Ficus benjamina - copacul din casa

Ficus benjamina (ficusul plangator) este un copacel foarte ramificat, cu un aspect elegant, care cultivat in ghiveci are o inaltime de 60-180 cm. Are frunze usor ascutite, ovale, lungi de 10-15 cm. Planta se aseamana cu un mesteacan. Are crestere rapida, ramificatii multe, flexi ile, foarte frumos arcuite. !coarta este deschisa la culoare. "runzele sunt mici, dar numeroase, cu varful ascutit, colorate intens. #ste o planta splendida pentru locuintele moderne si are o popularitate in crestere. Particularitati de ingrijire $ Lumina si amplasament$ %ariaza in functie de specie. "icusul en&amina cu frunze panasate prefera lumina puternica. #u il tin langa geamul din sud. Temperatura$ 'arna, ficus en&amina suporta o temperatura de minim 10-1(). *aca este adaptat treptat chiar si +-8). # ine sa stea si in casa, la cca (1), dar sa nu fie aproape de calorifer. !e va vedea oricum daca ceva nu-i place$ incep sa i se ingal eneasca frunzele si, eventual, ii vor cadea. asta inseamna ca e de preferat o zona mai rece din casa, dar pe cat posi il, luminoasa. Udarea$ %ara, ficus en&amina se va uda din a undenta, cand va fi pulverizat cu apa si pe frunze. !tergerea frunzelor cu un urete umed este o lucrare migaloasa, care nu tre uie insa negli&ata. 'arna il ud numai cand pamantul este uscat. ,darea plantei ficus va fi constanta fara alternante mari intre udari -in mod normal, o data pe saptamana e o., vara de ( ori/. ,darea ficusului se face cu apa la temperatura camerei, pe cat posi il in orele diminetii. 'arna se uda foarte putin. Ingrasamant$ se aplica primavara si vara, 1-(ori pe luna. 'n perioada de crestere a plantei ficus en&amina se va administra un ingrasamant pe aza de azot. Precautii$ 0ipsa apei la ficus en&amina duce la pierderea frunzelor si aparitia daunatorilor. ,darea excesiva produce putrezirea pamantului de la suprafata. Acesta e recomandat a se schim a in fiecare primavara. ,darea neregulata sau in excese duce la patarea neagra -pete maronii pe marginea frunzei/ sau patarea runa -pete pe am ele fete ale frunzei/. 1otodata, datorita oscilatiilor mari de temperatura, excesului de umiditate, curentilor de aer, lumina redusa iarna, frunzele ficusului se innegresc, se usuca si cad. *aca frunzele ficusului se ingal enesc si cad, e recomandata reducerea udarii si stoparea administrarii de ingrasaminte pana cand se opreste caderea frunzelor.

Daunatori$ Paian&enul rosu, se com ate prin cresterea umiditatii si stropirea plantei cu un acaricid. )osenilele se com at prin stergerea frunzelor cu o pensula inmuiata in alcool sau un insectici sistemic.#ste usor atacat si de paduchele lanos, testos sau rosu. )om atem acest lucru cu stropiri cu insecticidul adecvat. Transplantare$ 2n perioada de crestere e recomandata trasplantarea care presupunea inlocuirea un strat de 3-4 cm de la suprafata ghiveciului cu pamant proaspat. "icusii nu fac parte din categoria plantelor care necesita cantitati mari de ingrasamant si nici nu agreeaza transplantarile. Inmultire$ Prin utasi de 10-15 cm pusi intr-un amestec de pamant amestecat cu nisip la o temperatura de (1grade )elsius. Sol$ ,n amestec de pamant de frunze in adaos cu humus. *ar suporta si un sol mai putin pretentios.

Cum folosim cenua n grdin

)um adica, ce vor a e aia 5'mi pun cenusa in cap 67 8 #u ma consider suficient de normal, asa ca prefer sa o arunc 9n gradin:, la flori. ;ici nu va inchipuiti ce puteti face cu acest 5nimic7, de care vrem sa scapam oricum, dupa ce ne-am ucurat de focul din semineu. )enusa este un ingrasamant natural perfect, care improspateaza pamantul din orice gradina. <arele <endeleev a gasit in cenusa nu mai putin de +4 -ati citit ine 6/ de elemente, din care nu lipsesc potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, sulf, zinc. Acestea enumerate a&uta pamantul, il fac mai permisiv, oricat de 5acru7 ar fi el. 'n plus, componente ca or, mangan, cupru, zinc, dau avant pomilor fructiferi si ar ustilor. Proprietile cenu ei <ai intai, cateva o servatii. )enu=: mai mult: 5las:7, nu trunchiul sau ramurile, cum s-ar crede, ci coa&a si frunzi=ul. "elurite esen>e, las: 9n urma lor =i o cantitate diferit: de cenu=:. %?rsta lemnului, are =i ea importan>a ei.

Apoi, din punct de vedere al con>inutului de elemente enefice, cea mai mare cantitate de potasiu o g:sim 9n cenu=a provenit: de la tulpinile de floarea soarelui -35-38@6/, de la resturile vegetale -1+,A@/ urmat: de cea provenit: de la esen>ele de foioase -14@/, pe c?t: vreme 9n cea de r:=inoase B doar 3-+@. )enu=a provenit: de la oase se remarc: printr-un con>inut important de elemente fosfo-potasice. Aceste tipuri de cenu=: sunt prielnice pentru aproape toate culturile pe care le ad:postim 9n ograda noastr:$ legume, fructe, flori. 2n schim , cenu=a de tur :, s:rac: 9n elemente hr:nitoare, ar fi ine s-o amestec:m cu compost, sau, 9n cel mai un caz, s-o punem la trea : c?nd e vor a de amendarea solului cu calciu -aceast: cenu=: av?nd o concentra>ie de 15@ calcar/ =i at?t. ;, e indicat s-o utiliz:m in stare pur:, deoarece putem face mai mult r:u dec?t ine. ;u 9nt?mpl:tor am adus 9n discu>ie =i acest lucru, pentru c:, mul>i consider: cenu=a neprietenoas: =i spun cam a=a$ 5aveti gri&a cu cenusa, pentru ca are efecte enefice pe termen scurt, dar pe termen lung va stricati gradina, documentati-va mai mult despre efectul cenusei asupra pamantului7. Asa ca e ine sa scormonim putinC in cenusa. !e "#U$ %or im mai cur?nd de cantitatea 9nglo at:, dec?t de durata de administrare. *atorit: faptului c: cenu=a con>ine un procent 9nsemnat de calciu, ea are proprietatea de a 9ndulci p:m?ntul, sau, 9n lim a& mai sec B cre=te reac>ia alcalin: a su stratului. Acest lucru face greoaie trecerea =i p:trunderea elementelor hr:nitoare din sol 9n planteD de aceea, 9ngr:=:mintele, care con>in azot - :legar, g:ina> de pas:re, fecale, sulfat de amoniu, uree, etc./, nu se vor aplica laolalt: cu cenu=a, ci la o distan>: de cel pu>in o lun: dup: ce am pr:fuit cu ea.

