Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Acest procedeu se aplica si deseurilor menajere care nu pot fi reciclate sau refolosite.
Incinerarea este fezabila numai daca capacitatea calorica a deseurilor este mai mare decat 2000
Kcal/Kg (8370 KJ/Kg).
Din fericire, pentru deseurile infectioase capacitatea calorica depaseste 4000 Kcal/Kg.
Combustia materialelor organice produce emisii gazoase: abur, oxizi de azot, bioxid de
carbon, substante toxice. Reziduurile de ardere solide sunt prezente sub forma cenusii.
Standardele europene privind emisiile cuptoarelor care trateaza deseuri sunt foarte restrictive
cu urmatoarele substante toxice:
- dioxina si compusi furanici
- bioxid de sulf, monoxid de carbon, compusi ai clorului
- metale (mercur, cadmiu, taliu, plumb, nichel, arsenic)
Incineratoare pirolitice
Incinerarea pirolitica este cea mai raspandita metoda de tratare a deseurilor medicale; mai este
denumita si incinerarea cu camera dubla intrucat in proces intervin o camera pirolitica si o
camera post-combustie.
In camera pirolitica deseurile sunt descompuse prin procesul de piroliza, adica o combustie
saraca in oxigen la o temperatura medie (800-900C), rezultand cenusa solida si gaze. Camera
pirolitica include si un arzator cu combustibil, avand rolul de a amorsa procesul de ardere.
Gazele produse in camera pirolitica sunt arse la temperaturi mari (900-1200C) cu ajutorul
unui arzator de combustibil in camera de post-combustie in exces de aer pentru a se minimiza
fumul si mirosurile.
Camerele cuptorului se construiesc din otel si se captusesc cu caramizi refractare.
Operatorul uman trebuie bine instruit ca sa vegheze ca timpul de combustie sa nu fie nici prea
scurt nici prea lung.
Cuptorul se monitorizeaza si se regleaza de la o consola centrala, urmarindu-se temperatura,
fluxul de aer si fluxul de combustibil. Pentru spitale sint recomandate cuptoare cu dimensiuni
reduse, cu capacitati cuprinse intre 200-1000 Kg/zi, cu incarcare deseuri si evacuare cenusa,
manuale.
Investitia si costurile de operare sunt destul de mari. Astfel, pentru un cuptor cu capacitatea
de 1 tona/zi, costul de achizitie ajunge la 50x10$, 100x10$ daca se recupereaza energia de
ardere si se realizeaza si ecologizarea gazelor.
Costurile de mentenanta si de operare pentru un cuptor pirolitic de spital este in jur de
380$/tona deseuri incinerate.
3.2.
Metode de dezinfectare
1. Decontaminarea cu vapori si cu microunde (2450MHz) cu reducere de 80% a volumului
initial
2. Decontaminare pe cale chimica urmata de o compactare cu presa de 50 tone.
3. Decontaminarea termica (10 minute la 135 C si 3,13 bar )
4. Reducerea prin arc cu plasma . Deseul este distrus intr-un nor de plasma format prin
ionizarea unui gaz inert fara a fi nevoie de ardere; se distrug legaturile moleculare, iar
deseurile se reduc la componentele de baza.
Utilizare
Radioimunologie
Tratare cancer tiroidian
Grupa 3
Radiotoxicitate medie
Cobalt 57 si 58
Crom 51
Fer 59
Galiu 67
Grupa 4
Radiotoxicitate slaba
Indiu 111
Thaliu 201
Tehnetiu 99
Tritiu
Xenon
d) Radiologie si imagistica medicala
Este in principal vorba de deseurile fotografice generate pentru developarea filmelor
radiologice pe supot de hartie sau film. Se utilizeaza substante chimice de contrast si se
consuma o mare cantitate de apa si saruri de argint.
b)Parametrii microbiologiei
Prin identificare acestora se urmaresc doua aspecte :
-aprecierea cantitativa si calitativa a contaminarii reziduale cu microorganisme
-sa se puna in evidenta germenii specifici spitalelor tinand cont de rezistenta anumitor
specii vis a vis de antibiotice, antiseptice etc.
c) Estimarea debitului si fluxului poluant
Cunoasterea debitelor este indispensabila pentru realizarea unor masuri cantitative asupra
unei substante indiferent de natura sa poluanta. In plus, se permite calculul fluxului
poluant necesar pentru aprecierea gradului de poluare al deseului lichid.
Flux poluant= Concetratia materiei poluante x Debit