si glicerinate de
tesututri
vegetale tinere, ca mugurii si radicelele apartinand la cca 60 de plante
diferite. Preparatele sunt prezentate sub forma distilata de doua ori.
Homeopatia care foloseste trei sferturi de suse de origine vegetala
(restul sunt de origine animala si minerala). Sunt utilizate plante
proaspete macerate in alcool, din aceste tincturi mama fiind
obtinute diferite dilutii cu care se impregneaza graunte de zaharoza si
lactoza.
Herboristeria foloseste plantele prospete sau uscate, ca planta
intreaga,
sau o parte a acesteia (radacina, scoarta, floare, fruct), iar preparatele
sunt
baute sau inhalate, aplicate pe piele, ochi, par, sau adaugate apei de
baie.
Fie ca se folosesc sub forma de infuzii, uleiuri, tincturi, pastile,
betisoare
parfumate, produse cosmetice diferite:
o preparate cosmetice pentru ingrijirea fetei - creme si unguente,
lotiuni, geluri, emulsii de curatat si pentru ingrijirea pielii, masti
cosmeticale, substante liofilizate, preparate contra pistruilor si
petelor, farduri si cosmetice pentru machiaj
o preparate pentru ingrijirea dintilor si a gurii paste de dinti,
prafuri, apa de gura, spray-uri bucale.
o preparate pentru ingrijirea ochilor creme, unguente, solutii
o preparate pentru ingrijirea parului sampoane, briantine, lotiuni,
masti, creme si ape de par, tonice capilare
o preparate pentru ingrijirea mainilor si unghiilor creme, lotiuni,
emulsii emoliente si spray-uri, pasta pentru albirea mainilor si
indepartarea petelor, solutii pentru ingrijirea unghiilor.
o preparate pentru ingrijirea picioarelor creme, unguente, alifii,
pentru calcaie, calozitati, bataturi, degeraturi, preparate sicative,
antimicotice, pentru masaj
o preparate deodorante si spray-uri antisudorifice pentru corp
o preparate cosmetice masculine creme, emulsii, spray-uri, solutii,
lotiuni pentru ras si dupa ras
o preparate destinate ingrijirii copiilor unguente, creme, paste,
lotiuni, emulsii, uleiuri, pudre, sapunuri, sampoane
o preparate pentru baie saruri de baie, cuburi si tablete de baie,
uleiuri de baie, spume de baie etc.
o sapunuri de toaleta si sapunuri medicinale
o produse de parfumerie

plantele se bucura de o intrebuintare din ce in ce mai larga azi, in

conditiile
in care proprietatile lor terapeutice si cosmetice sunt unanim
recunoscute si
apreciate.
1. Anghinarea (Cynara scolymus, Fam. Asteraceae
(Compositae)
Frunzele de anghinare contin polifenoli (cinarina, produsi clorogenici),
flavonoizi (cinarozida, scolimozida), un principiu amar (cinaropicrina),
cinaratriol, compusi sterolici (taraxasterol, pseudotaraxasterol,
stigmasterol,
betastigma-sterol), acizi (malic, lactic, gliceric, glicolic), vitamine,
enzime,
saruri minerale. Avand importante propritati antioxidante extractul
apos de
anghinare este un agent promitator de protectie a celulelor in fata
stresului
oxidativ, cu efect revitalizant, de stimulare a metabolismului celular.
Cremele, lotiunile, emulsiile si uleiul de anghinare (Cinara) sunt
destinate
tenurilor grase, comedogene (cu puncte negre), asfixice, cu
imperfectiuni,
pigmentate si deshidratate, ajutand la normalizarea functionarii
glandelor
sebacee.
2. Cicoare (Cichorium intybus, Fam. Compositae)
Radacina si partile aeriene ale plantei contin flavonoide, steroli, colina,
cicorina, acid cicoric (acid dicafeil-tartric), inulina, tanin, principii
amare de
natura triterpenica, ulei volatil, rezine, aminoacizi esentiali, acid
aspartic si
aspargina, acizi polifenolici, minerale si vitamine.
Taninul din extractul de cicoare are proprietati astringente,
dezinfectante,
detoxifiante si usor antibiotice, fiind folosit in cosmetica pentru
intretinerea
tenurilor grase, acneice, iritate si in prepararea dermatocosmeticelor
(pentru
tratarea dermatitei).
3.Fenicul (Foeniculum vulgare, Fam.Umbelliferae (Apiaceae)
Extractul din fructe contine ulei volatil (anetol, estrogal, fencone,
camfen,