*in acela=i motiv cenu=a nu va fi folosit: nici 9n prea&ma plantelor acidofile -azalee, camelii, rhododendroni, hEdrangeea, afin, meri=or, r:chi>ele, erica, calluna, conifere/ =i nici pe solurile cu pF+ =i peste. )enu=a se adauga o dat: la (-4 ani, cca. 100-(00gr.Gm(. 1eoretic, cam asta ar fi norma. 'n cantitati mici se poate adauga insa anual, ca ingrasamant foliar. ;u se foloseste cenusa provenita de la diverse surse care contin 5chimicale7. !e "D%

Prin continutul ogat de calciu cenusa 5inmoaie7 pamantul acid. Pentru asta vom folosi la metrul p:trat cam 0,+00 .g. B 1,5 .g. de cenu=: de lemn, sau 1,5 .g.B 3 .g. din cea provenit: de la resturi vegetale, iar : sau uruieni, pe care o ad?ncim la cel mult 10 cm. 0a p:m?nturile greoaie -lutoase, argiloase/ cenu=a va fi 9ncorporat: at?t la s:parea din toamn: c?t =i la cea din prim:var:. !:parea va tre ui s: fie la ad?ncime de 30, chiar 40 cm6 Pe solurile nisipoase, u=oare, aplic:m cenu=: doar prim:vara. )enu=a nu con>ine clor. Aceasta afirmatie o face s: fie foarte apreciat: in cazul multor culturi$ castrave>i, ro=ii, varza cu toate neamurile ei, maz:re, fasole, cartofi, dovlecei, ardei, vinete, r:d:cinoase, dar =i c:p=uni, ar u=ti =i pomi fructiferi. *esigur, florile anuale, dar =i cele perene sunt mari amatoare de zguri vegetale. Pr:fui>i, sau 9nglo a>i cenu=a, de &ur9mpre&urul tufelor de u&ori. #i fac parte dintre plantele B egoist, care nu dau nimic, ci doar consum:, a=a c: un astfel de tratament va fi foarte apreciat =i de plante dar =i de p:m?ntul care nu va mai fi sec:tuit. !um se aplic$ 1. !u form: de 5ap: de cenu=:7 <od de preparare '$ 500 gr de cenu=: op:rim cu 5 l ap: fiart:, sau fier em 15 minuteD l:s:m s: se limpezeasc: -decanteze/, scurgem apa limpezit: =i ad:ug:m 9nc: 5 l de ap: 5stat:7, adic:, ap: de ploaie, sau nu, stat: 9n soare p:n: se 9nc:lze=te.

<od de preparare ''$ lu:m o g:leat: de 10l, punem cenu=: cam pe sfert =i ad:ug:m apoi, peste ea, ap:, aproape de plin. 0:s:m acoperit, afar:, cam 1 s:pt:m?n: B 10 zile. !curgem apa limpede, ad:ug:m ap: p:n: la 10 l =i folosim. Peste cenu=a r:mas: mai putem pune ap: =i folosi 9nc: de vreo dou: ori, numai c:, 9n felul acestea, fire=te, concentra>ia va fi mai sla :/, pulverizand pe suprafa>a solului, sau, direct, pe plante. (. !u form: de praf$ o pres:r:m de &ur-9mpre&urul culturilorD va tre ui, totu=i, avut gri&: s-o 9ncorpor:m, ud?nd ine 9n urma ei, ca s-o fix:m =i la propriu -s: n-o z oare v?nturile mai agitate/, =i la figurat -ca s: a&ung: mai usor la plante/. 3. *irect 9n l:ca=urile de plantare la momentul transplant:rii sau al plant:rii la locul definitiv. #chivalente$ 1 lingur: H 6 gr. cenu=:D 1 pahar de (00ml H 100gr cenu=:D un orcan de 500 ml H (50 gr cenu=:D 1 orcan de un litru H 500 gr. cenu=:. Aplicare$ I r:sad de legume B se recomand: B 8 B 10 gr 9n l:ca=D adica o lingur:, iar 9n timp, p?n: la plantarea la locul definitiv, mai pun ap: de cenu=: I castrave>i, dovlecei, patisson B se recomand: B 6 B 1( gr 9n l:ca=D deci vreo ( linguri rase I cartof B se recomand: B 60 B 100 grD adica un pahar de (00ml. Pudrand tufele dup: ploi sau dup: stropire-ca s: se prind: mai ine cenu=a de frunze/, gandacul de )olorado nu le va mai ataca. I maz:re B se recomand: -15 B (0 grD adica 9n fiecare cui cam (-3 linguri cu v?rf . Pudratul este nelipsit, mai ales dup: ploi.

 ardei gras, vinete, ro=ii B se recomand: B 18 gr 9n loca=, deci cam 3 linguri uneD dup: fiecare ploaie se pudreaza peste frunze =i rod, astfel ca ciuperca s: nu se prind: de ele. I varz: B la plantare cam o lingur:, iar peste var: se pudreaza de &ur-9mpre&ur pentru a nu permite melcilor =i limac=ilor s:-=i croiasc: drum la planta, dar =i peste ea, anume ca marele fluture al s: nu se a=eze pe foile ei. 2n plus, prin metoda aceasta, prime=te =i hran:. I c:p=uni, zmeur B se recomand: -100 B 150 gr., deci 1 pahar pe l?ng: tuf:D la zmeur se presara de-a lungul r?ndului, socotind o can: la fiecare 3-4 fire. !e procedeaza la fel cu pudratul. 0a pomii fructiferi$ o dat: la 3-4 ani 9n &urul trunchiurilor -pe tot cuprinsul coroanei/ fac un =an> nu mai ad?nc de 10-15 Jm. 2n 5tran=eea7 creat: torn cam 5-6 g:leti de ap:, 9n care pun c?te ( - 4 c:ni de cenu=:Ggaleat:, sau presar cam 1 .g de cenu=: -aceasta este ra>ia pentru un pom matur/. Apoi acop:r =an>ul la loc. *ac: presar cenu=: 5crud:7, arunc peste ea foi de varz:, urzici, p:p:die, sau orice alte uruieni, f:r: semin>e =i f:r: r:d:cini. Ar ustii pot fi pudrati periodic cu cenusa. !um pstrm cenu a )enu=a se p:streaz: ferit: de umezeal:. K cenu=: plouat: nu mai e un: de nimic, deoarece toate un:t:>ile din ea se duc peCapa s?m etei6 <ai ales potasiul =i microelementele. !e poate colecta foarte ine in idoane de plastic. ;u se p:streaza 9n recipiente metalice pe termen lung.

Cum sa iti faci un solar

Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook

Ai o mica suprafata de teren disponibila si te gandesti cum s-o folosesti intr-un mod cat mai util? Construieste un solar si vei profita la ma im de pe urma lui! "n articolul de mai #os iti voi pre$enta pasii necesari pentru a reali$a un asemenea proiect si% mai ales% care sunt motivele pentru care un solar va sc&imba in bine viata familiei tale! Un solar reprezinta un stil de viata pentru o gospodarie

' sera sau un solar le pare multora ceva destinat doar productiei agricole sau celor care vor sa faca bani din cultivarea legumelor ori florilor! (i bine% adesea nu e deloc vorba de asa ceva ) in tot mai mare masura solariile repre$inta un avanta# pentru gospodariile particulare! Dincolo de activitatea periodica si placuta petrecuta in compania plantelor% ele sunt o metoda de a asigura legume si verdeturi sanatoase intregii familii! *n mic solar pe langa casa e suficient pentru cultivarea rasadurilor de ridic&i% salata% rosii% ardei si vinete cu gust% care vor inlocui usor aprovi$ionarea de la piata! +i toti stim ca nimic nu are gustul rodului produs de tine! Locul si dimensiunile solarului ,olul unui solar este de a asigura plantelor o temperatura constanta si o lumina buna pe tot parcursul anului% indiferent de vremea de afara% permitandu-ne sa cultivam mai de timpuriu diverse soiuri de plante de consum si eventual sa le rotim pentru a avea parte de doua-trei generatii de legume pe parcursul unui se$on! Dimensiunile solarului

