Bio Combust I Bili

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte
în oameni
BIOCOMBUSTIBILI
Echipa ECO ALBINUTA

Prof. coordonator Boca Roxana
Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
Titlul proiectului: Privim către viitor - Formarea profesională a cadrelor didactice pentru utilizarea resurselor informatice moderne în predarea eficientă a chimiei (e-CHIMIE)
Număr de identificare contract: POSDRU/87/1.3/S/61839
Beneficiar: Universitatea ‘Politehnica’ din Bucureşti
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
CUPRINS
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni
1. De ce promovăm biocombustibilii?
2. Biomasa
3. Surse de biomasa
4. Clasificarea principalelor tipuri de procese de conversie ale biomasei
5. Biocarburanţii şi materiilor lor prime
6. Bioetanolul
6.1. Surse de obţinere
6.2. Opţiuni pentru bioetanol
7. Biodieselul
7.1. Avantajele biodieselului
7.2. Opţiuni pentru biodiesel
8. Biogazul
8.1.Opţiuni pentru biogaz
9. Consumul total de energii
10. Avantajele combustibililor alternativi
11. Impactul economic şi de mediu al promovării biocarburanţilor
12. Biocombustibilii şi sănătatea
13. Scurt istoric al biocombustibililor în România
14. Concluzii
15. Bibliografie
MOTTO: „Biotehnologiile găsesc soluţii acolo unde alte
discipline îşi ating limitele”
1. DE CE PROMOVĂM BIOCOMBUSTIBILII?
Biocombustibilii sunt combustibili solizi, lichizi sau gazosi obtinuti
din biomasa, plante oleaginoase, ierboase sau lemnoase, deseuri
agricole si forestiere, deseuri organice municipale si industriale.
Teoretic, biocombustibilii pot fi obtinuti din orice sursa biologica de
carbon.
Industria biocombustibililor este in continua schimbare si
dezvoltare strans legata de costurile materiilor prime, emisiile de
gaze cu efect de sera (CO2), durabilitate(epuizarea resurselor,
aspecte ecologice si de protectie a mediului,calitatea vietii).
Principalele motivaţii pentru promovarea biocombustibililor
sunt:
– contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
– contribuie la securitatea/autonomia furnizării energiei;
– promovează o mai intensă utilizare a energiei regenerabile;
– diversifică economia în agricultură pe pieţe noi.
2. BIOMASA = SURSĂ DE ENERGIE
ALTERNATIVĂ
 Ansamblul materiilor organice nonfosile.
 Energia este obţinută prin procesul de

fotosinteză.
 Energia biomasei este regenerabilă.
 Fixează CO2 în atmosferă.

3. SURSE DE BIOMASĂ
 Principala sursǎ de biomasǎ o reprezintǎ lemnul
 Alte resurse:
 culturi cu scopuri energetice;
 copaci cu vitezǎ mare de creştere (plop, salcie, eucalipt);
 culturi agricole (trestie de zahǎr, sfeclă de zahǎr, rapiţă);
 plante erbacee cu vitezǎ mare de creştere;
 CH4 capturat de la gropile de gunoi, de la staţiile de tratare a apelor uzate şi din
bǎlegar
 reziduri:
 lemnul provenit de la toaletarea copacilor şi din construcţii;
 paiele şi tulpinele cerealelor;
 alte reziduri provenite din prelucrarea unor produse alimentare (trestia de
zahǎr, ceaiul, cafeaua, nucile, mǎslinele);
 deşeuri şi sub-produse:
 deşeuri de la prelucrarea lemnului (talaş, rumeguş; deşeuri de hârtie);
 fracţia organicǎ din deşeurile municipale ;
 uleiurile vegetale uzate şi grǎsimile animale

