Sunteți pe pagina 1din 15

1.Produse de Ingrijirea tenului.Clasificare.Creme.

Clasificare:

Produsele destinate ingrijirii tenului sunt cremele(unguente de tip emulsie cu un continut de 10%
apa).

Clasificare:

Dupa compozitie:

-crme emoliente sau coldocremele

-crme pe baza de lanolina

-creme acide

-crme nutritive cu substante bioactive

Dupa scopul folosit:

-crme nutritive

-de demachiat

-contra ridurilor

-antisolare

-de bronzat

-revitalizante

-crme de zi sau de noapte

Dupa modul de preparare:

-crme obtinute prin amestecare

-prin saponificare-

-prin emulsionare

Dupa procentul de grasimi:

-creme uscate

-crme semigrase

-crme grase
-crme indiferente

2.Structura pielii:
Epiderma
Este un strat epitelial pluristratificat, cornos, avascular, strabatut de fire de par, canale excretoare
ale glandelor sudoripare si de terminatii nervoase libere. Are o grosime ntre 0,03 - 0,05 mm
avand urmtoarele straturi de celule aplatizate prevazuta cu pori:

2. Dermul este un strat format din tesut conjunctiv, in care se gasesc vasele de sange, terminatiile
nervoase cu care pipaim, simtim temperatura si durerea, glandele sebacee si sudoripare, muschii
pielii si radacina firului de par.
O insusire importanta a dermului este elasticitatea gratie careia pielea se poate intinde si se poate
de asemeni si destinde. . Aceasta insusire a pielii scade cu varsta, dar si prin expunerea prelungita
la soare in orele de varf favorizand aparitia ridurilor.

In derma se gasesc :

- glandele sudoripare;
Activitatea glandelor sudoripare este sub influenta directa a sistemuluiu nervos, fapt care explica
transpirtia abundenta in cazul starilor emotive. Impreuna cu transpiratia se elimina si diverse
substante toxice si inutile din organism, ceea ce degreveaza in orecare masura rinichiul. O
transpiratie abundenta si exagerata poate avea repercursiuni nefavorabila asupra organismului
deoarece se pot instala si dezvolta in acest mediu microbi si ciuperci patogene.

- glandele sebacee secreta o grasime denumita "sebum". Aceste glande sunt mai numeroase pe
fata, pe aripile nasului, pe barbie si pe spate, lipsind pe talpi si pe palme. Singura grasime care
unge aceste ultime portiuni este grasimea ramasa dupa evaporarea sudorii. Secretia glandelor
sebacee este foarte intensa in perioada pubertatii ea descrescand o data cu varsta.

3. Hipodermul se gaseste imediat sub derm si este de asemeni un strat conjuctiv si uneste pielea
de muschi sau oase. Aici in ochiurile fibrelor conjunctive, se afla celulele grase, care sunt
repartizate in piele in mod inegal. Astfel, la nivelul pleoapelor si al urechilor lipsesc cu
desavarsire, in timp ce pe abdomen. pe sani sau pe coapse, ele sunt numeroase.

3. Clasificarea tipurilor de ten:


Cea mai frecvent i cunoscut clasificare a tenului este: ten normal, ten uscat, ten
gras si ten mixt.
ns o clasificare mai complex ar fi:

n funcie de metabolismul lipidelor:


- ten uscat
- ten gras (ten gras uleios, ten gras asfixic, ten gras acneic)
n funcie de metabolismul apei:
-ten hidratat
-ten deshidratat
- ten hiperhidratat

n funcie de metabolismul vrstei:


- tenul copilului
- tenul de la pubertate
- tenul adultului
- tenul senil

n funcie de ordin vascular:


- eritroza
-cuperoza
-acnee rozacee

4.Tenul normal
este rar intlnit si de obicei apare la tineri, si la oamenii sntosi. Pielea este
mat, elastic, neted, fr riduri si puncte negre. Are o hidratare optim, secretie de sebum
echilibrat s i nu are zone uscate sau grase.

5.Tenul uscat
pielea este fin, ofilit, palid. Acest tip de ten nu produce sebum. Pielea se
descuameaz, se rideaz usor si nu are pori vizibili.