Pentru un solar mai micut poate fi suficient si un spatiu de cca - metri patrati% dar acesta se poate e tinde in functie de suprafata disponibila si de planul de culturi pentru consumul casnic! "n functie si de nevoile fiecaruia% estimativ unei familii de patru persoane ii a#unge un perimetru de cca ./ mp pentru a-si asigura propria sursa de legume pe parcursul unui an! Alegerea locului pentru un solar trebuie sa tina cont totusi de cativa factori) .! Perimetrul sa beneficie$e de multa lumina solara% ideal fara copaci care sa umbreasca ferestrele si acoperisul 0desi acestia ar putea repre$enta o protectie suplimentara in fata vanturilor sau ploilor1! 2! Terenul trebuie sa aiba o umiditate sca$uta pe perioada iernii si sa fie prote#at de vanturi puternice 0poate nu departe de peretele unei case sau al unei alte dependinte% ori la suficienta distanta de niste copaci1! 3! +olul este important! *n teren usor in panta va a#uta la scurgerea mai usoara a apei iar po$itionarea intr-un loc mai inalt il va feri de inundatii! Daca e vorba de pamant fertil% care drenea$a usor%

nisipos si cu concentratii mici de sare% terenul poate fi lasat ca atare% in ca$ contrar insa va trebui sapat cu ca$maua pe o adancime necesara de$voltarii radacinilor viitoarelor plante sau inlocuit cu pamant nisipos sau marnita cumparate% ori pamant de padure sau luat dintr-o $ona despre care stiti nu a mai fost cultivata ani de $ile 0elementele nutritive din sol sunt absorbite de fiecare cultura anuala% iar solul este saracit de acesti nutrienti an de an1! +i pentru ca tot e vorba de pamant% ganditi-va si la viitoarea cultura 4 daca vreti sa mancati ecologic% ingrasamintele c&imice nu vor avea ce cauta in acest sol! Tipuri de solar usor de abordat

' serie de producatori ofera profile pentru sere modulare% folii de protectie pentru invelitori% placi de policarbonat sau de fibra de sticla% sisteme de prindere etc! si de asemenea e posibil ca fiecare dintre noi sa aiba de#a o parte din materialele necsare% ramase de la alte constructii% de aceea e ista multe variatiuni posibile pe aceeasi tema! 5ai #os ne vom opri la doua dintre cele mai simple sisteme% presupunand ca se porneste de la $ero si cu materialele% si cu lucrul in sine! +tructura solarului) ea trebuie sa fie usoara% re$istenta% dar sa se desfasoare pe arii minime% in asa fel incat sa permita patrunderea a cat mai multa lumina inauntru! De asemenea% trebuie sa poata fi bine ancorata in pamant% ca sa nu fie smulsa de vant! Pe al doilea plan vine folia transparenta% dar protectoare la intemperii! (a trebuie sa nu se ingalbeneasca de la lumina solara% dar sa lase lumina sa patrunda in proportie cat mai mare% sa nu se rupa usor si sa pastre$e caldura la interior! Folia are avanta#ele costului redus si ale faptului ca se poate mula usor pe aproape orice structura! a1 +olar tip tunel% pe structura metalica *n solar cu costuri mici% usor de facut% dar care trebuie reconditionat periodic este cel alcatuit din bare otel in forma de arc% montate cu un sistem de prindere de obicei oferit tot de producator si acoperite cu folii de calitate! Acestui gen de solar i se spune tip tunel si singura problema poate fi ventilarea% in ca$ul in care acesta e prea lung! *nul scurt insa nu va avea probleme% ventilarea si racirea spatiului facandu-se prin ridicarea foliilor din cele doua capete! ' astfel de constructie cu acoperis rotund are avanta#ul ca permite o scurgere rapida a apelor de pe invelitoare! Pentru solarii mici 0ca$ul meu1 se poate folosi in locul barelor de &otel% teava alba pt instalatiile de termoficare% cu accesoriile aferente! b1 +olar cu acoperis in doua pante% pe structura de lemn sau metal Pentru structura unui solar se pot folosi grin$i din lemn de preferat rotunde% cu diametrul de cel putin .6 cm! +e pot folosi bulumaci gata cumparati si prelucrati sau% daca se foloseste lemn natur% acesta se curata de coa#a si i se indepartea$a cioturile sau alte denivelari% pentru ca acestea sa nu rupa folia de protectie pe care o vom folosi! Pentru a prote#a lemnul de coro$iune si a face constructia mai durabila% partea care se baga in pamant a acestor grin$i se arde% pana se obtine un strat de cca / mm de carbune! Constructia structurii in sine se reali$ea$a in mare la fel ca aceea a unei case% cu coama si capriori% evident respectand rapoartele si luandu-se in consideratie panta acoperisului in asa fel incat sa permita scurgerea rapida a apei de ploaie si patrunderea luminii intr-un ung&i favorabil pentru plante! +igur ma va a#uta +abin la constructie% ca sa-mi iasa din prima!

Acoperirea nu o voi face cu folie - voi folosi placi de policarbonat taiate la dimensiune! C&iar daca e mai scump% compensea$a printr-o re$istenta sporita % scaderea pierderilor de caldura si o crestere a lumino$itatii in interior! "n plus% estetic va fi mai ok% fara sa mai fie nevoie de diverse intarituri% ca in ca$ul foliei! Folia va trebui in general reconditionata an de an% iar lemnul structurii va avea nevoie de reconditionari o data la cativa ani! "nainte de montare trebuie tinut cont de stabilitatea solarului 4 daca va avea sau nu rafturi pe interior% cum se asea$a pe pamant! Daca e nevoie va trebui o mica fundatie! Desi nu cred% in ca$ul meu% ma gandesc la niste module 0repetabile1 de 3 2 metri % usor de demontat!0desigur la inceput va fi unul singur1% amplasate pe terasele gradinii mele!

!raciunita & sfaturi pentru ingrijire

Autor) 7eorgeta Dalea 8ineri% 6- "anuarie 266-% ora .2)398

Craciunita este una dintre plantele de apartament cel mai usor de ingrijit si, poate de aceea, una dintre cele mai des intalnite in apartamentele noastre !lanta este recunoscuta de toata lumea ca fiind singura planta cu proprietatea ei de a-si sc"imba culoarea frunzelor in rosu in preajma Craciunului

Cateva lucruri despre Craciunita Denumirea stiintifica a plantei este (up&orbia pulc&errima% ea mai numindu-se si Poinsettia! Planta Craciunita nu pre$inta de fapt flori mari% ci frun$e colorate% sau mai bine $is frun$a care se colorea$a in prea#ma Craciunului! (ste vorba despre frun$ele superioare% care vor deveni rosii in prea#ma :asterii Domnului% dand aspectul unor flori! Florile propriu-$ise sunt% de fapt% mici si nesemnificative si nu dau un aspect deosebit plantei! Pentru a afla mai multe despre legatura dintre Craciunita si :asterea Domnului puteti citi urmatoarea legenda a Craciunitei ! (fortul de ingri#ire al acestei plante va fi e trem de mic% deoarece este o planta viguroasa! C&iar daca nu ati mai crescut pana acum plante de apartament% dar v-ati &otarat ca ar fi o idee buna sa incepeti% deoarece ati vrea sa aduceti in caminul vostru un strop de frumusete% nu va fie frica sa incepeti cu Craciunita! :u este o planta pretentioasa!

