Departamenul III

Disciplina Fiziopatologie

FIZIOPATOLOGIE
BFKT anul I

LP_06
Explorarea SERIEI ERITROCITARE
Diagnosticul ANEMIILOR
2023
 OBIECTIVE EDUCAŢIONALE

La sfârşitul acestei lucrări practice, studenţii trebuie să:

▪ Recunoască manifestările clinice ale unei anemii.
▪ Solicite și să interpreteze investigațiile uzuale necesare diagnosticului și
clasificării morfo-funcționale a anemiilor.
▪ Solicite investigațiile speciale necesare stabilirii etiologiei anemiilor
micro-, macro- și normocitare.

2
 CUPRINS
I. Anemiile
▪ Definiție
▪ Manifestări CLINICE PRINCIPALE
▪ Etapele DIAGNOSTICULUI
A. Investigații UZUALE în diagnosticul ANEMIILOR
▪ Clasificarea MORFOLOGICĂ a ANEMIILOR
▪ Clasificarea FUNCȚIONALĂ a ANEMIILOR
B. Investigații SPECIALE în diagnosticul ANEMIILOR
▪ Diagnosticul ETIOLOGIC al ANEMIILOR
II. Cazuri CLINICE
III. TAKE HOME MESSAGES!
3
 I. Anemiile – Definiție
❑Definiţie: afecțiuni ale sângelui definite prin scăderea concentrației de
HEMOGLOBINĂ și/sau scăderea numărului de ERITROCITE

4
 I. Anemiile – Manifestări CLINICE PRINCIPALE

❑ Simptome GENERALE
− astenie
− dispnee de efort
− palpitații
− ameţeli
❑ Semne GENERALE
− paloarea tegumentelor şi a mucoaselor
− tulburări trofice ale pielii și mucoaselor
− tahicardie
− hipotensiune arterială
❑ Semne SPECIFICE (anemii hemolitice)
− icter (colorarea galbenă a tegumentelor și
mucoaselor)
− splenomegalie (mărirea splinei cu
hipersplenism constând în distrugerea
exagerată a eritrocitelor)
5
 I. Anemiile – Etapele DIAGNOSTICULUI
Etapele DIAGNOSTICULUI
A. Investigații UZUALE
a. Hemograma
b. Frotiul de sânge PERIFERIC
c. Numărul de RETICULOCITE
B. Investigații SPECIALE
Obiective
▪ Identificarea tipului morfologic
Clasificarea MORFOLOGICĂ
a ANEMIILOR
▪ Confirmarea tipului morfologic
▪ Identificarea caracterului
regenerativ / aregenerativ
 Clasificarea FUNCȚIONALĂ
a ANEMIILOR
▪ Monitorizarea răspunsului la
terapia antianemică
▪ Identificarea / confirmarea
ETIOLOGIEI în majoritatea
anemiilor
6
I. Anemiile – Etapele DIAGNOSTICULUI

A. Investigații UZUALE
a.Hemograma
b.Frotiul de SÂNGE PERIFERIC
c. Numărul de RETICULOCITE

7
 a) HEMOGRAMA
❑Definiție: determinarea, cu ajutorul ANALIZORULUI AUTOMAT, a constantelor
eritrocitare DIRECTE și INDIRECTE din sângele venos periferic
a. Constante eritrocitare DIRECTE
Parametru Valori normale Valori 
Nr.E (RBC) − sex M: 4,4−5,9 mil/mm3 (4.4-5.9 x 106/L) A
− sex F: 3,7−5,5 mil/mm3 (3.7-5.5 x 106/L) N
Hb (HGB) − sex M: 15,5 ± 2 g/dL (13,5 – 17,5 g/dL) E
− sex F: 14 ± 2 g/dL (12-16 g/dL) M
Ht (HCT) − sex M: 47  5% (42−52%) I
− sex F: 45  5% (40−50%) E
Nr.E = Nr. total de eritrocite, Hb = hemoglobină, Ht = hematocrit

