Sunteți pe pagina 1din 6

Tema : Biocenoza Marii Negre

Student : Drumea Alexandra Critina


Gru!a : "#$
Facultatea de Geogra%ie & 'ni(eritatea din Bucureti
Biocenoza Marii Negre
Structura biocenozei este determinata de diversitatea, distributia in spatiu, numarul si biomasa
speciilor componente, dinamica si relatiile dintre speciile care traiesc si se dezvolta in mediul marin.
In alcatuirea biocenozei bazinului pontic intra aproximativ 5.000 de specii (bacterii, protozoare,
cromobionte, plante, fungi, animale), din care 3.2 de specii au fost inregistrate si in zonele marine
si costiere ale litoralului romanesc.
Intre vietuitoarele din biocenoza ecosistemului, sunt stabilite diferite relatii privind !rana,
reproducerea, raspandirea sau apararea, . "ele mai importante sunt relatiile trofice ,de nutritie,care
alcatuiesc, dupa locul pe care organismele marine il ocupa in cadrul acestora, trei sisteme
functionale, interdependente# producatorii, consumatorii si reducatorii sau descompunatorii.
Producatorii primari din $area %eagra formeaza un ansamblu de organisme unicelulare si
pluricelulare, autotrofe, fotosintetizante sau c!emosintetizante ce pot crea substante organice
complexe (lipide, glucide, protide), cu a&utorul energiei luminoase sau c!imice si substantelor
minerale.
'egetatia marina este sursa de baza si principala de !rana, pentru verigile trofice superioare
(consumatorii primari), asigurand intrarea de energie in ecosistemul marin. (xistenta si dezvoltarea
organismelor vegetale este in stransa corelatie cu procesul de introducere in circuit a elementelor
minerale, datorat organismelor reducatoare si conditionata de factorii de mediu, de radiatia
luminoasa patrunsa in adanc, de cantitatea de nutrienti (azotati si fosfati) din masa apei, la care se
adauga influenta diferitelor activitati antropice."ele mai cunoscute componente ale vegetatiei
marine sunt algele.
)lgele sunt considerate un grup extrem de !eterogen de organisme, foarte dificil de definit. *ara
a putea considera algele un singur taxon, acestea ar putea fi definite ca organisme autotrofe
fotosintetizante, cu aparatul vegetativ foarte simplu organizat, numit tal, care poate fi microscopic
(unicelular) sau macroscopic (pluricelular).
Se accepta existenta a trei grupe mari de alge si a mai multor increngaturi#
+ grupul cromofitelor se remarca prin prezenta clorofilei a si c alaturi de care exista diferite tipuri
de pigmenti carotenoizi care determina culoarea lor variata# galbuie, brun,galbuie, bruna. (ste un
grup inc!is filogenetic-
+ grupul rodofitelor caracterizat prin prezenta clorofilei a si d, precum si a ficobilinelor si in special
a ficoeritrinei, care le confera culoarea rosie. (ste considerat un grup filogenetic inc!is-
+ grupul clorofitelor caracterizat prin prezenta clorofilei a si b, au culoarea verde si reprezinta o
linie evolutiva fundamentala.
)lgele microfite sunt alge microscopice, unicelulare,cu forme si dimensiuni foarte variate,
izolate sau reunite in colonii sau cenobii. Intra in alcatuirea fitoplanctonului si a
microfitobentosului.
)lgele macrofite sunt alge pluricelulare, in general de dimensiuni vizibile cu oc!iul liber,
lamelare sau filamentoase, simple sau ramificate, care traiesc in mare, realizand fotosinteza cu
a&utorul pigmentilor clorofilieni simpli sau in asociatie cu alti pigmenti. .upa culoarea pigmentului
predominant se impart in# alge brune (/!aeop!0ceae), alge rosii (1!odop!0ta) si alge verzi
("!lorop!0ta).
Intre algele microfite (fitoplancton) din masa apei si algele macrofite de pe substratul marin,
exista deseori o relatie inversa. In zonele unde macroflora algala e bine dezvoltata, fitoplanctonul e
mai sarac, iar valorile mari ale biomasei fitoplanctonului atrag dupa sine o importanta scadere a
nutrientilor si a patrunderii radiatiei luminoase in stratul de apa, fapt ce impiedica si reduce
dezvoltarea algelor macrofite.