Cum o recunoastem Craciunita creste sub forma unui arbust cu frun$ele mari si late% in forma de stea! Frun$ele plantei se colorea$a in luna decembrie in rosu% galben% ro$ sau crem si isi mentin culoarea pana in primavara! Planta este adesea folosita ca planta de decoratiune% fiind ea insasi un simbol al Craciunului! Cum o ingrijim - "n ceea ce priveste felul cum trebuie udata% planta nu este deosebit de pretentioasa! (ste mai degraba sensibila la miscari sau mutari decat la lipsa apei! +e pare ca planta poate re$ista si o saptamana fara a fi udata! :u se va ofili decat atunci cand nu este udata mai mult de o saptamana! Totusi% este recomandabil sa mentineti sanatatea plantei udand-o $ilnic cu o cantitate mica de apa! - (ste inter$is sa udati planta in farfuriuta! (ste preferat sa mentineti doar pamantul umed% deoarece adunarea ume$elii statute in g&iveci va ofili planta! - Pentru ca o Craciunita sa re$iste de-a lungul iernii% va necesita temperaturi de minim ./ grade! "n ca$ul in care obisnuim sa ne tinem plantele pe balcon% este bine ca iarna sa mutam Craciunita in casa! Acest lucru este valabil si pentru ca$urile cand balconul este inc&is% acesta neputand asigura temperaturi de ./ grade! - +e obisnuieste ca planta sa se tunda pentru a nu deveni deosebit de frun$oasa! 5omentul cel mai potrivit

pentru a o tunde este primavara% cand planta devine mai putin sensibila! (ste bine sa tundeti planta% scurtand lastarii% pentru a stimula ramificarea plantei! - "n timpul primaverii si verii% este bine ca planta sa fie pastrata afara% intr-un loc semiumbrit! -Dupa trecerea perioadei de inflorire% Poinsetia are nevoie de o perioada de repaus de cel putin 2 luni% timp in care se vor rari udarile si se vor suspenda fertili$arile! - Pentru o inflorire cat mai reusita% va recomand sa folositi ingrasaminte a caror formula sa contina 5olibden% intrucat lipsa acestui element duce la degradarea si% in final% la moartea plantei! Cum o inmultim "n ceea ce priveste inmultirea Poinsetiei% se poate reali$a prin butasire sau prin seminte% insa procesul este anevoios si de lunga durata! Pentru reali$area cu succes a procesului butasire se recoltea$a de pe plantamama butasi de .6-.2 cm! lungime% care sa aiba varsta de minim /-- saptamani! Acesti butasi au o seva laptoasa% numita late ! Trebuie sa stiti ca late ul impiedica formarea radacinilor la butas% prin procese de o idare celulara% astfel ca butasul% inaintea plantarii% trebuie supus unui proces de eliminare a late ului! "n acest scop% se introduce butasul cu ba$a in apa la temperatura de 2/-36 de grade Celsius% proces care favori$ea$a eliminarea late ului! 8a recomand plantarea butasului in turba amestecata cu nisip% la temperatura constanta de 26-22 de grade Celsius% si acoperirea sa cu un clopot care poate fi din sticla sau din plastic!

Floarea Flamingo este re$istenta si poate supravietui in interior pentru o perioada lunga de timp% c&iar si in conditi vitrege! Ant&urium% originara din padurile tropicale% este o planta cataratoare% care se de$volta foarte bine in locuri cu multa umiditate si caldura! ( ista numeroase specii de Ant&urium% insa cele mai populare sunt speciile cu frun$e si flori bogate!

Cum ingrijesti Anthurium

C&iar daca este o planta originara de la Tropice% Ant&urium nu re$ista foarte bine la temperaturile foarte mari! ;a temperaturi mai mari de 33 de grade% frun$ele si florile se ard% iar florile isi pierd coloritul puternic! De asemenea% si durata de viata se scurtea$a! Temperaturile mai mici de .6 grade duc la incetinirea cresterii si de$voltarii acestei plante si la ingalbenirea fun$elor! De asemenea% planta nu tolerea$a ing&etul! Lumina Floarea Flamingo are nevoie de lumina stralucitoare% indirecta! :u este indicat sa e pui planta la lumina directa a soarelui% decat in se$onul rece% dupa ce planta a fost bine aclimati$ata! ;ipsa luminii va duce la incetinirea cresterii si de$voltarii plantei! +peciile de Ant&urium fara flori tolerea$a mai bine lipsa luminii% insa doar pentru perioade scurte de timp! #pa Pamantul plantei trebuie sa fie in permanenta umed! :u trebuie insa sa e agere$i cu apa% astfel incat radacinile plantei sa stea prea mult timp in multa apa! ;ipsa apei face ca planta sa se de$volte mai greu si c&iar sa nu mai infloreasca! De asemenea% lipsa apei duce si la uscarea radacinilor si ingalbenirea frun$elor!

!amant Pamantul din g&ivecele cu Ant&urium trebuie sa fie bogat si bine afanat! ,adacinile care cresc in afara solului trebuie acoperite imediat cu pamant! "n #urul radacinilor% pamantul trebuie sa fie bine presat! Fertilizare Planta Ant&urium nu necesita fertili$are% insa daca vrei sa te ocupi si de acest aspect% este indicat sa folosesti un fertili$ator delicat% in stare lic&ida! Acesta trebuie aplicat pe toata perioada de de$voltare sau doar primavara!

$nmultire Aduci cand muti planta intr-un g&iveci mai mare este momentul ideal pentru inmultire! imparte planta in mai multe radacini sau taie o parte din acestea! Planta se poate inmulti si din frun$ele mai vec&i care vor de$volta radacini e terioare% care pot fi apoi plantate!

%eplantare Planta trebuie sc&imbata in alte g&ivece in fiecare an! Ant&urium nu sufera atunci este relocat% astfel ca se va de$volta frumos in continuare!

&aunatori Floarea Flamingo este sensibila la paduc&ii de frun$e si la paian#enul rosu! De asemenea% este atacata si de numeroase ciuperci% in special in lunile de vara! "n urma acestor atacuri frun$ele si bobocii se inglabenesc si apoi se usuca! "n lunile de iarna% Floarea Flamingo poate fi atacata de mucegaiul cenusiu% care duce la putre$irea frun$elor si florilor!

#tentie' Floarea Flamingo este o planta to(ica% toate partile fiind otravitoare! 5estecarea frun$elor sau florilor cau$ea$a instant iritatii durereoase in #urul gurii si gatului!

#nt"urium - floarea !asarea Flamingo

Anturiumul este splendind cind infloreste, frunzisul la fel este frumos prin am undenta acestuia si marimea frunzelor. "lorile mari si rosii acoperite cu strat de ceara daruie un luciu atragator. 'storia anthuriumului in colectia mea a inceput acum doi ani in urma. Am procurat un anturium la reduceri fara inflorescenta, si nu stiam ce culoare au florile. Anturiumul este de mai multe varietati si culori, de la rosu aprins, la roz si al . Acum am in colectie trei varietati de anthuriumuri si toi au 9nflorit. !incer vor ind am avut nevoie de ceva timp sa inteleg cum acesta se simte ine in conditii de apartament si ce tip de fertilizant are nevoie. 0a inceput capetele frunzelor se uscau, si unele frunze deveneau gal ene, din cauza excesului de apa si de fertilizanti. Pe parcurs am o servat ca aceasta planta iu este o umiditate relativa, si un fertilizant mai diluat, cu o proportie de 10$10$10. K intesitate a luminii este un factor important in cresterea sanatoasa a florii "lamingo, dar nu iu este raze solare directe, deoarece apar arsuri pe frunze. Acum acestia cresc si se dezvolta ine, le ud mai rar si le administrez o doza diluata de fertilizant o data la doua saptamini. Am incercat sa-l inmultesc si se prinde ine prin utasi... dar tre sa treaca vre-un an sa dea frunzis ogat si sa infloareasca.

<ai &os gasiti niste sfaturi de ingri&ire care m-au a&utat la timpul sau, articolul este preluat de pe LLL.gradina-online.ro.

;umita si Pasarea "lamingo datorita asemanarii formei si culorii cu pasarea respectiva, Anthurium este o tropicala epifita, o planta perena cu crestere in forma de tufa, de +0-80 cm inaltime.

