Cealalt

Ancu

eseu structurat
Mihail Sadoveanu
a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician i
om politic romn. Prin intermediul operelor precum
Venea o moar pe Siret...
,
Baltagul
,
Hanul Ancuei
i alte scrieri, Sadoveanu acoper o mai mare perioad de timp, ajungnd pn n istoria contemporan,
n care abordeaz i alte stiluri precum
romanul psihologic,naturalismul
, ultima etap corespunznd
realismului . Publicat n 1928, volumul
Hanu Ancuei
reprezint pentru creaia lui
MihailSadoveanu
capodopera
de la rscruce ,
care
face trecerea spre etapa marilor cri
sadoveniene, fiind
o sintez a elementelor ntlnite n povestirile anterioare:
lumea rneasc, natura, idilicul, legenda, oralitatea"'.
In Hanu Ancutei exista un ciclu de noua povestiri,
grupate in trei serii de cate trei.
Att cele trei serii cat si povetile din fiecare sun
t legate prin vocea naratorului, construind
rama, povestirea cadru, precum si interveniile celor doua personaje centrale, comisul Ionitasi Ancua, facnd
din Hanu Ancutei o opera unitara si unic n literatura romn.
Titlul romanului de povestiri este Hanul Ancutei, semnificand spatiul in care se
petrece ritualul povestirii ,insa fiecare povestire are cate un titlu ,cu rol in a starni suspansulsi
interesul citit
orului. In cazul povestirii Celalta Ancuta titlul ne starneste o anumita
curiozitate in a afla cine este acest personaj ,deoarece in cadrul romanului este prezentata
deja o Ancuta. Cealalta Ancuta ,chiar dac este doar un personaj episodic in opera isi

pune
amprenta asupra ei,dnd dovad de viclenie , pacalindu
-i pe osteni sa treaca podul de laTupilati ,dar si de loialitate ,netradandul pe Catan si find total devotat cauzei lui,
nejudecandu-i faptele facute din dragoste."Cealalta Ancuta" evoca o poveste de dragoste din
vremuri apuse, mult mai pline deevenimente decat cele ale timpului narativ. Naratorul este,
de data aceasta, mesterul Ienachecoropcarul. "Iernile pe atunci erau mai tari", spune acesta,
figurand imprecis timpulevenimential, completandu-1 apoi cu detalii de atmosfera
a vremurilor. Deschiderea spatiuluinarativ incepe prin prezentarea oamenilor de altadata, din
"vremea veche", diferiti de cei dintimpul povestirii, cand prin targuri nu mai erau atatia
"venetici", cu atatea dughene noi, incatcoropcarii, vanzatorii ambulanti de maruntisuri, erau
tinuti la mare cinste. Boierii daruiaumai mult pe vremea aceea, un ban intreg de aur, nu doar
un banut, vreun "graitar" lipsit devaloare, iar Domnul era atat de respectat, incat, in momentul
in care iesea, toata lumea seinchina in jurul sau, "cu dosu-n sus si cu fruntea-n pulbere."In
rama initiala ne este prezentata o naratiune extradiegetica, o serie de elemente liantcu rol de
legatura (naratorii povestirilor anterioare si Ancuta cea tanara) ,intrr-o admosferaautumnala
,in care are loc ritualul zicerii.In cazul ramei finale naratorul se adrseaza direct auditoriului
,dar nu este bine
delimitate (doar in cazul povestirii Cealalta Ancuta ,in restul
povestirilor find binedelimitata).
Atmosfera povestirii ine de modul n care naratorul regizeaz" o anumit tensiune,suspansul, pe tot parcursul
povestirii, pentru a capta atenia i interesul asculttorilor/cititorului. Aciunea se deruleaz alert, fiind
identificabile toate
momentele subiectului.

