Sunteți pe pagina 1din 25

Brown 12 Bazic Spring 170-140-91 Col 05.

3
180 169 84

180 169 84
Brown 12 Bazic Spring 170-140-91 Col 05.3

RADIX

Tainele cultivarii rosiilor/tomatelor (1/5)


Scris de phlox pe 04.10.2011 in categoria Gradina de legume, Gradinarit (28 comentarii)
Etichete: boli, bolile tomatelor, cultivarea tomatelor, daunatori, regim de
udare, rosii, tomate
http://hobbygradina.ro/2011/10/04/tainele-cultivarii-rosiilortomatelor-15/

Dragi prieteni gradinari, Svetlana (a.k.a Phlox) ne-a facut cadou inca un material interesant si
extrem de bine documentat despre cultivarea tomatelor. Este un pic mai lung, dar sunt convins
ca au ce invata din el chiar si gradinarii cu experienta. Ca sa fie mai interesant, ne-am decis sa-l
impartim in mai multe parti, in felul urmator:
1.
2.
3.
4.
5.

Insamantarea, regimul de caldura si umiditate


Regimul de hrana
Ingrijirea si formarea plantelor
Bolile tomatelor
Concluzii

Chiar daca este o perioada mai aglomerata pentru cei cu gradina/livada, sa mai aruncati un ochi
pe aici din cand in cand, ca nu veti regreta
.
(Huni)

E -he, ce-mi mai plcea, n vremurile cnd buchia era nc strin de


mine, s mi se citeasc despre aventurile lui Cippolino de Gianni Rodari!
La rndul meu, mam fiind, n-am pierdut ocazia s le citesc copiilor mei. Nu tiu ci cunosc
sau i mai aduc aminte de acest personaj nstrusnic i de numeroasa lui famelie, precum i,
fireste, de burtosul si nesuferitul Senior Pomodoro, Domnul Roie.
Mie, cel putin, aceste personaje mi trezesc amintiri nostalgice i duioase. i, risc s
mrturisesc, cred ca din acel demult trecut moment, mi-a ncolit n suflet dragul de grdinrit.
Totui, s nu mai lungim vorba i s trec la subiect.
Intr-o buna zi m-am hotrt eu s cresc roii n grdina mea plin de flori.
De ce n-a crete, pe lang multitudinea de flori, i nite frumoase i gustoase tomate, mi-am
zis. Bine, bine, dar ce tiu eu despre aa ceva? Nimic. Sau aproape nimic din ce ar trebui ca s
ajung, totui, s culeg roade zemoase, savuroase i parfumate. Nimic sau Aproape nimic nu
m ajut s purced la treab, aa c recurg la deja vechiul i de ajutor obicei : ntreb c
ntrebarea moarte n-are n dreapta i-n stnga, verfic s vd eu cu ochii proprii , dac cele
spuse sunt n concordana cu realitatea, notez.
Apoi m pun n faa calculetei mele i continuu documentarea.
Cutm, citim, notm, rezumm, punctm, subliniem. Teoria o aplic la mrunta mea grdin de
legume. Constat ce a mers, ce e greit i abia dup aceea vin s mpartaesc cele nvate,
neuitnd s completez cui observaiile proprii.
Plec de la o regul simpl: ca s pot cultiva ceva, ce-mi dorete sufletul, trebuie s tiu cu cine
am dea face. Adic e musai s descopr slabiciunile, dar i punctele tari ale viitoarei locatare a
gradinii mele, nu?. Trebuie s aflu ce-i place, ce o supr, cu cine se simte bine i cu cine se
ceart. i cel mai important lucru: cum s fie sntoas, adic n ce fel de pmnt se simte n
largul ei, ct lumin, umezeal, cldur i hran ii trebuiesc, de cine s o feresc.
Haidei s ncercm s-o lum sistematic. De ce sistematic? Iat de ce.
Nu de puine ori m-am lovit de urmtoarea atitudine: ce-mi tre mie, bre s tiu ce-i place, ce-i om?
Io pui smna-n pmnt, i tie ea ce tre s fac mai departe. Ii mai pui blegar i o plivesc, copilesc, o
mai stropesc cnd am timp i apoi ce-o vrea Dumnezeu, ce atta ddceal?! ca mai apoi, tot pe
aceeai, s-i aud: uu, bre ce ginion am avut cu roiile! a dat peste ele o mana daia reaua, sau ,

a fost la gandaci anu sta, bre sau aoleo, trecu coana Frusica pacolea i-mi deoche

roiili, bre, naroada! D-aia nu mi s-a fcut nimica.


Pi cum s reueti, dac nu tii nimic, i nici mcar nu vrei s afli, despre biata plant?! Cum
s te rsplteasc cu roade, dac tu, precum fiul nfumurat al Imparatului Ro, treci pe lang ea
i nu-i vezi beteugurile? De unde s te rsplteasc?
i cum vorba lung srcia omului, e timpul s trecem la treaba. Cu ce ncepem? Cu:

Insamantarea

Inteleg c trebuie s ncep nsmnarea cu 55 65 de zile (+ 5-7 zile


perioada de germinare), nainte de a fi scoas planta la locul definitiv. Pentru a avea rsaduri
sntoase i voioase, seminele le vom trata i apoi, cli (lucru pe care l-am descris detaliat intrun material separat). Asta ar fi regula de nceput. Apoi, mai rein c pmntul folosit pentru
rsaduri este bines s fi din cel n care va locui i dezvolta planta pn la adnci btrnei i
anume cel luat din locul plantrii definitive (fie ea brazd sau solar/sera). Asta ar fi a doua
regula. Acum urmeaza regulile regimurilor de lumina, caldura, umiditate.

Regimul de lumina

Fr lumin nu exist fotosintez. Fr fotosintez nu exist planta.


