Sunteți pe pagina 1din 9

DEZASTRUL ECOLOGIC DE LA COPA MIC

Nume: Neblea Diana Ioana Specializare: Administratie Publica An: III Grupa: 302

Am ales aceasta tema deoarece vizeaza o problema de actualitate, care are repercusiuni asupra mediului inconjurator, cat si asupra populatiei acestei tari,subliniind nepasarea autoritatilor, naivitatea localnicilor acelei zone si urmarirea strict a intereselor economice a firmelor considerate vinovatii principali ai dezastrului ecologic de la Copsa Mica Istoricul unui dezastru ecologic. Copsa Mica este un oras din judetul Sibiu, Transilvania, Romania. In prezent numarul locuitorilor este de 5142 de persoane. Orasul este situat pe partea de nord-vest a judetului Sibiu, la influenta raurilor Tirnava Mare cu Visa. Povestea celei mai poluate localitati din Romania incepe la finele anilor '30, cand, combinatul de metale neferoase a fost infiintat ca societate privata pe actiuni. Inaugurata in 1939, fabrica de prelucrare a zincului si a plumbului din concentrate miniere a constituit un pas inainte pentru dezvoltarea economica a orasului. Obsesia productiei din anii epocii de aur, care ducea la ignorarea celor mai elementare masuri de protectie a mediului si angajatilor, a creat asa numita poluare istorica, pe care actuala conducere a SOMETRA SA refuza sa si-o asume. Totusi, industrializarea fortata din acea perioada a reprezentat o catastrofa ecologica pentru mediul inconjurator, fiind realizata fara efectuarea vreunui studiu despre impactul ecologic asupra regiunii. Instalatiile au fost marite de la 400 t/an la 30 000 t/an si s-a inaugurat si o fabrica de negru de fum.Cu toate ca din punct de vedere economic a fost un castig, pagubele pe plan ecologic, dar si uman au fost foarte grave. Inca de la inceputul anilor '50 s-au tras semnale de alarma cu privire la depasirea valorilor maxime admise a anumitor metale in atmosfera, precum cadmiu, plumb sau zinc. Dorin Bardac in Copsa Mica- elemente de monografie medicala si sociala mentiona ca in 1977 concentratia dioxidului de sulf era de 2,8 ori mai mare decat cea maxim admisa, iar in 1987 de 13,2 ori mai mare. Aceleasi niveluri ridicate de poluare intalneam si in raul Tirnava Mare, unde cadmiul se gasea intr-o concentratie de 7,3 ori mai mare decat limita admisa. De asemea, vegetatia a fost grav afectata, efectele fiind vizibile cu ochiul liber: defolieri

concentrare, apar arsurile pe frunzele de stanjenel si chiar uscarea copacilor. Toate aceste plante, deloc sanatoase ajung in urma parcurgerii lantului trofic in tesuturile vietuitoarelor (oameni sau animale), cauzand afectiuni grave. Verdictul specialistilor este unul dur: poluarea din Copsa Mica este intensa si foarte agresiva. Spre exemplu, intoxicarea cu dioxid de sulf cauzeaza ameteli, afectiuni pulmonare acute si chiar spasm laringian ce provoaca decesul. Acidul sulfuric format prin dizolvarea dioxidului de sulf in picaturile de roua reprezinta cauza pentru care albinele nu pot trai pe o suprafata cu raza de 15 km in jurul localitatii. Inhalat in atmosfera sau depus pe plantele consumate drept hrana, plumbul cauzeaza afectiuni cronice, ca tumefierea articulatiilor, deficienta respiratorie sau paralizia muschiului laringian. Cadmiul si zincul sunt principalii vinovati pentru afectiunile degestive. Nichelul este declansatorul cancerului pulmonar,intoxicatia cu mercur produce grave leziuni sistemului nervos, iar toti acesti agenti poluatori sunt prezenti din plin in organismele locuitorilor din acest loc. Acestia povestesc cum fiecare obiect din localitate era acoperit de un start negru de fum. Atat de puternic era poluata atmosfera, incat femeile nu puteau intinde hainele proaspat spalate afara pentru ca s-ar fi innegrit in cateva ore. SC SOMETRA ( denumita o bomba ecologica ) intreprinderea metalurgica de metale neferoase cumparata in anul 1998 de investitorul strategic Mytilineos Holding din Grecia continua sa otraveasca aerul, apa si solul in mod invizilbil cu tone de noxe de furnal si pulberi de metale grele, semanand moartea in randul plantelor, animalelor si oamenilor care inca traiesc in zona. Fabrica nu poate fi inchisa din cauza somajului, care efectiv ar exploda in urma unei astfel de masuri, oamenii prefera sa fie bolnavi decat sa nu aibe o sursa de venit. In acest mod, furnalele inalte care pot fi zarite din orice punct al orasului, continua sa emita fum gros, galbui, ucigator. Animalele (in special oile si caii) continua sa moara intr-un ritm galopant, speranta de viata a locuitorilor continua sa fie cu 10 ani mai mica decat in restul taruu, cazurile de cancer cresc asemenea unei macabre progresii geometrice. Cu toate celelelte aspecte, in Copsa Mica, poluarea continua sa mearga la brat cu moartea.

