Caderina E

-glicoprot transmembranara, cu activ Ca2+ dependenta

-dom EC lung, dom citoplasmatic scurt
-la niv dom EC: 5 unit identice=dom caderinei E, unite prin
reg unde se fixeaza Ca2+ => aspectul dom EC depinde de
[Ca2+]: [Ca2+] crescuta, Ca2+ se fixeaza in reg dintre dom
caderinei E => dom EC are un aspect rigid; [Ca2+] scazuta, Ca2+
dispare din reg dintre dom caderinei E => dom EC devine
flexibil
-in prez Ca2+, moleculele de caderina E vor forma leg de tip
homofil prin dom EC
-concomitent, dom citoplasmatic interactioneaza cu elem de
citoschelet (microfilamente de actina) prin intermediul unor
proteine de legare din citoplasma periferica

Formarea zonulei occludens

-in dom lateral, sunt livrate ocludine, claudine si molecule de
adezivitate (aceste molecule au dom EC care vor interactiona
in sp EC, fr o jonc de tip sigiliu etans; dom citoplasmatice se
vor ancora la microfilamente de actina, prin intermediul unor
proteine de legare)
Aparitia zonulei occludens este considerata momentul
crucial, pt ca odata aparuta, dom membranare se separa si,
fiind o jonc etansa, ea impiedica difuziunea de proteine,
lipide de-a lungul membranei (proteinele, lipidele de la polul
apical nu ajung prin migrare la polul laterobazal si invers)
Realizarea asimetriei biochimice a membranei celulare
Inainte de crearea polaritatii, proteinele si lipidele
membranare au o distributie aleatorie. Are loc un proces de
remodelare la niv membranei.
Generarea celor 2 dom membranare nu este simultana!
Primul dom generat este cel apical.
Generarea dom apical este un proces rapid, in mom in care
se real contactele cel, se real si comp specifica a dom apical.
Generarea dom laterobazal este un proces lent, pt realizarea
acestui proces sunt necesare contacte cel extinse (adica
formarea completa a complexului jonc apical)

Domeniul apical
-protein-enzime
-proteine de transport (transportor de glucoza, aa,
aquaporine, antiport Na+-H+) si canale ionice
-dom apical este implicat in proc de abs si secretie cel
Domeniul laterobazal
-protein-enzime (Na+-K+ ATP-aza-enzima marker)
-proteine de transport si canale ionice
Se gasesc exclusiv in dom laterobazal:
-proteine de adezivitate (caderina E-dom lateral,
integrine+distroglicani-dom bazal) +proteine cu rol de R

Cum se realizeaza sortarea proteinelor catre un anumit dom

(apical sau laterobazal)?
-sortarea se face dintr-un fond comun de proteine
(proteinele sintetizate de cel+prot transmembranare
preexistente)
-sortarea se real de catre reteaua trans-Golgi si de catre un
compartim endozomal
-daca prot se depl catre dom apical, ea va trece obligatoriu
prin compartim endozomal
-daca prot se depl catre dom laterobazal, exista 2 posib:
 prot trece direct prin reteaua trans-Golgi catre dom
lateral
 compartim endozomal-retea trans-Golgi-dom lateral
Pt prot nou sintetizate:
Semnalele de sortare pt deplasarea prot catre un dom sau
altul se afla la niv prot transmembranare.
Exista o dif importanta intre semnalele de sortare pentru
domeniul apical fata de cel laterobazal.
Pt domeniul apical, semnal de sortare poate fi orice
portiune a prot transmembranare (domeniul citoplasmatic,
EC sau transmembranar).
Pt domeniul laterobazal, semnal de sortare poate fi doar
dom citoplasmatic al prot transmembranare.
Pt prot transmembranare preexistente:
Sunt internalizate, iar mai apoi livrate compartim
endozomal. Apoi fie sunt reciclate, fie sunt supuse
transcitozei. In cazul prot de care nu avem nevoie (nu caract
nici dom apical, nici dom laterobazal), acestea sunt livrate
lizozomilor, unde vor fi digerate.