Scurt i la obiect.
De felul ei, roia este o sudist, mare iubitoare de lumin. La umbr va crete o lungan verde
i zlud, va face, sau nu, nite bobie de fructe, doar dac va avea chef, i cum Cheful este un
domn capricios, precis la umbr i se va ur i va pleca.
Aa c vom reine: cu ct are mai mult lumin peste zi, cu att vom fi mai fericii cnd vom
culege roadele.

Regimul de caldura

mergnd pe firul logicii simple, dac roiei ii place att de mult lumina,
desigur va fi o plant fericit avnd caldura asigurat. Dar aici ne lovim de nite mici condiii:
intervalul de temperatur n care crete i se dezvolt tomata este intre 11 i 30 de grade cu
plus. Temperatura ideal pentru dezvolatarea ei este de 22 27 grade. De ce? Sub 10 grade
planta inceteaz dezvoltarea, devine sensibil i deci uor atacat de boli si dunatori. Peste 29
de grade, din nou, i nceteaz creterea; polenizarea nu mai are loc, deoarece polenul devine
steril.
i acum apare una dintre regulile de aur in creterea tomatelor (i nu numai): niciodata nu
plantam intr-un substrat rece. Pna ce temperatura solului nu a ajuns la + 9-10 grade nu
purcedem la plantare. Cum vom ti dac este temperatura dorita?
1. Folosim un termometru de exterior, (ca cele pe care muli dintre noi le agtm pe
exteriorul ferestrelor) pe care-l nfigem n pmnt cam la 10 cm adncime, lsndu-l
aproximativ 10 minute. Dac valoarea este sub 8 gradatii, stm n banca noastr i
ateptm zile mai calde sau recurgem la brazdele ncalzite.
2. In popor exist o metod neconventional de a verifica dac s-a nclzit suficient
pmntul: dac, stnd cu talpile goale pe pamant simim c ne nghea picioarele,
nseamn c mai avem de ateptat; dac senzatia pe care o resimtim este, nsa, de
catifea rcoroas nseamn c pmntul este suficient de nclzit i este clar c
putem, fr team, trece la plantarea la locul definitiv a plantelor noastre
Dar ce s facem, dac , ntre timp, rsadurile noastre au luat-o razna, au crescut deja peste
msur i nu se mai opresc, iar noi trebuie musai s le plantm ca s nu le pierdem? Atunci
recuregem la brazdele incalzite . Cum procedm? Simplu:
1. scoatem stratul fertil de deasupra viitoarei brazde.
2. in brazda adncit , cam la 20-25 cm, punem blegar macerat, resturi vegetale
menajere, iarba cosit sau buruieni, din cele care deja au rsrit, cenu.
3. acoperim cu pmntul dislocat, fertil,
4. acoperim cu o folie inchisa la culoare. Soarele de peste zi isi va face treaba lui de
incalzire deasupra, iar bogatia de dedesupt, prin descompunere, va produce, la randul
ei, caldura (binecunoscutul biogaz). Gata. Asta e tot.

Regimul de umiditate

Inca o regula de luat in consideratie: Rosiei ii place cu capul in caldura soarelui si cu picioarele
la racoarea umezelii. Iata de ce substratul il vom pastra continuu umed, dar NU ud. Apa nu are
voie sa fie in exces, oricat de setoasa este preferata noastra.
In faza de rasad, nevoie ei de apa este medie. Apoi, la mutarea ei la locul definitiv, pentru ca
deja necesarul de umiditate creste, vom avea grija s-o plantam in mocirla, adica in lacasul in
care va sta, turnam atata apa, incat, practic, se formeaza o mica baltoaca. De ce? Pentru ca
asa asiguram pe termen lund necesarul de apa, deoarece, dupa transplantare, este bine sa nu
deranjam planta pret de 5-7 zile nici cu hrana si nici cu apa.
Apoi, udarea se va face la un interval de 9-12 zile, dar din abundenta. De ce? Prea multa
umiditate duce la doua situatii neplacute si nedorite: favorizeaza aparitia bolilor micotice
(ciupercilor, mai ales a fitoftorei) si la o dezvoltare peste masura a masei verzi in detrimentul
mugurilor florali, adica a legarii rodului.
Ca totusi sa prevenim uscarea substratului si formarea crustei, care nu va permite o aerare
normala a radacinilor, vom recurege la vechiul si de nadejde prieten stratul de mulci. Cu
ocazia asta vom renunta si la corvoada prasitului, pentru ca hapsanei buruieni ii va fi greu sa
treaca de bariera paturicii hranitoare. Afanatul? Udatul?Nici o problema! Se va ocupa, de
asmenea, acelasi strat de mulci. Iata cum, toate aceste operatii, care cer efort si timp, vor fi
reduse la minimum. Nu ma intrebati ce veti face cu timpul ramas. Eu stiu ca-l voi folosi sa
lenevesc. Doar un pic, pentru ca in gradina sunt destule de facut. Pentru cei ce detin solar/sera,
le aduc aminte sa nu uite sa aeriseasca negresit, deoarece, lucru stiut, o buna ventilatie nu va
permite nici formarea unei umiditati in exces (maximumul este de 70%, dupa aceasta valoare
polenul devine lipicios, si, deci, polenizarea este compromisa), respectiv se impiedica formarea
condensului pe peretii spatiului inchis, iar bolile micotice nu ne vor mai face probleme.
Un fapt important de retinut cand este vorba de udat plantele. Udarea se face folosind dor apa
calduta, niciodata rece. Se uda, de regula, seara sau dimineata foarte devreme. Totusi, seara ar
fi cel mai bine, ca peste noapte, apa sa aiba suficient timp sa ajunga pana la ultimul firicel al
radacinii. In plus, udand seara, scapam de neplacerea formarii crustei de la suprafata in urma
evaporarii rapide a apei sub actiunea soarelui de peste zi. Neformandu-se crusta, aerul va
ajunge la planta cu usurinta, si, deci, planta va rasufla usurata.