❑ Clasificarea WHO (World Health Organisation) a SEVERITĂȚII anemiilor:

− Uşoară: Hb  10 g/dL (13,5 g/dL la sexul M,  12 g/dL la sexul F)
− Moderată: Hb = 8-10 g/dL
− Severă: Hb  8 g/dL 8
 a) HEMOGRAMA

b. Constante eritrocitare INDIRECTE

Parametru Valori NORMALE Valori  Valori 
VEM (MCV) 80 – 100 Normocitoză Microcitoză Macrocitoză
µm3 (fl) (E cu volum normal) (E mici) (E mari)
HEM (MCH) 27 - 33 Normocromie Hipocromie -
pg/E (E normal colorate) (E palide)
CHEM (MCHC) 33 – 36
g/dL
• VEM (volum eritrocitar mediu) = volumul/mărimea medie a unui eritrocit
• HEM (hemoglobina eritrocitară medie) = concentrația medie de hemoglobină a unui
eritrocit
• CHEM (concentrația de hemoglobină eritrocitară medie) = concentrația medie de
hemoglobină în 100 ml (1 dL) de sânge

fl = femtolitri = 10-15 litri

pg = picograme = 10-12 grame 9
 a) HEMOGRAMA
❑Exemplu: Interpretați următoarea hemogramă pentru un subiect de sex F

Nr.E = 5,29 x 106/L

Hb = 16,2 g/dL
Ht = 47%
VEM = 88,7%
HEM = 30,7 pg/E
CHEM = 34,5 g/dL

Interpretare: 10
 a) HEMOGRAMA
❑Exemplu: Interpretați următoarea hemogramă pentru un subiect de sex M

Nr.E
Hb 
Ht
VEM 
HEM
CHEM 

Interpretare:
11
 a) HEMOGRAMA
❑Exercițiu: Interpretați următoarea hemogramă pentru un subiect de sex M

Nr.E

VEM

CHEM

Interpretare:
12
 a) HEMOGRAMA
❑Exercițiu: Interpretați următoarea hemogramă pentru un subiect de sex M

Nr.E
Hb
Ht
VEM

CHEM

Interpretare:
13
 b) FROTIUL de SÂNGE PERIFERIC
❑Definiție: evaluarea, în MICROSCOPIE OPTICĂ a modificărilor morfologice de
mărime, formă și culoare a eritrocitelor din sângele venos periferic

Frotiul de sânge periferic este OBLIGATORIU pentru diagnosticul morfologic al

anemiei atunci când Hb  8 g/dL !

Hematie

Neutrofil
Trombocit

Frotiu de sânge periferic

14
 b) FROTIUL de SÂNGE PERIFERIC

Anemie Anemie Anemie

MICROCITARĂ NORMOCITARĂ MACROCITARĂ 15
 c) Nr. de RETICULOCITE (Rt)
❑ Definiţie: numărul de reticulocite (eritrocite tinere) determinat, prin MICROSCOPIE
OPTICĂ, pe un frotiu din sângele venos periferic

❑ Valoare NORMALĂ:
% Rt = 0,5 -1,5% din totalul eritrocitelor

❑ Valoare CLINICĂ: reflectă capacitatea de

regenerare a seriei eritrocitare de către
măduva osoasă hematogenă (MOH) Reticulocite

 În prezența anemiei,%Rt trebuie corectat la

Nr.TOTAL de E (RBC)  Rt corectată (Rtc)
Rtc = %Rt x (Ht pacient/45)
• Dacă %Rtc  3% = RETICULOPENIE
Anemie AREGENERATIVĂ (MOH nu
poate asigura Nr. normal de eritrocite!)
• Dacă %Rtc  3% = RETICULOCITOZĂ
Anemie REGENERATIVĂ
Frotiu SÂNGE PERIFERIC:
1. Număr scăzut de hematii
2. Hematii normale sub aspect
morfologic
3. Număr crescut de reticulocite
(reticulocitoză)
 Anemie normocitară
normocromă REGENERATIVĂ
16
 I. Anemiile - Clasificarea MORFOLOGICĂ a ANEMIILOR