"resterea cantitatii de nutrienti (fenomenul de eutrofizare), azotati si fosfati, care a&ung in apa
marii datorita folosirii extensive a fertilizantilor in agricultura si a deversarilor apelor mena&ere
netratate, duce la inmultirea exploziva a algelor (infloririle algale) in anumite perioade ale anului
(aprilie,iulie), avand ca efect#
+ consumul masiv al oxigenului din apa (in unele zone duce la sufocarea si moartea in masa a
organismelor care traiesc pe fundul marii ($0a arenaria, $0tilus galloprovincialis, etc.)-
+ modificari in structura calitativa si cantitativa a asociatiilor bentale (saracirea calitativa si
cantitativa, aproape continua, a populatiilor animale si vegetale, avand drept consecinte ma&ore
reducerea puterii biofiltrului si accentuarea uniformizarii biocenotice)-+ modificari in structura
populatiilor de animale marine (scaderea numarului de specii zooplanctonice, disparitia aproape
totala, cel putin la litoralul romanesc a unor specii de pesti, etc.)-
+ aparitia valurilor de alge la tarm.

Consumatorii, sunt organisme cu nutritie !eterotrofa (nu pot sintetiza substante organice de
la componente abiotice + apa, saruri minerale si energie solara sau c!imica), care folosesc ca sursa
de energie (!rana) alte organisme. In functie de !rana consumata se deosebesc in ecosistem#
+ consumatorii primari sau fitofagii (zooplanctonul, o parte din moluste, pesti etc.) care consuma
!rana vegetala-
+ consumatorii secundari (zoofagii, carnivorele) de diferite grade (crustacee, pesti, pasari, mamifere
marine), care se !ranesc cu consumatorii primari sau alte grupe de consumatori.
2n loc aparte in categoria consumatorilor il ocupa detritofagii, animalele care se !ranesc cu
detritus vegetal sau animal (fragmente de material organic) si parazitii, !eterotrofe care isi asigura
nutritia pe seama altor organisme, numite gazde, !rana lor provenind din animalele vii. In aceste
grupe ecologice pot fi inclusi numerosi viermi marini si crustacee.

Reducatorii (descompunatorii), sunt organisme microscopice (bacterii si fungi) care intervin
succesiv in descompunerea si transformarea substantelor organice. 3acteriile ataca mai ales
cadavrele animalelor, iar fungii (ciupercile) celuloza vegetala. .escompunerea materialului organic
elibereaza substantele minerale continute, facand posibila reutilizare acestor elemente de catre
producatori.
3iocenoza cuprinde si formeaza doua medii marine principale# pelagosul si bentosul.
Pelagosul este format din organismele vegetale si animale care populeaza masa apei si este
alcatuit in principal din plancton si necton.
Planctonul reprezinta biocenoza acvatica alcatuita din organisme de dimensiuni mici si
microscopice ce se gasesc in masa apei si au ca trasatura comuna plutirea activa sau pasiva in masa
apei, fara a avea capacitatea de a se impotrivi curentului. (ste prezent pana la adancimea de 455 m
si are in componenta trei grupe specifice#
+ planctonul vegetal sau fitoplanctonul, cuprinde producatori primari din grupul microfitelor ce
traiesc in zonele luminate ale pelagialului-
+ planctonul animal sau zooplanctonul, cuprinde consumatori primari sau secundari (rotiferi,
copepode, c!etognate, apendiculari)-
+ planctonul bacterian sau bacterioplanctonul, cuprinde bacterii reducatoare care populeaza intreaga
masa a apei.
In componenta planctonului intra organismele !oloplanctonice, care isi desfasoara intregul ciclu
de viata in pelagial (algele microfite, radiolarii, rotiferele, cladocerele, copepodele etc.), si
organismele meroplanctonice, care isi petrec numai anumite stadii de dezvoltare din ciclul lor
biologic in pelagial, restul avand loc in bental. /rintre ultimele se numara larvele planctonice ale
viermilor (pillidium, trocop!ora, nectoc!aeta), ec!inodermelor (ec!inopluteus, ofiopluteus),
molustelor (larve veligere si protoconce), crustaceelor (nauplius, m0sis, zoa6, copepodite etc.) si
altor animale marine bentonice, meduzele !idroide, statoblastele briozoarelor, precum si organisme
ale caror c!isti si oua latente coboara ulterior pe fund pentru dezvoltarea biologica.