Datorita specificului ei, platforma industriala Copsa Mica, incarca atmosfera cu cantitati uriase de aerosoli ( pulberi si fum) , gaze ( dioxid de sulf ) si vapori, cei mai periculosi fiind aerosolii de metale grele: Plumb, Cadmiu, Zinc si Cupru. Toate cercetarile efectuate in zona arata ca in permanenta valorile din atmosfera a scestoe aerosoli si a dioxidului de sulf au depasit limitele maxime admise. Poluarea aerului in zone inregistreaza o usoara crestere a concentratiilor medii si maxime la majoritatea indicatorilor determinati. Astfel, se constata o crestere semnificativa a concentratiei maxime la SO2, Pb. in pulberi, Cd. In pulberi in suspensie, PM10, valori care depasesc CMA-ul. Nici apele nu au scapat de actiunea poluanta a platformei industriale, astfel in raul Tirnava Mare, in amonte de Copsa Mica, incepand cu 1978 s-au constatat valori maxime ale plumbului in apa, ce depaseau concentratia maxima admisa de 2 pana la 6 ori limita STAS-ului 4706/1998 si 1342/1991. La zinc si cadmiu valorile erau si mai mari, deopasirile variind intre 7,3 ori si 276, 6 ori, valorile au mai scazut in ultimii ani, dar s-au inregistrat si varfuri in 1996 la cadmiu cand depasirile au fost de 8,3 ori, respectiv 33,3 ori. Metalele grele se depun si se acumuleaza in sol, iar prin intermediul plantelor cultivate si consumate de pe aceste soluri este afectata sanatatea intregii populatii din zona. In solurile din zona s-au constatat de-a lungul anilor mari depasiri ale pragurilor maxime admise, praguri ce au fost stabilite de specialisti. Astfel, pentru plumb in perioada 1980-1994, depasirile au fost cuprinse intre 3, 24 ori si 55, 54 ori la suprafata si de 2, 53 ori pana la 10,1 ori in adancime. In aceasta zona s-a stabilit prin cercetari de laborator prezenta noxelor in frunze, lujeri si scoarta copacilor. Emanatiile uzinei SC SOMETRA SA au avut actiune puternica asupra vegetatiei din zona pe care au distrus-o partial. Cel mai insemnat efect il constituie producerea unor vatamari vizibile asupra arborilor si a stratului ierbaceu, care conduc la reducerea considerabila a cresterilor, iar in final la uscarea si disparitia oricaror forme de vegetatie. Ca sa scoatem in evidenta gradul de nocivitate al emanatiilor pentru plante putem da un exemplu concludent: bioxidul de sulf emanat de uzina in combinatie cu apa din atmosfera da nastere acidului sulfuric, principalul component al plantelor acide.