6.Tenul gras
se intlneste la tineri, in perioada de pubertate, precum si la persoanele corpolente.
Acest tip de ten produce sebum in exces, are porii deschiisi incrcati, comedoane
si puncte negre (tenul gras asfixic). Pielea luceste, se rideaz mai greu (tenul este
gras uleios).
Are reactie alcalin, ceea ce duce la pierderea proprieti de protectie,
ca urmare in piele incep s ptrund microbi care genereaz procese inflamatorii si astfel
apare acneea (tenul acneic).

7.Tenul deshidratat

Deshidratarea este o caracteristica a unei anumite tipologi de ten, ce poate avea un fond de
uscaciune sau exces de sebum. Din punct de vedere cosmetic este foarte importanta starea de
hidratare a pielii, astfel in functie de cantitatea de apa din piele se contureaza: tenul hiperhidratat,
deshidratat superficial si deshidratat profund.

Deshidratarea superficiala se datoreaza unor cauze externe si este insotita de urmatoarele


caracterisitici ale pielii: grosime mica a stratului cornos (piele fina, subtire), scaderea secretiei
sebacee. De asemenea este prezenta si o exfoliere a pielii, la atingere ea este usor aspra si cu
timpul isi pierde din fermitate.
In timp ce deshidratarea superficiala se petrece in straturile superficiale ale pielii si este cauzata
de factori externi, deshidratarea profunda are loc in straturile profunde ale pielii, cauzele fiind de
ordin intern tulburari la nivelul metabolismului celular al apei. Acesta caracteristica se observa
prin riduri mai profunde, tonus diminuat si lipsa de vitalitatii.

8.Tenul cuperozic.

Este delicat, cu pori fini. Se imbujoreaza repede, e predispus la spargerea capilarelor, este
in mod obisnuit alergic si se irita foarte usor. Pielea sensibila poate fi uscata, grasa sau normala si
este caracterizata prin inrosiri si iritatii frecvente. Pielea este extrem de subtire si delicata si de
aceea are tendinta sa se ofileasca prea devreme. Necesita o ingrijire temeinica si atenta.

Este o consecinta a spargerii vaselor capilare. Daca vasele capilare isi pierd elasticitatea si
in ele ajunge brusc o cantitate mare de sange ,ele nu se pot dilata la timp si se sparg

* se prezinta sub forma unei retele de firisoare rosii, subtiri

* pielea este subtire palida si fragila

Cauze: erediatare, variatiile bruste de temperatura, regim alimentar neadecvat, actiuni de masaj
facial prea intense, utilizarea unor prosoape sau bureti prea aspre.

Ca si tratament nu exista unul care sa corecteze total cuperoza, dar se poate evita accentuarea
problemelor si aparitia unor zone noi:

* se vor evita schimbarile bruste de temperatura

* la curatirea fetei nu se va folosi nicio lotiune alcoolizata, ci numai infuzii de tei, musetel, nalba

* masca de fata sa fie calmanta si descongestionanta

Observatie: complicatia cuperozei este acneea rozacee.

9.Substante folosite in prepararea mastilor:


Mastile cosmetice sunt amestecuri de diferite substante in anumite cantitati si proportii.
Aceste substante ce intra in compozitia mastilor sunt de origine diferita, si anume
1. Substante de origine animala
2. Substante de origine minerala.
3. Substante de origine vegetala.
1. SUBSTANTE DE ORIGINE ANIMALA
a)Oul se poate folosi atat albusul cat si galbenusul.
albusul de ou batut spuma si amestecat cu catvea picaturi de zeama de lamaie are un efect
astringent si este folosit la tenurile grase cu porii dilatati;
galbenusul de ou amestecat cu ulei de germene de porumb sau masline (o lingurita) si miere (un
varf de lingurita) are un efect hranitor pentru tenurile uscate senile(pe fond uscat).
galbenusul de ou se mai poate amesteca cu ulei si cteva picaturi de suc de lamaie, tot cu efect
hranitor, folosindu-se la tenurile uscate sau la tenurile normale in anumite conditii (dupa diferite
boli, oboseala excesiva, cura heliomarina sau montana, cu asprime sau descuamari, cand se
pierde aspectul frumos stralucitor, catifelat al tenului).
b)Laptele si produsele lactate
Laptele ca atare poate fi folosit cu efect de luminozitate pentru tenurile normale sau pentru
anumite ocazii. Se mai poate proceda astfel
se ia un mar, se curata de coaja, se taie rondele si se fierbe in lapte pana se obtine o pasta, care
se aplica usor calduta pe fata;
se combina lapte usor cald cu caolin.
branza de vaci in amestec cu miere are un efect emolient si usor hranitor; se foloseste la tenurile
uscate, deshidratate, senile.
iaurtul in amestec cu caolin, pentru consistenta, sau cu putin zahar, pentru a mari fermentatia,
are efect astringent si hidratant;
masca se pastreaza 5 min.;
smantana produs gras in amestec cu amidon sau cu sucuri de fructe (fragi, capsuni,
zmeura) are un efect hranitor, hidratant, emolient si este folosit la tenurile uscate, deshidratate,
senile.
2.SUBSTANTELE DE ORIGINE MINERALA
a)Caolinul se prezinta ca un praf alb, usor cenusiu, fara miros, folosindu-se ca substanta de baza
in toate mastile.
se poate amesteca impreuna cu substantele de baza ale mastilor si cu uleiuri, infuzii, sucuri de
fructe, miere;
efectul obtinut este dat de substantele de baza din masti;
caolinui singur in amestec cu infuzii sau sucuri de fructe are un efect neutru, iar in amestec cu
uleiuri, un efect emolient.
b)Carbonatul de magneziu este un praf alb ca zapada, stralucitor, foarte usor, cu efect absorbant
se amesteca cu caolinul si carbonatul de calciu in masti absorbante pentru tenurile grase.
c)Carbonatul de calciu este un praf alb ca faina, cu efect astringent si absorbant
se amesteca cu caolinul si carbonatul de magneziu in masti absorbante si astringente pentru
tenurile grase cu porii dilatati.
d)Oxidul de zinc este un praf alb, foarte opac, foarte aderent si foarte astringent
in cantitate mare usuca si aspreste pielea;
se foloseste pentru efectele sale la tenurile grase, in cantitate foarte mica, deoarece se
indeparteaza greu de pe piele.
e)Talcul este un praf alb, fin, putin unsuros, matasos, alunecos.
se foloseste in cantitate mica in masti pentru tenul gras, pentru efectul absorbant.
f)Namolurile, rezultate din substante de origine vulcanica sau din simple argile, sunt substante
organice amestecate cu substante minerale si cu resturi organice ale florei si faunei depuse pe
fundul lacurilor, unde au loc anumite procese de transformare.
In functie de compozitie, pot fi :
namoluri sapropelice (care se formeaza in apele sarace in oxigen si materia organica se poate
conserva);
namoluri de turba.
Extractele de namol in care sunt dizolvate substante chimice organice si anorganice sunt
absorbite partial sub piele. Au o actiune revitalizanta, biostimulatoare si enzimatica, obtinandu-se
la nivelul tesuturilor stimularea elasticitatii si a tonusului muscular, activarea circulatiei
sanguine, reglarea secretiei sebacee.
Mastile cosmetice se prepara din namol deshidratat, transformat in praf, pentru a se pastra mai
usor, care se combina cu apa, infuzii, sucuri de fructe.
Sunt folosite la tenurile grase, acneice si cuperozice.
g)Parafina este o hidrocarbura ce se prezinta sub forma solida, sensibila si lichida (uleiul). Este
folosita la prepararea mastii de parafina.
3.SUBSTANTE DE ORIGINE VEGETALA
a)Fainoasele vegetale obtinute din grau, secara, porumb, in, castane comestibile, migdale dulci.
se amesteca cu lapte, lapte praf, uleiuri, miere, avand un efect emolient, folosit la tenurile ce
prezinta descuamari.
b)Uleiurile vegetale se obtin din migdale dulci, germeni de porumb, masline, arahide.
reci, se pot amesteca cu fainuri vegetale, iar calde, sub fonma de impachetari faciale, cu efect
emolient la tenurile ce prezinta descuamari.
c)Plantele medicinale. Acestea se pot folosi sub forma de infuzie, decoct si macerare.
Infuziile
Mod de preparare se pune apa la fiert, iar cand clocoteste, se adauga planta. Se da la o parte, se
acopera tamp de 5 min si apoi se strecoara.
Decoctul
Mod de preparare se fierbe planta in apa tamp de 30 min si apoi se strecoara.