Fitoplanctonul, cuprinde in $area %eagra peste 4300 de specii (43758), din care aproximativ
&umatate identificate si in apele litoralului romanesc. (ste format in cea mai mare parte din
,diatomee # 359 ("erataulina, "!aetoceros, "0clotella, %avicula, %itzsc!ia, S:eletonema)
,dinoflagelate #2;9 (/eridinium, <0mnodinium, <on0alaux, .inop!0sis, /rorocentrum)
,cloroficee microfite #239 (.ict0osp!aerium, (uastrum, =oc0stis, /ediastrum, Scenedesmus,
>0gnema)
,cianofite 5,79 (?0ngb0a, $icroc0stis, =scillatoria, /!ormidium, Spirulina)
,crisofite ("!romulina, .inobr0on, =c!romonas)
,euglenofite ((uglena, @rac!elomonas)
,criptofite ("r0ptomonas, Aillea, /lagioselmis)
*itoplanctonul nu este distribuit si nu se dezvolta uniform in apele marii, fiind bine dezvoltat in
stratul superior bine luminat al apei (0,50 metri) din zona litorala, si mai slab dezvoltat in larg. In
zonele unde se varsa apele curgatoare, exista un amestec de specii fitoplanctonice,dulcicole,
salmastricole si marine.
Se constata in fitoplancton o pronuntata variatie sezoniera. .inoflagelatele (.inoflagellata) au o
dezvoltare maxima in sezonul cald (iunie,august), iar diatomeele (3acillariop!0ceae) in sezonul
rece (decembrie,februarie). 3iomasa maxima a fost pusa in evidenta in luna iunie si in luna
noiembrie. *itoplanctonul constituie un pretios material nutritiv pentru zooplancteri dar si pentru
pestii planctonofagi (!amsie, sprot).
Zooplanctonul, mai sarac in specii decat fitoplanctonul (in $area %eagra aproximativ 450 de
specii !oloplanctonice, din care 50 de specii si in apele litoralului romanesc),se compune din unele
specii de dinoflagelate (%octiluca scintillans), rotifere, crustacee ()cartia clausi, /seudocalanus
elongatus, "alanus euxinus), celenterate, ctenofore (/leurobrac!ia r!odopis), c!etognate
(/arasagitta setosa), (&umatate sunt specii de apa dulce sau salmastra, in zonele de varsare a fluviilor
si raurilor in mare), la care se adauga larvele animalelor marine care alcatuiesc meroplanctonul
(circa 400 specii).
Arana zooplanctonului este constituita din particulele aflate in suspensie in apa, fitoplancton,
detritus sau bacterii si este la randul lui sursa de !rana pentru puietul de peste (alevini), dar si pentru
unii pesti adulti sau alte animale marine.
/e anotimpuri zooplanctonul cel mai bogat este intalnit iarna, iar cel mai sarac vara. $ai ales in
partea a doua a toamnei zooplanctonul are o crestere cantitativa vertiginoasa. /e timp de primavara
si vara, zooplanctonul se diminueaza cantitativ din cauza consumarii lui de catre puietul de peste si
pestii planctonofagi. >ooplanctonul scade cantitativ pe verticala.
Nectonul este reprezentat de vietuitoarele acvatice care se pot misca liber in masa apei si este
format din pesti si din mamifere marine. In $area %eagra au fost inregistrate 47; specii de pesti,
grupate dupa origine in specii relicte 4;9, specii migratoare mediteraneene 709, specii de apa
dulce adaptate la mediul salmastru 229. )laturi de acestea, au mai fost semnalate exemplare ale
unor specii, patrunse accidental in apele bazinului pontic.
.intre mamifere, in $area %eagra sunt mentionate#foca si!astru ($onac!us monac!us) , o
subspecie de marsuin (/!ocoena p!ocoena relicta) si doua subspecii de delfin, afalinul (@ursiops
truncatus ponticus) si delfinul comun (.elp!inus delp!is ponticus).
3entosul este format din organismele vegetale si animale care traiesc pe fundul marii. )lcatuit din
fitobentos si zoobentos el este foarte diversificat ca structura.

Fitobentosul este reprezentat prin microfitobentos si alge macrofite.
Microfitobentosul este prezent in zona unde lumina a&unge la fundul apei. (ste format din
diferite specii microscopice de alge verzi, cianobacterii si diatomee.
$acrofitele algale sunt formele care caracterizeaza si ocupa substratul dur de pe fundul bazinului
marin pana la adancimea de 40 m (cel mai mare numar de specii concentrandu,se la adancimi de 4,
5 m). In $area %eagra sunt reprezentate toate cele trei grupe ma&ore de alge macrofite, unele din
ele perene, altele sezoniere, alaturi de 7 specii de plante superioare (@rac!eop!0ta), din care iarba
de mare (>ostera noltei) si la litoralul romanesc.
