Biometeo Final

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘȚI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Specializarea Meteorologie-Hidrologie
PORTOFOLIU LA DISCIPLINA BIOMETEOROLOGIE

POTENȚIALUL BIOCLIMATIC PENTRU REGIUNEA ÎN
MOLDOVA ÎN PERIOADA 1962-1972
Studenți:
Lazăr Sandra Georgiana
Marinescu Miruna
Vasile Ana Teodora
Profesor coordonator:
Grigore Elena
Bucuresti 2018
Potențialul bioclimatic din regiunea Moldova pentru
perioada 1961-1972
Centrul Meteorologic Regional Moldova (C.M.R. Moldova)
C.M.R. Moldova este o structură teritorială aflată în subordinea Administrației Naționale

de Meteorologie. Principalele atribuții pe care le îndeplinește sunt: - efectuarea de observații și
măsurători meteorologice, conform standardelor Organizației Meteorologice Mondiale, ca parte
a programului de Veghe Meteorologică Permanentă, cu scopul de a asigura protecția vieții și
bunurilor populației; - furnizarea pe plan național și internațional de date meteorologice de
suprafață provenite din observații și măsurători meteorologice; - datele provenite din observațiile
și măsurătorile meteorologice efectuate la stațiile și posturile meteorologice sunt utilizate în timp
real pentru analiza stării vremii și pentru crearea prognozelor meteorologice în cadrul Centrului
Național de Prognoză și a prognozelor locale în cadrul Serviciului Regional de Prognoză a
Vremii; - observarea continuă a aspectului vremii, prin acumularea de date și informații
meteorologice, permite atât elaborarea de avertizări diagnostice la nivelul stațiilor și posturilor
meteorologice pentru fenomenele meteorologice de risc, cât si diagnoza acestor fenomene
meteorologice; - asigurarea alimentării bazei naționale de date meteorologice, cu ajutorul căreia
sunt întocmite rapoarte și lucrări de cercetare pentru diverse cerințe naționale și internaționale;
Centrul Meteorologic Regional Moldova are în administrare o parte din rețeaua

meteorologică de suprafață, rețeaua meteorologică reprezentând structura de bază în care sunt
efectuate măsurătorile și observațiile meteorologice și principala sursă de date meteorologice
pentru activitatea de prognoză, studii și cercetări climatice, diagnoze și schimbul internațional de
date meteorologice. Centru Meteorologic Regional Moldova are în structura sa două Servicii
Meteorologice de Asigurarea Calității datelor meteorologice la Iași și Bacău și un Serviciu
Regional de Prognoză a Vremii la Bacău și radarul meteorologic de la Bârnova. Din structura
administrativă a C.M.R. Moldova fac parte următoarele stații meteorologice: Bacău, Vaslui,
Suceava, Botoșani, Piatra Neamț, Iași, Focșani, Galați, Darabani, Cotnari, Bârlad, Rădăuți,
Roman, Poiana Stampei, Târgu Neamț, Târgu Ocna, Stânca Ștefănești, Tecuci, Adjud, Călimani,
Ceahlău Toaca, Bârnova, Negrești. Stațiile meteorologice administrate de C.M.R. Moldova sunt
încadrate în județele: Vrancea, Galaţi, Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi, Suceava, Botoşani.
1
Fig 1. Centrul Meteorologic Regional Moldova
Sursa: http://inmh.ro/anm/images/centre/descriereCMR.pdf
Din punct de vedere al dotării cu echipamente meteorologice, la toate stațiile măsurătorile

meteorologice sunt efectuate cu aparatură automată, cel puțin pentru următorii parametri:
temperatura aerului, umezeala relativă a aerului, direcția și viteza vântului, cantitățile
precipitațiilor atmosferice, presiune atmosferică. În funcție de tipul stației meteorologice, acestea
sunt dotate și cu alte echipamente automate specializate, cum ar fi: traductori pentru temperatura
solului la suprafață și în adâncime, traductori pentru determinarea umezelii solului, traductori
pentru măsurarea radiației solare globale, nete și difuze, traductori pentru măsurarea duratei de
strălucire a Soarelui, traductori pentru determinarea timpului prezent și a vizibilității orizontale
etc. Stațiile meteorologice Botoșani, Iași, Ceahlău Toaca, Bacău și Galați sunt incluse în rețeaua
internațională Regional Basic Synoptic Network (Rețeaua Regională Sinoptică de Bază). Stațiile
meteorologice Suceava, Iași și Galați sunt incluse în rețeaua internațională Regional Basic
Climatological Network (Rețeaua Regională Climatologică de Bază). În cadrul C.M.R.
Moldova activează 19 posturi meteorologice.
2
Cele sașe stații alese pentru analiza potențialului bioclimatic sunt: Tecuci, Adjud, Bacău,
Piatra Neamț și Bârlad.
Fig 2. Stațiile meteorologice
Altitudini și coordinate:
Adjud (Județul Vrancea)

Coordonate: Coordonate: 46°6′0″N 27°10′47″E46°6′0″N 27°10′47″E
51,8km de Adjud
Locaţia staţiei: Lat. 46.533 Lon 26.917 Altitudine 190m
Tecuci
Coordonate: 45°50′48″N 27°25′40″E
59,4km de Tecuci
Bacău
Coordonate: 46°35′N 26°55′E
la 4,0km de Bacău
3
Piatra Neamț
Coordonate : 46°55′39″N 26°22′15″E
la 61,6km de Piatra Neamţ
Bârlad
Coordonate: 46°13′N 27°40′E
la 66,4km de Bârlad
Principalele atribuții pe care le stațiile le îndeplinesc sunt:
- efectuarea de observații și măsurători meteorologice, conform standardelor Organizației

Meteorologice Mondiale, ca parte a programului de Veghe Meteorologică Permanentă, cu scopul
de a asigura protectia vietii si bunurilor populatiei;
- furnizarea pe plan național și internațional de date meteorologice de suprafață provenite din
observații și măsurători meteorologice;
- datele provenite din observațiile și măsurătorile meteorologice efectuate la stațiile și posturile

meteorologice sunt utilizate în timp real pentru analiza stării vremii și pentru crearea prognozelor
meteorologice în cadrul Centrului Național de Prognoză și a prognozelor locale în cadrul
Serviciului Regional de Prognoza a Vremii;
- observarea continuă a aspectului vremii, prin acumularea de date și informații meteorologice,
permite atât elaborarea de avertizări diagnostice la nivelul stațiilor și posturilor meteorologice
pentru fenomenele meteorologice de risc, cât si diagnoza acestor fenomene meteorologice;
- asigurarea alimentării bazei naționale de date meteorologice, cu ajutorul căreia sunt întocmite
rapoarte și lucrări de cercetare pentru diverse cerințe naționale și internaționale;
Orașul Tecuci este situat în cuprinsul câmpiei de terase (Câmpia Tecuciului), aproape de
limita sudică a Colinelor Tutovei, la contactul cu Piemontul Poiana-Nicorești,ambele subunități
ale Podișului Moldovei, pe malul râului Bârlad, afluent al râului Siret și pe malul râului Tecucel,
afluent al Bârladului.
Acesta se încadrează în zona climatică temperată și face parte din sectorul climatic cu
influențe de ariditate, ținutul climatic de câmpie, de silvostepă, topoclimatul complex al Câmpiei
Tecuciului și Văii Bârladului, unde se pot întâlni topoclimatele elementare: de vale, de terase, de
dune, de lacuri, urban și fenomene climatice marcate de viscole (iarna) și secete prelungite
(vara).
Judeţul Galaţi este situat la graniţa României şi a Europei şi face parte din Macroregiunea
2 -Regiunea Sud-Est. De asemenea, judeţul face parte din Euroregiunea Dunării de Jos (alături
4
de raioanele din sudul Republicii Moldova şi vestul Ucrainei) şi este parte componentă a Zonei
Economice Libere "Galaţi-Giurgiuleşti-Reni". Din punct de vedere istoric, judeţul este inclus în
provincia tradițională Moldova. Aşezat în estul ţării, între paralelele 45025' şi 46010' latitudine
nordicã şi 27020' şi 28010' longitudine esticã, la confluenţa Dunãrii cu cele douã mari râuri ale
Moldovei, Siretul şi Prutul, în sectorul fluvio-maritim al ţãrii, judeţul se mărgineşte: - în partea
de nord cu judeţul Vaslui, - la est, Prutul formează graniţa naturală cu Republica Moldova, - spre
sud, Dunărea stabileşte limita cu judeţul Tulcea, - la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin
judeţul Brăila, - la vest şi nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiaşi râu, se învecinează cu
judeţul Vrancea.
Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală (partea

sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă de
câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de deal). În
ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole
puternice, dar şi cu întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV
care determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic
general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şi regimul principalelor
elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai
umed şi mai răcoros vara şi destul de umed şi mai puţin rece iarna. Circulaţia generală a
atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat -
oceanic din V şi NV (mai ales în sezonul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer
temperat - continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin
frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S. Vântul predominant bate din
direcţia Nord - Nord - Est cu o frecvenţa de 18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade
Beaufort, corespunzând la o viteză medie de 8 m/s. Frecvenţa medie anuală a vânturilor din
direcţia Nord - Est este de 18,6%, iar intensitatea medie anuală este de 2,3 grade Beaufort.
Vântul se intensifică începând din octombrie şi ajunge la apogeu în aprilie, când se înregistrează
în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate depăşind 6 grade Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.
Staţia meteorologică Tecuci
 Temperatura medie anuală a fost de 11,1 0C;
 Temperatura maximă absolută a fost de 40,40 C, înregistrată în data de 7.08.2012;
 Temperatura minimă absolută a fost de – 22,5 0 C înregistrată în data de 2.02.2012
Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare şi cristalizare a

vaporilor de apă din atmosferă, denumite şi hidrometeori, sub formă lichidă (ploaie şi aversă de
ploaie, burniţă etc.), solidă (ninsoare şi aversă de zăpadă, grindină etc.) sau sub ambele forme în
acelaşi timp (lapoviţă şi aversă de lapoviţă). În meteorologie, observaţiile asupra precipitaţiilor
atmosferice se efectuează vizual (felul, durata şi intensitatea lor) şi instrumental, măsurându-se şi
5
înregistrându-se continuu cantitatea de apă căzută prin precipitaţii. Particularităţile şi repartiţia
precipitaţiilor, ca şi a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul mişcărilor
aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum
şi de deplasările advective.
Staţia meteorologică Tecuci
 Suma anuală – 543,9 l/mp;
 Cantitatea maximă în 24 ore – 48,4 l /mp înregistrată în data de 3.12.2012
Precipitaţiile atmosferice fiind un element meteorologic dificil de măsurat, comportă

unele erori inerente, legate, în principal, de acţiunea vântului şi de evaporaţie. Odată cu creşterea
altitudinii şi implicit sporirea ponderii precipitaţiilor solide din totalul precipitaţiilor anuale,
acţiunea vântului determină creşterea erorii de măsurare, prin diminuarea cantităţii reale.
Orașul Adjudse află în nordul județului, la vărsarea Trotușului în Siret. Terenul pe care
se află orașul este, în general, plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălțimi până la
400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m față de nivelul mării.
Terenul este favorabil culturilor agricole, corespunde condițiilor de construit și are pânza de apă
potabilă sub 10 m adâncime.
Lucrarea de față are ca scop evidențierea potențialului bioclimatic prin analiza cantitativă
și calitativă a datelor meteorologice și a indicilor rezultați prin prelucrarea datelor meteorologice.
Acești indici au fost calculați pentru a sublinia existența unor riscuri bioclimatice la care sunt
supuși oamenii în aceste regiuni. Pentru realizarea acestei lucrări au fost alese ca stații
meteorologice stațiile Piatra Neamt și Bacau , situate la altitudine diferită și în unitate de relief
diferită, tocmai pentru a sublinia diferențele care apar în funcție de acești doi parametrii.
Judeţul Neamţ este situat în partea central estică a României, între paralelele 460 40’ şi
470 20’ latitudine nordică şi meridianele 250 43’ şi 270 15’ longitudine estică.
Judeţul Neamţ are în componenţă 2 municipii, 3 oraşe şi 78 de comune.
Vecini: • la nord şi nord-vest judeţul SUCEAVA
• la est judeţele IAŞI şi VASLUI • la sud judeţul BACĂU
• la vest judeţul HARGHITA
Suprafaţa judeţului este de 589.616 ha, ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul ţării.
6
Relieful judeţului prezintă o diversitate deosebită determinată într-o lungă perioadă de
timp de alcătuirea şi structura geologică, de mişcările tectonice, de succesiunea de sisteme
morfoclimaterice. Este dispus în trepte care coboară de la vest spre est, cuprinzând unităţi
muntoase, unitatea subcarpatică, unitate de podiş, culoarele de vale ale Siretului şi Moldovei.
Principalele unităţi muntoase, amplasate în vestul judeţului, sunt:
• Masivul Ceahlău, cu înălţimea maximă de 1907 m;
• M-ţii Hăşmaş, situaţi în bazinul superior al râului Bicaz, cu înălţimea maximă de 1792
m;
• M-ţii Bistriţei, cu masivul Grinţieş de 1757 m şi o parte a masivului Budacu;
• M-ţii Tarcău, la sud de valea Bicazului şi la est de valea Dămucului, cu înălţimea