"runzele sunt lucioase, cordiforme, cu petiol lung, "lorile fiind mici, carnoase, dispuse strans in spic cu aspect de deget, colorat al , gal ui sau rosu. Aceasta inflorescenta e prote&ata de o spata -frunza modificata/, colorata in rosu, al , roz. Aceasta spata seamana cu o petala si e foarte decorativa.

#pifitele traiesc in general pe straturile groase de muschi sau pe depunerile de materie organica in diferite stadii de descompunere, care se sta ilizeaza in scor urile ar orilor tropicali, intre ramificatiile groase ale acestora, pe trunchiuri degradate sau la sol.

'n consecinta, epifitele au nevoie de un sol foarte afanat, aerat, usor penetra il, reavan in cea mai mare parte a anului si cu o oarecare aciditate.

Mhiveciul pentru cultura nu tre uie sa fie prea mare ca volum si este de preferat unul mai putin inalt, dar mai lat, cu orificii mari si numeroase de evacuare a apei.

%ara veti aseza vasul pe un suport deasupra unei tavi cu apa, fara posi ilitatea acesteia de a se infiltra in sol, ci numai de a se o tine o atmosfera vaporoasa. Anthurium solicita vara udari periodice a undente, dar cu perioaea de respiro intre ele. ,dati numai atunci cand solul se usuca superficial la suprafata.

Pulverizarile sunt enefice pe frunze -dar cat mai rar pe flori/, cu apa la temperatura camerei. Apa dura, cu un continut mare in saruri de calciu, provoaca patarea inestetica a frunzelor, iar apa rece genereaza aparitia unor oli foliare - necrozari si patari run-cafenii. Plantele sunt receptive la fertilizari foliare si la sol, aplicate numai in perioada de vara. 'nsolatia directa, ca si temperatura prelungita mai scazuta de 10 grade )elsius sunt de regula fatale pentru Anthurium, iar in cazul unor afectiuni incipiente provocate de unul din acesti factori, plantele se refac totusi cu greu si in timp indelungat. 1ransplantarea se face la sfarsitul verii-toamna, cand se poate realiza si despartirea tufelor pentru inmultire. Pentru mentinerea umiditatii, aza tulpinii, radacinile care ies la suprafata se pot inveli cu muschi de tur a. 1emperatura optima de vegetate a plantelor in timpul iernii este de circa 18 grade )elsius. Frana din sol se poate suplimenta in perioada primavara-vara cu solutii nutritive pentru plante cu flori sau pentru plante acidofile.

<ai &os alte http$GGLLL.1001case.roG

sfaturi

de

ingri&ire

pentru

Anthurium,

preluate

de

pe

Anthurium face parte din familia Araceae, familie din care mai fac parte si alte plante de interior ca$ !pathiphEllum, *ieffen achia, Philodendron, Aglaonema. Lumina Anthurium pentru a se dezvolta ine are nevoie de cat mai multa lumina dar nu soare direct,

ferestrele estice sau sudice fiind recomandate. K lumina sla a va avea ca effect o micsorare a infloriri sau planta nu va inflori, frunzele cresc deformate Temperatura 1emperatura ideala este de 1+ - (5 grade ). Solul )and cumparati planta de la florarie s-ar putea sa aveti o mica pro lema cu pamantul si anume daca vreti sa schim ati ghiveciul va tre ui sa fiti atenti ce pamant folositi. ,n su strat care sa se dreneze foarte ine este cel mai indicat. !u stratul necesar este un amestec de tur a, pamant de flori si nisip in proportii egale, pe fundul ghiveciului nu strica un strat de pietris. %pa 'n perioada de vegetatie pamantul tre uie sa fie umed dar sa nu musteasca, iarna se uda mai rar. *aca are prea multa apa frunzele se ingal enesc. Anthurium este o planta care avand radacinile suculente suporta mai decat un surplus.'maginea este cu titlu informativ. ine un deficit de apa

Dracaena marginata

Dracaena 5arginata este un palmier cu frun$ele lungi% cu varfuri ascutite% sub forma de pamatuf in varful tulpinilor!

Ingrijire Dracaena marginata

#mplasare )lumina si temperatura*+

Dracaena 5arginata trebuie ase$ata la lumina medie< suporta si $onele cu lumina mai putina! ( punere recomandata) nordica% estica% vestica! Temperatura) vara 26-2=>C si iarna .?>C!

Udare si "ranire+

Dracaena 5arginata doreste sa fie udata regulat la 9 -.6 $ile astfel incat pamantul sa se ususce intre doua udari! +e recomanda ca la interval de cateva $ile sa se pulveri$e$e cu apa pe frun$e pentru a mentine umiditatea aerului ridicata! +e fertili$ea$a la 2 saptamani cu fertili$ant pentru plante cu frun$e!

,lemente decorative+

Dracaena 5arginata este decorativa prin frumusetea si eleganta frun$elor! Planta pre$inta tulpini subtiri% inalte% neramificate si elegante care poarta smocuri de frun$e subtiri% ver$i% cu margini rosii% delicate si arcuite!

!ericole+

Daunatori- paduc&ele lanos si paian#enul rosu! +e recomanda tratarea paduc&elui lanos cu insecticide prin aplicarea a 2-3 tratamente la interval de 9-.= $ile! Pentru paian#enul rosu se vor face 2-3 tratamente la interval de 9-.6 $ile cu acaricide! +e vor respecta cu strictete concentratiile si instructiunile de pe ambala#ele produselor folosite! Aerul uscat este cau$a brunificarii frun$elor la varfuri 4 se va pulveri$a planta $ilnic! *darea e cesiva duce la patarea sau brunificarea frun$elor% la putre$irea radacinilor! "nsuficienta apei va duce la ingalbenirea si uscarea rapida a frun$elor ba$ale< radacinile nu trebuie lasate sa se usuce! Temperaturile prea sca$ute determina inmuierea% rasucirea si brunificarea frun$elor! Frun$ele cu varfurile brunificate apar datorita umuditatii sca$ute a aerului! Frun$e gofrate si@sau cu pete albicioase apar atunci cand lumina este prea puternica!

$mportant+

Daca la una 4 doua saptamani apar frun$e ba$ale ingalbenite sau uscate% acesta este un proces normal de imbatranire! "nmultirea se face prin butasire!

Pe scurt, ingrijire Dracaena Marginata

Lumina pentru o buna dezvoltare+ medie Lumina pentru supravietuire+ medie Udare in conditii de dezvoltare+ moderata Frecventa udare+ saptamanala -iteza crestere+ lenta .rad de sensibilitate a speciei+ re$istenta satisfacatoare

!um sa ingrijesti o dracaena'

&racaena 0sau scris pe romaneste AdracenaA1% este originara% in principal% din Africa si Asia tropicala! Caracteri$ata prin viata lunga si cresterea relativ lenta 0apro imativ .6 cm pe an1% planta e cunoscuta pentru frun$ele ei frumoase% adesea pestrite! Facand parte din familia #gavaceelor% dracaena are frun$e lanceolate si arcuite care cresc sub forma de tufa in partea de sus a tulpinii goale si pot atinge c&iar si 3m inaltime! Foarte rar infloresc in interior% dar in anumite conditii% plantele mature pot da nastere unor flori crem in forma de stea!

Unde, cand si cum se planteaza dracaena

Cultura lor este relativ usoara! Dracaenele au nevoie de lumina stralucitoare% insa fara caldura e cesiva! +peciile Dracaena fragrans si Dracaena marginata suporta si o amplasare cu mai putina lumina% dar acest lucru le va incetini cresterea! Cele mai multe specii necesita apro imativ o temeperatura constanta de .? > C! Daca temperatura este insuficienta% frun$ele se ofilesc si cad! Aceste plante au nevoie% in general de caldura si umiditate si cel mai bine este sa fie tinute intr-un giveci de apa umplut cu pietricele sau bile de lut! Cand se plantea$a sau replantea$a% folositi pamant normal% cu e ceptia Dracaenei Draco% careiea ii place mai mult un amestec de turba cu pamant!

