MONITORIZAREA PARAMETRILOR

INTRAANESTEZIC
 MONITORIZAREA HEMODINAMICĂ CAP
ECG în mai multe derivații

Analiza segmentului ST

Presiunile în artera pulmonară (CAP)

DC

RVP

ScvO2, SvO2

TA noninvaziv/invaziv

CVC
 MĂSURAREA NEINVAZIVĂ A PRESIUNII ARTERIALE
Reprezintă o indicație absolută în anestezia regională sau generală.

Măsurarea oscilometrică: Reflectă cu cea mai mare acuratețe valoarea TAM dar
supraestimează valorile scăzute și subestimează valorile
crescute ale presiunii arteriale( +/- 15 mmHg)

Palpare; Ascultație Nu sunt recomandate în practica uzuală

Poate decela doar valoarea TAS- utilă în mod special pa

Metoda Doppler pacienții cu obezitate morbidă sau șocați

Metoda tonometrică Prin plasarea unui senzor cutanat de tip traductor la

nivelul unei artere superficiale-TA bataie cu bataie

Este ineficientă la pacienții cu perfuzie periferică

Metoda pletismografică compromisă
 MĂSURAREA INVAZIVĂ A TA
1. Tehnicile anestezice însoțite de hipotensiune arterială;
2. Situațiile în care se anticipează intraoperator oscilații largi ale
INDICAȚII tensiunii arteriale;
3. Afecțiuni severe care impun necesitatea măsurării/corectării
permanente a tensiunii;
4. Pacienții care necesită multiple examinări ale gazelor din sângele
arterial.

CONTRAINDICAȚII
1. Nu prezintă circulație colaterală
2. Insuficiență circulatorie la nivelul extremității
TEHNICĂ

TEHNICA SELDINGER
MONITORIZAREA PVC
INDICAȚII
1. Administrare de fluide, medicamente
și soluții de alimentație parentereală
2. Inserția de pacemaker cardiac
3. Epurare extrarenală
CONTRAINIDCAȚII RELATIVE 1. COAGULOPATII
2. TROMBOCITOPENIE
3. TERAPIA
ANTICOAGULANTĂ/TROMBOLITICĂ
1. Tromboză
CONTRAINDICAȚII ALE LOCULUI DE PUNCȚIONARE 2. Infecție
3. Defecte anatomice ale zonei
4. Intervenție carotidiană anterioară ipsilaterală
• Pneumotorax, hemotorax, • Sepsis
chilotorax, hidrotorax • Deconectare
• Puncție arterială • Eroziune de VCS
• Leziuni vasculare • Fistulă arterio-venoasă
• Aritmii • Tromboze
• Leziuni de nerv
• Aeroembolism
• Leziuni de trahee

Complicații Complicații
precoce tardive
MONITORIZAREA FUNCȚIEI
RESPIRATORII
Pulsoximetrie

FR

Concentrația inspiratorie și expiratorie a O2, CO2

Presiunile în căile respiratorii

 PULSOXIMET
RIEde bază în monitorizarea intraanestezică,
 Standard
postoperatorie și în departamentele de urgență și terapie
intensivă
 Frecvența pulsului și saturația Hb din sângele periferic
capilar în O2(SpO2)
 Methemoglobinemia determină o citire fals de saturație
scăzută atunci când Sao2 este de fapt mai mare de 85%
și o citire fals ridicată dacă Sao2 este de fapt mai mică de
85%  perfuzia scăzută (de exemplu,
 Alte cauze ale artefactului de pulsoximetrie includ: debit cardiac scăzut, anemie
 lumina ambientală excesivă, profundă, hipotermie, rezistență
vasculară sistemică crescută),
 mișcarea,  senzor defectuos și scurgeri a
 colorantul albastru de metilen, luminii de la dioda emițătoare de
 pulsațiile venoase într-un membru lumină la fotodiodă, ocolind patul
dependent, arterial (sunting optic)
Concentrația inspiratorie și expiratorie a
O2
Masurarea concentratiei de oxigen in circuitul anestezic este
obligatorie desi nu garanteaza o oxigenare arteriala adecvata
Aparatele de anestezie sunt prevazute cu senzori de oxigen plasati pe
bratul inspirator pentru evitarea administrarii unui amestec hipoxic
Aceasta masurare a concentratiei inspiratorii si expiratorii de oxigen
utilizeaza 3 principii fizice:
PARAMAGNETICA
GALVANICA SI
POLAROGRAFICA
 Monitorizarea CO2 expirat
Capnometria reprezinta masurarea concentratiei(presiunea partiala) de CO2 din aerul
provenit din caile respiratorii, in timpul inspirului si expirului.

Capnografia reprezinta inregistrarea grafica a curbei de concentratie a CO2 expirat in

functie de timp
Acestea 2 ofera informatii importante despre:
ventilatia alveolara,
functia cardio pulmonara,
activitatea metabolica a pacientului,
functionarea circuitului anestezic,
evalurea prompta a corectitudinii IOT,
a sevrajului de ventilator si a eficientei resuscitarii cardio-pulm.
Exista 4 metode fizice de masurare a concentratiei de CO2 in gazele expirate:
SPECTROGRAFIE DE MASA
SPECTOGRAFIE RAMAN
SPECTROGRAFIA IN INFRAROSU
SPECTROGRAFIA FOTOACUSTICA
Capnometrele sunt de 2 tipuri:
Cu senzor plasat in afara circuitului anestezic ”side-stream’’ cu o nevoie de
flux de gaz cuprinsa intre 50-200 ml/min pentru a determina rezultate
corecte

Capnometre cu senzor plasat in circuitul anestezic ”main-stream”-senzor

situat intre tubul traheal si circuit, care pot determina tractiuni la nivelul
tubului traheal, colmatarea senzorului cu secretii traheale dar si arsuri
faciale ale tegumenteului care vine in contact cu senzorul incalzit.
 Aspectul fiziologic al curbei de capnografie
1 faza: perioada initiala a expirului care contine gaz din
spatiul mort anatomic si care este lipsit de CO2. Pe
masura ce aerul alveolar bogat in co2 inlocuieste aerul
spatiului mort, cantitatea de co2 creste.

