Riscuri si strategii pentru resursele de sol

Conf.univ.dr. Popescu Cristian

 UE #MissionSoil (Horizon Research Program)

• vizează reducerea deșertificării în zonele

uscate și refacerea terenurilor degradate,
pentru a se asigura că 75% din solurile UE
sunt sănătoase până în 2030.

• 25% din terenuri prezintă un risc ridicat de

#desertificare în Europa de Sud, Centrală și
de Est.
 Solurile sănătoase sunt esențiale pentru viața noastră și
pentru generațiile viitoare.

 Solurile formează “pielea pământului” și sunt fundamentale

pentru toate procesele care susțin viața pe planeta noastră.
• Risc – lipsa
vegetatie
• Resursele de sol sunt esențiale pentru viața
pe Pământ. Acestea furnizează alimentele,
precum și alte bunuri, cum ar fi furaje,
textile sau lemn.
• Solul oferă, de asemenea, o serie de servicii
ecosistemice, care sunt importante pentru apa
curată, pentru susținerea biodiversității sau
pentru ciclul nutrienților și pentru reglarea
climei.
• Solul este un sistem extrem de dinamic și fragil - și este o
resursă finită. Poate dura până la 1.000 de ani pentru a
produce 1 cm de sol.
• Solul se confruntă cu presiunile unei populații în creștere care
solicită mai mult teren pentru producție, locuit,
infrastructuri și industrii.
• De asemenea, este puternic afectat de schimbările climatice,
eroziune și creșterea nivelului mării.
• Aproximativ 33% din solul global este degradat, iar în UE
eroziunea afectează 25% din terenurile agricole.
Copernicus EU Sentinel 2 satellite – Cernavodă, Romania

o zonă agricolă cu risc de deșertificare

Utilizarea terenurilor și impactul schimbărilor climatice asupra
eroziunii solului la nivel mondial de către apă (2015-2070)
Borrelli, P., Robinson, D. A., Panagos, P., Lugato, E., Yang, J. E.,
Alewell, C., ... & Ballabio, C. (2020).
 Soil erosion estimates predicted through the GloSEM.

Pasquale Borrelli et al. PNAS 2020;117:36:21994-22001

©2020 by National Academy of Sciences

 Rainfall erosivity estimates.

Pasquale Borrelli et al. PNAS 2020;117:36:21994-22001

©2020 by National Academy of Sciences

Flow diagram of the projected land use and climate changes.
 Fertilizer consumption versus GDP. Fertilizer consumption per hectare (year 2015) versus GDP)
per capita (year 2011, expressed in US dollars) and the increase of soil erosion (%) between 2015
and 2070 for the SSP5-RCP 8.5.

Pasquale Borrelli et al. PNAS 2020;117:36:21994-22001

©2020 by National Academy of Sciences

• Riscuri pentru solurile agricole (Romania):

• extinderea suprafeţelor cu soluri afectate de acidifiere şi

intensificarea acesteia la solurile nesaturate în baze, respectiv
la peste 58 % din suprafaţa agricolă;
• extinderea proceselor de salinizare secundară în arealele
cu soluri având condiţii potenţiale de sărăturare, peste 1,2 mii
ha (ape freatice mineralizate şi la adâncime subcritică, drenaj
insuficient etc.);
• extinderea suprafeţelor cu soluri afectate de alcalizare, care
în prezent ocupă circa 162.000 ha;
• extinderea şi intensificarea proceselor de eroziune prin
apă şi vânt care, constituie cel mai grav aspect al evoluţiei
calităţii solurilor agricole, întrucât circa 43% din teritoriul
agricol este susceptibil la această formă de degradare;
• deteriorarea accentuată a regimului trofic datorat
necompensării elementelor nutritive extrase din sol odată cu
recoltele agricole;
• extinderea riscului potenţial de poluare a solului cu
reziduuri de pesticide;
• extinderea suprafeţelor cu soluri din ce în ce mai puţin fertile
datorită poluării cu metale grele şi fluor emise de
industriile specifice;
• creşterea suprafeţelor cu soluri poluate cu reziduuri petroliere;
• extinderea suprafeţei terenurilor cu soluri poluate datorită evacuării
necontrolate a apelor uzate şi a nămolurilor de la staţiile de epurare
orăşeneşti şi industriale şi de la complexele zootehnice precum şi
riscurile de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane din vecinătatea
locurilor unde sunt evacuate reziduurile respective;

• extinderea suprafeţei cu terenuri agricole distruse prin exploatări

miniere la zi;

• extinderea terenurilor neagricole prin acoperirea cu halde de cenuşă de

la termocentrale, fosfogips, steril etc. şi accentuarea riscurilor de
poluare a mediului înconjurător prin spulberarea materialelor haldate şi
prin contaminarea apelor de suprafaţă sau subterane.
• Riscuri pentru solurile forestiere – factori specifici care
influenteaza calitatea:

• nerespectarea unui procent optim de împădurire pe zone

şi regiuni ecologice;

• lipsa unei preocupări susţinute pentru optimizarea

compoziţiilor în arborete, conducând la solicitarea
unilaterală a solurilor şi expunerea lor stresului factorilor
pedoclimatici;
• aplicarea unor tehnologii neecologice de exploatare a
lemnului, care duce la erodarea şi compactarea solurilor.
Gestionarea durabila a solului în cadrul Green
European Deal (Pactul Ecologic European)
Gestionarea durabila a solului în cadrul Green
European Deal (Pactul Ecologic European)
Gestionarea durabila a solului în cadrul Green European Deal (Pactul Ecologic
European) -
 RECONSTRUCŢIA ECOLOGICA A SOLURILOR
AFECTATE DE DIFERITE PROCESE DE
DEGRADARE (POLUARE)