Macerarea
Mod de preparare se pune planta in apa rece tamp de 2448 h, apoi se strecoara.
Plantele medicinale au diferite efecte, si anume calmante, tonice si astringente.
Plante cu efect calmant sunt musetelul, teiul, verbina, nalba, socul, laptuca, coada soricelului. Se
pot folosi sub forma de infuzii sau decoct, in pulverizari, comprese sau incorporate in masti.
Se recomanda tenurilor uscate, deshidratate, sensibile, congestive.
Plante cu efect tonic sunt menta, rozmarinul, hamamelisul, florile de portocal. Se folosesc sub
forma de infuzii in pulverizari, comprese sau incorporari in masti. Se recomanda tenurilor uscate,
casectice, atone, senile, deshidratate.
Plante cu efect astringent sunt albastrelele, cimbrul, patlagina, sunatoarea, levantica, florile de
trandafir, hamamelisul, frunzele de alun. Se folosesc sub forma de infuzii in pulverizari,
comprese, sau incorporate in masti.
Se recomanda tenurilor grase, cu porii dilatati.
Alte intrebuintari ale unor plante
Albastrelele sub forma de comprese cu infuzie (o lingura de flori la doua pahare cu apa), se
pot folosi in caz de ochi congestionati, pleoape ridate, tonus diminuat.
Musetelul sub forma de comprese cu infuzie, pentru ochi congestionati, pleoalpe iritate.
Teiul sub forma de comprese cu infuzie, zilnic, timp de 15 min, pentru pleoape incercanate.
Ciulinul sub forma de infuzie din petale sau radacina pentru ten gras (250 ml infuzie si 10 ml
tinetura benzoe), iar pentru tenul uscat (la aceeasi compozitie se adauga miere).
Scaietii sub forma de decoct din radacina, concentrat, pentru tenurile seboreice.
Laptuca sub forma de infuzie (100 g flori de laptuca la 121 apa) la care se adauga miere (in
parti egale), cu efect de albire, luminozitate.
Stirul sub forma de infuzie (se infuzeaza timp de 30 min un pumn de stir in 12 1 apa
clocotita), rece in cazul tenurilor aspre, cu descuamari, lipsite de suplete si elasticitate.
Legumele
Acestea se pot folosi sub forma de sucuri, decocturi, lotiuni ca atare, sau incorporate in masti, cu
efecte calmante, emoliente, tonice, astringente.
Patrunjelul o legatura de frunze se macereaza timp de 24 h in doua pahare de apa rece. Apoi se
filtreaza si se foloseste sub forma de comprese la tenurile congestive.
Mararul doua legaturi de marar se fierb in 50 ml apa si se obtine un decoct. Dupa racire, se
filtreaza si se foloseste sub forma de comprese la tenurile sensibile.
Pentru tenurile grase cu porii dilatati se poate prepara o lotiune din 200 ml apa de marar (decoct),
20 g glicerina, 50 ml alcool si zeama unei lamai.
Morcovul are efect emolient, calmant, tonifiant, hidratant in amestec, cu caimac sau smantana.
Se foloseste sucul sau pulpa morcovului.
Rosiile au continut acid si efect astringent. Sunt folosite la tenurile grase si cu porii dilatati.
Castravetii au efect emolient si hidratant. Pot fi folositi sub forma de suc, in masti si creme,
lotiuni si lapte de castraveti.
La tenul uscat, deseuamant, se amesteca sucul de castraveti cu ulei de masline, se aplica pe fata
si se pastreaza 30 min, are un efect emolient.
Laptele de castraveti. Se macereaza timp de 24 h, in 200 ml lapte de vaca, cateva
rondele de castraveti (proaspeti si bine copti). Apoi se filtreaza si se foloseste dimineata, lasandu-
l sa se usuce pe fata, dupa aceea se clateste cu apa de roze si se aplica crema.
Laptele de castraveti pentru ten deshidratat. Doua pahare de suc de castraveti, 75
ml alcool, 50 ml ulei de parafina, 50 ml apa distilata, un galbenus de ou, un albus batut spuma,
doua linguri miere, 0,50 g borax.
Se amesteca galbenusul cu uleiul de parafina si cu mierea. Se adauga albusul, sucul de castraveti
ce a fost amestecat cu alcoolul, apa si boraxul, iar la sfarsit se adauga tinctura benzoe.
Lotiunea cu suc de castraveti. 50 ml suc de castraveti, 10 ml alcool, 0,25 g acid citric, 10 g
miere. Are efect usor astringent si tonic, se foloseste la tenurile grase.
Conservarea sucului de castraveti. Se aleg cativa castraveti mari, bine copti, se curata, se taie
rondele, se dau prin masina de tocat si se filtreaza foarte bine.
In functie de tipul de ten, se adauga 250500 ml alcool la 1l suc de castraveti.
Se lasa la macerat 48 h, apoi se filtreaza din nou. Se pune in sticle ermetic inchise si se pastreaza
la loc uscat si racoros.
Se mai pot folosi ca demachiant urmatoarele legume:
Cartofii au efect emolient cand sunt folositi fierti in amestec cu miere sau cu ulei. Cruzi, rasi si
storsi, au efect bun la pleoapele incercanate.
Varza alba are efect nutritiv, emolient si tonic; se foloseste sub forma de suc in masti si
pulverizari.
Fructele
Se folosesc sub forma de sucuri, pulpa fructelor proaspete, in masti, pulverizari, ionizari.
Au diferite actiuni, si anume calmante, astringente, tonice.
Fructele cu efect calmant caise, pepene galben, pere bine coapte, banane.
Fructele cu efect astringent gutuia, lamaia, ananasul, grepfrutul.
Fructele cu efect tonic piersici, struguri albi, visine, fragi, capsuni, mandarine, portocale.
Coldocremele