maximă de 1664 m;
• M-ţii Stînişoarei care ocupă zona de la nord de valea Bistriţei, cu culmi joase rotunjite
ce ating 1529 m, separate de văi largi cu aspect de depresiune. Unitatea subcarpatică este situată
la est de zona montană şi cuprinde depresiunile: Neamţ, Cracău-Bistriţa şi o parte din
depresiunea Tazlău. Unitatea de podiş apare la est de Subcarpaţi şi se integrează prin toate
elementele morfologice şi de evoluţie Podişului Central Moldovenesc. Cea mai joasă formă de
relief o reprezintă culoarele de vale ale Siretului şi Moldovei care ating o lărgime maximă de 5-6
km la nivelul luncilor, având aspectul unor câmpii largi terasate. Repartiţia în teritoriu a
principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de factorii antropici, climatici şi de
relief : volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate acestea se regăsesc în formula
unităţii de sol. Caracteristice pentru zona Subcarpaţilor Moldovei sunt solurile brune de pădure
tipice sau cu diferite grade de podzolire. În proporţie de 50% fac parte din seria tipică provinciei
montane, iar celelalte aparţin aşanumitei provincii carpato-moldave. În zona montană sunt soluri
silvestre (brune acide, brune podzolice şi rendzine brune pe porţiuni mai restrânse) care au, în
general grosimi mici şi sunt acoperite cu păduri şi pajişti naturale.
INDUSTRIE
Caracterul economiei judeţului Vrancea este dat de industrie. Dominantã este ramura
industriei uşoare a cãrei producţie este destinatã în proporţie de 85% exportului pe piaţa vesticã.
“Aurul verde “ din pădurile vrâncene susţine industria de prelucrarea lemnului şi pe cea de
mobilier, iar recoltele bogate de struguri permit obţinerea unei game variate de băuturi.
Renumele vinurilor vrâncene a trecut graniţele ţării, fapt dovedit de mulţimea de medalii şi
premii cucerite la diverse concursuri intenaţionale. Configuraţia reliefului şi bogăţia păşunilor
favorizează creşterea animalelor, în special a ovinelor şi a bovinelor şi în consecinţă asigură
suport pentru industria alimentară de prelucrarea cărnii şi laptelui. Judeţul Vrancea dispune de o
industrie diversificată din aproape toate ramurile, în care ponderea o deţine industria textilă şi a
confecţiilor 50%, alimentară şi a băuturilor 30%, producţia de mobilier 2%, industria celulozei,
hârtiei şi cartonului 3%, industria de maşini şi echipamente 1,4%, industria de aparataj electric
2,6% etc. Activităţile industriale cu pondere se bazează pe puternica zona viticolă existentă în
judeţ, iar pentru industria confecţiilor în special pe tradiţia existentă în acest domeniu.
Clasificarea operatorilor economici din punct de vedere al autorizării activităţilor desfăşurate: -
7
operatori economici care desfăşoară activităţi cu impact redus asupra mediului, care nu se
autorizează din punct de vedere al protecţiei mediului
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Tecuci se ridică la
34.871 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
42.094 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,2%), cu o minoritate
de romi (4,3%). Pentru 12,35% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși(84,62%), cu o minoritate
de penticostali (2,21%). Pentru 12,36% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.
Fig 3. Evoluția demografică a orașului Tecuci
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Adjud se ridică la

17.585 de locuitori.Majoritatea locuitorilor sunt români (84,72%), cu o minoritate
de romi (5,9%). Pentru 9,32% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși(84,67%), dar există și minorități
de penticostali(3,07%) și romano-catolici (1,64%). Pentru 9,39% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională.
8
Fig 4. Evoluția demografică a orașului Adjud
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Piatra-Neamț se

ridică la 85.055 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
9
înregistraseră 104.914 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,95%). Pentru 9,77% din
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (87,14%), cu o minoritate de romano-catolici (1,64%). Pentru 9,85%
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
La recensământul din 18 martie 2002, Bacăul număra 175.500 de locuitori, structura

etnică fiind evidențiată astfel: 173.041 români, 1.605 țigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83
germani, 80 ceangăi, 53 italieni ș.a. Fiecare din celelalte etnii era compusă din mai puțin de 50
de persoane. Distribuția populației stabile pe confesiuni religioase: 153.849 ortodocși, 19.094
romano-catolici, restul confesiunilor, inclusiv ateii, nedepășind fiecare 500 de adepți
10
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Bârlad se ridică la
69.066 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,73%), cu o minoritate de țigani
(1,67%). Pentru 11,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,95%). Pentru 11,52% din populație, nu
este cunoscută apartenența confesională.
11
S-au realizat patru tabele în care se observă valorile medii lunare și mediile anuale ale
următorilor parametri: temperatura aerului, umezeala relativă, viteza vântului și presiunea
atmosferică pentru intervalul 1962-1972.
12
TEMPERATURA Tabel nr.1 Valorile medii lunare și mediile anuale ale temperatui aerului (◦C) la în perioada
1962-1972
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Anul MA
Stația meteorologică Tecuci
1962 -2.8 -2.5 1.2 11.3 17 19.1 21.2 23.3 16.2 11.3 7.8 -2.6 10
1963 -10 -2.5 0.9 9.5 18 20.6 23.7 23 18 11 7.2 -3.9 9.6
1964 -5.6 -1.5 1.5 11 14.8 22.6 21.4 20 15.8 12 5.1 1.7 10.3
1965 -1 -4.2 3.7 6.9 14.9 19.7 21.3 19.5 17.7 9.4 2.2 0.7 9.2
1966 -3.1 3 5.2 12.6 15.9 17.6 22 21.4 16 14 5.2 -0.6 10.8
1967 -6 -2.5 4.6 10.3 16.5 19.1 21.9 21.5 17.6 12.5 6.4 -1.4 10
1968 -3.7 0.6 3.2 13.1 18.4 21.4 20.8 19.8 16.7 9.8 6.2 -1.8 10.4
1970 -1.8 -0.8 4.8 11.8 14.5 19 22.5 20.5 15.6 8.4 6.4 0.9 10.2
1971 -0.8 0.6 2.1 10.2 16.6 19.2 19.8 20.4 14.1 8.5 4.1 2.3 9.8
1972 -4.5 -1.3 3.4 12.9 16.3 20.4 21.8 20.2 13.5 7.1 5.3 0.6 9.6
Stația meteorologică Adjud

1962 -3.1 -2 0.8 11.2 17 18.9 20.6 22.7 16.1 10.9 7.6 -2.9 9.8
1963 -10.2 -3.3 0.5 9 17.7 20.2 23.2 22.8 18 11.1 7.4 -4.5 9.3
1964 -6.2 -1.8 0.8 10.8 14.4 22.4 21.3 19.6 15.5 11.8 5 1 9.6
1965 -1.5 -4.4 3.1 6.6 14.8 19.7 21.6 19 17.4 9.2 1.9 0.5 8.9
1966 -3.6 3 5.1 12.4 16 17.6 21.8 21 15.9 13.8 4.8 -1.2 10.6
1967 -6 -2.4 4.7 10.3 16.4 18.9 21.5 21.1 17.5 12.3 6.4 -1.2 10
1968 -3.6 0.6 3.5 13.4 18.1 21.1 20.4 19.4 16.2 9.8 5.8 -1.8 10.2
1970 -2.3 -1.8 3.8 11.6 14 18.4 21.8 20 15.3 8.4 6 0.8 9.7
1971 -1 0.6 1 10 16.6 18.9 19.3 20.2 13.6 8.4 4.6 2.6 9.6
1972 -4.8 -2 3.8 12.6 15.5 19.4 21.7 20 14.2 7.6 5.2 0.1 9.4
13
Temperatura aerului
Statia meteorologica Piatra Neamt
Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anuala
1961 -2,5 -2,5 -0,9 10 15,4 1 18,5 20,7 15,5 10,1 6 -3,8 8,5
1962 -10,4 -4,4 -0,4 7,6 16,2 18,4 21,2 21,2 17 10,4 8 -5,2 8,3
1963 -5,8 -3,4 -0,9 9,4 13,2 21,3 19,7 17,8 14,4 10,6 4,2 -0,5 8,3
1964 -2,6 -4,9 1,8 5,3 13,2 17,7 19,4 17,4 16,1 8,9 1,1 0,4 7,8
1965 -4 3,2 4,2 11 14,8 16,4 20,3 19,2 14,3 12,8 3,2 -1,8 9,5
1966 -4,9 -2,8 4,2 9 15 17,5 20,2 19,2 16,8 11,9 5,9 -0,2 9,4
1967 -3,8 0,4 3,3 12,2 16,4 19,8 18,9 17,8 15,2 9,2 4,4 -2,7 9,3
1968 -3,5 -1,8 2,8 10,6 13,2 17,3 20,3 18,7 14,2 8,2 6,3 0,4 8,9
1970 -1,3 -0,2 0,8 8,7 15,2 17,6 18,5 19,4 12,4 8,8 4,2 2,4 8,9
1971 -6,6 -2,3 3,1 11,6 14,7 18,6 20,6 18,7 12,3 6,7 5,1 -0,8 8,5
Media lunara -4,54 -1,87 1,8 9,54 14,73 16,56 19,76 19,01 14,82 9,76 4,84 -1,18 8,74
Temperatura aerului
An Statia meteorological Bacau MA
1962 -3.8 -2.8 -0.3 10.4 15.8 17.7 19.2 21.2 14.8 9.8 6.8 -3.5 8.6
1963 -11.3 -4.1 -0.7 7.8 16.9 19.3 22 22 16.6 10.6 7.5 -5.4 8.4
1964 -7.7 -3.1 -0.3 9.8 13.4 21.6 20.2 18.3 14.4 10.9 4.5 0.3 8.5
1965 -2.1 -5 2.3 6 13.7 18.5 19.8 18 16.2 8.4 1.2 0 8.1
1966 -4.4 2.7 4.4 11.6 15.2 16.7 20.9 19.6 14.3 12.9 4.1 -2 9.9
1967 -6 -3 4 9.6 15.4 18.1 20.8 20.1 16.9 11.6 5.9 -1.3 9.4
1968 -4.3 -6.1 2.7 12.4 17.3 20.5 19.5 18.7 15.6 9 5.1 2.6 9.5
1970 -2.7 -1.7 -0.3 11 13.7 18.2 21.3 19.4 14.4 8 5.8 0.4 8.3
1971 -1.6 0.2 0.8 9.4 15.9 18.2 18.9 19.7 12.6 8.2 4.4 2.2 9.1
1972 -4.4 0.1 2.9 12.8 18.1 20.6 19.6 18.8 15.8 9.6 5.6 -2.4 9.7
Temperatura aerului
An Statia meteorological Barlad MA
1962 -4.3 -0.6 1.1 9.6 12 21 20 18.6 15.4 11.2 3.9 -1.1 9.6
1963 -5.7 -2.1 1.3 9.3 11 20.7 21.4 17.5 16 10.4 3.4 2.3 10.1
1964 -6.3 -2.8 0.5 10.3 14 22 21 19.4 15.5 11.7 4.6 1.2 9.3
1965 -1.2 -1.4 0.8 9.4 12.2 19.5 22 16.9 14.3 12.1 4.2 1.6 8.9
1966 -4.3 -2.4 2.9 10 11.9 21.7 20.7 17.1 13.9 10.8 4.3 2.1 10.4
1967 -3.7 1.3 1.8 11 10.9 20.8 21.6 17.6 14.8 9.8 4.2 -1.4 10.35
1968 -4.1 -0.7 1.6 10.8 13.1 22.1 22.4 18.9 16.2 10.1 3.7 2.6 10.45
1969 -5.2 -1.2 0.9 9.9 12.6 22.2 21.9 15.7 15.8 11.1 5.1 1.9 10.5
1970 -2.3 0.8 0.7 10.4 15 19.8 19.8 18.8 14.2 9.8 3.8 1.7 10.1
1971 -0.1 0.3 2.2 10.8 17 19.2 19.5 20.8 13.9 9 6 2.6 9.9
1972 -1.6 -1.6 2.3 9.1 12.8 20.7 19.9 16.8 14.8 11.2 4.2 2.2 10.15
14
Din punct de vedere al temperaturii aerului, valoarea maximă din perioada respectivă s-a
înregistrat în luna iulie (1963), aceasta având valoarea de 23.7◦C. Pe durata acestor zece ani se
observă o scădere a mediilor lunare, ajungând la -3.9◦C. Valoare maximă a mediei anuale s-a
înregistrat în anul 1966, aceasta fiind de 10.8◦C.
Din punct de vedere al temperaturii aerului, valoarea maximă din perioada respectivă s-a
înregistrat în luna iulie (1963), aceasta având valoarea de 23.2◦C. Pe durata acestor zece ani se
observă o scădere a mediilor lunare, ajungând la -10.2◦C. Valoare maximă a mediei anuale s-a
înregistrat în anul 1966, aceasta fiind de 10.6◦C. Scăderea se află în alternanță cu creșterea
temperaturilor aerului, reprezentative fiind lunile martie, iunie și iulie.
UMEZEALA
Tabel nr.2Valorile medii lunare și mediile anuale ale umezelii relative a aerului (%) în perioada 1962-1972
Luna
Anul MA
1962 97 92 86 72 66 70 71 62 72 74 89 84 78
1963 82 84 78 71 64 70 68 67 67 74 68 80 73
1964 76 75 78 71 72 69 62 64 76 82 88 93 76
1965 90 83 82 82 74 76 69 65 66 71 82 90 78
1966 86 88 77 78 72 73 69 70 73 78 90 88 79
1967 85 87 84 71 71 72 68 70 76 82 83 81 78
1968 84 89 75 61 64 60 71 76 78 82 88 84 76
1970 88 83 76 72 80 69 69 70 71 74 74 90 76
1971 88 85 81 70 76 66 71 71 82 74 83 82 77
1972 82 87 71 68 70 68 73 81 83 84 85 87 78
1962 92 85 84 68 63 68 67 62 69 72 90 86 76
1963 83 89 78 69 65 73 62 58 60 70 70 82 72
1964 76 74 79 62 64 60 64 65 72 80 84 86 72
1965 86 77 81 75 69 70 65 62 67 70 80 88 74
1966 92 91 79 75 64 71 68 66 72 79 87 85 78
1967 90 89 82 66 69 69 62 67 71 77 83 80 75
1968 80 89 73 60 64 60 71 76 80 84 93 88 76
1970 89 84 78 68 77 74 74 74 76 80 80 92 79
1971 89 84 83 69 78 70 76 72 82 77 82 83 79
1972 85 94 69 75 79 75 80 84 86 92 90 93 83
15
Umezeala aerului
Media
Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
anuala
1961 89 85 88 66 62 68 68 66 71 72 89 78 76
1962 78 82 74 73 65 70 65 63 62 73 69 81 71
1963 72 70 79 68 66 60 69 70 74 78 81 87 73
1964 84 75 80 77 71 76 69 66 71 72 81 87 78
1965 82 83 74 73 64 69 70 70 74 78 90 82 76
1967 76 79 75 70 71 70 66 72 71 76 77 72 73
1968 74 84 66 56 65 58 67 74 76 79 91 81 73
1970 88 78 78 68 76 74 74 71 73 76 76 84 76
1971 82 80 78 71 76 68 71 71 82 68 76 76 75
1972 85 88 77 75 75 78 79 82 82 86 78 83 80
Media
81 80,4 76,9 69,7 69,1 69,1 69,8 70,5 73,6 75,8 80,8 81,1 75,1
lunara
Statia meteorologica Bacau