Cunoscuta drept una din cele mai poluate localitati din Europa, Copsa Mica nu se sfiestesa-si recunosca problemele. E un cerc vicios care, pe de o parte le afecteaza grav vietile, iar pe de alta parte, le ofera sursa unei mese calde la sfarsitul zilei. Fisele medicale se umplu de cazuri de retard, saturnism, boli respiratorii, oamenii imbatranesc prematur, acestia vorbesc pe ascuns de cei care au lesinat in urma expunerii la plumb, de animalele moarte din cauza poluarii. In Copsa Mica s-a mai infiintat o fabrica unde se topeste plumb, locuitorii fiind bucurosi ca li se ofera locuri de munca, acolo teama de foame este mult mai mare decat cea de moarte. Sometra mai aduna in prezent 1095 de salariati din cei 2500 de odinioara, fabrica are un lant tehnologic care nu mai este complet. Gazele sulfuroase, care ies de la aglomerarea minereurilor trebuie colectate si prelucrate intr-o fabrica de acid sulfuric care, practic, nu exista. Ceausescu nu a mai vrut sa investeasca bani in retehnologizare si a lasat-o practic a nimanui. Gazele in loc sa fie colectate in fabrica de acid sulfuric, sunt conduse prin furnal in aer si acolo se amesteca si formeaza o ploaie acida, o ploaie care ucide tot. Plumbul a patruns in pamant atat de adanc, incat oamenii trebuie sa decoperteze terenurile pe o adancime de 2 metrii ca sa considere ca pot face agricultura curata. Oricum , locuitorii nu au voie sa consume legume si mai ales sa comercializeze, dar totusi o fac. Daca Sometra s-ar inchide astazi, toata poluarea si plumbul ar disparea peste 60 de ani...cel putin asa spun oamenii. . Pentru a salva Copsa Mica au fost implementate urmatoarele proiecte: 1. Centru de sprijin pentru persoanele de varsta a treia din Copsa Mica 2. Contracte de lucrari pentru Invatamant si Formare Tehnico- Profesionala ( TVET ) 3. Program Pilat Reabilitarea Ecologica a zonelor fierbinti, Zlatna si Copsa Mica ( face parte din Memorandumul semnat la nivelul Guvernului Romaniei pentru obtinerea unui imprumut de pana la 1 441 000 000 Euro, in perioada 2006-2009 pentru finantarea investitiilor prioritare de mediu si gospodarire a apelor in

vederea indeplinirii argumentelor asumate de Romania in procesul de aderare la UE ). Primaria orasului Copsa Mica va beneficia, in baza acestui memorandum, de o finantare de aproximativ 25 000 000 Euro si a propus spre finantare urmatoarele poiecte: 1. Sistem zonal de alimentare cu apa potabila si canalizare ape uzate- Copsa Mica 2. Sistem zonal de gestionare a deseurilor urbaneCopsa Mica 3. Reabilitare fatade si acoperisuri ale cladirilor ( institutii publice si blocuri de locuinte ) afectate de poluarea istorica in orasul Copsa Mica Pentru proiectele de mai sus au fost inaintate spre analiza studiile de fezabilitate. Autoritatea orasului a mai propus o tema de finantare: 1. Reconstructia infrastructurii publice urbana prin reabilitarea zonelor si a terenurilor degradate de poluare atmosferica, impadurirea versantilor si constructia de baraje si diguri de aparare impotriva inundatiilor. Sometra a riscat in decursul acestui an inchiderea, dar Agentia Nationala de Mediu si reprezentantii societatii au anuntat o mare realizare pe lista obiectivelor de investitii impuse; potrivit chiar contractului de privatizare, grecii erau obligati sa faca 2 mari si importante investitii pentru mediu: o halda ecologica pentru depozitarea deseurilor si o fabrica de acid sulfuric care sa prelucreze reziduurile de furnal. Analizand rezultatete continutului de plumb si de cadmiu in sol, se observa ca este mai mare la suprafata si mai mic la adancime mai mare de 30 cm. Dupa cum se subliniaza in bilantul si raportul de mediu si in literatura de specialitate, continutul ridicat de plumb si de cadmiu la suprafata releva o poluare mai recenta si prezinta pericolul propagarii in lantul trofic planteanimale-om, dat fiind faptul ca plantele au radacinile in stratul superficial se arata in raportul de expertiza tehnica judiciara inregistrat la Judecatoria Medias la data de 22 feb. 2007. Observatia este intarita de constatarile cuprinse in capitolul privind calitatea factorilor de mediu in toata Copsa MicaMedias, in perioada 2008-2009.

