Titlul operei literare: ____La tiganci ____ Autorul:_____Mirecea Eliade____ Opera face parte din volumul: ___La tiganci

si alte povestiri____ Date importante din viaa i activitatea scriitorului: __ Mircea Eliade a fost istoric al religiilor, scriitor de ficiune, filozof i profesor romn la Universitatea din Chicago. Filozof i istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din !"#, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din !$%, naturalizat cet&ean american 'n !$$, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. (utor a )* de volume tiinifice, opere literare i eseuri filozofice traduse 'n + lim,i i a circa %** de articole i recenzii cu o tematic& e-trem de variat&, foarte ,ine documentate. Alte opere ale autorului: __Le .acre et le /rofane0 1omanul adolescentului miop0 2audeamus0 Maitre30 .ecretul doctorului 4onig,erger0 ! trandafiri___ Specia literar: __nuvela____ Opera e structurat 'n: _ parti_____ Opera este scris 'n: ____proza_ Locul desfurrii aciunii: ___5ucuresti_ Timpul desfurrii aciunii: __perioada inter,elica_____ Momentele subiectului: E po!iiunea _ 6nceputul operei literare sta su, semnul unei calduri caniculare care il copleseste pe eroul nostru. (tentia sa este atrasa de discutia unor studenti care asteptau ca si el tranvaiul. 2avrilescu un om o,i7nuit este atras de numele colonelului La8rence o personalitate recunoscuta pentru spiritul de aventura si de sacrificiu. 6n structura de adancime, colonelul insusi reprezinta aventura pe care nu a trait9o niciodata 2avrilescu, dar care si9o imagineaza. 6n timpul calatoriei cu tranvaiul atentia celor din tranvai este atrasa de locul numit :La ;iganci:, loc despre care se stie ca este rau fanat <de desfrau=. 2avrilescu admira casa si nucii ,atrani si se gandeste ca nu si9ar putea permite sa intretina o asemenea casa si o asemenea gradina. 6ntriga operei literare este contituita de momentul in care 2avrilescu descopera ca si9a uitat servieta cu partituri la eleva sa, >tilia ?oitinovici. El este nevoit astfelsa se intoarca si patrunde in curte si inc casa tigancilor, loc situat in antiteza cu spatiul real, in care 2avrilescu incepe o adevarata aventura. Desfurarea aciunii _ E-istenta eroului este marcata de % esecuri : 9 esecul in plan profesional deoarece 2avrilescu considera ca nu si9a putut implini vocatia artistica si este profesor pentru : pacatele: sale. 9 esecul in plan sentimental, el fiind nevoit sa renunte la 4ildegard, femeia pe care o iu,ise cel mai mult in tinerete si sa se casatoreasca cu Elsa. 6ntreaga nuvela este marcata de un motiv literar, cifra ) : 9 2avrilescu se urca de ) ori in tranvai. 9 Fetele care il asteapta la tiganci sunt in numar de ) : o tiganca, o grecoaica, o evreica.. "unctul culminant : este reprezentat de momentul in care eroul isi reintalneste iu,irea._ De!nodm#ntul ___este pus su, semnul am,i,uitatii<neclaritate=. 9:;oti visam,spuse asa incepe. Ca intr9un vis: $aracteri!area persona%ului principal D a unui persona% preferat: $aracteri!are direct Etichetarea @muzicantA, f&cut& de ,&trn&, i se pare peiorativ& Bi de aceea intervine, corectnd o percepCie nedreapt& a imaginii lui: @.unt artist. . .pentru p&catele mele am a7uns profesor de pian, dar idealul meu a fost, de totdeauna, arta pur&.