Coldcremele sunt preparate cosmetice emoliente pe baza de ceara de albine care contin o cantitate
insemnata de apa. Sunt denumite si cerate. Cantitatea mare de apa pe care o contin produce o senzatie de
racorire, de unde si denumirea de coldcreme( cold= rece). Sunt indicate pentru intretinerea pielii normale si uscate
fiind utilizate ca si creme de zi si noapte.

Ingredientul principal al coldcremelor este ceara de albine, iar prepararea lor se face prin topirea cerii
in uleiul vegetal, dupa care se incorporeaza apa, incet, sub continua triturare. Se obtine o emulsie A /U. Aceste
unguente au la baza amestecuri de ceara, stearina, ulei vegetal, cetaceu, borax, iar pentru produsele superioare
diferiti emulgatori lipofili. In unguentele emoliente rezulta o pseudoemulsie, datorita proprietatilor slab emulgatoare
a cerii de tip A/U, care se desface pe piele si permite evaporarea apei producand o senzatie de racoare. Consistenta
unguentului depinde de reactia dintre borax si acidul cerotic liber din ceara, cu care formeaza sapunul de sodiu,
care actioneaza ca emulgator U/A si va emulsiona apa. Cantitatea de ceara necesara pentru cremele normale poate
varia intre 5-16%. Cremele cu cantitate mai redusa de ceara sunt mult mai moi, consistenta lor putand fi crescuta
prin adaos de parafina solida sau alcool cetilic. Cremele cu un continut sub 45% apa sunt emulsii A/U, iar peste
aceasta valoare sunt emulsii U/A. Prin adaugarea altor excipienti la sistemul ceara - ulei - apa se poate schimba
aspectul, consistenta, capacitatea de intindere, emolienta. Adaugarea de lanolina poate determina cresterea
capacitatii emoliente, dar are tendinta de a subtia crema, uleiurile vegetale maresc emolienta dar au tendinta de a
face unguentul grunjos, cetaceul in proportie de pana la 5% duce la cresterea emolientei, a stralucirii si a opacitatii
cremelor. Alcolul cetilic 1% provoaca cresterea emolientei si uneori imbunatateste stabilitatea.