Clasificare MORFOLOGICĂ Cauzele ANEMIEI

1. ANEMIA MICROCITARĂ a. Anemia FERIPRIVĂ
HIPOCROMĂ  Deficit absolut de FIER prin:
Nr.E, Hb, Ht  − Pierderi  în HEMORAGII CRONICE:
VEM  • Digestive: medicația anti-inflamatorie
CHEM, HEM  (gastrite erozive, ulcer gastro-duodenal),
cancer gastric / colon, varice esofagiene
la cirotici
• Ginecologice: menoragii/metroragii
− Aport /Cerere  − la copii, gravide,
vârstnici
b. Anemia SIDEROBLASTICĂ
 Deficit relativ de FIER prin scăderea
înglobării fierului în structura hemoglobinei
în:
Frotiu SÂNGE PERIFERIC
− Alcoolismul cronic
Hematii MICI și PALIDE
− Medicamente 17
 ANEMIA POSTHEMORAGICĂ
Endoscopie digestivă
❑ Cauze de ANEMIE FERIPRIVĂ pentru diagnostic !
▪ Cale DIGESTIVĂ
− Hematemeză (vărsături cu sânge)
− Melenă (scaune cu sânge digerat)
− Hematochezie (scaune cu sânge proaspăt)
− Hemoragii oculte! (scaune cu hematii vizibile doar la microscop)
▪ Cale URINARĂ
− Hematurie (sânge în urină)
▪ Cale RESPIRATORIE - ORL
− Hemoptizie (spută cu sânge)
− Epistaxis (hemoragie nazală)
▪ Cale GENITALĂ
− Menoragie (menstruații abundente)
− Metroragie (sângerări vaginale înafara menstruației)
18
 I. Anemiile - Clasificarea MORFOLOGICĂ a ANEMIILOR

Clasificare MORFOLOGICĂ Cauza ANEMIEI

2. ANEMIA MACROCITARĂ a. Anemia prin deficit de vit.B12
NORMOCROMĂ (megaloblastică)
• Aport : alimentație strict
Nr.E, Hb, Ht 
vegetariană
VEM 
• Absorbție :
CHEM, HEM N
o Anemia Addison-Biermer
(pernicioasă) = scăderea producției
de factor intrinsec în gastrita
cronică autoimună
o Sindroame de malabsorbție
Neutrofil (rezecții intestinale)
hipersegmentat b. Anemia prin deficit de acid folic
Frotiu SÂNGE PERIFERIC • Aport : alcoolism cronic
Hematii MARI, NORMAL COLORATE • Necesar : sarcină 19
 Anemia PERNICIOASĂ Addison – Biermer
❑Definiție: gastrită cronică atrofică indusă prin mecanism autoimun:
▪ cu distrugerea celulelor parietale gastrice care produc factor intrinsec (FI)
▪ cu apariția Auto-Ac în sânge:
− Anti-celule parietale gastrice
− Anti-factor intrinsec (FI)
 Absorbția Vit.B12
1. FI, produs de celulele parietale ale mucoasei
gastrice, fixează și transportă Vit. B12 până la
nivelul ileonului unde se fixează pe receptori
specifici
2. Complexul (Vit.B12 + FI + Receptor) este captat
în enterocit (endocitat) unde Vit.B12 este separată
de FI
3. Vit.B12 este fixată pe transcobalamina II și
trecută în sânge pentru a fi transportată la:
− Ficat → pentru depozitare
− MOH → pentru hematopoieză 20
 I. Anemiile - Clasificarea MORFOLOGICĂ a ANEMIILOR