 Toată biomasa este produsă de plante verzi prin conversia
luminii solare în material vegetal prin fotosinteză.
 Fotosinteza este un proces dependent de lumină de fixarea a C prin

reducerea CO2
Titlul programului: Program Operaţional Ciclu integrat

Sectorial pentrude conversie
Dezvoltarea biochimica
Resurselor Umanesi termochimica a materialului vegetal în biocombustibili, amelioratori de sol,
Titlul proiectului: Privim către viitor - Formarea profesională a cadrelor didactice pentru utilizarea
caldura resurselor
si energie .
informatice moderne în predarea eficientă a chimiei (e-CHIMIE)
electrica
 Biomasa poate fi recoltată şi utilizată pentru:

 obţinerea de alimente
 obţinerea de materiale de construcţii
 obţinerea de combustibili fosili (petrol, cărbune, gaze naturale).
 conţinutul de energie al biomasei poate fi utilizat prin arderea
directă a acesteia sau prin conversia chimică în combustibili,
urmată de arderea acestora.
 Biomasa are un rol foarte important de fixare a CO2 din atmosferă.
 Aerul ambiant cu o concentraţie medie de 350 ppm CO2 reprezintă o rezervă

importantă de C.

4. Clasificarea principalelor tipuri de

procese de conversie ale biomasei
a) fizice (măcinare, separare, uscare, brichetare etc.);
b) biologice-biochimice (fermentare: anaerobă, aerobă,

alcoolică);
c) termice (combustie, piroliză, gazeificare, hidrogenare);
d) chimice (folosesc iniţial procese biologice şi biochimice care

sunt apoi completate cu sinteze chimice; de exemplu, sinteza biodisel-
ului).

În figură este prezentată diagrama obţinerii
biocombustibililor din biomasa

5. Biocarburanţii şi materiile lor prime
A. Biocarburanţi din prima generaţie (convenţionali):

a) Bioetanol: sfeclă de zahăr, cereale
b) Uleiuri vegetale pure: plante oleoginoase (rapiţa, floarea soarelui, soia)
c) Biodiesel: plante oleaginoase, ulei rezidual
d) Bio-ETBE: Bioetanol
e) Biogaz
B. Biocarburanţi din a doua generaţie:

a) Bioetanol celulozic: material lignocelulozic
b) Biocarburanţi sintetici
c) Uleiuri vegetale si grasimi animale
d) Biogaz: material lignocelulozic
e) Biohidrogen: material lignocelulozic

Diferite tipuri de
biocombustibili-Argumente
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Pro sauSectorial
Operaţional Contra Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni
Biocombustibil Ce este? Argumente Pro Argumente Contra

Etanol din biomasă Alcool obţinut prin fermentarea Combustibil cu cifră octanică Dificultăţi în transportul prin
agricolă cerealelor, plantelor tehnice şi mare şi emisii reduse de gaze cu conducte, consumă cantităţi
altor surse vegetale efect de seră mari de biomasă agricolă
alimentară sau furajeră
Etanol din Alcool obţinut prin conversia Combustibil cu cifră octanică Dificultăţi în transportul prin
lignoceluloză biomasei lignocelulozice la mare şi emisii reduse de gaze cu conducte. Este mai scump decât
glucide fermentescibile urmată de efect de seră. Nu utilizează etanolul din cereale.
fermentarea acestora la etanol materii prime alimentare sau
furajere
Biogaz Amestec de gaze ţn care Materia primă este nevaloroasă, Este greu de lichefiat şi de
predomină metanul, obţinut prin rol important în managementul aceea nu poate fi folosit în
fermentarea anaerobă a gunoiului deşeurilor. Poate fi o sursă de transporturi. Comoziţia lui este
sau altor deşeuri sau subproduse energie în comunităţi rurale, sau heterogenă, în funcţie de
agricole, menajere sau industriale zone sărace ale globului. materia primă şi tehnologie.
Biodiesel Un carburant asemănător Reduce emisiile şi este lubrifiant Dificultăţi în transportul prin
motorinei, obţinut din uleiuri pentru motoare conducte. Nu este agreat de toţi
vegetale constructorii de motoare şi
automobile
Motorină Un carburant asemănător Corespunde standardelor pentru Emisiile sunt mai ridicate ca în
regenerabilă motorinei, obţinut din grăsimi motorină cu conţinut foarte cazul biodieselului
vegetale şi hidrocarburi scăzut de sulf, adaosul de
grăsimi animale îmbunătăţeşte
proprietăţile de igniţie; poate fi
transportat prin conducte
Biobutanol Combustibil alcoolic, asemănător Mai uşor de transportat, mai Nu se produce încă la capacitate
etanolului puţin coroziv în conducte decât mare
Număr de identificare contract: POSDRU/87/1.3/S/61839 etanolul
Principalele ţări producătoare de biocombustibili