Parafina mareste consistenta. Cremele au stralucire, se intind usor si au proprietati de


curatire.

Ca tehnica de lucru se disting 3 etape principale:

topirea ingredientelor,

emulsionarea

racirea.

Atentie deosebita se va acorda procesului de emulsionare si racire a unguentului.


Temperatura optima pentru emulsionarea initiala este de 70-75%, adaugarea apei se face relativ
incet, excesul de apa trebuie evitat deoarece favorizeaza emulsii multiple. Dupa emulsionare
amestecul se raceste incet, amestecindu-se pana la temperatura de 40-45 grade cand se adauga
parfumul.

Exemple de coldcreme:

Rp. Ceara alba 17 gr

Stearina 17 gr
Parafina lichida 56 gr

Apa distilata 10 gr

Ulei de lavanda 2 pic

Preparare: ceara, stearina si uleiul de parafina se topesc pe baia de apa. Omogenizarea se


poate face in 2 moduri: amestecul se tritureaza continuu pana la consistenta semisolida cand se
adauga in portiuni mici apa incalzita la 40 grade, iar dupa racire se adauga uleiul de lavanda pana la
omogenizare.

- amestecul se lasa in mojar sa se solidifice, se omogenizeaza treptat toata


masa, se adauga apa si apoi uleiul de lavanda.

12.Emulsii de curatat
Sunt utilizate pentru curatirea pielii sau a produselor de machiaj, a prafului si produse de
secretie de la suprafata pielii.

Trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

sa curete pielea,

s-o destinda si sa o invioreze,

sa se lichefieze la temperatura corpului

sa-si mentina consistenta la temperatura camarei.

Utilizarea se face seara inainte de culcare prin aplicarea cu un tampon de vata. Se spala
apoi cu apa si se aplica o crema nutritiva. Sunt indicate pentru tenuri uscate si normale.

Cremele demachiante sunt de 3 tipuri:

- creme fluide,

- creme emulsionate A/ U,

- creme emulsionate U/ A.

Calitatea fundamentala a cremelor de curatire trebuie sa fie indepartarea sebumului de la


suprafata pielii.

Cremele cu vaselina se utilizeaza pentru curatat si demachiat. Prin amestecarea cu


colesterol 1 - 5% se obtine vaselina colesterinata sau eucerina, care se foloseste cu rezultate bune
pentru ingrijirea tenurilor uscate si normale atat in cursul zilei cat si seara, urmand ca inainte de
culcare sa fie indepartata. Preparate cu vaselina:

Crema cu vaselina pentru demachiat:


Rp./ ulei de parafina 50g

vaselina 40g

tinctura de benzoe 0,5g.

Aceasta crema se aplica usor pe piele, se foloseste pentru indepartarea fardului.

Vaselina camforata:

Rp./ camfor 15g

parafina 15g

vaselina 70g.

Se utilizeaza pentru calmarea pruritului sau pentru vindecarea crapaturilor pielii produse de
frig.

Crema cu vaselina pentru masaj:

Rp./ unt de cacao 10g,

ulei de parafina 20g,

alcool cetilic 5g,

apa 10g,

vaselina 60g.

13. Unguente cu stearati.

Cremele de acest tip sunt produse traditionale care pot fi utilizate fie ca o crema pentru
maini, fie ca o crema de baza pentru machiaj.

Unguentele cu stearina intra in categoria cremelor de zi denumite si creme evanescente(


care dispar in piele), sau creme de lapte.Sunt indicate tenurilor normale si grase, nu sunt indicate
tenurilor uscate deoarece pot provoca descuamari si inrosiri ale pilii.