1961 95 88 85 72 68 74 76 69 75 75 92 86 80
1962 87 91 82 76 67 69 65 62 67 73 70 84 74
1963 84 80 83 67 70 62 69 71 78 83 86 92 77
1964 89 79 82 79 72 75 70 68 74 77 84 90 78
1965 90 85 76 74 66 71 70 73 78 79 91 88 78
1966 84 86 79 68 71 70 68 70 74 82 84 82 77
1967 81 92 76 62 65 57 68 72 77 82 95 90 76
1968 91 89 85 77 85 81 81 80 84 86 85 92 85
1970 91 88 84 73 80 72 78 76 87 80 87 90 82
1971 94 89 83 80 82 78 82 86 86 88 84 95 86
Media lunara 88,6 167,4 81,5 72,8 72,6 70,9 72,7 72,7 144,7 80,5 85,8 88,9 79,3
Umezeala
An Statia meteorologica Barlad MA
86 85 85 66 71 66 69 69 72 80 88 90 72
85 88 88 67 74 63 67 71 77 81 87 92 77
86 86 84 69 70 65 68 69 74 82 88 91 73
88 84 82 65 77 71 71 68 74 88 85 89 74
84 82 81 74 72 69 74 69 71 79 83 92 76.5
91 77 78 75 74 68 71 71 69 78 87 88 76
88 85 82 72 81 62 69 70 77 82 88 87 81.5
79 87 83 78 79 63 78 64 72 83 84 93 79
88 88 81 69 69 81 81 70 74 77 79 87 80
99 92 97 95 85 88 84 83 75 78 77 79 80
93 91 91 81 81 78 78 71 76 80 84 90 81
16
Din punct de vedere al umezelii relative, valoarea maximă a mediei lunare este de 97%,
aceasta fiind înregistrată în anul 1962, luna ianuarie. Valoarea maximă a mediei anuale este de
78%. Se observă o creștere de la an la an și de la lună la lună în acest interval de timp. Valoarea
minimă a mediei lunare este de 62%, fiind înregistrată în luna august a anului 1962.
Din punct de vedere al umezelii relative, valoarea maximă a mediei lunare este de 92%,
aceasta fiind înregistrată în anul 1966, luna ianuarie, dar și în luna noiembrie a anului 1970.
Valoarea maximă a mediei anuale este de 83%. Se observă o creștere de la an la an în acest
interval de timp. Valoarea minimă a mediei lunare este de 62%, fiind înregistrată în luna ianuarie
a anului 1962.
Tabel nr. 3 Valorile medii lunare și mediile anuale ale vitezei vântului (m/s ) în perioada 1962-1972
Anul Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII MA

1962 3 5.2 5.3 3.4 3.8 4.4 3.6 3.4 3.5 3.4 3.2 5.5 4
1963 5.1 4 3.8 3.6 3.6 3.1 3.5 2.6 2.1 2.6 2.6 4 3.4
1964 3.2 4.3 3.3 4.2 5.2 3.4 4.1 3.2 3.6 2.7 2.5 2.8 3.5
1965 3.9 3.2 4 4.4 4.4 3 3.9 3.2 3 2.9 3.4 3.3 3.6
1966
1967 4.1 4.8 3 3.8 3.8 2.8 3 2.8 2.7 3.2 3 2.9 3.3
1968 4.2 3.1 3.5 3.1 3.5 3 2.7 3.1 3.4 2.2 3.6 1.7 3.1
1970 2.5 3.6 3.3 4.8 4.1 2.8 3.2 2.6 3 2.5 2.8 2.7 3.2
1971 3.7 4 3.5 3.7 3.3 3.2 4 2.6 3 3 2.6 3 3.3
1972 3.3 3.2 2.9 3.3 3.5 4 2.9 2.8 1.7 3.7 2.6 2.6 3
1962 2.9 4.2 5.2 3.8 3.6 3.6 3.1 3.4 3.7 2.9 2.4 4.6 3.6
1963 4.6 3.9 4 4 3.7 2.6 3.2 2.5 2 2.5 2 3.6 3.2
1964 3.8 4.9 2.8 3.8 4.4 3.1 3.3 3 3.4 2.3 1.6 2.1 3.2
1965 2.9 3.8 3.9 4 4 2.1 3 1.8 1.9 1.8 2 2.2 2.8
1966 2.5 2.1 3 3.6 4.3 3.7 3.6 3 2.2 2.6 1 1.6 2.8
1967 4 5.3 2.6 4.4 3.7 2.8 2.8 2 2.1 2.4 2.4 2.6 3.1
1968 4.3 3.4 3 3.5 3.6 3.8 2.4 2.8 3.2 2.2 3.3 2.3 3.2
1970 4 5.3 3 5.2 5 3.8 4.9 3.9 4.4 3.9 3.6 3.6 4.2
1971 5 5 3.6 4.3 3.9 3.9 5 2.8 3.8 4.2 3.8 4.2 4.1
1972 3.7 4.5 3.8 4.1 3.6 4.2 3.4 3.6 2.6 4.2 4 4.2 4
17
Viteza vantului
1961 3,5 5 4,6 5,7 5,6 5,7 4 4,6 3,4 3,6 2,6 4 4,4
1962 3,8 3,2 5 4,2 6 4,3 5,2 5 4,4 2,7 3,7 2,9 4,2
1963 4,9 4,1 2 4,4 5,2 5,8 4,2 3,7 4,2 3,8 3,3 2,3 4
1964 2 3,8 3 3,5 4 3,9 4,5 4,4 3,6 4,1 2,3 2,2 3,4
1965 3,6 2,8 3,8 3,6 5,1 4,4 3,6 4,8 4 3,4 2,6 2,8 3,6
1967 4,4 4,2 3,3 4,2 4,5 4,8 5,2 4,3 4,3 3,2 3,7 4,4 4,2
1968 4,1 3,1 5,1 4,5 4,6 5,7 4,6 4,7 3,9 3 2,4 2,1 4
1970 2,3 4,2 3,5 4,8 5 4,1 4,2 3,2 2,8 2,5 2,8 2,4 3,5
1971 2,2 3,3 2,8 3,6 3,6 3,8 4,8 3,4 2,5 4,2 2,6 3,5 3,4
1972 2 2 3,4 3,5 3,4 3,8 4,2 2,8 2,2 2,4 2,9 2,2 2,9
Media lunara 3,28 3,57 3,65 4,2 4,7 4,63 4,45 4,09 3,53 3,29 2,89 2,88 3,76
Viteza vantului
1961 4,3 5,3 6,5 4,6 3,8 3,4 3,4 2,6 3,3 3 3 5,7 4,1
1962 3,9 5,6 5,1 4,2 3,8 2,8 2,9 3,4 1,8 3,4 4,4 3,9 3,8
1963 4 5,3 3,6 4,2 3,6 3,3 3,5 3,4 4,5 3,8 4,2 4,3 4
1964 5,8 5,1 6,3 4,9 5,2 3,6 4 3,3 4,3 3 4,1 4,6 4,4
1965 5,2 5 6,1 4,5 5 3,2 3 3,1 3,5 3,2 4 4,2 4,1
1966 5,1 7 3,9 5,4 4,7 2,7 2,2 2,3 2,3 3 3,6 4,2 3,8
1967 4,2 4,7 4,1 3,5 3,3 3,3 3 2,8 3,6 2,7 3,8 2,9 3,5
1968 3,5 4,3 2,5 3,9 2,7 2 2,7 2,2 2,2 2,6 2,9 2,9 2,8
1970 3 3,7 2,7 3,1 2,1 2,6 3,5 1,8 2,5 3,4 2,6 2,3 2,8
1971 2,9 3,4 2,9 3,4 2,6 2,9 1,8 2,2 1,7 2,6 3,9 2,3 2,7
Media lunara 4,19 4,94 4,37 4,17 3,68 2,98 3 2,71 2,97 3,07 3,65 3,73 3,6
18
Viteza vantului
An Statia meteorologica Barlad MA
5.2 6.3 4.2 5.9 6.8 4.5 5.2 4.3 5.1 4.5 4.5 3.6 5
4.9 7.1 4.9 5.1 6.2 5 4.8 4.7 5.3 4.8 4.8 4 5.1
5.3 6.2 4.3 5.8 6.7 4.4 5.1 4.4 5 4.6 4.4 3.8 4
5.2 6.8 5.1 5.6 5.4 4.5 4.7 4.4 4.8 4.1 4.2 3.9 4.75
4.8 6.5 5 5.2 5.8 3.9 5.1 4.3 4.2 4.2 4.8 3.2 4.8
4.8 6.2 5.2 6 6.3 4.1 4.3 4.8 5 5.1 4.2 4.1 4.9
4.7 6.4 4.4 5.6 6 4.4 4.7 5 4.2 3.9 4.6 4.2 4.65
5.6 6 4.7 5.3 5.8 3.7 5 4.1 3.8 4.2 4.5 4.7 4.7
6 6.7 4.8 4.9 5.7 3.9 4.8 3.7 3.7 4.7 4.9 5.3 4.85
5.2 6 5 4.2 3.7 3.8 4.6 2.8 3.6 4.7 4.4 5.5 4.4
5.9 5.9 5.2 4.7 4.8 4.3 4.1 2.9 4.1 5.2 5.1 4.8 4.8
La viteza vântului se observă valoarea maximă a mediei lunare de 5.2 m/s, fiind
înregistrată în luna februarie a anului 1962, iar valoarea maximă a mediei anuale este de 3.6 m/s
și minima de 3 m/s. În această perioadă se observă o scădere a valorilor, ajungând la 1.7 m/s.
La viteza vântului se observă valoarea maximă a mediei lunare de 5.3 m/s, fiind
înregistrată în luna februarie a anului 1970, iar valoarea maximă a mediei anuale este de 4.2 m/s
și minima de 2.8 m/s. În această perioadă se observă o creștere a valorilor, minima fiind de 1
m/s.
19
Tabel nr. 4Valorile medii lunare și mediile anuale ale presiunii atmosferice (mb) în perioada 1962-1972
Luna
Anul MA
1962 1012.6 1009 1004.2 1008 1006.2 1008.5 1006.5 1008.8 1010.6 1014.7 1012.7 1009.6 1009.3
1963 1013.5 1006.5 1010.2 1008.2 1006.5 1006.4 1008.1 1006.5 1011.7 1014.4 1010.4 1014.8 1009.8
1964 1023.3 1010.4 1010 1007.6 1009.2 1007.1 1007.4 1006.8 1011.2 1014 1011.4 1011.6 1010.8
1965 1008.6 1007.4 1012.3 1004.8 1005.5 1006.8 1006.1 1008.3 1011.9 1015.6 1007.6 1004.4 1008.3
1966 1006 1005.5 1007.7 1004.4 1007.9 1007.5 1004.8 1006.5 1010.8 1009.3 1013.6 1006.6 1007.6
1967 1012 1014.3 1009.8 1005.4 1006.8 1008.4 1010.2 1007.9 1009.2 1012.2 1012.6 1006 1009.6
1968 1003.7 1010.2 1009.4 1010.7 1009.7 1008.6 1007 1005.2 1006.8 1013.3 1013.2 1010.6 1009
1970 1009.1 1003.6 1006.7 1005.5 1004.6 1007.3 1005.4 1006.8 1011.2 1011.5 1009.7 1013.4 1007.9
1971 1013.9 1008.1 1007.2 1008.3 1006.8 1004.4 1007 1008.7 1012.4 1016.6 1008.5 1014 1009.7
1972 1020.4 1017.1 1014 1002.2 1006.5 1006.1 1004.9 1006.1 1010 1011.8 1010.4 1025.2 1011.2
1962 1007.3 1003.7 992.2 1002.8 1001.3 1003.6 1001.6 1003.8 1005.6 1009.7 1007.4 1004.5 1004.2
1963 1008.6 1001.5 1005.1 1003.4 1001.9 1001.6 1003.4 1001.5 1006.8 1009.2 1005.1 1009.6 1004.8
1964 1017 1005.2 1005 1002.7 1004.2 1002.2 1002.4 1001.8 1006.2 1009 1006.2 1006.4 1005.7
1965 1003.5 1002.3 1007.2 1000 1000.8 1001.8 1001.4 1003.6 1006.9 1010.5 1002.6 999.4 1003.3
1966 1001.2 1000.4 1002.8 999.9 1003.2 1002.8 1000.1 1002 1005.9 1004.3 1008.5 1001.6 1002.7
1967 1006.8 1009 1004.9 1000.6 1002 1003.6 1005.6 1003.2 1004.4 1007.2 1007.5 1000.9 1004.6
1968 998.8 1005 1004.4 1005.7 1004.9 1003.6 1002.1 1000.5 1002.1 1008.2 1008.2 1005.4 1004.1
1970 1003.6 998.2 1001.3 1000.2 999.6 1002.2 1000.4 1001.8 1006.1 1006.2 1004.4 1007.8 1002.6
1971 1008.4 1002.7 1001.8 1003 1002 999.2 1002.2 1003.8 1007.3 1011.2 1003 1008.5 1004.4
1972 1014.6 1011.5 1008.6 997.4 1011.7 1001.4 1000.4 1001.5 1005.2 1006.9 1005.1 1019.8 1006.2
Presiunea atmosferica
Media
Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuala
1961 980,9 977,4 973,5 977,6 976,6 979,5 977,7 988,1 981 984,8 981,9 978,4 979,1
1962 981,6 976,5 978,9 978,2 977,7 977,2 979,9 977,3 982,2 983,9 979,2 983,2 979,6
1963 989,9 978,6 978,8 977,6 979,8 978,4 978,5 977,6 981,8 983,7 980,3 980,2 980,4
1964 976,8 975,8 980,9 974,6 975,9 977,3 977,1 979,1 981,9 985,3 976,5 973,2 977,9
1965 975,2 974,2 977,2 974,9 978,5 978,3 976 978,2 981,2 979,2 982,6 975,3 977,6
1967 980 982,5 978,7 975 977,2 979,2 981,7 979,2 980,1 981,9 981,8 974,4 979,3
1968 972,6 978,7 978,3 980,4 980,1 979,3 978 976,4 977,9 982,8 982,4 979,1 978,8
1970 977,2 972 975,6 975,2 975 977,8 976,6 977,7 981,4 980,8 978,4 981,7 977,4
1971 982,4 976,8 975,8 977,6 977,5 974,8 978,3 979,8 982,6 985,9 977,2 982,6 979,3
1972 987,6 934,8 982,8 972,7 977,2 977,4 977 977,6 980,4 981,8 979,3 993,8 981
Media 980,42 972,73 978,05 976,38 977,55 977,92 978,08 979,1 981,05 983,01 979,96 980,19 979,04
20
Presiunea atmosferica
Media
Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuala
1961 996,6 993,2 988,8 992,6 991,4 994 992,2 994,5 995,8 998,8 997,2 993,6 994,1
1962 997,8 991 994,5 993,2 992,3 991,9 994,2 991,9 997 999 994,7 999,1 994,7
1963 1006,3 994,6 994,6 992,6 994,5 992,9 993,2 992,3 996,6 998,8 995,8 995,9 995,7
1964 992,8 991,7 996,6 989,8 990,8 992 991,7 993,8 996,9 1000,5 992,2 988,8 993,1
1965 990,9 989,8 992,7 989,9 993,3 993,1 990,6 992,6 996,2 994,4 998,3 991,2 992,8
1966 996,1 998,4 994,3 990,3 992,1 994 996,2 993,7 994,6 997 997,3 990,3 994,5
1967 988,2 994,4 993,9 995,6 995 993,9 992,5 991 992,6 998,3 998 995 994
1968 993,2 987,8 991,1 990,4 990 992,7 991,2 992,4 996,6 996,2 994 997,5 992,8
1970 998,3 992,5 991,6 993 992,4 989,8 993 994,7 997,2 1000,8 992,3 997,8 994,4
1971 1003,5 1000,4 997,8 987 991,5 991,5 990,8 991,7 994,9 996,6 994,3 1009,2 995,8
Media
lunara 996,37 993,38 993,59 991,44 992,33 992,58 992,56 992,86 995,84 998,04 995,41 995,84 994,19
Presiune
An Statia meteorological Barlad MA
1002 998 997.3 997 993.2 991.6 992 995 997.2 1000.2 996 998 995.5
1000.3 997 998.2 995 994.2 994.2 996 997.1 994.3 999.4 997.2 997 994.8
1007 995.6 995.8 993 994.6 993.5 994 993.6 994 1000.9 997.7 998 996.9
999.8 998.4 996.5 997.1 994.1 994.4 996.3 992.4 998.4 998.9 995.9 1001.2 996.8
1002.2 999.1 994 994.4 996.2 990.9 997.1 996.4 999.1 1001.4 998.4 1000.8 997.75
999.8 995.4 997.2 995.2 992.4 991.7 993.9 997.5 997.4 1000.5 997.2 999.4 997.2
1001.4 998.6 996.2 997.4 990.9 991.2 996.7 993.9 996.2 999.6 994.9 998.4 996.45
1000.3 998.4 991.8 992.4 994.2 993.4 998 994.4 994.2 998.9 996.6 999.3 995.5
998.7 997.4 994.1 999.4 994.6 994.1 996.7 995.8 993.9 1002.6 995.2 999.8 996.25
1000.2 994.2 993.5 995 993.9 991.4 994 996.5 999.2 1003.2 995 1000.1 996.3
1002.4 999.2 997.5 997 992.4 992.6 993.9 997 998.6 1001.2 993.3 1000.6 997.25
Referitor la presiunea atmosferică, valoarea maximă a mediei lunare s-a înregistrat în