6. Bioetanolul
 este un combustibil ecologic

 alcool etilic de provenienţă naturală
 sursă regenerabilă.
6.1. SURSE DE OBŢINERE
- deşeuri agricole
- paie de cereale
- orez
- bagasă - deşeuri de trestie de zahăr
- fibre şi deşeuri de bumbac
- culturi erbacee destinate acestui scop
6.2. Optiuni pentru bioetanol
Opţiuni pentru
Bioetanol - variante
E 20 E 85 E 95
Amestec maxim admis Combustibil .
E5 pentru vehicule non standard Poate fi utilizat numai în
Amestec minim flexibile la pompe - implică motoare diesel
uzual: (E10 este limita la care se vehicule dedicate adaptate:
+ nu sunt necesare menţin garanţiile). care + cel mai scazut GWP;
Adaptări; Injecţia multi punctuală acceptă acest + emisiile de
face fată mai bine acestui
- reducerea Biocombustibil: NOx şi PM sunt reduse;
potenţialului de E20: + susţinerea + la fel de eficient
încălzire globală + nu sunt necesare industriei; energetic ca şi
(GWP) este adaptări ale motoarelor; - un nou tip de motoarele diesel
modestă - reducerea limitată a vehicul; convenţionale;
GWP; cu furnizare - rareori motoarele sunt
- doar câteva tipuri de restrictivă. compatibile cu E95.
pompe pot alimenta E20.

Emisiile de carbon la autovehicule

Cantitatea de CO emisă la 2
arderea comustibililor pe
km
Reducerea poluarii in urma aplicarii

normelor de calitate a
biocombustibililor si de antipoluare.
7. BIODISELUL
 Amestec de esteri ai acizilor graşi

 Obţinut din surse regenerabile
 Înlocuitor al motorinei
 Biodegradabil
 Puţin poluant
 Nu este toxic
 Solvent puternic

Biodieselul – din punct de vedere chimic, este un amestec de mono-alchil
esteri ai acizilor graşi, obţinut, în mod obişnuit prin reacţia de
transesterificare în cataliză bazică omogenă a trigliceridelor conţinute în
uleiul de rapită, cu metanol, cu formarea esterilor metilici ai acizilor graşi
din ulei.
Ulei (grăsime) metanol glicerol Metil- esteri

(trigliceride) ai acizilor graşi
Schema bloc a procesului de obţinere a biodieselului


Instalaţie de obţinere a biocombustibililor
7.1. Avantajele Biodieselului
-Reduce emisia de CO2

-Nu conţine sulf, deci arderea lui nu creează SO2 si nici compusi aromatici
- Are balanţa energetică mai bună decât a oricărui combustibil lichid
- Poate înlocui complet combustibilul diesel/petrol convenţional respectiv
- Îmbogăţeşte diversitatea resurselor energetice, în condiţiile în care resursele folosite
în prezent sunt pe cale de a se epuiza.
- Se reduc emisiile de hidrocarburi şi de particule materiale
- Este biodegradabil.
-Siguranta mai mare in ceea ce priveste stocarea, manevrarea si utilizarea
punctul de inflamabilitate mai ridicat (130 ºC fata de 60 ºC pentru
motorina)
-Biodieselul are eficienta cand nu se obtin acizi liberi saponificare(sapunuri)
-Sa nu aiba catena nesaturata
- Are un singur dezavantaj: creşte puţin emisia de NOX

