BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Cartografierea: Cartografie

ORGANIZAREA
DE STAȚII METEOROLOGICE NAȚIONALE ȘI INTERNAȚIONALE

- Proiect la disciplina Meteorologie -

Proiect realizat de:

Prundaru Georgiana Daniela
Grupa: 112

BUCUREȘTI
- 3 noiembrie 2019 -
 
Organizarea
Organizarea unei
unei stații
stații meteorologice
meteorologice

Organizația
Organizația Meteorologică
Meteorologică Mondială
Mondială

Administrația
Administrația Națională
Națională de
de Meteorologie
Meteorologie

Organizarea
Organizarea unei
unei stații
stații meteorologice
meteorologice

Componentele
Componentele stației
stației meteorologice
meteorologice

Organizarea
Organizarea rețelei
rețelei de
de stații
stații meteorologice
meteorologice

Amplasarea
Amplasarea și
și densitatea
densitatea stațiilor
stațiilor în
în teritoriu
teritoriu

Rolul
Rolul posturilor
posturilor și
și stațiilor
stațiilor în
în realizarea
realizarea observațiilor
observațiilor meteorologice
meteorologice

Durata
Durata perioadei
perioadei de
de observație
observație

Bibliografie/Surse
Bibliografie/Surse
 Organizarea de stații meteorologice

- constituie un organism/sistem relațional de coordonare în linii

mari a activității din domeniul meteorologiei la nivelul unui stat sau
la scara întregii lumi și a elaborării de indicații științifice cu privire
la modul în care trebuiesc realizate observațiile asupra diferiților
parametri atmosferici-

 Scoala Nationala de Meteorologie (SNM), in conformitate cu prevederile Legii 216/2004,

infiintata in cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie, reprezinta sucursala abilitata si
responsabila cu organizarea si coordonarea sistemului national de formare si pregatire
profesionala in domeniul meteorologiei, climatologiei, fizicii atmosferei si are urmatoarele
responsabilitati:

 Institutionalizarea
educatiei (selectionare, formare si perfectionare) in domeniul
meteorologiei pentru utlizarea eficienta la nivel national si international / regional a
peformantelor tehnologice din dotarea Administratia Nationala de Meteorologie;

 Pregatirea utilizatorilor de date si informatii meteorologice pentru valorificarea eficienta a

acestora;

 Reglementarea promovarii profesionale pe baza rezultatelor obtinute la absolvirea

programelor de formare si / sau pregatire profesionala.
 Organizațția Meteorologică Mondială

Dezvoltarea pe arii cât mai întinse, de dimensiuni continentale a proceselor atmosferice a

impus ca pe o necesitate cooperarea celor mai multe state ale lumii în acțiunea de cercetare
permanentă a atmosferei.
Astfel a fost înființată Organizația Meteorologică Internațională în anul 1887, în Europa.
Iar în martie 1951 a luat ființă la Paris Organizația Meteorologică Mondială (OMM) ca
organizație specială a Organizației Națiunilor Unite .
La 30 iulie 1884 a fost înființat Institutul Meteorologic Central, acesta reprezentând unul
dintre cele mai vechi institute științifice românești cu activitate neîntreruptă.
În anul 1970, Institutul Meteorologic este redenumit ca Institut de Meteorologie și
Hidrologie, funcționând în cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și a
Apelor.

În România, în principalele orașe dunărene, în perioada 1880-1882, 12 stații meteorologice.

Organizația Meteorologică Mondială~~ inițiază și
coordonează acțiuni de cercetare simultană, la scara
lumii a unor fenomene meteorologice și geofizice.

Astfel de acțiuni au fost cele din cadrul~~

“Anului Geofizic Internațional “(1957-1958) caracterizat printr-o intensă printr-o intensă
activitate solară,
“Anilor Internaționali ai Soarelui Calm” (1964 și 1965) caracterizați printr-o activitate
solară slabă,
“Veghei Meteorologice Mondiale” (din 1967), etc.
 Administrația Națională de Meteorologie

Administrația Națională de Meteorologie (Meteo Romania) este singura

instituție română de meteorologie.