luna decembrie a anului 1972, aceasta fiind de 1025.2 mb, iar maxima mediei anuale este de
21
1011.2 (1972). Valoarea minimă este de 1002.2 mb, fiind înregistrată în aprilie 1972. Se observă
o creștere a valorilor în acest interval și din punct de vedere anual si lunar.
Indicii bioclimatici ai tipurilor de confort si disconfort bioclimatic
1. Indicele temperaturii efectiv-echivalente (°C)
Tabel nr. 5
Tecuci
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An
1962 44.40 51.55 58.06 59.47 44.54 51.60
1963 46.13 55.84 63.96 61.36 47.23 54.90
1964 41.02 61.19 54.19 51.36 44.95 50.54
1965 42.06 55.95 57.39 50.43 46.04 50.37
1966 43.84 48.73 59.49 58.16 44.39 50.92
1967 45.04 52.42 58.50 58.40 49.88 52.85
1968 47.07 53.16 56.87 56.30 48.25 52.33
1970 43.11 50.87 60.95 55.54 42.62 50.62
1971 47.21 50.19 54.00 55.65 42.52 49.91
1972 44.16 54.34 60.89 59.73 41.33 52.09
Adjud
1962 50.13 54.42 57.76 54.11
1963 56.07 59.21 55.98 57.09
1964 55.93 54.90 50.74 53.86
1965 53.27 56.28 47.79 52.44
1966 47.92 58.40 55.06 53.79
1967 50.57 54.38 55.79 53.58
1968 52.35 55.71 55.13 54.40
1970 51.35 61.36 55.93 56.22
1971 51.12 54.78 55.54 53.81
1972 54.66 64.02 60.45 59.71
22
PIATRA
NEAMT TEE(°C)
1961 8,67 8,21 11,51 28,78 39,71 11,89 50,01 54,86 43,20 30,50 25,51 5,18
-
1962 4,85 4,67 10,37 25,46 42,78 50,63 56,05 55,13 43,46 31,47 25,32 3,21
1963 1,32 4,90 10,21 28,04 35,86 53,85 53,77 48,97 41,44 33,33 20,11 12,02
1964 7,92 3,12 15,24 21,64 37,60 51,20 52,97 46,20 44,73 27,86 14,15 13,80
1965 5,34 18,57 18,82 33,03 38,97 44,83 56,04 52,82 41,20 38,79 19,69 9,07
1966 3,19 6,91 18,99 27,75 42,02 48,11 53,66 53,69 46,62 35,89 22,75 10,48
1967 4,78 13,27 15,62 30,43 43,22 48,86 50,65 50,68 44,33 30,37 22,41 7,36
1968 6,84 8,59 16,87 30,69 39,26 49,25 57,92 51,88 40,60 27,42 23,42 13,24
1970 9,87 11,61 13,13 27,32 44,35 47,68 51,30 53,79 38,94 26,62 19,20 15,67
1971 1,34 9,44 17,17 35,08 42,68 54,65 61,19 56,66 38,74 26,42 21,36 10,76
An Indicele TEE la statia Bacau

1962 46.52 58.47 65.21
1963 55.75 59.86 61.97
1964 55.18 54.69 53.07
1965 55.07 60.36 47.73
1966 45.94 57.24 54.79
1967 49.25 55.79 54.82
1968 49.74 52.04 51.84
1970 44.48 60.31 52.30
1971 53.01 51.91 51.83
1972 50.31 53.25 52.71
An Indicele TEE la statia Barlad

1962 55.54 54.13 50.15
1963 53.16 59.01 47.95
1964 57.83 56.93 52.39
1965 53.55 59.27 45.30
1966 59.08 55.96 46.11
1967 55.94 59.68 48.21
1968 56.64 61.48 51.44
1969 57.37 56.89 40.71
1970 58.93 53.87 51.11
1971 60.23 58.90 62.90
1972 60.38 54.70 46.10
23
Indicele temperaturii efectiv-echivalente este cel ce indică temperatura efectivă a aerului, la care se
adaugă căldura latentă de vaporizare, care s-ar elibera prin condensarea tuturor vaporilor de apă conținuți
în volumul respectiv de aer. Acest indice se calculează doar pentru 4 luni: mai, iunie, iulie și august.
Acest indice se calculează pentru un interval de temperatura a aerului cuprinsă între +20◦C și
+45◦C, astfel rezultă că a fost calculat pentru lunile mai, iunie, iulie, august și septembrie.
Dupa cum se remarca avem o stare de confort dar si stare de caldura predominat pentru lunile de
vara cu valori cuprinse intre 39,71 si 50,74.
Similar cu staţia de la Bacau ,în Barlad ,temperaturi medii lunare mai mari de 20°C ,se
înregistrează într-un interval de 3 luni ,respectiv iunie(22.2°C) ,iulie(22.4) şi august (20.8°C). Prin urmare
şi valorile indicelui vor simire cu cele de laBacau ,prin urmare, se înscriu în acelaşi tip de
bioclimat,sufocant,situaţie care este foarte bine evidenţiată în tabelele de mai sus.
Pentru Adjud, valorile temperaturilor se încadrează și ele într-o stare majoritar foarte caldă.
Aceastea variază între 51.12◦C și 64.02◦C. Și în acest caz există excepții în care valorile scad sub 50 ◦C,
fiind în perioada caldă a stării bioclimatice. Din punctul de vederea anual, se observă că valorile depășesc
52◦C, ajungând chiar la 59.71◦C
2.Indicele termo-higrometric (°C)Tabel 6
Tecuci
1962 -2.51 -1.75 2.22 11.79 16.53 18.34 20.13 21.46 15.94 11.76 8.21 -1.10 10.09
1963 -7.57 -1.00 2.55 10.30 17.31 19.59 22.08 21.46 17.36 11.50 8.48 -1.88 10.01
1964 -2.95 0.70 3.07 11.56 14.75 21.22 19.96 18.91 15.63 12.25 5.72 2.19 10.25
1965 -0.15 -2.45 4.77 7.65 14.84 19.01 20.14 18.54 17.10 10.21 3.42 1.46 9.55
1966 -1.74 3.76 6.38 12.83 15.68 17.14 20.72 20.26 15.78 14.06 5.71 0.40 10.91
1967 -4.31 -1.28 5.47 10.97 16.18 18.39 20.60 20.35 17.19 12.70 7.16 0.26 10.31
1968 -2.10 1.44 4.75 13.40 17.63 19.88 19.80 19.10 16.43 10.27 6.75 -0.37 10.58
1970 -0.72 0.63 6.08 12.22 14.50 18.23 21.14 19.51 15.42 9.27 7.56 1.65 10.46
1971 0.21 1.75 3.40 10.91 16.32 18.32 18.95 19.46 14.14 9.36 5.07 3.51 10.12
1972 -2.62 -0.17 5.17 13.18 16.00 19.36 20.72 19.60 13.59 7.75 6.06 1.59 10.02
Adjud
1962 -2.33 -0.64 2.01 11.78 16.49 18.13 19.49 20.99 15.83 11.45 7.98 -1.56 9.97
1963 -7.89 -2.22 2.19 9.94 17.08 19.35 21.38 20.88 17.23 11.66 8.57 -2.62 9.63
1964 -3.47 0.53 2.38 11.57 14.42 20.66 19.95 18.62 15.35 12.10 5.84 2.04 10.00
1965 -0.27 -2.01 4.29 7.69 14.75 18.84 20.23 18.06 16.87 10.07 3.29 1.42 9.44
1966 -2.80 3.57 6.19 12.69 15.70 17.11 20.52 19.78 15.68 13.88 5.49 0.10 10.66
1967 -4.87 -1.38 5.67 11.09 16.08 18.15 20.04 19.90 17.02 12.58 7.16 0.53 10.16
1968 -1.61 1.44 5.13 13.64 17.39 19.65 19.46 18.75 16.01 10.21 6.13 -0.72 10.46
1970 -1.28 -0.37 5.09 12.11 14.06 17.84 20.76 19.21 15.19 9.07 6.94 1.40 10.00
1971 -0.06 1.82 2.26 10.77 16.35 18.17 18.67 19.32 13.69 9.17 5.58 3.71 9.95
1972 -3.21 -1.46 5.62 12.86 15.38 18.73 20.91 19.52 14.22 7.90 5.71 0.65 9.74
24
THI(°C) PIATRA NEAMT