Udarea se va face direct la radacina sau pe brazde, printre randuri, lasand apa sa curga in
suvoi subtire, fara presiune, pana la saturatea substratului. Amintesc, inca o data, apa nu are
voia sa balteasca! Frunzisul trebuie ferit de udare pentru a nu provoca la lupta nedreapta sporii
ciupercilor perfide si atacatoare. Cu toate acestea, exista si exceptii, cand este chiar indicata
udarea rosiilor din cap pana-n picioare: pe canicula, atunci cand temperaturile depasesc pragul
bunului simt de 30 de grade zile de-a randul. Astfel, vom ajuta plantele sa se racoreasca,
facandu-le cate un dus bine-venit din varfuri pana la radacini.
Fireste, vom avea grija ca apa sa nu fie rece ci calie.
Vorbind de grija, trebuie avut in vedere sa nu permitem uscarea excesiva a substratului, mai
ales dupa ce fructele s-au marit. De ce? Deoarece, daca ne apucam sa udam dupa o lunga
perioada de lipsa a apei riscam craparea fructelor. Ca acest lucru sa fie evitat vom recurge, din
nou, la prietenul nostru stratul de mulci, care nu va permite evaporarea masiva a apei din
substrat si, astfel, nu ajungem in situatia uscarii lui excesive.
O cantitate insuficienta de apa poate duce: la avortarea florilor sau a fructelor de abia legate,
formarea unor fructe mici si diforme, la rasucirea frunzelor si, intr-un apoteotic final, la
imbolnavirea plantei in intregime.

Graficul de udare a tomatelor:


1. in perioada de rasad se uda rar si bine: o data la 5-7 zile;
2. dupa transplantarea la locul definitiv, cam o saptamana, lasam plantele in pace (n-ati
uitat ca le-am plantat in mocirla), dupa care, regimul de udare va fi cam acelasi ca la
rasaduri: o data la 5-7 zile, din belsug, cam de galeata de planta si, fireste, cu
mulcirea ulterioara a plantei;
3. in perioada de legare rod (inmugurire, inflorire, fructificare), udarea se rareste la : o data
la 9-12 zile;
4. in perioada de coacere a fructelor, udarea va fi si mai rara: cam la 2 saptamani-20 de
zile. Dupa unii specialisti, udarea ar trebui incetata o data cu datul in parg al fructelor.
Desigur, ma veti intreba: ce se va intampla cu rosiile, daca este foarte cald si noi intarziem sa le
udam. Daca ati citit cu atentie, desigur, veti sti ca trebuie mulcit . Repet: stratul de mulci joaca
triplu rol: mentine umezeala in limite normale, impiedica supraincalzirea substratului, prin
descompunerea sa lenta hraneste planta. Unul dintre cele mai potrivite tipuri de mulci ar fi acele
de conifere. Daca folosim iarba, asa cum am procedat si eu din lipsa de cetina, vom avea grija
s-o lasam sa se paleasca (vestejeasca) un pic inainte de a o presara pe langa tomata. Asta,
deoarece, domnul acarian rosu, mare pisicher si amator de iarba cruda, se va instala comod pe
frunzele gustoase ale rosiei noastre, infruptadu-se cu mare placere din seva lor. Dar daca iarba

va fi vesteda, ea nu va mai fi pe placul dumnealui, care-si va cauta iarba cruda in alte parti si ne
va lasa plantele in pace.
In episodul urmator va voi prezenta regimul de hrana a tomatelor.
Phlox
Share3

X
Se pare ca eti interesat de grdinarit, aa c i recomand s te abonezi
prin RSS saumail pentru a primi automat ultimele articole de aici, pe aceast tem. Ce este
RSS?
S-ar putea s te mai intereseze:
1.
2.
3.
4.
5.

Tainele cultivarii tomatelor:


Tainele cultivarii tomatelor:
Tainele cultivarii tomatelor:
Tainele cultivarii tomatelor:
Musuroirea tomatelor

regimul de hrana (2/5)


boli si tratamente bio (4/5)
concluzii (5/5)
ingrijirea si formarea plantelor (3/5)

http://hobbygradina.ro/2011/10/04/tainele-cultivarii-rosiilortomatelor-15/

53 comments to Tainele cultivarii rosiilor/tomatelor (1/5)

tamara
October 6, 2011 at 5:27 pm Raspunde

foarte interesant i util.


dar phlox, calendarul pe octombrie?
(eu nu am avut timp s-l fac pe la al meu ,,detept, aa c tare util mi-ar fi, pentru c nc nu
am ngropat bulbii de lalele, narcise, fritillaria, i mai vreau s cumpr nite arbuti exotici, i
tare a vrea s tiu cnd e cazul s fac comanda pliiiiiz )
o

phlox
October 7, 2011 at 9:39 am Raspunde
@tamara:
este, l-am tradus si trimis la sf lui septembrie, dar se vede treaba ca Huni a fost o leaca mai
prins cu una alta si o fi uitat

Silviu
October 11, 2011 at 7:20 am Raspunde

Citit, pus la index, mulmim preafrumos. O singur not de sol-subsol: verificarea temperaturii
solului se poate face i cu ajutorul unor pri mai nobile ale corpului omenesc. John Seymour
scrie n The Book of Self-Sufficiency c pe la el prin sat era un fermier care, cnd venea
vremea s pun cartofii, mergea la locul faptei, i ddea brcinarii jos i se punea cu funduleul

pe brazd. Dac era rece, trgea brcinarii la loc. Dac era binior, catifea rcoroas cum
spune Svetlana, atunci tia c e vremea asaltului.
o

phlox
October 11, 2011 at 9:04 am Raspunde
@Silviu:
:D:D:D
:):)
fireste, zonele sunt mult mai sensibile decat talpa piciorului. Asta e si shpilu!
Silviu

October 11, 2011 at 9:08 am Raspunde


@phlox: Nu-i mai spun c cic creteau pe cmpul luia nite barabule formidabile.

phlox
October 11, 2011 at 9:13 am Raspunde
@Silviu:
o fi si acolo fun secret,care, banuiesc, nu avea nimic in comun cu partile moi. Sper