limonen), aleurona, triterpene, tocoferoli, cumarine, fumaro-cumarine,

acid
clorogenic, glucide, pectide, lipide, zaharuri, mucilagii, substante
amare,
vitamine si minerale.
Infuzia si tinctura diluata de fenicul au rol calmant in iritatii ale tenului.
Fructele de fenicul, sub forma de infuzii, decoct sau in produse
cosmetice
pentru igiena si tratarea ochilor, au rol antiseptic si antiinflamator.
Extractul din fructe de fenicul intra si in compozitia preparatelor pentru
ingrijirea dintilor si a gurii (inlaturand halena bucala) si in preparate
pentru
baie si ingrijire corporala (in diferite probleme ale pielii iritate).
Sub forma de ulei sau in creme poate fi folosit in masaj, contra
celulitei si
obezitatii deoarece contine hormoni fitoestrogeni.
4.Galbenele (Calendula officinalis L., Fam. Asteraceae
(Compositae))
Larg utilizate in cosmetica, florile de galbenele contin substante
proteice,
ulei volatil, saponine, glicozide, carotenoide, xantofilina, flavonoide,
fermenti,
mucilagii, vitamina C, saruri organice, ce confera extractului de
galbenele
proprietati antiseptice, antiinflamatoare, calmante, revitalizante,
nutritive,
grabind epitelizarea si asigurand o cicatrizare estetica.
Are efecte deosebite in tonificarea si imbunatatirea aspectului general
al
pielii si se recomanda in toate tipurile de ten si in mod special pentru
pielea
sensibila, delicata, uscata, cu fragilitate capilara, supusa inrosirii si
iritarii sau
cuperozei, atenuand roseata pielii.
Principiile active din galbenele, folosite in diferite produse cosmetice
stimuleaza circulatia sangelui la nivelul tesuturilor favorizand
regenerarea
stratului hidrolipidic alterat si intarind puterea de aparare epidermica,
pentru o
protectie eficienta si durabila.
Efectul calmant al florilor de galbenele este apreciat si in cosmetica si
igiena oculara, sub forma de infuzii, decoct, creme, unguente, alifii etc.
Pentru indepartarea calozitatilor (pielea intarita de la nivelul

picioarelor)
uleiul de galbenele da rezultate foarte bune, fiind emolient si
epitelizant.
Intra in compozitia unor creme (de fata, de maini, de corp), in lapte
demacheant, lotiuni, creme fluide hidroprotective, masti gel si alte
produse
anticelulitice, antirid, nutritive, hidratante, tonice, pentru tenuri
pigmentate,
dermatocosmetice, lotiuni calmante pentru plaja, paste de dinti,
produse
cosmetice pentru ingrijirea parului, sapunuri, uleiuri pentru masaj, etc.
5.Patlagina (Plantago lanceolata L., Fam. Plantaginaceae)
Prin continutul ei bogat in mucilagii, glicozizi (aucubina), alantoina,
taninuri, vitamina K, patlagina are proprietati usor astingente, tonice si
hemostatice, putand fi folosita direct, sub forma de infuzii, sau in
compozitia
unor masti si creme pentru tratarea tenurilor grase, alaturi de alte
plante
(musetel, galbenele etc.) care confera emolienta si asigura hidratarea
pielii.
Este deosebit de eficienta in indepartarea mancarimilor de la muscaturi
si
intepaturi de insecte (cataplasme, unguente, alifii, creme), pentru
taieturi si
zgarieturi (unguent, cataplasma, creme etc.).
De asemenea da rezultate bune in tratarea arsurilor minore (ulei,
unguent, crema).
Efectul antiseptic si emolient o face utila si in cosmetica si igiena
oculara
(tratamentul ploapelor ridate, tratarea afectiunilor oculare
conjunctivite si
blefarie).
6. Valeriana (Valeriana officinalis, Fam. Valerianaceae)
Rizomul si radacina de valeriana contin ulei volatil - valerianat de
bornil,
formiat, acetat si butirat de bornil, borneol, camfer, pinen, acizi
izovalerianici,
alcaloizi (colina si valeriana), tanin -metilpirilcetona, glucozizi, etc.
Utilizata sub forma de pulbere, infuzie, tinctura, tinctura de variana
eterata,
valeriana are rol calmant, sedativ, intrand in compozitia cremelor de
noapte
pentru orice tip de ten, in preparate pentru baie (spume, uleiuri,

tablete),
sapunuri si geluri sau uleiuri pentru masaj.
Avand calitati relaxante asupra musculaturii, valeriana este folosita si
in
cremele pentru picioare, fiin eficienta in combaterea contracturii
musculare
dureroase, care apare datorita supraefortului fizic si mai ales incordarii
psihice.
III.2.ULEIURI
Uleiuri cu esene volatile
Sunt foarte simplu de preparat dac avem la dispoziie un ulei vegetal
gras i cteva picturi de ulei volatil. Uleiul gras se nclzete foarte
puin ntr-o baie de ap (30-35 grade C), dup care se adaug uleiul
volatil. Uleiurile volatile se pot aduga i la uleiurile obinute prin
macerarea plantelor pentru a le da un miros mai plcut.
n general, acest tip de uleiuri se folosesc n masaj, dar pot fi folosite
i pentru tratarea unor afeciuni. De exemplu, insomnia poate fi
eliminat dac nainte de culcare se face un masaj cu ulei la care
adugm cteva picturi de lavand, durerile reumatice se reduc cu
ajutorul unui ulei n care s-au pus cteva picturi de ulei de ment, pin
i ienupr, iar unele afeciuni respiratorii i mncrimile pielii pot fi
tratate cu un amestec de ulei gras cu ulei volatil de ment.
Uleiul de floarea-soarelui
Conine vitaminele A, D, E i K, proteine ce cuprind toi aminoacizii
eseniali, sruri minerale. Are efect vitaminizant i antitoxic att intern
ct i extern. Este cel mai folosit ulei pentru preparatele externe i
poate fi folosit n toate tipurile de extracte vegetale pentru piele.
Uleiul de germeni de gru
Conine vitaminele A, D, E, F i K, are efect estrogen. Utilizat zilnic ca
ulei de masaj este un mijloc natural de mrire a dimensiunilor i
fermitii snilor la femeie, contribuie la combaterea hirsutismului (pr
n exces la femei). Este unul dintre uleiurile cele mai valoroase pentru
ntreinerea, regenerarea i nfrumusearea pielii n cazul femeilor.
Extractul de semine de mrar n acest ulei amplific foarte mult
efectele menionate.
Uleiul de msline
Conine vitaminele E, B, C, lecitin, clorofil, xantofil. Folosit ca baz
pentru uleiurile de uz extern, are efect antiseptic i antibacterian. Este