7.2. Opţiunile pentru Biodiesel
Opţiuni pentru Biodisel

- variante
B30
B5 Aceasta este limita minimă a B80
B100
diverselor amestecuri pentru care Aceasta este limita
Deoarece B5 B100 este o opţiune, în
respectă standardul puteţi opta. Se poate obţine superioară a diverselor
cazul în care achiziţionaţi o
garanţia pentru amestecuri pentru care
EN 590 pentru cantitate mai mare de
o serie de vehicule şi puteţi opta. Chiar dacă
diesel, utilizarea lui vehicule de acelasi tip şi
beneficia de un filtru pentru a exista vehicule care
nu va constitui puteţi să le realimentaţi prin
nu avea probleme iarna funcţionează pe B80 fără
absolut nici o controlul FAME asupra
cu gelificarea. Din raţiuni modificări sau garanţii, ar
problemă dar nici nu va calităţii sale. Mici modificări
fiscale, într-o serie de state, trebui respectate
aduce îmbunătăţiri asupra proceselor permit
considerabile ale este important ca amestecul să se regulile
reducerea contribuţiei dvs.
realizeze numai în similare pentru
emisiilor de CO2. la încălzirea globală.
rezervorul vehiculului. Este utilizarea B100.
B5 este uzual în De asemenea aţi scăpat de
mai usor de realimentat în B80 implică
numeroase state. procesul de amestec.
timpul rulării cu combustibil disponibilitatea mai
+ fara probleme + protecţie sporită
diesel. În cazul B30 este mai multor staţii de
tehnice asupra mediului
uşor de utilizat materii prime realimentare la nivel
- protectie redusă a + nici un efort pentru
pentru biodiesel care fac european, ceea ce
mediului a obţine amestecuri.
probleme atunci când sunt reduce flexibilitatea.
utilizate în stare pură.
8. Biogazul/Gazul natural
 Este gaz produs prin descompunerea materiei organice (reziduri

animale şi vegetale, deşeuri menajere etc) în absenţa oxigenului.
 Componentele principale ale biogazului sunt CH4 şi CO2.
 Contribuie semnificativ la crearea efectului de seră (efectul CH4 este

de aproximativ 20 de ori mai puternic decât cel al CO2 ).
 Datorită formei sale gazoase, trebuie stocat în stare comprimată: Gaz

Natural Comprimat (GNC) sau în stare lichefiată: Gaz Natural Lichefiat
(GNL).

8.1. Opţiuni pentru metan
Opţiuni pentru
Metan - variante
MONOVALENT
Este utilizat numai metanul ca şi
combustibil, de un motor care a fost
optimizat pentru metan. BIVALENT
+ eficienţa energetică mai mare Un rezervor suplimentar de benzină
+ reducere sporită a GWP, îndeosebi permite funcţionarea numai pe benzină.
atunci când se utilizează biogaz + andurantă ridicată
derivat din metan - motorul nu poate fi optimizat pentru un
- nu este necesar rezervor de anumit tip de combustibil
benzină care să forţeze anduranţa, în - reducere mai modestă a GWP,
cazul în care nu sunt disponibile staţii îndeosebi în cazul funcţionării pe
de benzină.
gaz
- numărul de vehicule oferite pe piaţa
creşte dar este încă limită.