Mihai R
October 19, 2011 at 9:01 pm Raspunde
Un articol foarte util si incantator de bine scris.
Multumiri si bravo!
Mihai R

tamara

October 21, 2011 at 11:12 am Raspunde


citind articolul tu, i aflnd despre cepelic, m-ai fcut curioas i l-am gsit aici.o s m apuc
s-o citesc, i cred c-o s le-o citesc i nepoeilor mei.
totodat mi-ai adus aminte de crile copilriei i de faptul c bunicul meu mi citea Habarnam
n oraul soarelui. mi-ai redeschis gustul pentru povetile copilriei i am cutat pe scribd i
cartea mea i am gsit-o i pe ea aici . uite aa, voi putea citi chiar eu povetile bunicului

tamara
October 21, 2011 at 11:34 am Raspunde

i am gsit i Aventurile lui Habarnam i a prietenilpr si.


mulam fain, svetlana, nici nu tii ce bucurie mi-ai fcut ducndu-m cu amintirile tale s
descopr ceva ce cutam demult.
o

phlox
October 21, 2011 at 11:37 am Raspunde
@tamara:
ma bucur tare mult, Tam
cu mare drag

tamara
October 21, 2011 at 11:45 am Raspunde

erat : Aventurile lui Havarnam i ale prietenilor si

phlox
October 21, 2011 at 11:47 am Raspunde

@tamara:

cris
October 21, 2011 at 7:43 pm Raspunde
Am revenit cu poze si barfe despre familia Tomato, dupa cum am promis.
Promisu-i promis, dar nu pot descarca pozele, imi spune sorry, you can only upload images
Probabil nu cunosc eu procedura, am incercat sa le descarc de pe card iar apoi le-am salvat in
computer dar tot nu ma lasa. Revin, poate intre timp ma luminez.
o

armeria
October 21, 2011 at 7:59 pm Raspunde
@cris: e posibil ca pozele sa fie prea mari

tamara
October 21, 2011 at 10:55 pm Raspunde

http://www.imageresizer.com/download.php
acesta este linkul pentru un progrmel gratuit ce mofific dimensiunea imaginilor.avantajul
acestuia fa de altele este c poi selecta i modifica mai multe poze o dat. de asemenea
poi converti imagini bmp n jpg i invers, gif-jpg, jpg-gif.
n fereastra care se deschide, clik pe ir.exe, l descarci n calculator i-l instalezi. apoi,n
bara de stare a programului, clik pe resize, apoi pe jpg (sau gif, sau ce vrei tu
dar bmp nu e recomandat pentru c pozele nu vor avea o rezoluie prea bun i jpg este
cel mai uzitat ). n interfaa care se deschide, vei vedea o valoare sub pixels. o modifici
cu 640 ( am vzut c imaginile lui huni sunt 640480 pixeli i se ncarc ), selectezi pozele
astfel:
- dac vrei doar anumite poze, ii apsat ctrl i clik cu mousul pe cele pe care le doreti
- dac vrei toate pozele dintr-un director (folder), clik stg pe prima poz, apoi ii apsat shift
i te duci la ultima poz i o clikuieti. i se vor selecta toate pozele din acel folder
apoi, clik pe resize de sub dimensiunea scris de tine i vei vedea o bar tip scrol care se
completeaz. asta nseamn c posele se modific.
te duci calculator n directorul de unde ai selectat pozele i vei gsi mini-poza.jpg. acelea
sunt pozele modificate. te ntorci aici pe blogul lui huni, clik pe Alegei fiierul i ncarci ce
doreti. vei vedea poza dedesupt de Alegei fiierul, iar linkul pozei n fereastra n care
scrii comentariul. dac vrei s scrii explicaii la poze, scrii dup linkul pozei respective.
progrmelul este foarte mic dar foarte util pentru bloguit i forumit, mai ales cnd pentru o
calitate foarte bun a imaginii facem poze de 30722304 pixeli, de pild!.
succes !

Cris
October 26, 2011 at 12:32 pm Raspunde
Scuze, trebuia sa-i multumesc Tamarei pt programel! Am facut o confuzie din cauza vitezei.
Foarte util si usor de manevrat, mai ales daorita indicatiilor tale, Tam. Thanks again!
O zi mirobolanta va doresc!
o

phlox
October 26, 2011 at 12:36 pm Raspunde
@Cris:
si acum te asteptam cu pozeleeeeee!! Asa-i?;)

Cris
October 26, 2011 at 12:55 pm Raspunde
Heei, dar ce se intampla? Am postat o gramada de poze si comentarii, ieri, si acum au disparut.
Imi spunea ca asteapta moderare. Vaaai, nu mai inteleg nimic.

Cris
October 26, 2011 at 12:58 pm Raspunde
Hai ca le mai pun o data.
Sunt de-a dreptul nedumerita
o

armeria
October 26, 2011 at 1:04 pm Raspunde
@Cris: stai linistita
sunt la moderare.Toata lumea intra la moderare cand incarca mai
multe poze intr-un comentariu. Daca le incarcai pe rand una cate una era altceva

Cris
October 26, 2011 at 1:21 pm Raspunde

Astia sunt parintii cand s-au mutat din curte pe balcon.

Iar acesta este mezinul, care se tine inca de fusta mamei.

Iata si niste copili independenti. Sper sa se descurce si sa aiba noroc in viata

Matusica Grasunica de la tara. Pe ea am transplantat-o direct din pamantul gradinii in ghiveci.


Vi se pare destul de fericita? Am si pudrat-o putin sa para mai cool (cu cenusa
).

Sora Grasunicii, la fel o venetica de prin gradina. Ea are si bodyguard, un rozmarin foarte infipt
de felul lui.

