Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ondine
De Jean Giradoux
De ce am ales acest text??
Am ales acest text pentru ca am avut ocazia sa ma intalnesc cu el anul trecut
la o lectura pentru un spectacol de actorie si m-a captivat de la primele pagini.
Consider ca este un text special, de o sensibilitate aparte care a fost mult prea putin
exploatat.
Tot timpul cand citesc un text, incerc sa imi fac un mic concept regizoral si
multa vreme mi-a fost frica de piesele care te obliga spre o productie cu un buget
mare, punandu-mi la indoiala capacitatea de a le controla si de a lasa o amprenta
personala.
Fiecare act e diferit de celalalt, un ping pong continuu intre o intimitate ce
pune in evidenta lucrurile marunte care uneori dau sens vietii si o grandoare care
atunci cand consideri ca a ajuns la apogeu, te surprinde si mai face inca un pas in a
atinge noi cote de intensitate.
Ne-am instrainat ca societate si am ales superficialitatea, stresul cotidian si
lupta pentru supravietuire sa ne domine calea. Nu spun ca aceasta directie in care
ne indreptam nu poate fi cultivata din punct de vedere teatral, ba dimpotriva, insa
acest text respira speranta
O poveste de dragostea se naste dintre un cavaler si o ondina (o zana din
mitologia germana ce traieste sub ape, asemanatoare unei sirene) dar societatea,
familia si inevitabil destinul se impotrivesc acestui cuplu si ne arata cum dragostea
adevarata este o iluzie la care trebuie sa tindem dar la care nu o sa ajungem pe
deplin niciodata.
De ce ma inspira
Acest text ma inspira datorita elementelor puternice de realism, de
asemenea ea contine foarte multe elemente fantastice ce iti permit distortionarea
realitatii. Constructia piesei te obliga ca cititor sa iti creezi o lume in care sa plasezi
aceste personaje pierdute intr-o lume adecvata perceptiei tale. Ea infatiseaza
elemente representative firii omenesti.
O consider de asemenea si o tragi-comedie.Ea trepideaza printe acte in
functe de necesitatiile dramaturgice. Plin de comic de limbaj si de situatie, se da
startul unei tragedii ce se termina nu la moartea cavalerului ci la stergea memoriei
Ondinei. Aceasta piesa reitereaza o afirmatie ce mi-a atras atentia mai demult, unde
se incerca o explicatie asupra tragediei, cum ca adevaratul si singurul scop al
tragediei este de a misca si a starni pasiunile fiecaruia dintre noi.
Oper sau epopee spaial (termenul provine din englezescul space opera) a fost un
subgen tipic de science fiction (beletristic tiinifico-fantastic) cu nuane romantice i
melodramatice de aventur,
va manifesta sub o forma coregrafica pe muzica. Dat fiind elementul uman pregnant
ce o diferentieaza de celelalte ondine, ea nu va intelege pe deplin acest flashback
dar tine in ea o constientizare a absolutului, astfel ea este constienta din momentul
in care il intalneste pe Hans cum va avea sa se finalizeze relatia lor- Hans e cu un
pas inainte tot timpul, la ceremonii, cand e langa rege, Hans moare intai, engrozitor, din aceasta cauza este si mai indarjita prin liberu arbitru care i-a fost
oferit prin natura sa umana sa il salveze.
Primul act va avea loc intr-o coliba pe marginea unui lac intr-o padure\jungla,
folosind efectul Venus2 pentru a reitera diferentele drastice dintre paturile sociale,
unde doi pescari cresc aceasta fata pe care au gasit-o pe marginea unui lac intr-un
mediu ostil. Din text se releva faptul ca un razboi a avut loc in axul lor temporal.
Vreau sa folosesc acest razboi din punct de vedere scenografic sa ilustrez un viitor
distopic in care omenirea si-a gasit refugiu in natura iar anarhismul predomina
clasele inferioare. Acest lucru ii confera pescarului o alta valoare atunci cand se
ingrijoreaza ca nimfa nu s-a intors acasa la timp. Chiar el este mirat cum de
cavalerul s-a aventurat prin aceste tinuturi din care prea putini s-au mai intors.
In textul initial, Hans observa ca Ondine vorbeste cu cineva, atunci cand
ondinele si Regele Ondinilor ii surprind pe cei doi intr-un moment de intimitate dar
nu vede si nu aude pe nimeni. Aceasta scena as vrea o scurtez, sa ii elimin replicile
lui, lasand doar dialogul dintre Ondine si semenii ei, sa marchez aceasta prezenta a
lor printr-o oprire totala a timpului omenesc, totul din jurul ei impietreste, numai ea
are libertatea de a se misca in timp real.
Relatia dintre Ondine si Cavaler as vrea sa o duc intr-o zona erotica si un pic
bolnavicioasa din punct de vedere sexual, avand in vedere diferentele mari de
varsta(Ondine are doar 15 ani, insa in lumea Ondinilor, aceasta varsta poate avea
valente total diferite decat cele omenesti). Desi ea poseda o naivitate imensa, in
momentele in care ramane singura cu Hans, sa fie de o sexualitate debordanta.
Chiar daca spectacolul vreau sa fie o idealizare a dragostei, o utopie, nu vreau sa se
indeparteze de ce este omenesc si de instinctele primare ce ne indruma de multe
ori. Acest lucru reiterand dorinta de a pune spectacolul, de la cel mai mic detaliu, la
relatii, la concept, la estetic intre doi poli opusi.