9. Consumul total de energii


10. Avantajele combustibililor alternativi
• Peste 50% dintre proprietarii parcurilor de vehicule convenţionale vor

achizitiona vehicule cu propulsie alternativă

Aspecte pozitive şi importante pe care le au in

vedere operatorii de vehicule
Aspecte socio-ecologice Aspecte financiare şi politice
Imaginea companiei Avantaje competitive

Avantaje generale pentru ecologie Legislaţia şi politica natională
Curiozitate pentru tehnologii noi Legislaţia şi politica locală
Susţinere prin reţelele locale

11. Impactul economic şi de mediu al

promovării biocarburanţilor
 Fabricarea etanolului din trestie de zahăr cultivată în Brazilia duce la reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră cu aproape 90%.
 Producerea de biodiesel din ulei de palmier şi soia reduce aceste emisii cu 50% şi respectiv 30%.
 Drenarea zonelor umede pentru a produce orice tip de biocarburanţi va duce la pierderea cărbunelui
stocat, a cărui formare ar dura sute de ani, prin reducerea emisiilor anuale de gaze cu efect de seră.
 Transportul din UE este responsabil pentru aproximativ 21% din totalul emisiilor cu efect de seră care
contribuie la încălzirea globală.
Dacă biocarburanţii ating o proporţie de folosire de 14%  reducerea emisiilor gazelor cu efect de
seră cu 101-103 de milioane de tone de CO2 pe an în comparaţie cu emisiile înregistrate de carburanţii
utilizaţi în prezent.

12. Biocombustibilii şi sănătatea
 In ţările slab dezvoltate, folosirea biocarburanţilor poate însemna nici

mai mult nici mai puţin decât diferenţa dintre viaţă şi moarte.
 În ţări ca Senegal, CO2 şi fumul de lemne omoară mai mulţi oameni

decât malaria. “Ucigaşul din bucătărie” face cele mai multe victime în
rândul femeilor, iar bolile pulmonare sunt larg răspândite.
 Trecerea la biocombustibili pentru gătit şi încălzirea gospodăriilor ar

reduce rata mortalităţii şi ar permite femeilor şi tinerelor să-şi ridice
nivelul de trai.

13. Scurt istoric al
biocombustibililor în România
• 1984: INMA realizează cercetări privind utilizarea pentru motoarele Diesel a uleiurilor
vegetale, acoolului din topinambur şi a biogazului lichefiat;
• 1995: USAMV Cluj-Napoca – ing. Al. Naghiu sub conducerea prof. N. Băţaga (UTC-N)
realizează cercetări privind utilizarea biocombustibililor în cazul motoarelor cu injecţie
peliculară.
• 2000: ICIA – ing. M. Chintoanu iniţiază cercetări privind tehnologia de producere a
biocombustibililor de tip biodiesel.
• 2000: UTC-N - prof. N. Burnete, prof. N. Cordos iniţiază cercetările privind utilizarea
diverselor uleiuri vegetale ca şi combustibili în cazul motoarelor Diesel.
• 2001: prof. N. Cordos, prof. N. Burnete, ing. M. Chintoanu testează la motoare Diesel
amestecuri de uleiuri vegetale cu motorină.
• 2003: prof. N. Burnete, prof. Al. Naghiu, ing. M. Chintoanu realizează cercetări cu metilester
la motoare Diesel.
• 2006: prof. N. Burnete, prof. Al. Naghiu, ing. M. Chintoanu pun în circulaţie (în Cluj-Napoca)
pentru prima data în România un autobus alimentat cu biodiesel.

14. CONCLUZII
Problemele complexe privind protecţia mediului, caracteristice acestui

sfârşit de mileniu, au determinat apariţia unor noi ştiinţe interdisciplinare:
ingineria ecologică, modelarea ecologică şi managementul ecologic, ce
permit obţinerea unor rezultate consistente în problemele de protecţie a
mediului.
Biotehnologiile mediului oferă instrumente puternice şi eficiente din
punct de vedere al costurilor, apte de a rezolva probleme de remediere şi de
protecţie a mediului, ce marchează începutul secolului XXI, însă acestea devin
eficiente numai dacă în utilizarea lor se ţine cont de caracteristicile biologice ale
biosistemului în care sunt aplicate.
15. BIBLIOGRAFIE
1.Curs facultate”’ Chimia verde-prof. Simona Coman-Fac.de Chimie-Bucuresti.