Tiganie! Asa a fost denumita de catre gurile rele opera mea de legare-spanzurare-sustinere a
plantutelor. Dar ce era sa fac? Problema este ca ele tind inspre tavan, sa le las? Ca sunt cam
batrane ca sa mai deosebesc copilii de parinti sau varfurile de tulpini.
. Exagerez dar chiar ca
e jungla, asa ca m-am hatarat sa le las in voia lor si doar sa le rup frunzele uscate, sa le
hranesc si sa le pun Mozart.
Vreau sa mai spun ca tufele cu copili sunt cherry, nu stiu ce marca fiindca le-am primit ca
rasaduri in primavara de la o colega. Sunt fff bune la gust, cam mici dar productive, si cele care
le-am avut in ghiveci afara si cele pe care le-am plantat direct in pamant. Le-a mers foarte bine
toata vara, au facut ciresele multe si sper ca se vor adapta si conditiilor balconiere.
Matusicile sunt din cele mari dar nici lor nu le stiu numele (shame on me), in curte nu au
apucat sa se inroseasca fiindca le-am plantat cam tarzior, sper sa o faca pe balcon.
Am pus si castravetii la incoltit, creson si busuioc, abia astept.
Am vrut sa pun si arpagic sa se faca ceapa verde(chiar am cumparat rosu si alb de la Hornbach
si visam frumos in drumul spre casa) dar neamurile m-au descurajat spunand ca se vor face
doar niste lungituri fara vlaga, deci nu merita. Ce ziceti?
Revin cu detalii culturale (adica despre culturile balconiere si mareata productie);)

Cris
October 26, 2011 at 1:28 pm Raspunde

Uaaai! V-am dat de lucru


. Am mai pus o data materialul, putin modificat. Poate faceti voi
combinatie din cele doua dupa cum credeti de cuviinta, fiindca in cel de-al doilea am mai scris
cate ceva. Deoarce nu mai aveam tutun mi s-a evaporat si rabdarea, asa ca m-am cam grabit.
Multumerc Armeria!
Toate cele bune va doresc(si gustoase, normal)!
o

phlox
October 26, 2011 at 10:23 pm Raspunde
@Cris:
MINUNAT, MINUNAT, MINUNAT!!!!Ce-mi place!Bravos, Crista! Bine, e drept ca si balconul
tau e mai mult o terasa, si, in consecinta de logica e loc berechet de dantuit pentru
chiriasele tale vegetale. Daca si temperatura o poti tine sub un control cat de cat.iuuu, te
invidiez (in sensul cel mai bun), esti de invidiat. In asa gradina de iarna, fata draga, poti
pune chiar si arpagic in jardiniere. Stii cum am eu iarna ceapa verde? Pun fo 8-10 pahare cu
apa pe pervazul din bucatarie, deasupra protapesc Cepolinele, ele incep sa faca niste
mustati mai intai, dupa care se pornesc pe facut obeliscuri de un verde intens si tare
gustoase si mustoase. de curand am dat cu ochii de inca o metoda de avut ceapa verde pe
timp de iarna, da nu mai stiu pe unde. O voi gasi eu!;)
La multe succesuri! Cred ca sunt in asentimentul tuturor cand zic: asteptam urmatoarele
demo-uri!

Cris
November 1, 2011 at 10:49 am Raspunde
Neata buna tuturor!
Am revenit cu succesurile.

Astea sunt rosii cherry mai lunguiete putin, foaaaarte carnoase si dulci spre deosebire de
celelate care sunt mici si rotunjoare.

Castravetii, care au rasarit la vreo 3 zile dupa ce i-am plantat! Nu-mi venea sa-mi cred
ocheanelor!!!

Si iacata-i dupa numai inca trei zile de viata.

Madama Mentosana. M-a surprins si ea ce bine se simte pe balcon. Am luat din gradina o
radacina, am ghivecit-o si voila! E tot o veselie.

Salvia, prietena noastra, a fetelor (plus ca e delicioasa presarata pe gnocchi cu unt. Iammmii!).
Aceeasi soarta ca menta: smulsa(cu mare grija si drag, nu va inchiputi cine stie ce cruzimi
),
ghivecita, fericita.
Astept sa imi rasara busuiocul, cresonul si coriandrul. Drept sa va spun as face orice ca sa le
am proaspete pe condimentarele astea fiindca imi plac foarte mult dar nu uscate. Am mai
plantat (in urma sfaturilor tale, Phlox
, ceapa verde, salata si cicoare de gradina). Cum rasar
cum le bag in sedinta foto.
As trece acum la rubrica plangeri. Toata lumea in jurul meu ma impulsioneaza la modul cel
mai dezamagitor cu putinta. Eu inca rezist eroic datorita incurajarilor si sfaturilor voastre si sper
in rezultate pe masura implicarii mele, sa mai prind si eu curaj.
Spuneti si voi, vi se pare ca rasadurile sunt prea lungite si flescaite (astfel de barfe circula pe
seama lor)? Or avea putere sa creasca plante productive din ele sau doar niste cracanate
galbejite? O sa mai postez poze pe masura ce ele cresc ca sa va dati si voi cu parerea despre
evolutia lor. Castravetii i-am pus in geam acum (spre sud) ca sa aiba lumina suficienta. Asa
trebuie sa procedez oare cu toate rasadurile pe masura ce cresc? Nu se ard?
Cat despre maceratul de urzica nici nu gasesc cuvinte. Sper ca efectul sa fie pe masura
mirosului. Nu vreau sa va spun ce miasme, pe cat de infricosatoare pe atat de persistente. Am
o vaga banuiala ca acesta ar fi motivul principal pentru care se incearca deraierea mea dinspre
gradinaritul pe balcon inspre alte activitati mai putinagresive din punct de vedere olfactiv
.
Cam asta ar fi deocamdata.
O zi belissima!
o

phlox
November 7, 2011 at 12:03 pm Raspunde
@Cris:
Draga mea, nu trebuie multa stiinta de carte sa realizez ca, deocamdata, rasadurile-s tare
faine. Daca incep sa se lungeasca, poti sa te uiti pe materialul cu semintele/rasadurile de pe
blogul aista Repicarea rsadurilor: ghidul complet, nu numai pentru nceptori, sau Cum
producem legume din seminele proprii?. Asta orientativ, fireste
Castra, ca de altfel oricare rasad, pus in geam, in direct cu razele lu Soarele DESIGUR se
pot arde, de multe ori chiar rau. Dar, cred ca in postul de pe Q&A am amintit acest lucru,
cred.
Maceratul de urzicamhmmmm, da, e o problema olfactiva.:) asa ca il vei inlocui cu ceai
de urzica, pur si simplu. Poti adauga si coada calului. O lingura de ceai (Plafarul sa
traiasca!)la 0,5 l apa clocotita. Acoperim, strecuram, racim, udam. Ce ramane strat de
mulci
cu muuuult drag