Clasificare MORFOLOGICĂ Cauza ANEMIEI

3. ANEMIA NORMOCITARĂ a. Anemia prin DEFICIT al MOH
NORMOCROMĂ Anemia APLASTICĂ
Nr.E, Hb, Ht  Anemia din LEUCEMII
Anemia din BOLILE INFLAMATORII CRONICE
VEM Normal
Anemia din BOALA CRONICĂ DE RINICHI (BCR)
CHEM, HEM N b. Anemiile HEMOLITICE

Pancitopenia din H
anemia aplastică ! E
M
• Nr  de eritrocite O
• Nr  leucocite L
• Nr.  trombocite I
Z
Frotiu SÂNGE PERIFERIC Maturarea progenitorilor are loc sub Ă
Hematii NORMALE ca mărime acțiunea ERITROPOIETINEI (EPO)
și culoare, dar în Nr. secretată de RINICHI !! 21
 I. Anemiile - Clasificarea FUNCȚIONALĂ a ANEMIILOR
%Rtc: < 3% = reticulopenie %Rtc:  3% = reticulocitoză
Anemie AREGENERATIVĂ Anemie REGENERATIVĂ

Anemie
Anemie APLASTICĂ HEMOLITICĂ Monitorizarea
(prin înlocuirea MOH cu țesut adipos) (prin scurtarea terapiei
duratei de viață antianemice
a eritrocitelor)

▪ Anemia FERIPRIVĂ după tratamentul

cu FIER
▪ Anemia ADDISON-BIERMER după
tratamentul cu vit.B12
▪ Anemia din BCR după tratamentul cu
eritropoietină (EPO)
▪ Anemia aplastică după TRANSPLANT
de MOH 22
 I. Anemiile – Etapele DIAGNOSTICULUI

B. Investigații SPECIALE
a.Diagnosticul ETIOLOGIC ale ANEMIILOR MICROCITARE
❑Parametrii serici ai FIERULUI
❑Frotiul de SÂNGE MEDULAR
b.Diagnosticul ETIOLOGIC al ANEMIILOR MACROCITARE
❑Dozarea vitaminelor B12 și a acidului folic în ser
❑Dozarea Auto-Anticorpilor din plasmă
c. Diagnosticul ETIOLOGIC al ANEMIILOR NORMOCITARE
❑Frotiul de SÂNGE MEDULAR
23
 a) Diagnosticul ETIOLOGIC al anemiilor MICROCITARE
1. Parametrii SERICI ai METABOLISMULUI FIERULUI
Parametri serici Semnificație
Feritina serică ▪ Provine prin fixarea fierului pe apoferitina secretată de
Sex M: 30-400 ng/mL ficat
▪ Este direct proporțională cu nivelul rezervelor tisulare
Sex F: 15-150 ng/mL
de feritină
▪ Este primul parametru care se modifică în anemiile
determinate de alterarea metabolismului fierului
Sideremia ▪ Reprezintă nivelul de fier din plasmă
Sex M: 60-160 g/dL
Sex F: 50-150 g/dL
Transferinemia ▪ Reprezintă nivelul de transferină din plasmă, secretată
V.N: 250-450 g/dL de ficat
▪ Reflectă capacitatea totală de legare a fierului din
plasmă
▪ Este invers proporțională cu nivelul feritinei din
depozite 24
 a) Diagnosticul ETIOLOGIC al anemiilor MICROCITARE
Parametru Anemia Anemia din Anemia
feriprivă inflamații CR sideroblastică
1. Feritina serică   
2. Sideremie   
3. Transferinemie   
Transferinemie

Sideremie

A – normal, B – Anemie feriprivă, C – Anemia din bolile inflamatorii cronice (Hepcidina este o
25
proteină sintetizată de ficat care blochează fierul în depozite), D – anemia sideroblastică
 a) Diagnosticul ETIOLOGIC al anemiilor MICROCITARE
2. Studiul FROTIULUI de SÂNGE MEDULAR
 Pentru examinarea % de SIDEROBLAȘTI – eritroblaști care conțin depozite de
fier sub formă de FERITINĂ
Normal:
Sideroblaști = 20-60%