1961 -1,5 -1,1 0,1 10,8 15,2 3,4 17,8 19,5 15,3 10,8 6,5 -1,6
1962 -7,4 -2,5 1,7 8,6 15,9 17,8 19,9 19,8 16,5 11,0 9,1 -3,1
1963 -2,7 -0,4 0,9 10,3 13,4 19,8 18,8 17,3 14,4 11,1 5,3 0,6
1964 -1,1 -2,2 3,2 6,5 13,4 17,3 18,6 16,9 15,8 9,8 2,5 1,4
1965 -2,2 4,3 5,7 11,5 14,7 16,1 19,3 18,4 14,3 13,0 3,8 -0,2
1966 -2,3 -0,8 5,6 9,9 14,9 17,0 19,1 18,5 16,4 12,2 7,0 2,1
1967 -1,2 1,6 5,4 12,8 16,0 18,6 18,1 17,3 15,1 9,8 4,9 -0,9
1968 -2,3 0,2 4,2 11,3 13,4 16,9 19,5 18,0 14,2 9,0 7,4 1,6
1970 0,3 1,4 2,5 9,6 15,1 17,1 17,9 18,6 12,6 9,8 5,6 4,0
1971 -4,9 -1,2 4,5 12,0 14,7 18,1 19,9 18,3 12,5 7,3 6,2 0,6
An Indicele THI la statia Bacau

1962 -1.79 -0.99 0.68 10.87 15.59 17.10 18.79 20.65 14.76 10.32 7.69 -3.41
1963 -8.32 -3.08 1.14 8.65 16.69 18.69 20.72 20.89 16.32 11.03 8.39 -3.55
1964 -5.75 -1.16 1.08 10.65 13.58 20.12 19.23 17.84 14.41 11.24 5.27 0.21
1965 -1.83 -4.79 2.97 6.23 13.77 18.08 19.33 17.36 15.84 9.54 3.03 0.47
1966 -3.36 3.67 5.73 12.01 15.07 16.35 19.84 18.84 14.32 13.08 4.61 -1.74
1967 -4.20 -1.65 5.21 10.46 15.26 17.51 19.69 19.18 16.56 11.89 6.66 -0.53
1968 -2.34 -5.19 4.26 12.84 16.76 19.08 18.62 18.05 15.46 9.54 5.36 2.66
1970 -0.81 1.33 2.39 11.79 13.84 17.59 20.14 18.87 14.41 8.72 6.67 1.40
1971 0.44 1.22 2.53 10.05 15.67 17.55 18.27 18.81 12.80 9.00 4.96 3.01
1972 -2.11 1.68 4.81 13.23 17.27 19.19 18.76 18.19 15.61 10.30 6.38 -1.39
25
An Indicele THI la statia Barlad
1962 -2.85 0.65 2.21 10.27 12.4 19.78 19.06 18.11 15.26 11.56 4.6 -1.02
1963 -4.03 -1 2.17 9.98 11.5 19.44 20.3 17.17 15.81 10.83 4.19 2.23
1964 -4.7 -1.47 1.73 10.81 14.08 20.56 19.89 18.81 15.36 11.98 5.25 1.19
1965 -0.16 0 2.16 10.13 12.49 18.7 20.68 16.6 14.33 12.26 5.05 1.74
1966 -2.65 -0.73 4.11 10.42 12.3 20.47 19.64 16.79 14 11.23 5.25 2.03
1967 -2.8 2.97 3.34 11.31 11.41 19.69 20.47 17.26 14.75 10.37 4.94 -1.15
1968 -2.87 0.55 2.88 11.18 13.25 20.51 21.1 18.39 15.98 10.54 4.41 2.86
1969 -2.92 -0.08 2.17 10.23 12.82 20.63 20.43 15.52 15.6 11.42 5.93 1.76
1970 -1.19 1.7 2.14 10.89 14.91 19.25 18.93 18.31 14.24 10.39 5.04 1.98
1971 -0.02 0.92 2.4 10.72 16.79 18.89 19.03 20.53 13.98 9.67 7.08 3.38
1972 -0.98 -0.8 2.9 9.39 12.98 19.95 19.04 16.55 14.76 11.56 5.11 2.26
Indicele termohigrometric (THI) reprezinta o varianta aproximativa de calcul a indicelui

de disconfort al lui Thom, pe baza temperaturii si umezelii relative a aerului, evitandu-se astfel
utilizarea temperaturii termometrului umed, care de cele mai multe ori nu este disponibila. El se
calculează pentru toate lunile anului. Acesta indică valori de disconfort bioclimatic – frig
excesiv, temperatura aerului fiind cuprinsă ântre -10..-20 °C, confort termic, având valori
cuprinse între 15-20°C până la disconfort bioclimatic- caniculă având valori de peste 30°C
In tabelul ilustrat mai sus, avem diferite tipuri de bioclimat (canicula, foarte cald, cald,
confort, racoros, rece, foarte rece si frig excesiv.
3.Indicele de disconfort THOM (°C)

Tabel nr. 7
Tecuci
1962 17.84 19.6 20.56 19.33
1963 19.04 21.36 20.72 20.37
1964 20.56 19.04 18.08 19.23
1965 18.8 19.52 17.76 18.69
1966 16.88 20.08 19.68 18.88
1967 18 19.92 19.76 19.23
1968 18.88 19.28 18.88 19.01
1970 17.68 20.48 18.96 19.04
1971 17.6 18.48 18.96 18.35
1972 18.72 20.24 19.6 19.52
26
Adjud

1962 17.52 18.80 20.08 18.80
1963 18.96 20.48 19.84 19.76
1964 19.68 19.12 17.84 18.88
1965 18.32 19.44 17.12 18.29
1966 16.72 19.84 19.04 18.53
1967 17.60 19.12 19.20 18.64
1968 18.64 18.96 18.56 18.72
1970 17.60 20.32 18.88 18.93
1971 17.68 18.48 18.88 18.35
1972 18.48 20.72 19.68 19.63
Di Thom (°C) PIATRA NEAMT

1961 2,08 1,76 3,28 10,24 14,24 3,2 17,2 33,30 32,80 30,61 35,44 0,16
1962 -5,12 0 2,56 8,88 15,12 17,28 19,12 32,34 29,92 31,15 28,40 -0,72
1963 -1,92 -0,16 2,56 9,92 12,8 18,8 18,24 33,50 33,47 33,25 31,38 3,52
1964 1,6 -0,96 4,8 7,36 13,2 17,2 18 31,71 33,09 30,03 29,89 4,24
1965 0,32 6,16 6,24 11,6 13,92 15,6 18,8 34,18 33,42 34,30 34,50 2,08
1966 -0,88 1,04 6,32 9,76 14,64 16,56 18,4 34,98 33,42 33,07 30,59 2,56
1967 -0,16 4 4,88 11,2 15,28 17,44 17,44 35,10 34,66 32,98 35,47 1,28
1968 1,2 1,76 5,44 10,88 13,6 16,72 19,12 34,34 32,98 31,30 30,38 4
1970 2,48 3,2 3,84 9,6 15,2 16,48 17,44 34,67 35,71 28,38 29,38 4,96
1971 -1,52 2,16 5,6 12,24 14,72 18,08 19,76 38,74 35,66 34,58 30,61 2,96
An Indicele THOM la statia Bacau

1962 0.16 1.04 3.6 11.44 15.04 16.24 18.88 20.56 14.8 11.04 8.56 1.2
1963 -5.92 0.72 2.48 9.2 17.04 18.4 19.92 20.24 16.16 11.68 8.96 -1.6
1964 -2.64 0.72 3.2 10 13.12 19.04 18.48 17.68 14.56 12.16 7.28 4.4
1965 2.88 0.64 5.84 1.6 14.56 18.08 19.36 16.56 14.72 8.8 3.76 3.6
1966 0.48 5.76 6.4 12 14.24 15.84 19.12 18.32 14.48 13.44 7.36 2.24
1967 -1.28 1.28 6.32 9.92 14.8 16.88 18.88 18.48 16.24 12.64 8.24 2.32
1968 -0.16 -0.72 5.04 11.68 15.84 17.76 17.84 17.52 15.44 10.56 8.48 6.08
1970 1.04 0.72 1.92 10.32 13.28 16.96 19.36 18.48 14.56 9.6 7.84 3.36
1971 1.68 3.92 3.6 10.48 15.12 16.8 17.84 18.08 13.36 9.52 7.52 4.88
27
An Indicele THOM la statia Barlad
1962 0.24 3.12 4.48 9.76 12.08 18.88 18.32 17.2 14.88 12.16 6.96 3.12
1963 -0.96 2.16 4.88 9.6 11.52 18.4 19.6 16.48 15.76 11.6 6.48 6
1964 -1.36 1.44 3.92 10.56 13.6 19.6 19.12 17.84 15.12 12.72 7.52 5.04
1965 2.88 2.4 4 9.52 12.72 18.08 19.84 15.76 14.16 13.52 6.96 5.2
1966 0.08 1.44 5.6 10.72 12.08 19.68 18.88 16 13.6 11.76 6.88 5.84
1967 1.12 4 4.48 11.6 11.44 18.88 19.76 16.56 14.16 10.88 7.12 2.72
1968 0.56 3.04 4.64 11.2 13.76 19.44 20.32 17.52 15.92 11.44 6.8 5.84
1969 -1.04 2.8 4.16 10.96 13.2 19.6 19.44 14.48 15.2 12.32 7.6 5.76
1970 2 4.48 3.84 10.64 14.32 19.12 18.24 17.44 14.08 10.8 6.16 5.12
1971 4.64 4.4 6.32 13.04 17.2 19.2 19.04 20.08 13.92 10.24 7.76 5.2
1972 2.96 2.8 5.92 10.56 13.52 19.6 18.4 15.92 14.72 12.16 6.88 5.76
Indicele de disconfort Thom este considerat unul dintre cei mai buni indici de apreciere a
temperaturii efective.
Indicele Thom descrie condițiile de disconfort fiziologic cauzate de umiditatea la cald și

poate fi utilizat într-un interval de temperatură cuprins între 21 ° C și 47 ° C.
Dincolo de acest interval, indicele atribuie întotdeauna "bunăstarea" valorilor de

temperatură sub 21 ° C și "starea de urgență medicală" pentru temperaturi de peste 47 ° C,
indiferent de valoarea de umiditate relativă.
Indicele Thom (DI) se calculează cu o formulă foarte simplă: DI = 0,4 (Ta + Tw) + 4,
4.Indicele de tensiune relativă (unități)

Tabel nr. 5
Tecuci
1962 -0.04 0.00 0.06 0.01
1963 -0.01 0.07 0.05 0.04
1964 0.04 0.01 -0.02 0.01
1965 -0.03 0.01 -0.03 -0.02
1966 -0.08 0.03 0.01 -0.01
1967 -0.05 0.02 0.01 0.00
1968 0.01 0.00 -0.03 -0.01
1970 -0.05 0.04 -0.01 -0.01
1971 -0.04 -0.03 -0.01 -0.03
1972 -0.01 0.02 -0.02 0.00
28
Adjud
1962 -0.05 -0.01 0.04 -0.01
1963 -0.02 0.05 0.04 0.03
1964 0.03 0.01 -0.03 0.00
1965 -0.03 0.01 -0.05 -0.02
1966 -0.08 0.02 0.00 -0.02
1967 -0.05 0.01 0.00 -0.01
1968 0.00 -0.01 -0.04 -0.02
1970 -0.06 0.02 -0.02 -0.02
1971 -0.05 -0.04 -0.02 -0.04
1972 -0.04 0.02 -0.03 -0.02
RSI (unitati) Piatra Neamt