#legerea soiurilor de &racaena &racaena marginata are frun$ele cu marginea rosie! (ste specia cea mai toleranta vis-a-vis de temperatura si umiditate! Acesta este probabil motivul pentru care este cea mai pre$enta specie in interior! Dracaena marginata BtricoloraA este un soi cu frun$e dungate in trei culori) ro$% crem si verde!

&racaena &raco este% de asemenea% mai putin dificila si suporta putina negli#enta! ,asina ei este de culoare rosie si creste destul de incet! Totusi% are nevoie de un g&iveci mare% c&iar si cand e doar un puiet% deoarece are un sistem radicular foarte bine de$voltat!

&racaena australis are frun$e verde-maronii si este una dintre putinele care poate fi plantata in aer liber pentru ca re$ista pana la -/ > C!

Cum se ingrijeste o dracaena

*dati planta in fiecare saptamana) substratul ar trebui sa ramana umed% fara ca apa sa stagne$e! ;asati suprafata sa se usuce usor inainte de urmatoarea udare% pentru ca pamantul nu trebuie sa balteasca! Primavara si vara% spalati planta o data pe luna! "n timpul iernii% lasati pamantul sa se usuce mai bine! Daca aerul din camera este uscat% pulveri$ati frun$ele $ilnic si puneti g&iveciul pe un strat de pietricele umede sau pe marmura!

Fertili$ati planta la fiecare ./ $ile in timpul cresterii!

:u sc&imbati g&iveciul dracaenei atunci cand radacinile ies din el pentru ca plantei ii place sa se simta

ing&esuita! Dracaena draco face e ceptie! Pentru ea luati un g&iveci mai mare pentru ca ii place sa aiba spatiu! Daca doriti sa ramificati planta% primavara% taiati-i tulpina principala si turnati peste ea ceara de vindecare! +ub frun$ele ei pot aparea insecte maro% pe care le puteti elimina cu a#utorul unui tampon imbibat in alcool! "n ca$ul in care atacul insectelor este prea mare% spraCati cu un insecticid sistemic!

/faturi de la peisagisti

Dracaena% ca multe alte plante ver$i% are proprietati absorbante si depoluante% neutrali$ad mirosurile produselor pe care le folosim $ilnic in tabieturile noastre 0acetona% parfumuri% produse de curatare% etc1! Puteti sa le ase$ati intre ficusi sau filodendroni pentru un efect estetic frumos si purificator! Contrar credintei populare% eliberea$a mai mult o igen decat absoarbe% astfel incat puteti sa o ase$ati% linistit% in camera dvs! Dracenele sunt plante des intalnite in apartamentele iubitorilor de plante e otice si care amintesc de aspectul unui palmier prin tulpina lor rugoasa% ca un adevarat trunc&i ce-si pastrea$a un smoc de frun$e in varf!

Frun$ele insa sunt simple 0palmierii au frun$e compuse1% lungi si inguste% asemenea unor panglici% la multe specii sunt arcuite foarte frumos!

Frun$ele de Dracena pot fi in intregime ver$i% dar deosebit de apreciate sunt varietatile la care frun$ele sunt marcate de dungi galbene% albe% rosietice pe marginea sau in interiorul suprafetei foliare! Aceste plante tolerea$a destul de bine conditiile obisnuite din camera% neavand pretentii mari legate de lumina! Dracena tolerea$a spatiile umbrite in care alte specii nu s-ar putea de$volta! ( po$itiile estice si vestice sunt cele mai bune! Temperatura minima ce trebuie asigurata iarna este de .6-.2>C! +e uda regulat fara sa se lase multa vreme pamantul uscat! Aprecia$a foarte mult% prin frumusetea frun$isului% umiditatea atmosferica mai ridicata! +ubstratul in care se cultiva Dracena poate fi un pamant de gradina cu adaos de turba fibroasa sau pamant de frun$e! *n sol greu% argilos% care nu permite scurgerea apei% va creea rapid conditiile aparitiei mucegaiurilor! Transplantarea este necesara la 2-3 ani si se face primavara!

Fertili$area se e ecuta numai vara de doua ori pe luna! (ste bine sa se stie ca aerul uscat provoaca brunificarea varfurilor frun$elor! Dracena se inmulteste prin butasi de varf% de tronsoane ale tulpinii si prin marcota# aerian! +peciile de Dracaena cele mai raspandite ca plante ornamentale in locuinte sunt) Dracaena fragrans% Dracaena marginata% Dracaena deremensis% Dracaena godseffiana% Dracaena refle a!

!(cas re)oluta
gradina% specii de palmieri% plante gradina% planta cCcas% ingri#ire cCcas% gradina si casa% pamant de gradina% gradina toamna% plante% cactus ingri#ire% seminte bonsai% plante de apa% ingri#ire cactus% boli plante% plante de casa

&enumiri populare) palmier sago% sagotierul #apone$ Familie) CCcadaceae 0rigine) insulele din sudul Daponiei $naltime) 2/-36 m &escriere (ste vorba de o planta foarte interesanta care e ista inca de pe vremea dino$aurilor% din perioada 5e$o$oica% acum mai mult de ./6 de milioane de ani! Asta$i e ista in #ur de .6 specii de cCcade! Cel mai cunoscut este CCcas revoluta sau +agotierul #apone$% desi acesta nu se incadrea$a in categoria palmierilor! Forma si te tura sa unica il fac o planta foarte cautata atat pentru arta peisagera 0acolo unde conditiile de clima o permit1 cat mai ales ca planta de interior! +agotierul #apone$ 0cCcas revoluta1 are un aspect foarte simetric< coroana are frun$e de culoare verde inc&is% iar trunc&iul are aspect latos si poate atinge 2/-36 m inaltime! Planta creste greu% atingand inaltimea ma ima in aproape /6 de ani! Pe masura ce se de$volta pot aparea ramificatii ale trunc&iului gros% lucru care il face mai interesant si mai atragator! De asemenea% sagotierul #apone$ produce la ba$a radacinii frun$e care in timp formea$a un g&em in #urul tulpinii! Frun$ele distinctive pot atinge .6-.2 metri in lungime si apro imativ 22 m latime! Frun$ele sunt penate% compuse din frun$ulite care se curbea$a la margine - de aici si denumirea de C! revoluta! +agotierul arata cel mai bine cand apar frun$ele noi% primavara tar$iu sau vara devreme - acestea apar ca niste tepi lungi%

in #urul trunc&iului si se desfasoara incet pana la varf< dupa aceea% intr-o Acoregrafie gratioasaA% cum o numesc specialistii% fiecare frun$ulita se desface inspre e terior si in final% intreaga frun$a atarna greu% alaturi de celelalte frun$e din ro$eta!