Redistributia PL membranare de pe fata citosolica a

bistratului lipidic
-PIP2 si PIP3 sunt distribuiti diferit in cele 2 domenii
membranare
-dom apical: doar PIP2
-dom laterobazal: doar PIP3
-fosfataza (PTEN) este localizata doar la niv dom apical
-kinaza este localizata doar la niv dom laterobazal
-enz sunt sortate de complexele prot de polaritate si
molecule de adezivitate, PTEN-ul este recrutat de catre
caderina E si o comp a complexului Par in citoplasma apicala,
kinaza este recrutata de catre o comp a complexului Scribble
si de laminina (care se gaseste in matricea EC) in citoplasma
laterobazala

-glicosfingolipidele sunt prezente in ambele dom

membranare, insa difera cantitatea, dom apical este
imbogatit cu glicosfingolipide
-zonele bogate in glicosfingolipide pot forma cu moleculele
de colesterol plute lipidice, la nivelul plutelor lipidice exista
situsuri de legare a unor proteine care sunt destinate dom
apical

Reorganizarea citoscheletului (microfilam de actina,

microtubuli)
-microfilam de actina fr la perif citoplasmei o retea
contractila de microfilam de actina
-dom apical: microfilam de actina interactioneaza cu membr
cel pt a organiza microvili (rol in abs)
-dom lateral: microfilam de actina se ancoreaza la cele 2 jonc
din complexul jonc
-dom bazal: microfilam de actina interactioneaza cu prot
transmembranare de tipul integrinelor, implicate in
ancorarea epiteliului la matricea EC
-sub membrana apicala, microtubulii duc la fr unui corpuscul
bazal: unul dintre centrioli migreaza catre dom apical, se
ataseaza dom, se transforma in corpuscul bazal, de la niv
corpusculului bazal iau nastere cele 9 dublete de microtubuli;
pe masura ce microtubulii cresc, ei imping membr cel si fr
cilul primar
-microtubulii sunt orientati apico-bazal, paralel cu dom
lateral, cu capatul – spre dom apical si + spre dom bazal

Polaritate tisulara:
-2 evenimente importante:
 realizarea contactelor intre dom bazal si matricea
EC=contacte focale/hemidesmozomi
 crearea membranei bazale (MB)

Orice epiteliu este ancorat prin MB la tes conjunctiv

subiacent.
MB este un strat distinct al matricei EC acelular, amorf si
dens.
Grosimea MB este variabila (50-100 nm-ME de transmisie). Pt
MFAM, MB apare de 4 ori mai groasa (pierdere de apa la real
preparatului pt ME de transmisie)
Exista unele epitelii care au o MB mai groasa, ce poate fi obs
la MO. In col HE, apare acidofila (se col in roz-rosu). Matricea
EC este si ea acidofila, exista riscul sa nu se faca o distinctie
clara intre matricea EC si MB.
Pt o diferentiere neta intre MB si matricea EC se folosesc
metode histochimice (PAS si impregnarea argentica). Prin
aceste metode, se pun in evidenta proteoglicanii care intra in
structura MB.
PAS-MB apare colorata rosu-purpuriu
Impregnare argentica-MB apare neagra

MB apare de regula ca o structura liniara.

Pt epiteliile pluristratificate pavimentoase, tes conj adiacent
fr catre epiteliu niste expansiuni (papile conjunctive) care
antreneaza fr ondulata a MB.
MB-str bilaminata (lamina bazala+lamina reticulara)
Lamina bazala este fr din lamina lucida/ rara
(electronotransparenta) si lamina densa (electronodensa).
Lamina reticulara este fr din molecule de colagen III (colagen
fibrilar, care se organizeaza sub fr de fibre, dand nastere unei
retele).
La niv laminei lucida se gasesc prot din matricea EC (laminina,
entactina) si dom EC ale prot transmembranare (integrine,
distroglicani) din dom bazal.
Lamina densa este alc din fibrile f fine fr din colagen IV
(colagen nefibrilar, care nu se org sub fr de fibre conj, are
prop de a se autoasambla sub fr de retele).
Lamina bazala nu este o str care apare doar la tes epitelial. Ea
apare la orice tip de cel care fr tes care se asociaza cu tes
conjunctiv (miocite, cel Schwann, adipocite-nu prez
polaritate => se fol termenul de lamina externa).