Caracteristica acestor preparate consta in aceea ca au un aspect opac, sidefat, moale si


se intind usor pe piele. Cremele evanescente sunt emulsii de tipul U/A si in mod obisnuit contin
15 - 30% faza uleioasa.

Ca materie prima se utilizeaza acidul stearic sau stearina si o substanta cu reactie


alcalina, din reactia carora, prin saponificare, se obtine sapunul de stearina, emulgatorul U/ A.
Cremele cu stearati sunt neutre daca saponificarea acidului stearic este totala, sau grase daca
saponificarea este partiala.
Exempu clasic de creme de zi este urmatorul:

RP./ Acid stearic 15g

hidroxid de potasiu 0,7g,

glicerina 8g

apa 75g

conservant si parfum qs.

Crema cu stearat de potasiu:

Rp./ stearina 20g

carbonat de potasiu 2,5g

glicerina 40g

apa 100g

borax 1g

Preparare: se incalzeste apa, boraxul, carbonatul de potasiu si glicerina. Separat se


topeste stearina la care se adauga prima solutie incalzita, se agita puternic la cald pana la
completa degajare a bioxidului de carbon, se amesteca pana la racire si se parfumeaza. Crema se
raceste prin agitare la temperatura de 40 de grade dua care se lasa sa se raceasca la temperatura
camerei timp de 48 de ore.

Crema de lapte, sau crema cu stearat de amoniu:

Rp./ stearina 10g

glicerina 15g

borax 0,5 g

apa 70g

sol. Hidroxid de amoniu 4 g

parfum 0,5g.

Preparare: apa, glicerina si stearina se incalzesc la 75 grade, se adauga sol de amoniac,


amestecand energic, se adauga boraxul dizolvat in apa, iar la sfarsit parfumul.
Cremele se pot altera, rancezesc, capata un miros dezagreabil, isi schimba culoarea sau
scot apa din sistemul de emulsie. De aceea se prepara la nevoie, se pastreaza in borcane bine
inchise, la loc racoros. Alcoolul cetilic in proportie de 0,5 - 1% imbunatateste stabilitatea
cremelor cu stearati. Ca stabilizanti se pot folosi emulgatori neionici.

14.Creme demachiante.

Cremele de curatire (demachiante) joaca un rol important alaturi de lotiunile demachiante,


in indepartarea de pe suprafata pielii a produselor de secretie, a impuritatilor mecanice, farduri
etc. Ele se utilizeaza indeosebi pe tenurile uscate si normale, seara inainte de culcare pentru a
indeparta fardul si praful depus in timpul zilei sau pentru curatirea fetei inainte de aplicarea
mastilor cosmetice. Se maseaza fata cu ajutorul unui tampon de vata, operatiunea se repeta pana
fata ramane curata, se spala apoi cu apa si se aplica o crema nutritiva. In general aceste creme
sunt emulsii A/U, dar pot fi U/A care se preteaza pentru tenurile grase.

Cremele demachiante trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

- sa se aplice cu usurinta, ceea ce explica faptul ca majoritatea lor sunt de


consistenta aproape fluida; excesul de crema se indeparteaza cu un tampon de vata sau tifon;

- sa indeparteze impuritatile atat cele hidrofile cat si cele lipofile;

- sa se lichefieze la temperatura corpului, dar sa-si mentina consistenta la


temperatura camerei;

- dupa aplicare sa produca o destindere a pielii, sa o invioreze, pielea sa ramana


moale si supla;

- sa fie discret parfumata;

- pelicula lasata de unguent pe piele nu trebuie sa fie oclusiva si sa fie suficient de


emolienta pentru a preveni uscarea.

In scop de demachiere se utilizeaza coldcreme pe baza sistemului ceara de albine-


borax, modificate, si creme lichefiabile, care contin sistemul ceara-borax si care se pot obtine cu
ajutorul amestecurilor de uleiuri minerale, stearina, trietanolamina etc.

Cremele pe baza sistemului ceara de albine-borax care indeplinesc functia de


curatire sunt albe, lucioase, au o consistenta ferma, la aplicare pe fata se lichefiaza si se intind
usor.