$ngrijire si cultivare +agotierul #apone$ 0cCcas revoluta1 este un ApalmierA care tolerea$a lipsa ingri#irilor speciale% dar care se de$volta minunat cand ii este acordata multa atentie! +e adaptea$a la lumina indirecta sau la soare direct si tolerea$a temperaturi de -E pana la =? grade C! Faptul ca are o rata a cresterii foarte sca$uta face ca specimenele de interior sa ramana in acelasi g&iveci pe termen nelimitat! Altfel% cCcas revoluta trebuie tratat ca un cactus - se uda cand pamantul este aproape uscat si se fertili$ea$a rar! Frun$ele tinere apar toate odata% intr-un model circular si sunt foarte fragile timp de cateva saptamani! :u le deran#ati si nu transplantati planta cand are frun$e noi% ci oferiti-i conditii bune de lumina< lumina redusa va face ca frun$ele sa creasca foarte lungi% iar lumina puternica le face sa ramana mici! Daca sursa de lumina este o fereastra% intoarceti g&iveciul cu cate .@= in fiecare $i pana se maturi$ea$a frun$ele tinere% altfel ele vor creste stranb% indreptate spre lumina! :u lasati pamantul din g&iveci sa se usuce e cesiv in aceasta perioada% pentru ca folia#ul se poate ofili% ingalbeni sau c&irci! Temperaturile suportate de sagotierul #apone$ 0cCcas revoluta1 sunt de -.. - =2 grade C! 'ricum% temperaturile foarte sca$ute pot ing&eta frun$ele% care devin galbui sau maro! "n acest ca$% inalturati frun$ele afectate si incura#ati aparitia altor frun$e primavara! Daca temperaturile scad sub -.. grade C% sagotierul poate muri% dar% daca trunc&iul si coroana de frun$e raman tari% lemnoase% atunci sunt sanse ca planta sa isi revina< daca insa trunc&iul a devenit moale% atunci nu se mai poate face nimic! Umiditate! CCcas revoluta se de$volta la fel de bine intr-un mediu uscat ca in unul cu grad mai mare de umiditate! Lumina! "n mediul natural% sagotierii cresc in plin soare% dar se adaptea$a foarte bine la $one umbrite% locuri cu lumina puternica sau in care primesc cateva ore de soare direct dimineata si seara! Rata de crestere este foarte sca$uta% de mai putin de 3 cm pe an! Cand sunt crescuti ca plante de interior% cCcas dobandesc numai un set sau doua de frun$e noi pe an si raman cam la aceeasi inaltime - motiv pentru care sunt e celenti ca bonsai!

;ongevitate! CCcas revoluta traieste foarte mult% iar specimenele batrane arata foarte ciudat! +pecimenele pot avea trunc&iuri multiple si ramificatii! Pamantul trebuie sa fie bine drenat si bogat in &umus% desi acesti palmieri re$istenti cresc bine in orice tip de sol! Fie ca il plantati in gradina% fie in g&iveci% aveti gri#a sa fie putin deasupra nivelului pamntului% si nu faceti un sant in #urul lui% pentru ca nu ii place apa care se aduna la ba$a trunc&iului! +ago prefera sa stea in pamant mai uscat decat ud! Apa si substantele fertilizatoare! Aceste doua componente depind de cantitatea de lumina disponibila! +pre deosebire de ma#oritatea plantelor care se pot ofili cand au pamantul uscat sau care se ingalbenesc cand nu sunt tratate cu substante fertili$atoare% cCcas nu ofera nici o indicatie asupra momentului cand ar trebui udat sau fertili$at! "n general% trebuie tratat ca un cactus% adica udat cand pamantul este aproape uscat! Daca sagotierul este in g&iveci% nu il udati decat atunci cand pamantul este aproape uscat< atunci se uda incet% turnand apa in #urul ba$ei plantei! Daca primeste soare direct dimineata si@sau dupa-amia$a sau daca temperaturile sunt crescute% sagotierul trebuie udat cel putin o data pe saptamana! Plantele crescute in conditii de lumina redusa si temperaturi sca$ute trebuie udate numai la cateva saptamani! Daca este plantat afara% se uda numai cand pamantul este uscat% dar nu trebuie mentinut mereu ud! +agotierul bine inradacinat supravietuieste cu usurinta secetei! +ubstantele fertili$atoare se aplica in general primavara si vara tar$iu! ;a sagotier se aplica urmatoarea regula) mai putin fertili$ator este mai bun decat prea mult! Daca folositi un fertili$ator organic sau cu eficacitate intar$iata% nu lasati sa intre in contact cu frun$ele!

$nmultirea +e face prin seminte sau prin butasi! +emintele se lasa in apa timp de cateva $ile% dupa care li se inlatura coa#a rosie 0nu si cea alba1! +e pot planta imediat dupa aceea sau se pot pastra intr-un loc racoros si uscat pana in martie sau aprilie! +emintele se asea$a pe lateral in pamant% iar varful poate fi lasat la suprafata< pamantul trebuie sa fie bine drenabil si umed! "n general% semintele germinea$a in 3-E luni% dar e posibil sa aiba nevoie c&iar de mai mult de 3 ani pana cand sa atinga dimensiunile unui bulb mic! Futasii care cresc la ba$a truc&iului sunt e celenti pentru a inmulti un sagotier! Acestia se indepartea$a primavara devreme% toamna tar$iu sau iarna cu a#utorul unui prosop pentru a smulge butasii mici de pe laturile trunc&iului sau cu o lopata ascutita pentru a-i de$gropa pe cei mai mari% crescuti de sub nivelul pamantului! Futasii se scot cu tot cu frun$e si radacini si se lasa intr-un loc sa se usuce% pentru

apro imativ o saptamana! +e plantea$a in pamant usor drenabil sau un amestec nisipos in asa fel incat #umatate din trunc&i sa fie deasupra nivelului solului si se uda bine! Pana la urmatoarea udare lasati pamantul sa devina aproape uscat! Cel mai bine e sa plasati g&ivecele intr-o $ona umbrita 0afara1 sau bine luminata 0in casa1! "ncet-incet% radacinile vor incepe sa se forme$e si primele frun$e vor aparea cateva luni mai tar$iu! Cand apar frun$ele aplicati si o do$a potrivita de fertili$ator si udati cand e aproape uscat pamantul! ;asati radacinile sa se de$volte complet in g&iveci inainte de a transplanta planta! 1oli si daunatori Ingalbenirea frunzelor batrane - cau$a) udare sau fertili$are e cesiva! Ingalbenirea frunzelor tinere - cau$a) fertili$are e cesiva sau pamant de slaba calitate! 'data ce frun$ele au devenit galbui sau maronii ele trebuie rupte de pe planta! Afidele ataca sagotierul #apone$ si uneori si cosenilele! Folositi un produs din comert pentru a le indeparta% pe care sa il aplicati conform instructiunilor de pe ambala#! "nainte de aplicarea oricarui tratament% planta trebuie udata bine sau stropita cu apa% dimineata% cand e racoare! Combinatia dintre caldura% soare direct si utili$area unui insecticid poate arde frun$ele! C2cas revoluta )sagotierul japonez* Plantele din specia CCcas se disting prin eleganta frun$elor asemanatoare celor de palmier% cu care planta este deseori confundata! CCcas revoluta cunoscuta si ca sagotierul #apone$% este specia cea mai raspandita! Planta adulta pre$inta un trunc&i cilindric% gros%cu cicatrici cu resturi ale frun$elor imbatranite si uscate! Frun$ele colorate stralucitor% foarte lungi si frumos arcuite% sunt compuse din numeroase foliole% la randul lor alungite si ascutite% cu ase$are penata! Durata de viata a unei frun$e este de mai multi ani! Florile femele si mascule sunt ase$ate pe plante diferite! Planta femele poarta un fel de ciucurei% iar cea barbateasca niste conuri sol$oase! Aceste plante nu infloresc% pactic% niciodata in conditii de camera! (ste o planta cu crestere foarte lenta 0 cel mult o frun$a pe an1!

Plantei ii place lumina% dar tolerea$a si putina umbra! "nsuficienta luminii antrenea$a stagnarea cresterii!