1961 0,43 0,38 0,34 0,23 0,14 0,02 0,01 -0,01 0,10 0,17 0,23 0,38
1962 0,36 0,38 0,33 0,23 0,10 0,04 -0,02 -0,07 0,07 0,16 0,20 0,39
1963 0,49 0,38 0,36 0,25 0,11 0,01 -0,08 -0,06 0,02 0,16 0,20 0,38
1964 0,45 0,39 0,35 0,24 0,16 -0,01 -0,02 0,00 0,09 0,15 0,26 0,32
1965 0,36 0,42 0,32 0,28 0,16 0,02 0,01 0,03 0,05 0,19 0,28 0,32
1966 0,39 0,30 0,29 0,19 0,12 0,06 -0,05 -0,05 0,06 0,09 0,03 0,34
1967 0,43 0,40 0,32 0,23 0,12 0,04 -0,05 -0,05 0,03 0,15 0,25 0,36
1968 0,40 0,34 0,31 0,20 0,07 0,02 -0,01 0,01 0,06 0,19 0,26 0,37
1970 0,36 0,35 0,30 0,21 0,15 0,02 -0,07 -0,03 0,08 0,20 0,38 0,33
1971 0,33 0,36 0,33 0,24 0,12 0,02 0,00 -0,05 0,09 0,21 0,28 0,34
An Indicele RSI la statia Bacau

1962 -0.46 -0.44 -0.4 -0.22 -0.11 -0.07 -0.05 0.01 -0.14 -0.23 -0.28 -0.45
1963 -0.58 -0.47 -0.41 -0.26 -0.1 -0.04 0.03 0.03 -0.1 -0.22 -0.27 -0.49
1964 -0.52 -0.45 -0.4 -0.22 -0.16 0.01 -0.02 -0.06 -0.15 -0.21 -0.33 -0.39
1965 -0.44 -0.48 -0.36 -0.3 -0.16 -0.06 -0.03 -0.07 -0.1 -0.25 -0.37 -0.4
1966 -0.47 -0.35 -0.32 -0.2 -0.12 -0.1 0 -0.03 -0.15 -0.18 -0.33 -0.43
1967 -0.49 -0.45 -0.33 -0.23 -0.12 -0.07 0 -0.02 -0.09 -0.2 -0.3 -0.42
1968 -0.47 -0.5 -0.35 -0.18 -0.08 -0.01 -0.04 -0.05 -0.12 -0.25 -0.32 -0.32
1970 -0.44 -0.42 -0.39 -0.2 -0.15 -0.06 0.01 -0.04 -0.15 -0.26 -0.3 -0.39
1971 -0.42 -0.4 -0.38 -0.24 -0.11 -0.06 -0.05 -0.03 -0.18 -0.26 -0.33 -0.36
1972 -0.47 -0.39 -0.34 -0.16 -0.06 -0.01 -0.03 -0.05 -0.12 -0.23 -0.31 -0.4
29
An Indicele RSI la statia Barlad
1962 -0.47 -0.41 -0.38 -0.23 -0.19 0 -0.02 -0.06 -0.12 -0.21 -0.34 -0.42
1963 -0.49 -0.43 -0.38 -0.23 -0.21 -0.01 0.01 -0.08 -0.11 -0.22 -0.34 -0.36
1964 -0.5 -0.44 -0.39 -0.21 -0.15 0.02 0 -0.04 -0.12 -0.2 -0.32 -0.38
1965 -0.42 -0.42 -0.38 -0.24 -0.19 -0.04 0.02 -0.09 -0.15 -0.2 -0.33 -0.38
1966 -0.47 -0.43 -0.35 -0.23 -0.19 0.02 -0.01 -0.09 -0.15 -0.21 -0.33 -0.37
1967 -0.46 -0.37 -0.37 -0.21 -0.21 0 0.02 -0.08 -0.13 -0.23 -0.33 -0.42
1968 -0.46 -0.41 -0.37 -0.21 -0.17 0.03 0.04 -0.05 -0.11 -0.23 -0.34 -0.36
1969 -0.48 -0.42 -0.38 -0.22 -0.18 0.03 0.02 -0.12 -0.12 -0.21 -0.31 -0.37
1970 -0.44 -0.39 -0.38 -0.23 -0.13 -0.03 -0.03 -0.05 -0.15 -0.23 -0.33 -0.37
1971 -0.41 -0.4 -0.37 -0.21 -0.1 -0.05 -0.04 0 -0.15 -0.24 -0.3 -0.36
1972 -0.43 -0.43 -0.36 -0.21 -0.18 -0.01 -0.03 -0.07 -0.14 -0.21 -0.33 -0.32
Indicele de tensiune relativa (RSI) este un indice care permite evaluarea conditiilor
bioclimatice de stres caloric, fiind aplicabil, la latitudinea tarii noastre, numai pe perioada verii.
In tabelul ilustrat mai sus, avem valori de ≤ 0,15, iar starea predominanta este cea de confort.
Acest indice se aplică doar pentru perioada verii, doar daca temperatura termometrului
uscat este mai mica sau egală cu -35◦C.
Dupa cum se remarca in tabele de mai sus avem valori cumprinse intre 0,01 si 0,15
culoarea predominanta este aceea a confortului termic.
5.Indicele de căldură (°F)
Tabel nr. 9
Tecuci
1962 22.13 25.56 27.58 25.09
1963 24.47 29.20 27.88 27.18
1964 27.54 24.61 22.75 24.96
1965 23.82 25.44 22.12 23.79
1966 20.20 26.56 25.74 24.17
1967 22.38 26.26 25.90 24.84
1968 24.33 24.92 23.98 24.41
1970 21.86 27.37 24.31 24.51
1971 21.79 23.34 24.28 23.14
1972 23.89 26.82 25.28 25.33
30
Adjud
1962 21.58 24.06 26.63 24.09
1963 24.23 27.42 26.17 25.94
1964 25.86 24.74 22.27 24.29
1965 23.06 25.35 21.00 23.14
1966 19.97 26.09 24.55 23.54
1967 21.70 24.76 24.84 23.77
1968 23.87 24.28 23.34 23.83
1970 21.53 26.96 24.04 24.18
1971 21.82 23.18 24.10 23.04
1972 23.22 27.66 25.34 25.41
HI (°F) Piatra Neamt

1961 184,48 154,74 135,03 93,10 79,96 74,00 73,19 73,95 74,25 75,94 91,22 145,98
1962 135,64 152,40 125,40 90,15 74,71 72,83 72,87 75,96 70,28 75,31 74,81 149,74
1963 224,51 146,92 146,36 96,85 72,95 72,89 76,23 75,55 73,71 80,79 86,79 148,77
1964 196,50 155,28 130,13 95,95 78,55 72,98 74,45 74,55 72,97 72,80 97,07 110,23
1965 135,98 178,97 117,95 107,59 75,57 72,12 71,18 72,05 70,87 90,62 107,86 113,23
1966 151,69 110,23 112,97 79,84 77,27 72,41 75,10 75,28 72,54 67,66 66,59 129,30
1967 178,53 156,62 118,68 89,80 72,66 73,66 76,04 75,47 72,42 72,00 93,35 140,34
1968 168,16 129,56 123,85 88,73 71,39 73,41 74,05 71,25 71,46 84,07 89,49 146,80
1970 138,76 133,63 115,60 89,28 76,24 72,76 75,84 74,18 74,37 90,39 156,57 124,83
1971 124,44 137,01 123,65 93,20 68,95 72,09 73,34 75,16 71,13 89,76 98,39 122,08
An Indicele HI la statia Bacau

1962 19.56 24.01 27.51
1963 23.31 26.56 27.15
1964 24.92 23.71 21.85
1965 22.52 25.01 20.12
1966 18.63 24.94 23.28
1967 20.61 24.51 23.68
1968 22.57 22.5 21.76
1970 20.76 25.44 23.47
1971 20.53 22.31 22.93
1972 22.85 22.9 22.15
31
An Indicele HI la statia Barlad
1962 24.55 23.39 21.49
1963 23.68 25.88 19.6
1964 25.98 24.96 22.34
1965 22.87 26.42 18.72
1966 26.08 24.49 19.23
1967 24.51 26.21 19.86
1968 25.69 26.36 21.1
1969 26 25.67 17.07
1970 24.62 23.21 23.24
1971 24.51 24.38 24.92
1972 25.71 23.5 11.24
Indicele HI este aplicativ pentru valori ale temperaturii aerului (masurate la termometrul uscat)
mai mari de +80°F (+27°C) si ale umezelii relative a aerului mai mari de 40%. Putem observa valori
diferite la cele 5 statii meteorologice.
Pentru Tecuci se observă 2 stări : cald și confort. Confortul termic are valori între 20.20 și
26.82◦C, fiind predominantă, iar cealaltă stare bioclimatică se caracterizează prin valori peste 27◦C.
Pentru Adjud se observă confortul termic (+19.97◦C- +26.63◦C), cu excepția a două valori care
indică starea de căldură cu valori de peste +27◦C.
Din analiza indicelui HUMIDEX în perioada 1961-1971 rezultă că staţia meteorologică Bacau
este amplasată într-un areal cu un confort bioclimatic,valorile indicelui nedepăşind 26.56 °C,în luna
iulie,cu doua exceptii care fac diferenta intre aceasta statie si statia Barlad.
6.HUMIDEX (°C)
Tabel nr. 10
Tecuci
1962 22.13 25.56 27.58 25.09
1963 24.47 29.20 27.88 27.18
1964 27.54 24.61 22.75 24.96
1965 23.82 25.44 22.12 23.79
1966 20.20 26.56 25.74 24.17
1967 22.38 26.26 25.90 24.84
1968 24.33 24.92 23.98 24.41
1970 21.86 27.37 24.31 24.51
1971 21.79 23.34 24.28 23.14
1972 23.89 26.82 25.28 25.33
32
Adjud
1962 21.58 24.06 26.63 24.09
1963 24.23 27.42 26.17 25.94
1964 25.86 24.74 22.27 24.29
1965 23.06 25.35 21.00 23.14
1966 19.97 26.09 24.55 23.54
1967 21.70 24.76 24.84 23.77
1968 23.87 24.28 23.34 23.83
1970 21.53 26.96 24.04 24.18
1971 21.82 23.18 24.10 23.04
1972 23.22 27.66 25.34 25.41
HUMIDEX (°C) Piatra Neamt

1961 -5,27 -1,67 1,06 9,56 15,69 23,55 24,90 25,58 19,06 14,72 9,62 -0,92
1962 0,19 -1,61 2,16 10,10 18,61 22,97 26,78 29,35 21,61 15,72 13,16 -1,59
1963 -9,18 -1,05 -0,45 8,13 18,57 25,03 30,18 29,50 23,68 14,47 11,68 -1,47
1964 -6,49 -1,98 1,32 9,02 14,87 26,31 26,24 24,69 20,07 16,49 7,93 4,07
1965 0,36 -4,62 3,52 5,82 15,57 24,65 25,54 24,01 22,95 11,47 5,97 3,84
1966 -1,83 4,94 5,01 12,99 17,42 21,81 28,66 28,19 21,50 21,22 25,22 1,44
1967 -4,80 -2,36 3,39 10,04 18,37 22,25 27,89 27,71 23,41 16,58 8,87 0,15
1968 -3,40 1,69 3,05 11,46 21,22 24,13 25,90 25,71 22,20 12,86 8,70 -0,88
1970 0,23 0,98 4,50 10,85 15,84 23,91 29,51 26,86 20,24 11,23 -1,86 2,45
1971 2,20 0,40 2,33 9,08 19,18 24,49 25,54 28,02 20,05 10,98 6,95 2,21
An Indicele HUMIDEX la statia Bacau

1962 19.56 24.01 27.51
1963 23.31 26.56 27.15
1964 24.92 23.71 21.85
1965 22.52 25.01 20.12
1966 18.63 24.94 23.28
1967 20.61 24.51 23.68
1968 22.57 22.5 21.76
1970 20.76 25.44 23.47
1971 20.53 22.31 22.93
1972 22.85 22.9 22.15
33
An Indicele HUMIDEX la statia Barlad
1962 24.55 23.39 21.49
1963 23.68 25.88 19.6
1964 25.98 24.96 22.34
1965 22.87 26.42 18.72
1966 26.08 24.49 19.23
1967 24.51 26.21 19.86
1968 25.69 26.36 21.1
1969 26 25.67 17.07
1970 24.62 23.21 23.24
1971 24.51 24.38 24.92
1972 25.71 23.5 11.24
Indicele HUMIDEX se poate calcula numai pentru valori ale temperaturii aerului
cuprinse intre +20°C si +55°C. Acest indice al umezelii relative ne arata valori corespunzatoare
unor clase extreme de disconfort, astfel ca, pentru cele 6 statii meteorologice, avem un risc
bioclimatic de confort catre precautie, nefiind vorba despre riscuri si efecte de pericol. Pentru
aceste statii, unele valori prezinta stari de disconfort care pot fi suportate de toata lumea, iar
unele valori reprezinta un usor disconfort.
7.Indicele SIMMER de varăTabel nr. 11
Tecuci
1962 7.92 11.47 14.10 11.16
1963 10.40 15.33 14.09 13.28
1964 13.62 11.12 9.05 11.26
1965 9.26 11.49 8.31 9.69
1966 5.55 12.64 11.73 9.97
1967 8.03 12.39 11.89 10.77
1968 10.97 10.80 9.43 10.40
1970 7.71 13.46 10.24 10.47
1971 7.88 9.14 10.14 9.05
1972 9.94 12.63 10.43 11.00
34
Adjud
1962 7.50 10.20 13.16 10.29
1963 9.93 13.94 12.95 12.27
1964 12.51 11.11 8.47 10.70
1965 8.92 11.67 7.36 9.32
1966 5.48 12.23 10.78 9.50
1967 7.55 11.28 11.01 9.95
1968 10.51 10.14 8.74 9.80
1970 6.94 12.71 9.65 9.77
1971 7.59 8.57 9.87 8.68
1972 8.69 13.01 10.26 10.65
SSI (°C) Piatra Neamt