• Pentru asigurarea producţiilor sigure şi constante şi

protecţia mediului înconjurător, la rezolvarea
obiectivelor privind reconstrucţia ecologică a
solurilor este necesar să se rezolve câteva aspecte
de principiu:

• realizarea protecţiei, conservării, reconstrucţiei şi a

managementul resurselor de sol, corespunzător
cerinţelor agriculturii şi silviculturii durabile;

• revederea structurii folosinţelor agricole şi silvice;

RECONSTRUCŢIA ECOLOGICA A SOLURILOR
AFECTATE DE DIFERITE PROCESE DE
DEGRADARE (POLUARE)

• stabilirea şi aplicarea măsurilor de prevenire a diferitelor

forme de degradare a solurilor;

• construirea perimetrelor de ameliorare a terenurilor

degradate intens prin diverse tipuri de poluare;

• urmărirea stării de calitate a solurilor prin intermediul

monitoringului integral, în vederea stabilirii evoluţiei,
prognozelor, avertizării şi recomandarea măsurilor de
reconstrucţie ecologică în funcţie de tipurile şi
complexitatea ecosistemelor.
Măsuri privind gestionarea solurile agricole

• reabilitarea, modernizarea şi extinderea actualelor

amenajări de îmbunatăţiri funciare pe baza unor
concepţii moderne validate pe plan mondial;

• ameliorarea stării fizice a solurilor prin aplicarea unui

complex de măsuri ameliorative şi folosirea unor
tehnologii moderne de cultivare;

• ameliorarea condiţiilor de reacţie şi de troficitate a

solurilor prin corectarea reacţiei, refacerea rezervei de
humus şi fertilizarea echilibrată cu mgrăşaminte chimi şi
naturale;
 Măsuri privind gestionarea
solurile agricole

• reducerea poluării solurilor cu substanţe chimice, cu deşeuri,

reziduuri lichide şi solide şi elaborarea tehnologiilor necesare
reconstrucţiei lor ecologice;

• elaborarea tehnologiilor moderne pentru cultivarea terenurilor

degradate prin exploatări miniere, a celor ocupate cu
reziduuri solide şi transformarea acestora în suport şi mediu
de viaţă pentru plantele cultivate.

• Terasarea terenurilor
• Rotatia culturilor
• Cuturi mixte
 Măsuri privind solurile agricole

Fertilizanții viitorului: Microbi care deblochează

fosforul acumulat în soluri

• Fosforul este un macroelement esențial pentru procesele

de crestere și dezvoltare ale plantelor.
• Fosforul este aplicat in cadrul tehnologiilor agricole prin
utilizarea ingrasamintelor chimice.
• In acest mod, fosforul poate reacționa puternic cu
mineralele din sol, formând complexe cu fier, aluminiu și
calciu. Acest lucru blochează fosforul, împiedicând
plantele să poată accesa acest nutrient esential.
 Măsuri privind solurile agricole

Fertilizanții viitorului: Microorganisme

• Endofiții, microbii luați din copaci care cresc în regiunile

muntoase ar putea debloca fosforul captat în soluri.
• Aceste microorganisme sunt bacterii sau ciuperci care trăiesc
în interiorul unei plante cel puțin o parte din ciclul lor de viață,
pot fi considerați ca „probiotice” pentru plante.
• Unele studii recente arata ca aceste microorganisme
endofitice izolate de la plantele sălbatice au ajutat la
deblocarea fosforului din mediu, distrugând complexele
chimice care au făcut fosforul indisponibil.
 • Aplicarea de produse pe baza de de ciuperci
micorizice de tip vezicular-arbusculare

• Sistemele radiculare ale plantelor sunt invadate de

ciuperci micorizice de tip vezicular-arbusculare.
• Micorizele sunt componente naturale ale micro-ecologiei
solurilor din lumea întreagă, care trăiesc în simbioză cu
planta.
• 80% din speciile de plante care dezvoltă asociaţii
micorizice.
Micorizele contribuie la
creşterea capacităţii de
rezistenţă la stresul
biotic şi abiotic,
favorizează creşterea
vegetativă, contribuie la
alimentarea plantei cu
apă, substanţe minerale
(în special fosfor),
vitamine, glucide.
• Tehnologiile privind agricultura sustenabilă şi
conservarea ecosistemelor viticole pot lua în considerare
micorizele arbusculare ca biofertilizatori sau bioprotectori
în locul utilizării pesticidelor şi măsurilor convenţionale
de fertilizare.
• În tehnologia viticolă, infecţiile artificiale cu micorize
prezintă interes deosebit pentru îmbunătăţirea
randamentului vegetativ şi productiv al plantei şi
reducerea input-urilor chimice în cadrul ecosistemului
viticol. De asemenea, se reduc semnificativ costurile
privind planurile de fertilizare a plantaţiilor viticole.
 Măsuri privind solurile agricole

Fertilizanții viitorului: Microorganisme

Utilizarea unor astfel de tehnologii au rol pentru reducerea

fertilizantilor chimici, protectia mediului, agricultura si
productie alimentara sustenabila.