Anemia
Puncție iliacă Puncție sternală FERIPRIVĂ
= Anemie cu depozite de
fier reduse/epuizate
▪ În anemia FERIPRIVĂ
 %Eritroblaști  20%
Anemia
SIDEROBLASTICĂ
▪ În anemia SIFEROBLASTICĂ = Anemie cu depozite de
 %Eritroblaști  60% fier supraîncărcate
26
 b) Diagnosticul ETIOLOGIC al anemiilor MACROCITARE
❑Dozarea vitaminelor SERICE
Scăzute în anemiile macrocitare
▪ Vitamina B12 serică
V.N: 200 – 600 pg/mL
▪ Acidul folic seric
V.N: 3 – 16 ng/mL

❑Dozarea Auto-Anticorpilor
 Crescuți în Anemia ADDISON-
BIERMER (pernicioasă)
▪ Auto-Ac anti-celule parietale gastrice
prezenți la 90% din pacienți
▪ Auto-Ac anti-factor intrinsec
specifici, dar prezenți la 50% din
pacienți
27
 c) Diagnosticul ETIOLOGIC al anemiilor NORMOCITARE
❑Frotiul de SÂNGE MEDULAR
 Pentru diagnosticul diferențial, prin studiul CELULARITĂȚII, al
anemiei aplastice cu anemia normocitară din leucemii

MOH cu celularitate Înlocuirea MOH cu Infiltrarea MOH cu

normală țesut adipos în celule neoplazice
anemia APLASTICĂ (proliferarea malignă
a seriei leucocitare)
în LEUCEMII
28
II. CAZURI CLINICE

??

29
 Caz CLINIC 1
Următoarele investigații aparțin unui bărbat în vârstă de 62 de ani care se
prezintă pentru oboseală şi dispnee la efort. Pacientul urmează de câteva luni un
tratament cu AINS pentru dureri reumatice:
• Sideremia = 52 g/dL Feritina serică
• Transferinemia = 550 g/dL Sex M: 30-400 ng/mL
• Feritina serică = 15 ng/mL Sex F: 15-150 ng/mL

• Vitamina B12 serică = 300 pg/mL

Sideremia
• Acidul folic seric = 15 ng/mL
Sex M: 60-160 g/dL
Pacientul prezintă: Sex F: 50-150 g/dL

(a) Anemie microcitară moderată

Transferinemia
(b) Anemie sideroblastică moderată V.N: 250-450 g/dL
(c) Anemie macrocitară ușoară
(d) Pierderi de fier prin hemoragie digestivă
(e) Anemie normocitară ușoară
AINS = antiinflamatoare nesteroidice 30
 Caz CLINIC 2
O femeie în vârstă de 69 de ani se prezintă la medic pentru cefalee, astenie.
Pacienta este palidă și are TA = 90/55 mmHg. Se cunosc:
RBC = 2.12 x 106/L
HGB = 7.5 g/dL
HCT = 22%
MCV = 120 fL
MCH = 34.3 pg
MCHC = 34.9 g/dL
Pacienta prezintă:
(a) Anemie normocitară normocromă severă
(b) Anemie macrocitară normocromă severă
(c) Deficit de fier
(d) Anemie microcitară hipocromă severă
(e) Deficit de vitamină B12 sau acid folic
31
 III. Take HOME MESSAGES !

1. Care sunt investigațiile necesare

pentru clasificarea morfologică a
anemiilor?
Care este investigația necesară
2.
pentru clasificarea funcțională a
anemiilor?

3. Care sunt investigațiile uzuale și

speciale necesare pentru
diagnosticul anemiei microcitare?
4. Care sunt investigațiile uzuale și
speciale necesare pentru diagnosticul
anemiei macrocitare?
Care sunt investigațiile uzuale și
5. speciale necesare pentru diagnosticul
anemiei normocitare?
32