Pentru a fi bune demachiante ele contin cantitati mai mari de ulei de parafina, chiar pana
la 60%. Majoritatea sunt emulsii U/A, uleiul mineral este un bun solvent al grasimilor din
preparatele cosmetice, a fardurilor. Deoarece uleiul mineral poate indeparta si o cantitate din
grasimea naturala a pielii in preparate se asociaza si substante emoliente cum sunt, alcool cetilic,
unt de cacao, ulei vegetal, cetaceu, lanolina. Cetaceul, alcoolul cetilic, actioneaza ca emolienti
dar si ca stabilizanti ai emulsiilor; uleiurile vegetale se asociaza in proportie 1:2 fata de uleiurile
minerale. Se mai asociaza in aceste creme, cerezina, ozocherita, care servesc la intarirea cremei
si previn separarea uleiului cand este asociat in cantitati mari.

Cremele de curatit actioneaza diferit, unele includ in mod mecanic impuritatile,


reziduurile de machiaj; cele care contin sapunuri sau detergenti anionici, formeaza in prezenta
apei micele care au afinitate fata de grasimi emulsionandu-le. In cazul cremelor cu sistemul
ceara/borax de tip U/A, pot surveni inversii a sistemului dupa ce sunt aplicate pe piele datorita
pierderii apei prin evaporare sau absorbtiei acesteia de catre piele. Exemple:

Ulei mineral 40,0 g

Ceara de albine 16,0 g

Miristat de izopropil 5,0 g

Borax 1,0 g

Apa la 100,0 g

Preparare: se topesc pe baie de aburi uleiul mineral, ceara, miristatul de izopropil.

In aceasta baza se emulsioneaza treptat solutia de borax.

Ulei de parafina 34,9 g

Ceara 16,0 g

Vaselina 20,0 g

Borax 1,0 g

Apa la 100,0 g

Prepararea: se topesc la componentele grase, se emulsioneaza treptat la aceeasi


temperatura solutia de borax.

E. Sagarin mentioneaza urmatoarea formula:

Ceara de albine 8,0 g

Ulei mineral 49,0 g

Parafina 7,0 g
Alcool cetilic 1,0 g

Borax 0,40 g

Apa la 100,0 g

Parfum q.s

Preparare: se topeste ceara, uleiul mineral si celelalte componente la 70oC; se


dizolva boraxul in apa si se incalzeste pana la 70oC. Se adauga solutia de borax la faza grasa si se
omogenizeaza preparatul pana la racire. Se adauga parfumul in jurul temperaturii de 50oC.

Cremele demachiante lichefiabile, prezinta avantajul ca se aplica cu usurinta si au o


mare capacitate de curatire. Un emulgator favorabil stabilitatii preparatelor este stearatul de
trietanolamina:

Ulei mineral 50,0 g

Acid stearic 10,0 g

Lanolina 5,0 g

Trietanolamina 1,50 g

Apa la 100,0 g

Cremele demachiante care nu contin apa in compozitia lor au aspectul cremelor


solide dar, sunt mai translucide, au proprietati tixotrope si se lichefiaza usor in contact cu pielea.
Ele se obtin prin asocierea de uleiuri si ceruri care se lichefiaza la un masaj lejer si curata de
aceeasi maniera, ca si cele cu sistemul ceara/borax:

Ulei de vaselina 42,0 g

Vaselina 18,0 g

Alcool cetilic 14,0 g

Cetaceu 12,0 g

Ozocherita 14,0 g

Parfum 0,20-0,30 g
Preparare: se topesc pe baia de apa componentele, se omogenizeaza. Dupa racire
se parfumeaza. Este important in acest cazuri sa se asigure o balanta corecta a uleiurilor si
cerurilor pentru ca preparatul sa ramana solid in conditii de variatii de temperatura si sa se
lichefieze cu usurinta pe piele. In acest sens ozocherita datorita punctului de topire 60-70oC
imprima preparatului calitatile corespunzatoare, caracterul tixotrop; la fel se comporta si ceara
microcristalina care se asociaza in aceste preparate.