A 2a faza: cresterea progresiva a concentratiei de CO2 pe

seama aerului alveolar.

Faza a 3-a: platoul alveolar expirator-reproduce

concentratia in co2 a aerului alveolar. End tidal reprezinta
valoarea cea mai crescuta, inainte de inspir. Reflecta cel
mai fidel concentratia alveolara a CO2 si prin aceasta pe
cea arteriala a CO2. Acest segment prezinta o valoare
curpinsa intre 38-42 mmHg

A 4-a faza: inspir-diluarea progresiva si scaderea pana la

anularea concentratiei de CO2.
Capnografia unui pacient cu boală pulmonară
obstructivă cronică severă. Niciun platou nu
este atins înainte de următoarea inspirație.
Gradientul dintre dioxidul de carbon (CO2) și
CO2 arterial este crescut.

Depresia în timpul fazei III indică efort

respirator spontan.
• Eșecul CO2 inspirat de a reveni la zero poate reprezenta o supapă
expiratorie incompetentă sau un absorbant de CO2 epuizat.
• Persistența gazului expirat în timpul unei părți a ciclului inspirator
semnalează prezența unei valve inspiratorii incompetente
Reducerea brusca a perfuziei pulmonare:
hipotensiune severa si rapid instalata, opreirea
cardiaca(cu mentinerea ventilatiei pulmonare) sau
producerea unei embolii pulmonare cu aer sau
tromb.

Pierderi de gaz pe durata expirului, sonda de IOT

este partial deconectata sau un balonas insuficient
umflat, masca faciala neetansa

Intubatie esofagiana, obstructie totala a tubului

endotraheal sau deconectarea completa a
circuitului de ventilatie
Setarea parametrilor ventilatorului
Moduri de ventilatie - intraanestezic
Moduri de ventilatie

CONTROL PRESIUNE
CONTROL VOLUM
 Ventilatie cu volum controlat
Ventilația cu volum controlat (VCV) este cel mai folosit mod de
ventilatie în timpul anesteziei. În VCV,volumul curent (VT) este de
obicei furnizat prin flux constant.
Parametrii de setat sunt :

1. VT
2. Frecventa respiratorie
3. Raportul inspirator/expirator (I/E)
4. Peep
5. Pmax
Avantaje/dezavantaje - VCV
 În VCV, orice modificare a compliantei sistemului respirator sau
rezistentelor va duce la modificări ale presiunii căilor respiratorii fără a
afecta livrarea volumului curent prestabilit, cu excepția cazului în care
se atinge „limita de înaltă presiune” Pmax.
 VT garantat independent de modificarile compliantei si
rezistentelor cailor respiratorii.
Setarea parametrilor in VCV

1. VT ( Volum Tidal/Curent) – se calculeaza in functie de greutatea

ideala pentru pacient. Greutatea ideala se calculeaza in functie de
inaltimea pacientului. VT ideal este 6-8ml/kgc greutate ideala
Setarea parametrilor in VCV
2. Frecventa respiratorie
Fiziologic intre 12-16 /min.
In mod uzual se folosesc frecvente intre 8- 12 respiratii pe minut.
Aceasta frecventa se mareste atunci cand sunt operatii laparoscopice
pentru a combate CO2 ul absorbit care este insuflat in cavitatea
abdominala in timpul operatiei. In acest caz se pot seta frecvente
respiratorii mai mari.
Setarea parametrilor in VCV
3. Rata Inspir/expir ( I:E)
1:2, 1:1.5, uzual se foloseste 1:2
4. Peep – positive end expiratory pressure –
Peep=5 mmH2O previne colabarea alveolelor distale in timpul
anesteziei. Se folosesc Peep uri mai mari pentru a recruta alveole noi.
5. Pmax – este presiunea maxima permisa setata. Aceasta setare
previne barotrauma. In mod uzual se seteaza la 30 mmH2O
MDCALC
2.Ventilatie controlata prin presiune
În PCV, ventilatorul produce un flux inspirator îndreptatla atingerea şi
menţinerea presiunii prestabilite încăile aeriene proximale.
Volumul curent devine dependent de presiunea prestabilită, timpul
inspirator (TI) și complianța sistemului respirator si rezistenta.
Spre deosebire de VCV, PCV nu garantează o ventilație minimă
deoarece orice modificare a complianței sistemului respirator
saurezistența va afecta livrarea volumului curent
Ventilatie controlata prin presiune-
parametrii
1. Pinsp = inspiratory pressure, presiunea inspiratory, este presiunea
livrata cu fiecare respiratie a pacientului.
2. Frecventa respiratorie
3. Peep
4. Pmax
PCV
Avantajul major al PCV este ca riscul de barotrauma este mai mic fata
de VCV .
Dezavantajul major este ca ca VT nu este garantat.