Cris
November 8, 2011 at 11:28 am Raspunde
Draga Phlox, ai dreptate, si mie mi se par par superbi castravetii mei (stii si tu cum e cu cioara
care-si lauda puiul
)dar m-am gandit sa nu cumva sa fiu mult prea subiectiva fiindca priceputii
astia din jurul spun ca nu e chiar bine, ca sunt prea lunguti si prea slabuti, ca cele doua false
frunze ar trebui sa fie la baza pamantului, nu prin ceruri, ceea ce insemana ca nu au lumina
destula, ca nu circula aerul tralala. Nici nu ma mai intereseaza, eu vreau sa experimentez, sa
vad ce iese si basta.
Abia astept sa postez poze cu prima recolta. Daca am supraproductie, doreste cineva? (hi, hi
)
Pe unii i-am plasat strategic, le-am construit si spalier sa se urce, iar pe altii i-am pus suuus, pe
ultima polita ca sa atarne fix in fata ferestrelor sudice(normal ca au si de ce se agata, un fel be
bungee jumping cucumberesc). Ce crezi, ii convine castravetelui sa se catere in jos? Ca de
nu, acuma-i timpul sa-i descocotez, pina nu apuca sa se prinda cu carliontii.
Fug acum sa citesc articolele pe care mi le-ai recomandat.
Spre rusinea mea trebuie sa recunosc ca mai repede te intreb decat sa cotrobai prin blog, fiind
mereu in goana calului, asa ca trimiterile tale sunt mai mult decat binevenite. Iti multumesc inca
o data!
o

phlox
November 8, 2011 at 11:46 am Raspunde
@Cris:
Nu cred ca o sa ameteasca cu capatanu-n jos; cand cresc peste masura , in sera/solar, nu-i
directionam injos?!Si le este bine-merci
, asa ca, nu crez ca le-ar face rau, ba,
dimpotriva. Si la rosiile indetermina(n)te (cele foarte inalte)nu tot asa procedam?!
Ca hrana, dar si medicament, sa folosesti stropirile cu macerat din foi de ceapa. Mai ales
cand observi ca incep sa se ingalbeneasca frunzele.
Sa ai spor cat cuprinde!

Mihaela

February 14, 2012 at 3:31 am Raspunde


Multumesc! la toti pentru informatiile utile pe care le impartasiti cu noi.
Multumesc! phlox pentru ca ai aranjat ordinea in care sa avem grija de tomate si pentru cum sa
fac pat cald la plantare,foarte util.
Datorita informatiilor gasite pe site ,pus in practica = o gradina super ,recolta extra.
Am observat ca asa zisi gradinari cu experienta ,habar nu aveau de informatiile gasite aici si se
minunau de ce roade am eu ,un incepator,fata de ei .
Inca o data ,Multumesc!
Succes in tot ceea ce face-ti!

Andrei
March 7, 2012 at 11:23 pm Raspunde
As vrea sa spun ca rosiile calite bine rezista si la temperaturi mai joase,mult mai joase,La vreo 2
saptamani dupa ce au rasarit vreo 2-3 zile le-am avut la o medie de 0 grade si nu au patit
nimic(dimineata le gaseam putin ofilite,dar cand iesea soarele si incingea folia isi reveneau
imediat.)
In legatura cu udatul:Eu le ud la maxim 3 zile(Rasadurile mele sunt in tavi alveolare si folosesc
turba ca substrat).

Ideea e ca nu-i batut in cuie ca ai scris mai sus.Oricum odata ce stai zi de zi cu nasul in plante
si te ingrijesti de ele cum trebuie,le dai ce le place si recolta o sa fie pe masura.
o

phlox
March 8, 2012 at 9:59 am Raspunde
@Andrei:
Andrei,demult m-am convins, ca foarte putine teorii, pe lumea asta, sunt batute in cuie.
Vremea a dovedit-o. Cu atat mai putin eu am aceasta pretentie. Ceea ce am adunat eu si
am prezentat, este mai mult, daca vrei, un fel de indrumator pentru cei nepriceputi, asa
cum am fost si inca sunt si eu. Experienta proprie este cel mai bun profesor, asta e clar.
Deci: acest material va putea fi completat, modificat, combatut, etc, de rezultatele
experientelor noastre, ale tuturor. Desigur, vom tine seama ca suntem aici de prin toate
colturile si cardinalele tarii, in consecinta logica, si observatiile vor fi luate in consideratie cu
acest amendament.
Si la urma urmeleor, daia sunt reguli, ca sa fie incalcate!
Cat despre rezistenta tomatelor la temperaturi scazute, este lucru dovedit (povesteam, pe
undeva, pe aici, ce impresie a produs asupra mea acel fir de rosie crescut in nimic si care
a mai si rodit pana-n prag de iarna!)
Sa mai mentionez ca rosiile cresc, neprotejate, adica in camp, in Siberia!!!???? QED
sa ai rod bogat!