un ulei foarte valoros, fiind uor de asimilat n piele i foarte nutritiv.

Se utilizeaz extern pentru ntreinerea pielii, tratarea arsurilor, a
paradontozei, gutei i reumatismului, pentru ameliorarea cazurilor de
anemie.
Uleiul de migdale
Este bogat n calciu, fosfor, potasiu, sulf, magneziu, vitaminele A i B,
taninuri. Se folosete contra eczemelor, erizipelului, pruritului i n
cazurile de piele foarte uscat cu tendin de crpare. Este un remediu
valoros pentru ngrijirea pielii.
Uleiul de nuc
Conine n cantiti mari vitaminele E i F. Se utilizeaz sub form de
masaj (frecie) pe ntregul corp pentru copiii rahitici sau anemici. Este
o baz valoroas pentru remediile ce combat dermatozele.
Uleiul din semine de dovleac
Conine vitaminele A, E i F. Are un efect de calmare i reducere a
iritaiilor i pruritului.
Uleiul din nuc de cocos
Foarte bogat n acizi grai saturai, este n primul rnd un ulei cu efect
rcoritor i antiinflamatoe, recomandat contra arsurilor, inflamaiilor i
iritaiilor.
Uleiul de soia
Foarte bogat n acizi grai nesaturai. Se folosete n cazuri de
sclerodermite, pioreealveolo-dentar; este un remediu eficace pentru
afeciunile pielii n general.
ULEIURI PENTRU INTRETINEREA PIELII
1. Uleiul de suntoare
Se obine prin macerarea florilor de suntoare n ulei vegetal. Este cel
mai cunoscut i mai eficient remediu pentru arsurile solare. Poate fi
folosit att profilactic ct i curativ. n combinie cu cteva picturi de
ulei volatil de ment, este indicat i n tratamentul pruritului
(mncrimea pielii) de diferite etiologii, dureri reumatice, colici
abdominale, colici hepatobiliare. Are i un efect rcoritor, fiind folosit
mai ales n timpul verii, dar nu n cazul unor arsuri solare grave.
2. Uleiul de mueel
Mueelul, prin aciunea sa blnd, este cea mai potrivit plant pentru
tratarea unor afeciuni ale pielii la copii, cum ar fi eczemele,
mncrimile, arsurile. Dac se adaug cteva picturi de ulei volatil de

fenicul i de ment, calmeaz durerile provocate de colicile

abdominale. Femeile pot folosi acest ulei pentru ntreinerea pielii feei
i pentru eliminarea unor iritaii provocate de utilizarea abuziv a
fardurilor.
3. Uleiul de ctin
Este un ulei extras din coaja fructelor de ctin, prin intermediul unor
dispozitive speciale (din comer). Are aciune antiinflamatoare i este
un excelent regenerator epitelial. Se folosete n tratamentul
hemoroizilor, al arsurilor solare, eczemelor, erupiilor cutanate,
mncrimilor pielii, degerturilor i ca protector mpotriva radiaiilor
ultraviolete.
4. Uleiul de rin
20 g de rin curat se pun n 100 ml de ulei de floarea-soarelui i se
nclzesc uor pe baia de ap pn ce rina se dizolv. Se filtreaz
apoi prin tifon. Dup ce s-a aplicat pe piele, se poate ndeprat foarte
uor dac nainte de a se spla cu ap i spun, zona respectiv se
unge cu ulei de floarea-soarelui. Este un remediu de excepie pentru
reducerea durerilor reumatice, pentru tratarea erupiilor tegumentare
i a rnilor.
5. Uleiul de glbenele
Se obine prin macerarea florilor de glbenele n ulei de floareasoarelui, msline sau susan. Este indicat pentru ngrijirea pielii uscate
i crpate. Are efect hrnitor asupra pielii, stimuleaz circulaia
periferic i poate fi folosit de asemenea n cazul varicelor, eczemelor,
acneei i arsurilor.