Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Filmul “Fata cu cercel de perlă” nu trebuie privit ca un film biografic, nici ca o dramă, nici ca o
poveste de dragoste, ci ca untablou, sau mai bine zis ca o expoziție de tablouri, acest lucru
datorindu-i-se în mare parte portughezului Eduardo Serra.
Scenariul nu reușește să surprindă complexitatea sentimentelor și trăirilor, pe care le simțim și
ni se desfășoară în minte pe măsură ce parcurgem paginile, iar povestea este ușor compactată și
trunchiată. Astfel că, dacă ți-a plăcut filmul, vei iubi cartea și vei privi altfel tabloul. Dacă ai citit
cartea, te poți simți însă ușor frustat....
Povestea este lentă și conflictul se dezvoltă încet, momente de acțiune puține, în rest liniște
și multă culoare.
Imaginea
“Am avut o senzație, un moment special și sentimental când am fost la Paris și m-am
dus să văd unde a fost îngropat Francois Truffant – am vrut să îi aduc omagiile mele.
Acolo, când mă uitam la mormântul lui, m-am gândit: va fi Eduardo!”- Peter Weber.
Cel mai bun lucru despre Eduardo este că nu este doar obsedat de imagine, ci este
interesat de poveste și de caracterele personajelelor.
Eduardo Serra face lumina mai frumoasă! Picturile sunt surprinse în același mod:
lumina înaltă și difuză coboară într-un unghi printr-o fereastră, care este adesea pe
partea stângă a camerei.
Există o secvenţă în care Griet intră într-o cârciumă pentru a-şi căuta iubitul, iar filtrul
de culoare se schimbă: paleta cromatică, ca şi personajele sunt similare celor
imortalizate de Vermeer în unul dintre primele lui tablouri, Curtezana.
Filmul merită văzut măcar pentru imaginea splendindă oferită în fiecare cadru al
lungmetrajului. Eduardo Serra, regizorul de imagine, a realizat un minunat joc al
culorilor, filmul părând un ansamblu de tablouri ale lui Vermeer ce se succed pe ecran.
Muzica
Coloana sonoră pentru “Fată cu cercel de perlă” a fost scrisă de compozitorul francez
Alexandre Desplat. Webber a decis să îl angajeze pe Desplat după ce a auzit un cântec,
pe care l-a compus pentru un film al lui Jacques Audiard. Webber a explicat: "Avea un
sentiment de reținere și un simț al lirismului care mi-a plăcut. Îmi amintesc cu plăcere de
prima dată, când am văzut curajul cu care Griet deschide obloanele, descriind ceea ce
făcea lumina, articulând asta într-o sferă muzicală .”
Desplat a creat o melodie care reapare în tot filmul, afirmând într-un interviu ulterior că
“muzica evoluează și este tot mai curgătoare, ca o temă foarte blândă care bântuie" .
Activitatea lui Desplat a obținut recenzii pozitive: New York Times a descris-o ca un
"cântec superb ..." care "... perie într-o întunecime bântuită, care dă viața imaginii”, în
timp ce Boston.com a spus că "... bombează cu un minimalism baroc elegant". Revista
Empire a numit-o "lucrare extrem de elegantă ..." care "... creează o atmosferă
captivantă de emoție și minune precaută, atât de pur și simplu încât cu adevărat
surprinde povestea inimii".
Coloana sonoră a obținut o nominalizare la Globul de Aur pentru cel mai bună coloană
sonoră originală.
Design de costume si machiaj
Webber a costumat actorii în costume simple. Intenția a fost aceea de a "lua hainele
reale din epocă și de a le reduce la esența lor". Designerul de costume Dien van Straalen
a explorat piețele din Londra și Olanda în căutarea țesăturilor de epocă, inclusiv perdele
și cuverturi. Pentru Griet, aceasta a ales "... culori palide pentru a-i oferi aspectul blând
al unei fete servitoare săracă". Firth a fost de asemenea echipat simplu, deoarece
Vermeer nu era bogat. A creat însă costume mai elaborate pentru Wilkinson, deoarece
Van Ruijven a fost pentru ea "... un păun strâns cu banii lui“.
Make-up și hair stilistul Jenny Shircore a dorit ca
Griet să apară fără machiaj, aceasta
concentrându-se mai mult pe culorea albă a pielii
actriței. A creat, însă, pentru Catharina o "coafură
olandeză foarte simplă ...", pe care a învățat-o din
studierea tablourilor din perioada respectivă.
Impresionantă rămâne maniera de lucru a întregii echipe, prin care s-a recreat veridic,
atât atmosfera vremii, cât și realitatea pe care Vermeer a reprezentat-o în picturi.
Camerele sunt înalte, mobilele masive și draperiile împart încăperile în zone de habitare
și zone de contemplare, mozaicul alb-negru de pe podea lucește în lumină accentuând
acea gravitate geometrică a spațiului.
Casting
Inițial, actrita americană Kate Hudson a fost distribuită în rolul lui Griet, dar aceasta s-a retras
cu patru săptămâni înainte ca filmele să înceapă. Acestă a dus la pierderea sprijinului financiar
din partea companiei de producție Intermedia și a făcut ca ziarul The Guardian să scrie că
"acum pare puțin probabil ca filmul să fie făcut vreodată”.
Din intervievarea a 150 de fete Webber a ales o tânără de 17 ani, Scarlett Johansson.
Scarlett Johansson
Părerea noastră
Scarlett
- e perfectă pentru rolul lui Griet: ochi mari, buze umede, ten
alb, o uimire continuă, tăcere, timiditate și o ușoară teamă;
-pare coborâtă din cortegiul îngerilor, devenind o adevărată
muză;
- are o prestație de o subtilitate incredibilă, majoritatea
emoțiilor fiind sugerate prin priviri și gesturi;
- este imaginea purității.
Colin Firth
După angajarea lui Johansson, actorului englez Colin Firth, i se
oferă rolul lui Vermeer. Apropiți ca vârtă, actorul și regizorul au
petrecut mult timp discutând personalitatea și stilul de viață al lui
pictorului. În timp ce studia rolul, Firth și-a dat seama că Vermeer a
fost "incredibil de eluziv ca artist" și prin urmare, spre deosebire de
Webber și Johansson, a ales să citească cartea, pentru a înțelege
mai bine un bărbat, despre care erau puține informații despre viața
sa privată.