Algele macrofite cuprind in $area %eagra, 325 de specii, cele mai numeroase fiind rodofitele
cu 47B de specii, urmate de clorofite cu ;0 de specii si de feofite cu 57 de specii. %umarul acestora
este mult mai mic in comparatie cu cel al speciilor mediteraneene si reflecta in buna masura modul
in care algele marine s,au adaptat la conditiile particulare ale bazinului pontic.
1eprezentative pentru flora algala a $arii %egre sunt speciile din genurile "eramium,
"ladop!ora, (nteromorp!a, C0linia si /ol0sip!onia.
$acroflora algala are un rol ecologic important in ecosistemul litoral de mica adancime,
reprezentand un factor de epurare biologica a nutrientilor si a metalelor grele, substrat si adapost
pentru algele epifite si fauna asociata si baza trofica pentru multe nevertebrate si pesti marini.
2rmare a activitatilor antropice, ecosistemele din zonele marine litorale sunt intr,o continua
transformare. $odificarile de mediu produse ca urmare a sc!imbarilor parametrilor !idroc!imici, a
colmatarii substratului dur, a cresterii cantitatilor de substante biogene, a diminuarii accentuate a
transparentei apei, a deversarilor de reziduri petroliere au dus la selectionarea si dezvoltarea unor
specii de macrofite tolerante ((nteromorp!a, "ladop!ora, "eramium), pentru care noile conditii de
mediu sunt favorabile, afectand diversitatea specifica, alternanta sezoniera si abundenta vegetatiei
marine. In consecinta, se remarca o scadere drastica a numarului de specii de plante marine perene
si o restrangere a raspandirii acestora ("0stoseira, /!0llop!ora, >ostera).
In apele costiere romanesti din cele 472 de specii de alge macrofite identificate de,a lungul anilor
(studiul macrofitelor la litoralul romanesc debuteaza in anul 4B05, odata cu publicarea lucrarii lui
(manoil ". @eodorescu D$ateriaux pour la flore algologiEue de la 1oumanieF), foarte multe au
disparut sau si,au redus populatiile pana aproape de disparitie. In anul 2007 au mai fost inventariate
35 de specii, din care# alge verzi45 specii, alge rosii 45 specii, alge brune 5 specii.
Zoobentosul este format din populatii de animale ce traiesc pana la adancimea de 4;0,200 m. In
functie de adancime se intalnesc anumite polic!ete, amfipode, moluste, crabi si pesti
.upa tipul de substrat se creaza o varietate a biocenozelor bentale. 2nele specii de plante si
animale traiesc pe stanci (biocenoze litofile), altele pe nisip (biocenoze psamofile) si pe mal
(biocenoze pelofile). .upa S. ). >ernov, in bentosul $arii %egre se deosebesc urmatoarele
complexe biocenotice#
4. "omplexul faciesului de stanca si al pietrelor imobile, (0,45 m adancime), populat cu algele
"eramium, (nteromorp!a, >ostera, "0stoseira, /!0llop!ora. Intre talurile primelor doua specii de
alge isi desfasoara viata populatii de crabi, ciripede, moluste (/atella sp. si ?ittorina sp.), iar in
ultimele trei grupari cenotice traiesc polic!ete, oligoc!ete, izopode, amfipode, crabi si pesti. In
campurile de /!0lop!ora ierneaza morunul-
2. "omplexul nisipului curat si amestecat cu namolul, (45,2; m adancime), populat cu viermi
polic!eti, oligoc!eti, nemertieni, moluste si crustacei, organisme ce se afunda in nisip-
3. "omplexul de scradis, format din coc!ilii si valve de moluste, populat de diferite specii de
viermi, spongieri, actinii, midii, stridii etc-
. "omplexul malului, (0,;0 m adancime), lipsit de plante dar populat cu specii de viermi
tunicieri si moluste ($odiolula p!aseolina).
S'RSE BIB)IOGRAFICE
4. S:ol:a ,$arius , 1aport de cercetare nr ;;0G200 , Evaluarea biodiversitatii
Dobrogei , 2niversitatea =vidius "onstanta
2. *acultatea de Stiinta $ediului , cursul 12/20.12.2006 , 2niversitatea 3abes,
3ol0ai , "lu&,%apoca
3. S:ol:a ,$arius , <omoiu,@raian ,$arian , Specii invazive in Marea Neagra ,
2niversitatea =vidius "onstanta
. HHH.scritube.comGbiologieG$)1(),%()<1),SI,?I@=1)?2?;34.p!p