Expozitiunea:
Povestirea incepe cu o intriga
erotica, evocand intamplari dramatice de pe ulitele Iasului si din apropierea turnului Golia, in
care personaj principal este TodiritaCatana, razes "nebun si nemernic", indragostit de o fata
de boier, duduca Varvara, cu careincearca sa fuga in lume.Todirita fusese prins dupa "munca
si batalie" de oamenii stapanirii, fiind batut "pestefalci cum se cuvine". La eveniment asista o
multime de lume: "Apoi dupa roata de arnauti s-a luat mahalaua ca dupa o laie, cu colbi si
cani, cu muieri si prunci".Pentru indrazneala si vitejia in lupta cu arnautii, Todirita Catana
este considerat un"zalud", apreciere confirmata si de modul senzational in care ; evadeaza din
temutul turnulGoliei, rozand cu dintii funia cu care fusese legat, coborand cu ea pe zidul inalt,
apoi fugind pe drumuri necunoscute, spre marea ciuda a arnautilor care nu-i dadeau de
urma,acest faptconstituind intriga operei.Desfasurarea actiunii: Intalnirea dintre razas si
Ienache coropcarul are loc pedrumurile din preajma hanului, unde ii astepta hangita, "cealalta
Ancuta", toti trei punand lacale o inspirata intriga prin care cei doi iubiti sa scape de
amenintari cumplite (duducaVarvara sa ajunga la manastirea Agapia, iar Todirita Catana la
supliciul final prin
buzduganul domnesc) ,iar dragostea lor s poat fi implinit.

Costea Caruntu, seful arnautilor, care insoteste si radvanul Varvarei in drum spremanastire,
vrea sa-1 prinda pe Todirita Catana si poposeste pentru scurt timp la han, prilej dea mima un
festin.Jupanul Costea Caruntu se arat

nsa credul

i cade n subtila cursa intinsa de cealaltaAncuta, care il sfatuieste sa treaca apa Moldovei pe
un pod mobil pe la Tupilati.Punctul culminant: Fiind prea multi, trece mai intai fata si
Costea, grosul insotitorilorramanand pe celalalt mal, fapt pentru care Todirita Catana reuseste
sa-i lege fedeles pe batranul care manevra podul si pe arnaut si sa fuga cu duduca Varvara in
tari straine.Deznodamantul nu este bine conturat ,find lasat ca un mister pentru cititor
,fiecare putand sa-si imagineze continuarea povestii de dragoste dintre cei doi ,dar in acelasi
timpoferindu-ne ocontinuare foarte vaga ,care ne spune ca au fugit in tara ungurilor.
Personajul principal (Todorita Catan) e
ste mandru,experimentat, stapnind tainaarmelor si este un vornic neinfricat,care respecta
precepte morale si iubeste cu pasiune sisinceritate:
pentru o dragoste pot sa
-mi dau viata si tineretile mele

.Din caracterizarea directa aflam ca protagonistul nostru este

om inalt sivoinic,subtire in mijloc,lat in spate,cu mustati balai si ochii negri.
Tot naratorul iicontureaza portretul ,descriindu-i vestimentatia si unele aspecte morale:
se uita fudul in
jurui, era cu capul gol, imbracat cu mintean si cu ciubote rosii cu tureatca rasfranta,caun razas cuprins
,dar este caracterizat si de alte personaje ca find
un rau si
-un
misel
(Ienache Coropcarul).
Felul de a fi al personajului si originea lui (razas nebun si nemernic din tinutulVasluiului) sugereaza
personalitatea adevarata a acestuia.Todirita,prin descrierea sa,esteinzestrat si cu o forta iesita din comun(pe toti
ii stalcea si ii dobora, are
in pumnul lui
fier),este voinic si viteaz(nu se gaseste voinic care sa
-l poata ajunge si sa-l poata
rapune),este experimentat si calit(a facut slujba si
-n oastea nemtasca,si i-a aparat si pe
nemti),e trecut prin probele focului,e un initiat(s
-a ostit si-n razboaie adevarate si are pe el
crestaturi de gloante si de sabie),dar cateodata este si imprevizibil( un nebun ca el a fost instare sa roada
funia).Povestirile se situeaz ntr
un plan al trecutului, principala lor caracteristic
fiind
evocareaunei lumi
apuse, a celeilalte Ancue". In toata opera cei nou povestitoritransfigureaz prin cuvnt miestrit experiene
personale

, mrturii ale unui vechi mod devia, iar al zecelea, anonim, ridic aceste experiene la rang de cultur i le d
valoarea
perenitii.
Ritualul povestirii decurge dupa un anumit tipar :Ancuta aduce vinul si mancarea,naratorul
isi pregateste tutunul si realizeaza o pauza descriptive ,starnind suspansul ,facandca
povestirea sa fie realizata la insistentele auditorului.
"Cealalta Ancuta"
este o povestire cu
final deschis,
misterul intamplarii de laTupilati ramanand nedezlegat, naratorul avand numai o vaga
banuiala ca iscusita isprava ar fifost opera legendarei Ancute.De Turcu Stefanel-IulianClasa a
X-a D
Liceul Teoretic de Informatica Grigore Moisil Iasi
An scolar 2014/2015