Andrei
March 10, 2012 at 5:49 pm Raspunde
@phlox: Pai de ce sa-i lasam pe cei nepriceputi sa treaca prin greutatile prin care am
trecut noi cei cu putin mai priceputi?este posibil ca din cauza aceasta sa nu dam inainte
ca popor.Am si rasaduri de ardei care de vreo 2 saptamani temperatura de peste noapte
nu trece de 5 grade(si se spune ca sunt mult mai pretentiosi ca tomatele).Apropo de
rosii din Siberia,am gasit un site care comercializeaza si au tomate care produc la 3-4
grade celsius.Din pacate pentru mine am gasit site-ul acu vreo saptamana si nu mai are
rost sa cumpar anul asta.Dar mai este timp si la anul.

phlox
March 10, 2012 at 6:27 pm Raspunde
@Andrei:
Pai de ce sa-i lasam pe cei nepriceputi sa treaca prin greutatile prin care am trecut
noi cei cu putin mai priceputi?este posibil ca din cauza aceasta sa nu dam inainte ca
popor.
???
Nu inteleg nedumerirea ta, atata timp cat eu daia si fac ce fac. Incerc sa netezesc
un pic, cum ma pricep mai bine, drumul celor care vor sa se apuce de treaba asta
frumoasa.
In fine, sa trecem mai departe.
Da, stiu si eu un asfel de site, dar exista si un DAR: posibil ca in conditiile de la noi,
aceste rosii sa nu-si pastreze calitatile intacte, dat fiind ca ar intra in inflorire,
respectiv rod, mult prea repede; ar fi un fel de forare a cresterii in detrimentul
gustului, savorii. Oricum e bine de incercat. eu una asa as face
sanatate rasadurilor tale!

Andrei
March 7, 2012 at 11:26 pm Raspunde

Pentru mulcire as vrea sa folosesc ziare.


Ar fi vreun impediment?
o

phlox
March 8, 2012 at 9:40 am Raspunde
@Andrei:
Mulcitul cu ziare se practica, si eu folosesc atunci cand cartoanele s-au terminat. DAR.
exista unul, desigur, si anume: cel mai indicat este sa folosim ziarele alb-negru; cele
colorate contin mult mai multe elemente toxice, mai ales plumb, metal greu, pe care foarte
greu il scoatem din sol. Asa am auzit de la cei trecuti prin asa ceva. Eu doar am bagat la
hard si asa procedez. Le maruntesc(in serile de iarna lunga,in care ma uit la teveu)dupa
care le aplic de jur-inprejurul plantelor, arbustilor, pomilor in strat de cam 2 palme, si apoi
acopar cu putin pamant sau iarba cosita, sau ce mai am util la indemana: unu-ca sa nu le
zburataceasca vanturile, doi- ca sa se descompuna mai bine. Insa, dintre celulozice, tot
mai indicat ramane cartonul,
Asadar, raspunsul scurt este : da

Andrei
March 8, 2012 at 9:46 am Raspunde
multumesc frumos

Andrei
March 10, 2012 at 6:18 pm Raspunde
Daca mi-au mancat iepurasii o tava alveolara de rasaduri cu tomate si ardei este posibil ca din
betele care au ramas sa creasca o noua planta?
o

phlox
March 10, 2012 at 6:34 pm Raspunde
@Andrei:
Ofofofofof! Numai tie ti s putea intampla asa ceva?!
, scuze, dar nu ma pot stapani din
ras, chiar daca nu e frumos din partea mea. Nu te necaji, nu stiu daca sunt sanse sa mai
iasa ceva, poate doar la rosii, poate-nu sigur. Cu ardeii e mai complicat, dar poti sa stii??!!
Lasa-le pe loc, ingrijeste-le cu mai multa atentie decat pe celelalte. Incearca sa le stropesti
ciotuletele,sa zicem, cu niste infuzie de ceapa. Oricum, va trebui sa le pui laolalta cu restul
de tomate si ardei, intregi la minte si trup, ca sa se intremeze. zic si eu. Incercarea moarte
n-are. Intre timp, mai pui un rand de rosii si ardei. Au timp sa rasara.
sanatate ciotuletelor!

Mirela
March 18, 2012 at 5:49 pm Raspunde
!!Phlox , te rog am nevoie urgent de ajutor , am observat dimineata pe frunzele rosiilor
niste modificari , respectiv : niste cerculete albe cu diametrul de 1mm si pe fata si pe
spate si cred ca s-a extins deoarece mai multe au problema aceasta . Coincide si cu
scoaterea lor pe balcon . M-am speriat si am rupt frunzele cu problema si le-am aruncat
pe geam !Apoi am ffost si am stropit pomii cu Champ si am dat putin pe ele.Nu stiu daca
am facut bine. Acum trimit cateva poze , te rog sfatuieste-ma ca nu stiu cum sa
procedez. Uite ca mi se intampla si mie

Mirela
March 19, 2012 at 6:12 am Raspunde
@Mirela:

armeria
March 20, 2012 at 11:58 am Raspunde
@Mirela: Mirela, nu am urmarit de aproape povestea rosiilor tale. Asa ca, nu stiu de
unde provine samanta.In acesta faza (de rasad)plantele pot face si alte boli.
Pozele tale nu sunt deloc clare (imi pare rau)asa ca te invit sa-ti identifici singura
problema.
http://www.scribd.com/doc/49269797/Bolile-plantelor-cultivate-p1-p2
Sper sa nu fie prea tarziu sa le tratezi, pentru ca imi dau seama cata munca si mai
ales cat suflet ai pus.

Mirela
March 20, 2012 at 12:55 pm
Multumesc Armeria,
Primele rasaduri infestate au fost cele de rosii negre , samanta o am de la o

cunostiinta din Neamt . Nu am dezinfectat samanta, aici am gresit . Apoi s-a


raspandit si la celelate soiuri care sunt hibrizi cumparati din comert. Imi pare rau
cand ma uit in fiecare zi cum se mai imbolnaveste o planta. Deja sunt mari si
speram ca ajung sa le pun in pamant. Primele au inceput frunzele de jos .Apoi se
ridica si la frunzele superioare . Imi cer scuze Huni pentru dublarea pozelor , nu
am reusit sa le postez cum trebuie.