1961 -50,81 -40,07 -33,35 -12,32 2,79 19,04 21,18 22,72 9,25 -1,73 -12,92 -40,59
1962 -38,68 -41,71 -32,16 -11,55 8,33 17,36 24,31 29,44 13,59 0,89 -6,59 -43,10
1963 -62,12 -40,92 -35,87 -16,45 7,54 21,30 30,71 29,49 19,15 -0,61 -7,22 -42,77
1964 -53,33 -42,68 -34,67 -13,08 -0,35 23,56 24,06 21,44 11,15 2,17 -17,21 -28,82
1965 -37,54 -48,26 -28,38 -21,76 0,57 20,32 21,60 19,09 16,59 -5,45 -20,84 -28,79
1966 -43,77 -24,81 -22,88 -5,63 6,40 14,78 28,11 27,48 14,17 11,98 19,71 -34,34
1967 -51,12 -44,82 -28,71 -11,96 6,93 16,26 27,40 26,85 18,06 2,17 -14,95 -36,36
1968 -45,38 -32,72 -27,40 -7,04 13,14 19,86 23,31 21,91 15,25 -4,36 -16,92 -39,76
1970 -36,83 -34,88 -24,14 -9,10 1,54 19,18 29,62 24,95 12,13 -6,86 -39,85 -30,78
1971 -32,37 -36,74 -32,04 -14,20 7,73 20,01 22,38 27,18 10,42 -8,34 -20,66 -33,33
An Indicele SSI la statia Bacau

1962 67.44 73.47 80.1
1963 73.13 80.35 80.94
1964 78.18 75.03 70.09
1965 70.95 75.42 68.38
1966 64.77 77.22 73.66
1967 68.89 76.67 74.84
1968 74.49 72.86 70.84
1970 69.19 78.28 73.44
1971 69.04 71.62 73.55
1972 74.88 73.35 71.31
35
An Indicele SSI la statia Barlad
1962 77 74.43 70.3
1963 75.77 78.85 67.16
1964 79.75 77.39 72.66
1965 73.15 80.2 65.22
1966 79.46 76.5 65.86
1967 76.67 79.44 67.46
1968 79.59 81.69 71.27
1969 80.03 79.32 61.6
1970 75.1 73.95 70.97
1971 73.84 74.34 78.54
1972 77.61 74.35 65.07
Indicele SIMMER poate calcula valori ale temperaturii aerului cuprinse intre +22°C si
+53°C. Descrie condițiile de stres caloric din timpul sezonului cald, fiind un indicator complex al
stării de confort sau disconfort bioclimatic. Indicele SSI (Summer Simmer Index) este un indice
de vara, unde valorile corespund unor clase de senzatii bioclimatice, astfel ca, valorile celor 6
statii meteorologice, prezinta atat valori <20,9°C (valori negative cat si pozitive), dar si valori
intre 28,0°C<32,4°C, senzatiile fiind racoroase, de confort si senzatii destul de calde. Nu prezinta
senzatii bioclimatice foarte calde sau sufocante.
8.Indicele Scharlau de vara Tabel nr. 12
Tecuci
1962 3.28 0.93 1.15 1.79
1963 1.78 -0.83 0.13 0.36
1964 0.02 3.05 3.91 2.33
1965 1.27 1.32 4.14 2.25
1966 4.06 0.62 0.98 1.89
1967 2.80 0.97 0.88 1.55
1968 3.61 1.33 1.17 2.04
1970 3.62 0.12 1.88 1.87
1971 4.18 2.33 1.73 2.75
1972 2.47 -0.14 -0.32 0.67
36
Adjud
1962 3.97 2.53 1.75 2.75
1963 1.46 1.25 2.79 1.83
1964 2.61 2.61 4.04 3.09
1965 2.68 2.04 5.45 3.39
1966 4.53 1.07 2.38 2.66
1967 3.72 2.95 2.03 2.90
1968 3.91 1.73 1.57 2.41
1970 3.03 -0.37 1.43 1.36
1971 3.48 1.67 1.70 2.28
1972 1.80 -1.61 -0.74 -0.18
ISE Piatra Neamt

1961 -21,77 -19,31 -16,89 -10,51 -7,30 -2,52 -1,20 -1,08 -4,50 -6,06 -9,97 -17,46
1962 -16,07 -18,36 -15,16 -9,78 -4,80 -2,26 0,40 1,37 -2,09 -5,67 -6,28 -17,67
1963 -24,97 -17,56 -18,87 -11,07 -4,21 -0,96 2,14 1,74 -2,28 -7,47 -9,13 -17,57
1964 -23,19 -18,66 -15,66 -11,25 -6,71 -0,03 -0,82 -2,13 -3,67 -4,86 -11,07 -12,88
1965 -16,26 -21,59 -14,26 -12,98 -5,77 -0,90 0,07 -1,30 -1,53 -11,07 -13,21 -13,37
1966 -17,87 -13,16 -14,13 -7,26 -6,10 -2,70 1,10 0,52 -2,90 -1,66 1,04 -15,56
1967 -20,66 -18,46 -14,36 -9,67 -4,19 -3,03 -0,28 -0,07 -1,83 -4,66 -10,37 -17,27
1968 -20,38 -15,87 -15,85 -9,80 -2,63 -1,83 -0,88 0,17 -2,15 -8,45 -9,57 -17,76
1970 -16,86 -16,26 -14,53 -9,73 -5,89 -1,66 1,60 -0,13 -4,20 -10,50 -19,85 -15,27
1971 -14,96 -16,56 -14,86 -10,37 -2,96 -1,00 -0,80 0,42 -3,09 -9,97 -11,16 -14,47
An Indicele ISE la statia Bacau

1962 5.68 0.06 -2.14
1963 1.45 0.62 -0.34
1964 2.85 2.42 2.23
1965 1.38 -0.54 5.13
1966 5.43 1.48 2.06
1967 4.28 2.07 2.28
1968 5.39 3.37 3.2
1970 4.18 1.32 1.35
1971 4.67 2.53 2.92
1972 4.99 2.78 2.63
37
An Indicele ISE la statia Barlad
1962 2.38 2.62 4.02
1963 3.48 0.73 4.63
1964 1.64 1.62 3.22
1965 2.63 0.87 5.97
1966 0.92 1.92 5.52
1967 2.07 0.53 4.53
1968 2.35 -0.02 3.48
1969 1.98 2.01 8.21
1970 0.08 2.58 3.58
1971 -0.73 -0.03 -1.33
1972 -0.17 2.23 5.33
Acest indice se poate calcula numai pentru valori ale umezelii relative mai mari de 30% și
temperatura aerului cuprinsă între +17 și +39◦C.
Indicele Scharlau estival (ISE) se poate calcula numai pentru valori ale umezelii relative
mai mari de 30% si temperatura aerului cuprinsa intre +17°C si +39°C. La statiile Adamclisi si
Mangalia se poate observa o stare predominanta de confort (>0), desi in lunile iulie si august,
pentru statia Mangalia, predodomina starea de disconfort moderat (-3-1).
9.Indicele Scharlau de iarna Tabel nr. 13
Tecuci
1962 -6.78 -6.02 -5.34 -6.05
1963 -12.54 -5.24 -6.24 -8.01
1964 -7.53 -3.33 -1.91 -4.26
1965 -4.33 -6.85 -2.63 -4.60
1966 -6.04 -0.14 -3.74 -3.31
1967 -8.84 -5.54 -3.84 -6.08
1968 -6.44 -2.63 -4.54 -4.54
1970 -4.94 -3.45 -2.43 -3.60
1971 -3.94 -2.24 -0.24 -2.14
1972 -7.04 -4.34 -2.44 -4.61
38
Adjud
1962 -6.62 -4.84 -5.84 -5.77
1963 -12.85 -6.53 -7.04 -8.81
1964 -8.13 -3.52 -1.94 -4.53
1965 -4.44 -6.43 -2.64 -4.50
1966 -7.12 -0.43 -4.04 -3.86
1967 -9.33 -5.63 -3.54 -6.17
1968 -5.94 -2.63 -4.94 -4.50
1970 -5.53 -4.54 -2.72 -4.27
1971 -4.23 -2.14 -0.05 -2.14
1972 -7.64 -5.71 -3.51 -5.62
ISH Piatra Neamt

1961 -4,64 -1,24 0,86 7,56 13,09 18,91 19,19 20,00 14,87 10,46 7,16 -1,54
1962 -1,03 -1,84 1,06 7,66 14,57 17,78 19,77 22,10 15,66 11,46 8,47 -2,34
1963 -8,15 -1,64 0,17 6,06 13,86 19,08 22,18 21,78 18,80 11,57 9,26 -2,24
1964 -5,44 -2,14 0,26 7,47 11,36 19,68 20,61 20,03 15,37 11,66 5,75 1,87
1965 -0,64 -3,84 2,26 4,46 11,36 18,47 18,46 18,07 16,86 10,72 4,86 1,96
1966 -2,54 3,36 4,26 9,26 14,29 16,67 21,49 21,60 16,47 14,56 16,66 0,36
1967 -4,74 -2,84 2,16 7,46 13,56 17,70 22,24 21,72 17,88 11,56 6,45 -0,14
1968 -2,94 0,95 2,87 9,57 15,76 18,90 20,20 18,56 16,57 10,27 5,47 -1,24
1970 -0,34 0,26 3,86 8,66 11,86 18,38 21,99 20,60 16,19 9,89 -1,13 1,55
1971 0,96 -0,34 1,06 6,76 13,26 18,37 19,59 21,50 14,66 9,07 4,46 0,57
An Indicele ISH la statia Bacau

1962 -6.14 -5.24 -3.44 4.56 -6.83
1963 -13.54 -7.43 -2.84 5.47 -7.12
1964 -10.44 -5.44 -2.95 1.56 -3.22
1965 -6.08 -9.08 -1.03 -0.63 -2.84
1966 -7.73 -0.14 2.47 0.67 -5.14
1967 -8.74 -5.94 1.76 3.16 -3.84
1968 -6.74 -9.62 0.77 1.3 -0.73
1970 -5.04 -2.56 -1.27 3.46 -1.74
1971 -3.63 -2.84 -1.23 1.07 -0.04
1972 -6.54 -2.24 1.6 2.86 -4.74
39
An Indicele ISH la statia Barlad
1962 -7.24 -3.44 -1.74 0.76 -4.43
1963 -8.54 -5.24 -1.84 0.36 -1.22
1964 -9.24 -5.74 -2.24 1.46 -2.23
1965 -4.34 -4.14 -1.74 1.36 -1.63
1966 -7.04 -4.94 0.46 1.65 -1.42
1967 -7.13 -0.73 -0.34 1.16 -4.54
1968 -7.24 -3.54 -0.94 0.56 -0.44
1969 -7.44 -4.24 -1.75 2.36 -1.71
1970 -5.44 -2.34 -1.74 1.56 -1.34
1971 -4.27 -3.22 -1.78 3.97 0.36
1972 -5.21 -5.03 -1.13 1.46 -1.13
Indicele Scharlau hibernal (ISH) se poate calcula numai pentru valori ale umezelii relative mai
mari de 40%si temperatura aerului (masurata la termometrul uscat) cuprinsa intre -5°C si +6°C. . Tabelul
de mai sus cuprinde valorile indicelui hibernal, care se calculează pentru lunile reci, începând din
noiembrie până în martie. Acesta se încadrează de la valori de confort bioclimatic cu valori peste 0°C și
coborând pâna la valori de -3°C indicând un disconfort bioclimatic accentuat.
În urma calculării indicelui Scharlau atât pentru staţia meteorologică Bacau cât şi pentru cea de la
Barlad ,se poate observa că ambele se încadrează într-o arie de disconfort bioclimatic accentuat în lunile
de iarna (decembrie,ianuarie şi februarie,) când valorile indicelui scad mult sub pragul de ,,-3”unităţi .
Diferenţa intervine în luna noiembrie ,atunci când Bacau se încadrează în aria de confot bioclimatic( 4.56
unităţi) pe când Barladul ,in luna decembrie în aria de disconfort moderat,valorile alternand cu cele
incadrate intr un discomfort accentuat.
10.Indicele puterii de racire a vantuluiTabel nr. 14