CCcas revoluta necesita camere temperate cu minimum .3 grade C iarna! Din martie pana in septembrie% pamantul se mentine reavan prin udari frecvente! "arna se lasa pamantul sa se usuce putin intre doua udari! +ubstratul poate fi un pamant de gradina cu adaus de marnita si nisip grosier! (ste important sa se drene$e usor! "nmultire la se poate face prin butasi de muguri prelevati cu un pic de tesut din tulpina% ranile care se fac se pudrea$a cu carbune vegetal! "ndiferent de metoda% inmultirea durea$a foarte mult si este dificila pentru amatori! Plantele tinere se transplantea$a la .-2 ani% primavara%cele adulate la intervale mai mari de timp< fertili$area se aplica de doua ori pe luna% primavara si vara! ;a CCcas revoluta% ingalbenirea si uscarea frun$elor ba$ale este un proces normal dupa cativa ani de viata! CCcas revoluta Daniel Gimbreanu CCcas revoluta este una dintre cele mai primitive plante care se inmultesc prin seminte! CCcas este una dintre cele mai populare plante ornamentale! Cu un trunc&i neregulat si cu frun$ele penate CCcas este o planta inrudita cu coniferele si 7inko! Conurile ei arata originea plantei din vec&ile plante din 5e$o$ic fiind considerata o fosila vie! CCcas sc&imbanduse foarte putin in ultimi 266 milioane ani! +pecii de CCcas se gasesc pretuCindeni in lume dar originea plantei este in 'rientul indepartat si a fost folosita ca palnta de gradina sau cultivata in g&ivece de secole! CCcas are un trunc&i cu crestere verticala% cu un diametru intre 2!/ - 36cm in functie de vartsta% ce pre$inta in partea superioara un manunc&i circular de frun$e penate! Cresterea este permanenta periodic aparand noi manunc&iuri de frun$e care pot sa apara la ba$a plante sau in coroana! Acestia pot fi folositi la inmultire sau lasati pe planta dand nastre la plante cu forme unice! "ndiferent de marime sau varste CCcas revoluta este una dintre plantele cel mai usor de cultivat% atat in gradina cat si in interior c&iar si de catre incepatori! C&iar daca este o planta subtropicala ea se adaptea$a unei mari pla#e de temperaturi de la -.. la =2 gradeC% putand fi tinuta atat in soare direct cat si in interior in camere bine luminoase! $ngrijire 3emperatura) intre -.. la =2 grade C! Umiditate) de la uscat la umed Lumina) CCcas poate creste atat in soare direct dar se poate adapta si in $onele cu umbra sau in interior in camere luminoase! %ata de crestere) este foarte sca$uta! in conditii ideale 0vara cu soare direct1 poate creste cu 2!/cm in diametru si 3 frun$e pe an! "n conditii de interior cresterea in diametru este insesi$abila iar ca numar de frun$e una cel mult doua! Longevitate) CCcas poate trai peste .66 de ani a#ungand la o inaltime de peste /m si un diamtru de =m! +ol) cu toate ca CCcas pare sa creasca aproape pe orice sol aceste trebuie sa fie bine drenat si bogat in &umus! #pa) cand este crescuta in g&ivece intre doua udari pamantul trebuie sa fie aproape uscat! Daca planta este tinuta in soare direct sau daca este foarte cald atunci se uda saptamanal% daca se tine in luminsa mica sau temperatura este sca$uta atunci se uda o data la cateva saptamani! "n gradina se uda cand pamantul s-a uscat% nu se mentine pamantul ud! ' planta bine ec&ilibrata re$ista bine c&iar si in conditii de seceta! Fertilizare) se aplica din primavara pana la sfarsitul verii! Daca planta se tine in soare direct se

fertili$ea$a cu o concentratie la #umatate din cea recomandata in prospectul fertili$antului% daca se tine la lumina sca$uta se fertili$ea$a cu o concentratie la un sfert din concentratia recomnadata! ;a plantele tineremai bine fertili$ati mai putin decat mult! Frun$ele batrane ingalbenite% cau$a) prea multa apa sau prea mult fertili$ant! Frun$ele tinere ingalbenite% cau$a) prea mult fertili$ant sau solul prea sarac! Frun$ele batrane ingalbenite% cau$a) prea multa apa sau prea mult fertili$ant! Frun$ele tinere ingalbenite% cau$a) prea mult fertili$ant sau solul prea sarac! Frun$ele ingalbenite se inlatura de pe planta! $nsecte) sunt atacate de purici de plante! De preferat cand descoperiti un astfel de atac sa luati o frun$a si sa va duceti la un specialist pentru a va recomanda un tratment adecvat! %eplantarea) cel mai bine se poate face primavara sau vara! + replantea$a in g&ivece putin mai mari decat bolul de pamant! $nmultire) se poate inmuti prin seminte sau prin pui ! Prin seminte) CCcas infloreste la sfarsitul lui mai% produce conuri! semintele pot fi recoltate in ianuarie - februarie! Tineti semintele in apa pentru cateva $ile% apoi indepartati invelisul! +emintele se pot planta imediat sau pot fi tinute intr-un loc rece si uscat pana in martie! +olul se mentine umed dar sa nu musteasca de apa! semintele au nevoie de 3 - E luni pentru a germina iar plantele tinere de 3 ani ca sa forme$e un bulb de 2!/cm diametru Prin pui) pui care cresc la ba$a plantei mature sau pe trunc&i pot constitui o sursa buna de noi plante! Pui se pot indeparta la inceputul primaverii % sfarsitul iernii sau iarna folosind un briceag de atoit! "ndepartati toate frun$ele si radacinile puilor si puneti la uscat pentru circa o saptamana! +e vor planta in sol foarte bine drenat or intr-un amestec cu continut mai mare de nisip! Plantuta se va pune pana la #umatate in pamant si se va uda bine! "nainte de udare 0incepand cu a doua1 solul trebuie sa fie aproape uscat! ,adacinile vor aparea treptat iar prima frun$a dupa cateva luni! Din cand in cand fertili$ati cu o do$a foarte slaba!

Plantele au gri&a ca atmosfera din locuinta sa fie mereu una proaspata, emana vitalitate si ne incon&oara cu unadispozitie. 1otusi, inainte de a ne achizitiona o planta tre uie sa ne informam asupra conditiilor de ingri&ire si asupra necesitatilor ei. 'n cele ce urmeaza 'n)asa.ro va va recomanda cateva plante care nu sunt pretentioase si care sunt in voga in acest sezon. De cata lumina are ne)oie o planta' Plantele de interior au nevoie de aproximativ aceleasi conditii de care ar avea nevoie si daca ar creste in mediul exterior. #xista insa totusi o regula de aza$ cu cat sunt mai inchise la culoare frunzele, cu atat mai putina lumina are nevoie acea planta. !e marime are )oie sa atinga o planta' Naspunsul la aceasta intre are este relativ, deoarece depinde de spatiu de care dispunem. Plantele mari asezate intr-un spatiu mic redau imediat efectul inna usitor al &unglei. Acest lucru nu tre uie sa fie neaparat negativ. *aca dorim ca o incapere sa arate astfel, apeland si la altfel de decoratiuni specifice zonelor tropicale, rezultatul poate fi senzational. ,n mic truc va putem da si pentru aceasta pro lema$ asezati mai multe plante mici intr-o anumita ordine laolalta. %or deveni cu siguranta punctul de referinta al incaperii, un adevarat highlight6 *+i)eciul potri)it

Pentru ca decoratiunea noastra cu plante sa fie una reusita si sa ai a efectul scontat tre uie sa alegem cu atentie ghivecele. Astazi cheltuim din pacate mai multi ani pe achizitionarea ghiveciului decat pe planta in sine. 'n trend sunt ghivecele din otel cromat, acrEl, ta la, ceramica, lut sau sticla. 'ata cateva plante care se ingri&esc foarte usor si care sunt totodata in trendul amena&arilor interioare$ orhideea, ficulul, !ansevieria, dracena sau Oamioculcas.