;r&iesc pentru suflet. . .A. (utocaracterizarea ia, deopotriv&, forma orgoliului vocaCiei Bi a lamentaCiei din urm&. En circumstanCele date <tentaCia aventurii, c&ldura, 'ntoarcerea la >tilia, unde9Bi uitase partiturile=, gr&dina Cig&ncilor 'i apare ca un spaCiu privilegiat, iar 7ocul lor se prefigureaz& ca Bans& de iniCiere,'ns&, confruntat cu o lume plin& de mistere, eroul devine confuz, pierde datele realit&Cii Bi este tentat s& se eli,ereze prin relatarea @tragediei vieCiiA lui. C&l&toria ,uimac& prin la,irint echivaleaz& cu desprinderea de materialitatea pe care o simte pentru ultima dat&: @. . .dar i9a fost de9a7uns s&9Bi opreasc& doar cteva clipe privirile asupra unui asemenea alcov, ca s& 'nCeleag& c& era o iluzie, c&, de fapt, ceea ce vedea el erau dou& sau tei paravane separate care9Bi 'mpreunau imaginile 'ntr9o mare oglind& cu ape verzi9aurii. En clipa cnd 'Bi d&du seama de iluzii, 2avrilescu simCi c& odaia 'ncepe s& se 'nvrteasc& 'n 7urul lui Bi9Bi duse din nou mna la frunteA. /l&cerea de a vor,i este su,stituit&, 'n aceast& scen&, prin @teroarea de o,iecteA pe care 'i era greu s& le identifice. $aracteri!are indirect Encercnd s& se reintegreze ordinii iniCiale din real, 2avrilescu 'nCelege c& realitatea 'l refuz&, c& e-perienCa din ,ordei a condensat timpul, care lui i9a sc&pat ca durat&. Cum nu are alt& soluCie dect revenirea 'n spaCiul atemporal al Cig&ncilor, eroul 'Bi interiorizeaz& nepotrivirea cu realul Bi retr&ieBte e-prerienCa 'ntrerupt&, de data aceasta, 'ntlnind9o pe 4ildegard. >ferindu9i9se Bansa de a re'ntregi cuplul mitic, lui 2avrilescu i se prefigureaz&, de fapt, oportunitatea de a evita ratarea 'n dragoste prin tr&irea e-clusiv& 'n timpul memoriei. Ultima secvenC& 'l consemneaz& 'n trecerea lui sim,olic& spre moarte, c&l&uzit de 5eatrice, precum Fante odinioar&. 1eferinCe critice@/entru a reg&si lumea esenCial&, anterioar& multiplicit&Cii formelor spaCio9 temporale, ,ariera timpului tre,uie s& cad& 'naintea celorlalteA <Gicolae .teinhardt= Bi are loc, astfel, trecerea 'ntr9un @statornic dincoloA<Eugen .imion=, 'n care va retr&i, pro,a,il, acel @vis de poetA. Faptul c& este artist 'i dicteaz& eroului o anumit& percepCie, el vede realitatea cotidian& prin @oglinda iluziei, iar arta 'i este orgoliul de a fiA, singura care 'l ap&r& de profan. >glinda celorlalCi 'l r&sfrnge contorsionat, oprind imaginea unui ins ridicol, stn7enit,cu gesturi precipitate Bi de prisos: @. . .scoCnd pe rnd mai multe ,atiste umede dintr9un ,uzunar al pantalonilor Bi trecndu9le metodic, una cte una, 'n cel&lalt ,uzunarA sau @ad&uga stn7enit aBezndu9Bi p&l&ria pe m&suC& Bi 'ncepnd s& depun& 'n ea o,iecte pe care le scotea din ,uzunareA. Concluzie(Ba cum 'l propune te-tul, chip conturat direct <@cu mna prins& 'n minile ei. . .capul rezemat de pern&. . .cu ochi pe cerA= sau dedus din attea Bov&ieli, 2avrilescu este un suflet9artist prins 'ntr9o hor& a destinului,ai c&rui soli H Cig&nci, Moire Bi /arce H 'i arat& o clip& Bansa de a fi cunoscut totul, dac& ar fi ghicit regula 7ocului Bi dac& e-istenCa n9 ar fi fost dect o fars&. Titlul operei <structur&, semnificaCie=: __ ;itlul semnifica in sens denotativ un spatiu din lumea ,ucuresteana, o zona considerata rau hamata, despre care lumea vor,este cu indignare si in care protagonistul doreste sa intre acolo din curiozitate. 6n sens conotativ termenul reprezinta o alta lume, e-prima camuflarea sacrului profan sau lumile opuse.