Arii protejate in judetul Prahova

Pe teritoriul Prahovei, s-au identificat nu mai puțin de 134 de arii naturale protejate de
importanță locală, 14 arii naturale protejate de importanță județeană, dar și rezervații naturale de
importanță națională și de importanță europeană.. În Prahova se gasesc habitate naturale, specii
de floră și faună sălbatice de interes comunitar: Parcul Natural Bucegi (ce include ariile protejate
Abruptul Prahovean, Munții Colții lui Barbeș, punctual fosilifier Plaiul Hoților), Ciucaș, Pădurea
Glodeasa, Lacul Bâlbâitoarea, Stânca Tohani, Pădurea Plopeni, Cheile Doftanei, precum şi o arie
de protecție specială avifaunistică – Câmpia Gherghiței și o arie naturală protejată complex –
Coridorul Ialomiței, Este vorba despre zone de o rară frumusețe, cu plante și ecosisteme rare.
Codrul secular Glodeasa (544 ha), aflat pe raza comunei Valea Doftanei, conservă o veche
pădure de fag, în amestec cu plante rășinoase din specia Abies alba, exemplarele arboricole
având înălțimi de 30-35 de metri. Este considerată o pădure cvasi-virgină, printre puținele de
acest fel din țară. Printre speciile ocrotite de lege aparținând faunei din zonă se regăsesc: Ursus
arctos, Bombina variegata (o specie de broască), Triturus montandoni (o specie de şopârlă).
Lacul Bâlbâitoarea sau Lacul fără Fund (3 ha) din comuna Bătrâni are zone cu turbării active
(zone mlăştinoase, bogate în vegetaţie, din ale căror resturi se formează turba – un tip de
cărbune) și este situat în cea mai sudică parte a continentului european. Printre speciile de plante
protejate de lege se află Roua cerului – o plantă carnivoră unică în România. Pădurea Plopeni (91
ha) are între 100 și 200 de ani, fiind formată din stejar, specie care în mod obișnuit se întâlnește
la altitudini mai mari. În Prahova, arii considerate de importanță națională, declarate astfel într-o
serie de acte normative, sunt: Arinișul de la Sinaia – o zonă în care predomină arinul și salcia,
Tigăile din Ciucaș – o asociere unică de stânci sub formă de turnuri, stâlpi, ciuperci, căpățâni de
zahăr și Muntele de Sare de la Slănic. Printre rezervațiile naturale de importanță județeană se
numără: rezervația paleontologică Marnele roșii de la Gura Beliei din Comarnic, rezervația
forestieră Cocorăștii Mislii, Rezervația naturală complex Stânca Tohanilor – Gura Vadului,
Rezervația floristică și peisagistică Pădurea de mesteacăn – Măneciu, Rezervația naturală
complex Valea Rea-Sinaia, rezervațiile hidrologice Baia Verde, Baia Roșie, rezervația geologică
Piatra Verde Slănic, rezervația geologică și peisagistică numită Cheile Secăriei, Lacul Paltinu și
rezervația Foile verzi de la Valea Doftanei.

APE SULFUROASE ŞI VULCANI NOROIOŞI

Lista ariilor protejate de interes local este impresionantă, multe dintre acestea fiind cunoscute
doar de localnici, pentru că nu sunt promovate de către autorități.Nu există localitate în care să
nu existe măcar un arbore considerat monument al naturii, datorită vechimii sau rarității în zona
respectivă. Exemple ale unor localități cu zone protejate. În Aluniș, de exemplu, există
rezervația naturală Ghioaca – Valea Cireșului – o pădure seculară în care predomină fagul,
stejarul, teiul, carpenul – și rezervația hidrologică Valea Cărpinoasa, ce cuprinde trei izvoare
sulfuroase, utilizate în terapia bolilor digestive, dar și rezervația naturală geologică și geomorfică
Unghia Mică. În Azuga, pe lângă poienile cu narcise, există trei zone cu valoare peisagistică
deosebită: Unghia Mare, Unghia Mică, Valea Turcului.
Pe teritoriul comunei Apostolache se află șapte stejari seculari, cu o vechime de 300-400 de ani
și câteva rezervații naturale. Una dintre acestea conține gropi cu apă sărată și gropi cu nămol
sulfuros, ce emană un miros neplăcut, ceea ce explică vechea denumirea dată de localnici: “Pute
rău”, păstrată și în ziua de astăzi. Locuitorii din Breaza se pot lăuda cu rezervația paleontologică
Marnele de la Gura Beliei și cu un parc natural, iar pe teritoriul comunei Brebu sunt mai multe
rezervații, printre care una intitulată Nemernicul .La Cosminele există un stejar de 200 de ani,
izvoare cu apă sărată, un izvor cu apă sulfuroasă, zăcăminte cu sare și sulf, dar și un lac cu apă
dulce. Astfel de izvoare se găsesc și în alte localități, printre care și Jugureni, unde mai există
rezervații forestiere, paleontologice, copaci seculari, dar și o… stâncă pe care se află inscripții
chirilice. Și comuna Tătaru se regăsește printre localitățile bogate în arii naturale protejate
(hidrologice, peisagistice, geomorfologice), iar în partea de sud a comunei, la granița cu comuna
Gornet Cricov, există chiar vulcani noroioși inactivi.