2. D. Negoiu, A. Kriza, Poluanţi anorganici în aer, Editura Academiei R.S.R.,1977
3. E. Mitrănescu, C. Savu, N. Popârlan, C. Lupescu, Din riscurile poluării mediului,
Editura, 1996
4. L. Ursea, G. Stoica, Chimia – mediul şi viaţa, Editura Humanitas, 2002
5. C. Pumnea, G. Grigoriu, Protecţia mediului ambiant , Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1994
6. Mircea Duţu, Dreptul mediului – TRATAT – Abordare integrată – Volumul II, Editura
Economică, 2003
7. Cristian Simion, Alina Simion, Poluarea şi viaţa, vol. I, Ed. Printech, Bucureşti, 2006
8. http://www.energia.ro/biomasa/biodiesel
9. www.greenfleet.info
10. http://www.chemistryguide.org/chemistry-education.html
11. http://www.tehnologiibiocombustibili.ro/detaliu.aspx?eID=6&t=AArticole
12. http://www.biocombustibil-tm.ro/biogaz.html

Salvaţi şi iubiţi natura!
Păstraţi natura vie şi curată!


Bio Combust I Bili

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bio Combust I Bili

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte

Echipa ECO ALBINUTA

 Ansamblul materiilor organice nonfosile.

 Energia este obţinută prin procesul de

 Energia biomasei este regenerabilă.

 Fixează CO2 în atmosferă.

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

 Principala sursǎ de biomasǎ o reprezintǎ lemnul

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

 Fotosinteza este un proces dependent de lumină de fixarea a C prin

Titlul programului: Program Operaţional Ciclu integrat

 Biomasa poate fi recoltată şi utilizată pentru:

 Biomasa are un rol foarte important de fixare a CO2 din atmosferă.

 Aerul ambiant cu o concentraţie medie de 350 ppm CO2 reprezintă o rezervă

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

4. Clasificarea principalelor tipuri de

a) fizice (măcinare, separare, uscare, brichetare etc.);

b) biologice-biochimice (fermentare: anaerobă, aerobă,

c) termice (combustie, piroliză, gazeificare, hidrogenare);

d) chimice (folosesc iniţial procese biologice şi biochimice care

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

A. Biocarburanţi din prima generaţie (convenţionali):

B. Biocarburanţi din a doua generaţie:

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Biocombustibil Ce este? Argumente Pro Argumente Contra

Principalele ţări producătoare de biocombustibili

 este un combustibil ecologic

6.1. SURSE DE OBŢINERE

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Reducerea poluarii in urma aplicarii

 Amestec de esteri ai acizilor graşi

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Ulei (grăsime) metanol glicerol Metil- esteri

Schema bloc a procesului de obţinere a biodieselului

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

-Reduce emisia de CO2

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Opţiuni pentru Biodisel

 Este gaz produs prin descompunerea materiei organice (reziduri

 Componentele principale ale biogazului sunt CH4 şi CO2.

 Contribuie semnificativ la crearea efectului de seră (efectul CH4 este

 Datorită formei sale gazoase, trebuie stocat în stare comprimată: Gaz

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

• Peste 50% dintre proprietarii parcurilor de vehicule convenţionale vor

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Aspecte pozitive şi importante pe care le au in

Aspecte socio-ecologice Aspecte financiare şi politice

Imaginea companiei Avantaje competitive

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

11. Impactul economic şi de mediu al

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

 In ţările slab dezvoltate, folosirea biocarburanţilor poate însemna nici

 În ţări ca Senegal, CO2 şi fumul de lemne omoară mai mulţi oameni

 Trecerea la biocombustibili pentru gătit şi încălzirea gospodăriilor ar

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Problemele complexe privind protecţia mediului, caracteristice acestui