Comp chimica a laminei bazale

-au fost descrise 50 de tipuri de proteine
-4 tipuri de molecule-comp majore ale laminei bazale:
3 proteine
 laminina
 colagen IV
 entactina=nidogen
 perlecan-proteoglican

Laminina

-cea mai abundenta molecula necolagenica dintr-o

lamina bazala
-heterotrimer 

-lant  mai lung

-cele 3 lanturi (, , ) interactioneaza la niv unui
domeniu spiralizat
-fiecare lant prezinta un capat –NH2 terminal=domeniu
LN, care poate interactioneaza cu domenii similare ale
altor molecule de laminina, stand la baza procesului de
polimerizare si formare a polimerului de laminina
-doar lantul  prezinta un domeniu globular=domeniu
LG, reprezentat de capatul –COOH terminal, fiind zona
care interactioneaza cu dom EC ale prot transmembr de
la polul bazal (exista o zona de legare pt integrine si o
zona de legare pt distroglicani)

Colagenul IV

-cea mai abundenta molecula proteica din lamina bazala

(50%)
-heterotrimer, 3 lanturi  asemanatoare, se rasucesc
unul in jurul altuia fr o zona spiralizata de triplu helix
-fiecare lant are un domeniu scurt, -NH2 terminal
-fiecare lant are si un domeniu mare, colagenic,
helicoidal
-fiecare lant are si un domeniu –COOH terminal, NC1
-spre deosebire de colagenul fibrilar, colagenul IV are
prop de a se autoasambla in retele
-2 monomeri de colagen IV (trimeri NC1) interationeaza
prin capetele globuloase –COOH terminale si fr un
hexamer NC1 => dimer de colagen IV
-4 dimeri interactioneaza prin capetele 7S, -NH2
terminale si fr tetramerul de colagen IV
-tetramerii se leaga => reteaua de colagen
IV/suprastructura de colagen IV
Entactina/Nidogenul

-glicoprot cu 3 segmente globuloase

-interactioneaza cu laminina, colagenul IV si perlecanul
-entactina este implicata in interactiunea dintre reteaua
de laminina si cea de colagen IV

Perlecanul

-forma unui sir de perle

-la niv heparan-sulfatului se fr leg cu factori de crestere
=> perlecanul=rezervor de factori de crestere

Laminina, colagenul IV si entactina sunt elaborate de cel

tes conjunctiv.
Perlecanul este produs de cel epiteliala.

Realizarea retelei de laminina

-in prima etapa, laminina se leaga prin dom LG la o
molecula de integrina/distroglican, aceste interactiuni
duc la cresterea nr de molecule de laminina din
vecinatatea dom bazal
-cand nr de molecule de laminina este destul de mare,
se fr o retea de laminina prin intermediul segmentelor
LN
-intre timp, colagenul IV se autoasambleaza
-entactina conecteaza cele 2 retele
-conexiunea dintre cele 2 retele este stabilizata de
perlecan

Rolurile membranei bazale

-asigura atasarea epiteliului la tes conjunctiv

-lamina bazala participa la compartimentalizare (separa
epiteliul de tes conj adiacent-nu este o separare
absoluta, pt ca intre epiteliu si tes conj exista schimburi)
-participa la reglarea polaritatii tes epitelial
-mentine citoarhitectonica tes
-rezervor de factori de crestere
-controleaza dif, proliferarea si migrarea cel epiteliale