Institutul European pentru Protectia si Siguranta Mediului din Germania- SVT, cu o mare experienta in domeniu poate oferi, printre altele, solutii pentru cele mai importante probleme de poluare cu care se confrunta Copsa Mica, solutii bazate pe tehnologii moderne pentru depoluarea solului, aerului si al apei. De retinut este faptul ca finantarea va fi asigurata din fonduri europene, tot cu fonduri UE va exista si o cofinantare romaneasca, inclusiv cu forta de munca locala, urmeaza sa fie realizate si proiecte de depoluare a zonei. Poluarea face si astazi ravagii la Copsa Mica. In ciuda progreselor de mediu pe care marele poluator al zonei, SOMETRA SC, se lauda ca le-a facut. Localnici sustin ca nu simt progresele depoluarii, in unele nopti acestia nu pot iesi in curte din cauza aerului toxic. Ca sa nu se vada fumul, grecii baga sarje mari in arzatoare la adapostul noptii, sustin localnicii. Din cauza plumbului in exces in sange, copiii nu se dezvolta cum trebuie. Anul trecut, societatea a primit mai multe amenzi pentru depasiri ale valorilor admise pentru dioxid de sulf, metale grele si refuzul accesului organelor de control in fabrica . Cele 41 de amenzi totalizeaza mai mult de 1 milion de lei. In 2006, Copsa Mica era considerata cea mai poluata localitate din Europa, in acelasi an, Sometra a fost obligata sa se supuna unui proces de depoluare. Compania a primit o Autorizatie Integrata de Mediu, negociata cu autoritatile romane de mediu si cu Comisia Europeana. In baza acesteia, s-a angajat ca pana in 2014 sa investeasca in tehologii si instalari de reducere a poluarii, sa finanteze rapoarte privind sanatatea localnicilor si sa se implice in reabilitarea mediului inconjurator. Intr-o prima etapa cu finalizare in 2007 pe care Sometra sustine ca a indeplinit-o cu succes, compania a instalat filtre de captarea a emisiilor de pulberi cu continut de metale grele, atat AutoritateaRegionala de Protectiea Mediului Sibiu ( ARPM ), cat si Garda de Mediu demonstreaza cu documente ca situatia de la Sometra este pe drumul cel bun, presiuni au existat si din partea prefectului de Sibiu Ilie Mitea, care, in urma monitorizarilor a constatat 265 de dapasiri ale emisiilor de dioxid de sulf in 2005. Expunerea prelungita la plumb provoaca boala numita saturism, boala care are manifestari acute precum anemie severa,

dureri articulare, dureri abdominale, tensiune crescuta, pareze ale extremitatilor si nervilor cranieni si chiar convulsii. In concluzie, putem spune ca zona Copsa Mica este o zona puternic impurificata de metale neferoase ( Pb., Cd., Zn. ) care se gasesc in sol, apa si vegetatie. Zona poluata depaseste teritoriul orasului din cauza conditiilor meteo-climatice si topografice, totusi, poluarea maxima se gaseste in jurul uzinei, pana la 10 km ( pe distanta dominanta a curentilor de aer ), iar o poluare mai redusa pana la 20 km

BIBLIOGRAFIE

1. Dorian Bardac Copsa Mica- elemente de monografie medicala si sociala 2. Wikepedia Copsa Mica 3. Sibiuonline.com