In momentul in care ondinele isi fac aparitia sa il vrajeasca pe cavaler, vreau
sa fie marcat printr-un element sonor, auzindu-se doar vocile lor dupa care sa le
simtim prezenta printr-un numar de acrobatie deasupra publicului deoarece luminile
vor fi obscure.
Actul doi are loc la curtea Regelui, o sala de onoare unde inalta societate se
pregateste de revenirea cavalerului dupa luna de miere, festivitate organizata de
catre Sambelanul curtii regale. In afara de decor si de costume, piesa isi pastreaza
firul dramatic sugerat de autor. Poetul este singurul personaj care sufera o adaugire
in vederea sustinerii conceptiei regizorale, el fiind singurul de la Curte care
rezoneaza cu ea. In aceasta varianta as dori sa evidentiez atractia Ondinei fata de
Bertram (Un alt cavaler de la curte), sa ma folosesc de aceasta atractie pentru a
scoate la lumina conflictul interior al fetei.
2
Efectul Venus - folosit in curentele sci-fi pentru a scoate in evidenta contra-punctul dintre o
societate avansata tehnologic si mediul inconjurator tropical. Se considera ca Venus are un
climat asemanator celui Amazonian iar acest lucru a inspirit artistii sci-fi, de aici provenind si
termenul de Efectul Venus
Regele Ondiniilor este deghizat sub forma de Iluzionist, menit sa vegheze din
umbra si sa incerce evitarea evenimentelor ce vor urma, aratandu-le oamenilor prin
puterea sa de a calatori in timp, (mascate sub forma de trucuri de magie) fatalitatea
relatiei dintre cei doi tineri proaspat casatoriti si reintoarcerea lui Hans la Bertha,
fiica regelui.
La inceput Sambelanul este sceptic in privinta propunerilor Iluzionistului dat
fiind ca acesta nu are material. Este chiar sarcastic, spunandu-i ca nu poate sa
treaca comete fluturandu-si cozile, sa iasa din ape cetatea Ys,sa se inalte piramidele
fara material. Acestea apar sub ochii lor pe rand, pe masura ce Sambelanul le
enumera. As dori sa marchez acest moment prin folosirea unei tehnologii noi
aparute de a reda holograme dinamice in marimi natural. Descoperind solutia
pentru aceasta scena, am realizat ca ar fi primul spectacol de teatru care sa
incorporeze inregistrari tridimensionale
Momentul de Salammbo3 de la finalul Actului II in fata intregii curti, va fi
exprimat printr-un moment de muzical, iar pe fundal se va afisa o proiectie animata
in care Cartagena simbolizeaza societatea dinainte de razboi.
Podeaua curtii din actul doi sa fie o tabla imensa de sah, alb-neagra, unde tot
momentul de muzical din scena de teatru in teatru( Salammbo) se desfasoare,
jumatate printr-o coregrafie sustinuta de dansatori, influentata de miscarile de
sah(precise si matematice) iar cealalta jumatate intrepatrunsa, umpland scena,
printre dansatorii mecanici, fara reguli astfel incat sa se creeze un haos perfect.
Am ales actul II sa se incheie astfel, dat fiind incercarile in zadar ale Sambelanului
de a organiza altceva decat Salammbo, pe care au aratat-o si saptamana trecuta,
si neavand alta solutie si nevoit de a arata ceva regelui, arata acest moment de
teatru in teatru care isi indeplineste unul din functiile teatrului, de a ne arata parti
din noi, pe care nu le acceptam si reactionam violent in momentul in care cineva ni
le spune, cu atat mai mult cand cadrul este unul oficial, insa sub conventia unui
spectacol de teatru, ne obliga sa il privim ca pe un eveniment strain fata de noi si sa
observam ca rezonam cu el, mai ales cand mesajul este ascuns prin mesaje vizuale
subliminale, atat pentru noi ca public cat si pentru ei ca public sustinand ideea de
teatru in teatru. Aceasta scena capata o conotatie plina de umor avand in vedere
stresul acumulat in urma evenimentelor pe care nu le-a putut controla Sambelanul,
desi aceasta este menirea lui de a se asigura ca totul este perfect organizat insa
odata cu aparitia cuplului, nimic din ce isi propune, nu are finalitatea propusa.
Aceasta propunere de final de act deserveste conceptului regizoral de a arata subtil
superficialitatea societatii in care traim si cat de frica ne este de adevar.
La inceputul actului II, primele replici ii apartin Sambelanului, discutand cu
Supraintendentul despre posibilitatea de a pune altceva in afara de Salammbo,
refuza acest spectacol pe motiv ca ar fi prea trist si ca l-a mai dat si saptamana
trecuta. Avand constiinta finalului de act si ce mesaj ascunde in conceptia mea
regizorala, momentul de Salammbo, discutia cu Supraintendentul are alta valorea,
el incercand sa evite cu orice pret, punerea in scena a celebrului Salammbo, o frica
constanta ce il va urmari pe de-a intregul actului II si ii va oferi cred eu actorului o
optiune interesanta, de a adauga deja peste o frica constanta, o frica suprema de
care nu nu reuseste sa fuga, paradoxal nimic din ce si-a planificat nu i-a iesit dar
acest moment pe care l-a evitat cu orice pret ajunge sa se concretizeze conform
3
Salammbo (1862) este o nuvela istorica de Gustave Flaubert. Are loc in Cartagena
in timpul secolului III I.Hr dupa Primul Punic War.
Minimalismul se refer la acele micri sau stiluri n diverse forme de art i design, n
special arte vizuale i muzic, unde lucrarea de art este redus la prile fundamentale.