Tecuci
T p.r
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An (◦C)
1962 952.83 1078.44 1079.28 966.29 985.69 1017.44 969.22 954.29 967.88 966.29 956.35 1091.91 998.83 5.37
1963 1081.33 1016.94 1001.79 980.92 972.42 936.58 960.38 896.50 858.04 908.50 912.30 1018.34 962.00 5.67
1964 969.75 1032.68 969.45 1014.72 1061.14 954.99 998.74 944.15 974.62 915.45 906.23 933.48 972.95 6.25
1965 1009.63 968.35 1010.74 1029.64 1021.64 930.33 987.33 944.65 932.33 933.30 975.39 970.25 976.13 5.25
1966 1017.54 1028.18 958.95 996.03 1009.82 946.55 992.44 935.78 934.03 943.18 937.50 935.78 969.65 7.21
1967 1026.14 1059.47 945.43 992.39 986.19 916.08 928.13 913.68 909.85 951.65 943.63 944.10 959.73 6.41
1968 1029.42 956.58 980.88 944.08 965.68 928.63 906.65 937.38 960.89 875.49 984.22 837.46 942.28 7.51
1970 913.13 991.22 966.15 1045.17 1005.64 916.18 941.65 899.00 934.43 902.93 928.78 926.55 947.57 7.15
1971 997.42 1013.84 981.98 986.42 954.35 944.95 994.64 899.10 935.93 941.53 915.40 947.73 959.44 6.29
1972 975.45 965.45 939.30 958.05 967.78 994.04 920.90 914.98 822.16 989.52 914.20 918.90 940.06 6.77
40
Adjud
T p.r
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An (◦C)
1962 945.80 1027.72 1075.14 991.49 973.42 971.52 936.58 954.89 980.52 931.80 895.31 1049.85 977.84 5.75
1963 1057.15 1011.93 1013.94 1005.44 978.92 899.30 940.95 888.53 848.48 900.23 859.08 994.92 949.91 5.67
1964 1008.89 1063.65 934.38 991.89 1022.14 934.78 949.65 930.43 962.09 882.44 819.56 875.04 947.91 6.44
1965 944.20 1007.09 1005.53 1007.84 999.64 856.34 928.43 827.32 839.18 837.12 864.58 884.79 916.84 6.48
1966 914.93 873.04 944.93 978.02 1015.18 979.02 968.62 929.03 869.39 905.70 741.17 825.76 912.07 8.95
1967 1020.44 1082.88 914.80 1026.24 980.22 916.28 913.68 845.38 858.54 890.61 896.51 920.70 938.86 6.78
1968 1034.78 976.99 946.53 970.68 972.32 981.59 882.51 915.78 947.95 875.49 965.15 896.04 947.15 7.19
1970 1016.74 1082.28 946.23 1064.34 1052.63 984.29 1040.05 988.63 1021.24 1000.23 984.42 989.62 1014.23 4.81
1971 1067.63 1066.03 989.42 1021.18 992.03 989.73 1047.33 914.98 989.09 1017.32 998.09 1023.12 1009.66 4.61
1972 1001.42 1043.80 998.89 1007.54 974.92 1006.32 955.89 970.42 905.30 1018.12 1009.24 1025.62 993.12 4.92
P.+B18:AB19r.(W/m²) Piatra Neamt

1961 1087,03 1055,97 1063,43 1075,13 1016,58 994,34 969,72 993,14 1049,93 1126,92 992,99 1138,72
1962 1078,28 1152,87 1129,07 1031,70 1035,61 964,68 981,09 954,09 1034,01 1032,95 1045,17 1142,81
1963 1142,07 1092,32 1099,91 994,09 1020,44 922,00 978,89 1028,61 1011,08 1062,44 1045,57 1056,07
1964 1117,19 1088,71 1053,77 1057,13 1000,84 928,63 962,28 993,44 1063,18 1070,53 1048,57 1041,75
1965 1049,61 1111,63 1056,85 1059,73 1000,54 963,78 1005,12 957,69 965,08 1024,74 1024,08 1015,04
1966 1121,23 1050,87 1082,91 1002,44 1050,83 995,94 967,42 1034,07 996,14 1024,40 1105,90 1090,32
1967 1086,73 1080,28 1031,64 1021,18 992,73 995,34 985,53 961,28 1016,94 994,23 1037,85 1103,70
1968 1110,63 1022,12 1066,43 1045,57 1048,73 1036,67 1020,30 993,74 1075,02 1063,64 1131,42 1074,44
1970 1054,57 1157,30 1074,48 1036,15 1061,74 964,08 1013,04 980,69 1024,10 1035,55 1060,95 1071,74
1971 1125,42 1115,49 1113,99 1037,65 1020,44 1010,98 1035,87 1002,92 1058,94 1091,01 1039,45 1089,82
An Indicele Pr la statia Bacau

1962 1120.37 1198.25 1281.13 1130.72 1057.87 1019.57 1018.07 936.18 1013.04 988.86 991.86 122
1963 1093.77 1221.74 1181.02 1100.4 1056.77 959.09 966.61 1015.27 847.3 1026.67 856.4 1042
1964 1098.85 1198.55 1056.02 1098.4 1051.36 1006.24 1026.36 1018.97 1118.63 1062.77 1103.7 1116
1965 1219.74 1244.23 1257.98 1281.57 1158.94 1199.14 1071.35 1028.56 1066.27 1065.27 1054.52 1172
1966 1112.6 1122.15 1183.52 1255.58 931.37 1020.57 1006.94 1026.96 1041.42 899.88 953.28 839
1967 1186.32 1317.05 1078.47 1193.32 1133.72 949.88 891.98 904.18 907.38 1016.24 1049.82 110
1968 1112.5 1155.22 1097.03 1034.16 1010.54 1007.34 979.16 959.69 1040.12 1055.76 1068.57 986
1970 1049.26 1118.27 1082.77 1071.47 954.28 870.75 946.68 893.38 898.38 980.61 951.58 988
1971 1000.26 1064.56 1007.74 999.14 885.1 939.18 1027.66 844.2 933.97 1029.07 952.98 922
1972 1050.96 1108.1 1088.25 1078.35 1055.57 1016.67 948.38 938.58 1012.04 1008.67 1094.13 1001
41
An Indicele Pr la statia Barlad
1962 1192.22 1267.78 1107.1 1229.63 1288.91 1112.03 1167.92 1097.97 1164.92 1121.83 1129.13 1056
1963 1170.58 1322.65 1163.58 1171.02 1249.28 1151.94 1135.64 1131.62 1179.45 1146.64 1153.64 1088
1964 1201.75 1263.08 1116.07 1221.79 1280.27 1102.85 1159.32 1105.45 1157.14 1129.42 1120.25 1072
1965 1189.12 1302.31 1179.52 1208.24 1190.72 1113.53 1127.12 1107.95 1142.74 1087.63 1104 1080
1966 1161.34 1283.23 1169.74 1177.92 1220.19 1060.77 1159.62 1099.47 1094.3 1097.4 1152.74 1016
1967 1160.74 1258.98 1186.12 1235.3 1256.28 1078.93 1094.97 1139.44 1157.84 1170.52 1104 1101
1968 1153.22 1274.73 1123.25 1206.84 1233.2 1102.75 1126.72 1153.74 1092 1072.37 1137.42 110
1969 1222.84 1247.5 1148.22 1185.55 1219.49 1042.56 1150.74 1084.03 1057.87 1097.1 1127.93 1147
1970 1248.6 1293.47 1156.34 1154.48 1209.9 1062.67 1137.24 1045.96 1050.56 1139.32 1161.08 1193
1971 1188.02 1246 1170.44 1097.4 1047.76 1054.47 1121.62 957.59 1041.82 1140.12 1118.85 1207
1972 1240.83 1240.83 1185.62 1140.02 1144.24 1095.87 1079.83 971.81 1084.93 1176.72 1176.12 1154
Indicele puterii de racire a vantului ( Wind-chill) se poate calcula numai pentru valori ale
vitezei vantului cuprinse intre 2m/s si 24m/s, la temperaturi ale aerului mai mici de +11°C.
Indicele puterii de răcire a vântului exprimă cantitativ capacitatea de toleranță calorică a
organismului uman expus la frig si se calculează pe întreaga perioadă a anului.
Concluzii
In concluzie, Centrul Meteorologic Regional Moldova are în administrare o parte din
rețeaua meteorologică de suprafață, rețeaua meteorologică reprezentând structura de bază în care
sunt efectuate măsurătorile și observațiile meteorologice și principala sursă de date
meteorologice pentru activitatea de prognoză, studii și cercetări climatice, diagnoze și schimbul
internațional de date meteorologice.
In urma analizării datelor de la cele 6 stații (Tecuci, Adjud ,Piatra Neamt, Bacau , Barlad)
am remarcat următoarele constatări cu privire la principalii parametri climatici:
-oscilatiile neregulate in distributia temperaturii medii anuale a aerului se datoreaza in

principal actiunii maselor de aer cu origini si caracteristici diferite supuse unor efecte de
continentalizaee sau, chiar si de umidificare. Astfel, termperaturile aerului in Podisul Moldoveii
au o repartitie neuniforma;
-presiunea atmosferica prezinta astfel un regim variabil si o repartitie neuniforma ca

urmare a incalzirii diferentiate a supraferei terestre, reprezentand cauza principala a dinamicii
aerului, Totodata, am dedus ca repartitia spatiala este strans legata de altitudinea reliefului.
42
Bibliografie:
1. Anuar meteorologic (1961-1972)

2. Clima Romaniei
3. http://www.meteoromania.ro
4. http://inmh.ro/anm/images/centre/descriereCMR.pdf
5. https://www.meteoblue.com
43

Biometeo Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biometeo Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘȚI

PORTOFOLIU LA DISCIPLINA BIOMETEOROLOGIE

Lazăr Sandra Georgiana

Vasile Ana Teodora

Centrul Meteorologic Regional Moldova (C.M.R. Moldova)

C.M.R. Moldova este o structură teritorială aflată în subordinea Administrației Naționale

Centrul Meteorologic Regional Moldova are în administrare o parte din rețeaua

Din punct de vedere al dotării cu echipamente meteorologice, la toate stațiile măsurătorile

Fig 2. Stațiile meteorologice

Adjud (Județul Vrancea)

Principalele atribuții pe care le stațiile le îndeplinesc sunt:

- efectuarea de observații și măsurători meteorologice, conform standardelor Organizației

- datele provenite din observațiile și măsurătorile meteorologice efectuate la stațiile și posturile

Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală (partea

Staţia meteorologică Tecuci

 Temperatura medie anuală a fost de 11,1 0C;

 Temperatura maximă absolută a fost de 40,40 C, înregistrată în data de 7.08.2012;

 Temperatura minimă absolută a fost de – 22,5 0 C înregistrată în data de 2.02.2012

Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare şi cristalizare a

Staţia meteorologică Tecuci

 Suma anuală – 543,9 l/mp;

 Cantitatea maximă în 24 ore – 48,4 l /mp înregistrată în data de 3.12.2012

Precipitaţiile atmosferice fiind un element meteorologic dificil de măsurat, comportă

Judeţul Neamţ are în componenţă 2 municipii, 3 oraşe şi 78 de comune.

Vecini: • la nord şi nord-vest judeţul SUCEAVA

• la est judeţele IAŞI şi VASLUI • la sud judeţul BACĂU

• la vest judeţul HARGHITA

Principalele unităţi muntoase, amplasate în vestul judeţului, sunt:

• Masivul Ceahlău, cu înălţimea maximă de 1907 m;

• M-ţii Bistriţei, cu masivul Grinţieş de 1757 m şi o parte a masivului Budacu;

• M-ţii Tarcău, la sud de valea Bicazului şi la est de valea Dămucului, cu înălţimea

Fig 3. Evoluția demografică a orașului Tecuci

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Adjud se ridică la

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Piatra-Neamț se

La recensământul din 18 martie 2002, Bacăul număra 175.500 de locuitori, structura

Stația meteorologică Adjud

Statia meteorologica Bacau

Stația meteorologică Tecuci

Referitor la presiunea atmosferică, valoarea maximă a mediei lunare s-a înregistrat în

Indicii bioclimatici ai tipurilor de confort si disconfort bioclimatic

1. Indicele temperaturii efectiv-echivalente (°C)

An Indicele TEE la statia Bacau

An Indicele TEE la statia Barlad

2.Indicele termo-higrometric (°C)Tabel 6

Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

An Indicele THI la statia Bacau

Indicele termohigrometric (THI) reprezinta o varianta aproximativa de calcul a indicelui

3.Indicele de disconfort THOM (°C)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An

Di Thom (°C) PIATRA NEAMT

An Indicele THOM la statia Bacau

Indicele Thom descrie condițiile de disconfort fiziologic cauzate de umiditatea la cald și

Dincolo de acest interval, indicele atribuie întotdeauna "bunăstarea" valorilor de

4.Indicele de tensiune relativă (unități)

RSI (unitati) Piatra Neamt

An Indicele RSI la statia Bacau

5.Indicele de căldură (°F)

HI (°F) Piatra Neamt

An Indicele HI la statia Bacau

HUMIDEX (°C) Piatra Neamt

An Indicele HUMIDEX la statia Bacau

7.Indicele SIMMER de varăTabel nr. 11

SSI (°C) Piatra Neamt

An Indicele SSI la statia Bacau