Mirela
March 19, 2012 at 6:14 am Raspunde
!!Phlox , te rog am nevoie urgent de ajutor , am observat dimineata pe frunzele rosiilor
niste modificari , respectiv : niste cerculete albe cu diametrul de 1mm si pe fata si pe
spate si cred ca s-a extins deoarece mai multe au problema aceasta . Coincide si cu
scoaterea lor pe balcon . M-am speriat si am rupt frunzele cu problema si le-am aruncat
pe geam !Apoi am ffost si am stropit pomii cu Champ si am dat putin pe ele.Nu stiu daca
am facut bine. Acum trimit cateva poze , te rog sfatuieste-ma ca nu stiu cum sa
procedez. Uite ca mi se intampla si mie

phlox
March 19, 2012 at 9:15 am Raspunde
@Mirela:
Mirela, draga mea, acum nu ma considerati, totusi, specialist, ca nu sunt, si eu, ca si
voi, invat din mers, din greseli, asa ca o sa ma pronunt cu retinere.
1: pozele sunt usor neclare
2: din descrierea ta si dupa parerea mea ar putea fi posibil sa se fi instalat niscaiva
inscte sugative
, care se infrupta din seva lor;uita-te, cu mare atentie, sub
frunze. Pot fi musculitele acelea albe sau vreun acarian. Mai pot fi
arsuri de la soare, in cazul in care au stat in plin soare, le-ai stropit pe frunzele,pe
timp insorit, sau doar s-a pus condens (efectul de lupa); De regula eu nu recurg la
chimicie, deci nu sunt in masura sa spun daca ai facut bine, au ba, stropindu-le cu
Champ. Fiind un insecticid, probabil ca te va scapa si de daunatoare, daca sunt.
Mai exista o posibilitate, lipsa sau excesul vreunui element, dar pre putin probabil la
stadiul acesta de dezvoltare.
Eu atat am fost in stare sa presupun.

Mirela
March 19, 2012 at 9:49 am
Buna dimineata Phlox,
Am luat una dintre rosii aseara, am asezat-o separat de celelalte si am studiat-o
dimineata, pe spatele frunzei bolnave sunt puncte albe proeminente dar care nu
se misca . Scuze pentru poze, le-am facut cu telefonul si nu focalizeaza. referitor
la soare nu este foarte puternic si nu le-am stropit in timpul zilei. Celelalte rosii
care au ramas in alte camere nu au nimic . Doar acestea din balcon au problema
asta.Multumesc pentru raspuns daca mai ai vreo sugestie te rog sa-mi spui .
Prea mult Champ nu am dat , m-am gandit ca sunt tinere si sa nu le faca rau.
Mirela

Mirela
March 20, 2012 at 8:41 am
Buna dimineata Phlox,
Am reusit sa fac o poza mai buna.

Trimit si o poza cu toate rasadurile , cam cand trebuie sa pun sarmulita aceea de
cupru ? MAi astept ?

Mirela
March 20, 2012 at 8:47 am
@phlox:

Mirela
March 20, 2012 at 9:41 am
@phlox:

armeria
March 10, 2012 at 7:24 pm Raspunde
@Andrei: Andrei, ingrijeste betele mai departe.
Mi s-a intamplat si mie in trecut, dar nu cu iepurasi.Cu soparle
Soc pe mine, a doua zi
dupa plantare.In gradina, mare parte din rosii erau doar bete fara frunze.
Dupa o vreme au scos copili si au crescut mai departe.Ardeii vor creste si ei.

Andrei
March 11, 2012 at 11:46 am Raspunde
Am facut poze si daca se intampla ceva pozitiv am sa le postez si aici.Inainte de papa la
iepurasi/dupa papa la iepurasi.

Andrei
March 16, 2012 at 9:25 pm Raspunde
Am facut o prostie aseara si vreau sa stiu daca se mai poate remedia ceva?
Adica am udat rasadurile de rosii am invelit si cand am descoperit rasadurile dimineata aveam 4
tavi a cate 28 de alveole cu rasadurile pleostite(frunzele erau moi ca si cum le-ar fi prins

bruma),tulpinile si-au revenit intr-un final,s-au ridicat,tepisorii sunt intacti dar varfurile tot asa
pleostite sunt.
Eu oricum le las ca nu ma incomodeaza dar poate imi da cineva o mica speranta,asa poate mai
recuperez ceva ani de viata din cei pierduti azi.
Bineinteles ca numai mie mi se putea intampla asta.
o

phlox
March 17, 2012 at 7:59 pm Raspunde
@Andrei:
Andrei, eu cred ca pana la urma se poate sa-si si revina, atata timp cat tulpinita si-a adunat
fortele sa se inalte. N-am inteles de ce le-ai mai acoperit, dar, probabil, ca ai tu ceva in
vedere, din vreme ce ai procedat asa
Eu gandesc sa le lasi libere, sa rasufle, si incearca sa nu le mai uzi asa des (e impresia pe
care mi-ai lasat-o, scuze daca m-am inselat)
spor!

phlox
March 20, 2012 at 9:41 am Raspunde
Mirela, tot nu mi-e clar, dar, tare mi-e teama, dupa ceea ce observ (fioarte posibil sa ma insel),
ca au fost atacate de musculita sau acarian. Acum, daca tot ai stropit cu chimicie, sa vedem ce
se intampla. Daca este arsura de la soare, cu timpul se vor vindeca, infiferent ca va ramane o
urma la locul respectiv
Sarmulita de Cu se insereaza mai incolo o leaca. deocamdata, vad ca radacinutele au iesit la
aer, semn ca le mai trebuie acoperamant. Avand loc in paharel, adauga niste pamant, chiar si
pana sub prima frunzulita. Si nu cred ca va strica sa le stropesti cu niste inguzie de foi de
ceapa, si sa le dai niste ceai de coada calului si urzica.Mai poti pudra, usor,in strat subtiiiire,
suprafata substratului cu cenusa cernuta. Altminteri , mie-mi place tare mult cum arata
rasadutele tale

Mirela
March 20, 2012 at 9:43 am Raspunde

@phlox:

S-ar putea să vă placă și