 Membră fondatoare a Organizației Meteorologice Mondiale

 (World Meteorological Organization – WMO)

 Decembrie 2003, membră a Centrului European de Prognoză

 (European Centre for Medium-Range Weather Forecasts – ECMWF).

 Pricipalul
domeniu de activitate al agenției îl constituie observațiile
meteorologice și climatologie necesare dezvoltării social-economice a României
și integrării acestei activități în sistemul de convenții și relații internaționale.
 În
afara secțiilor, laboratoarelor și sectoarelor menționate, există, de
asemenea, și o stație de prelucrare mecanizată a datelor, reprezentând
un serviciu auxiliar.

 Institutul, cu sediul în București

 coordonează și controlează activitatea unei rețele vaste, alcătuită din 167 de unități
meteorologice repartizate destul de uniform pe teritoriul țării.

 Rețeaua respectivă este împărțită în 7 sectoare de meteorologie și hidrologie

 sediile în București, Cluj, Craiova, Iași, Oradea, Sibiu și Timișoara.

Secția de fizică a atmosferei – care este formată din 4 laboratoare

 Laboratorul de difuzie turbulentă, radioactivitate și chimia aerului;

 Laboratorul de radiometrie, electricitate și fizica norilor;

 Laboratorul de aerologie;

 Laboratorul de agrometeorologie.

 Secția de climatologie și aparatură meteorologică

 care se compune din 2 sectoare și un laborator

 Sectorul de climatologie generală;

 Sectorul de climatologie fizică și microclimă;

 Laboratorul de aparatură meteorologică și climatologie tehnică.

 Bibliografie

× 2015, Statia meteo, https://www.slideshare.net/AlexandraNiu/staia-meteo

× Organizarea de stații meteorologice, https://www.academia.edu/29490570/Organizarea_de_sta%C8%9Bii_meteorologice?auto=download

× 2014, Organizarea unei statii meteo, https://www.scribd.com/document/197737592/organizarea-unei-statii-meteo-docx

× 2018, Administrația Națională de Meteorologie, https://ro.wikipedia.org/wiki/Administrația_Națională_de_Meteorologie

 Reţeaua naţională de observaţii şi
măsurători meteorologice
În cadrul rețelei naționale de stații meteorologice de suprafață sunt derulate
programe de
observații și măsurători asupra parametrilor atmosferei joase și a suprafeței solului
după cum urmează:
- temperatura aerului, presiunea atmosferică, directia si viteza vantului, umezeala aerului,
O temperatura suprafetei solului, precipitatiile, nebulozitatea, vizibilitatea orizontală a atmosferei,
depuneri solide, grosimea si densitatea si echivalentul in apa al stratului de zăpadă, durata de
s strălucire a Soarelui, fenomene meteorologice, avertizari la aparitia fenomenelor meteorologice
t
severe;
a
ț
- temperatura apei mării, inălțimea și frecvența valurilor
i (de la 5 stații meteo situate în zona litoralului);
e - temperatura minimă, maximă și medie a solului
m (la suprafată și adâncimi în sol de 5, 10, 20, 50 si 100 cm);
e - umiditatea solului la adâncimile de 0-20 cm, 0-50 cm și 0-100 cm și date calendaritice specifice
t culturilor de grâu de toamnă și porumb în sezonul activ de vegetație (Martie-Noiembrie);
e - observații fenologice în platformele agrometeorologice specializate, observații privind starea
o fitosanitară și elemente de productivitate la specii de câmp
r (orz, grau, rapita, porumb, floarea-soarelui, etc.)
o Pomiviticole:
l
(de la 55 stații meteorologice cu program agrometeorologic);
o
g
i - cantitatea zilnică de precipitații, grosimea stratului de zăpadă, tipul și durata fenomenelor
c meteorologice și avertizări în condițiile producerii fenomenelor meteorologice severe
ă
s (de la 64 posturi pluviometrice).
Vă
mulțumesc!