Horváth Csaba

●
Studiul lacurilor de acumulare
din bazinul superior al Crişului Repede

1
2
 Horváth Csaba

STUDIUL LACURILOR DE ACUMULARE

DIN BAZINUL SUPERIOR
AL CRIŞULUI REPEDE

Casa C r ii de Ştiin
Cluj-Napoca, 2008

3
Referen i ştiin ifici:
Prof. univ. dr. Victor Sorocovschi
Prof. univ. dr. docent Petre Gâştescu
Prof. univ. dr. Liliana Zaharia
Prof. univ. dr. Pandi Gábor

© Horváth Csaba, 2008

ISBN 978-973-133-419-6

Lucrarea a apărut cu sprijinul financiar

din grantul T.D. nr. 60/2007 CNCSIS

Coperta: Patricia Puşcaş

Director: Mircea Trifu

Fondator: dr. T.A. Codreanu
Tehnoredactare computerizat : Czégely Erika

Tiparul executat la Casa C r ii de Ştiin

400129 Cluj-Napoca; B-dul Eroilor nr. 6-8
Tel./fax: 0264-431920
www.casacartii.ro; e-mail: editura@casacartii.ro

4
 PREFA

Lucrarea „“Studiul lacurilor de acumulare din bazinul superior al

Crişului Repede”, elaborat de Domnul Cercet tor ştiin ific Csaba Horváth de la
Colectivul de Geografie al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, reprezint
rezultatul unor cercet ri minu ioase efectuate de autor într-un areal extins situat în
nordul Mun ilor Apuseni.
Cartea aduce o contribu ie de seam la cunoaşterea posibilit ilor de
valorificare integrat a resurselor de ap din nordul Mun ilor Apuseni,
reprezentând prima lucrare de sintez referitoare la lacurile de acumulare din
bazinul superior al Crişului Repede.
Lucrarea elaborat de Domnul Cercet tor ştiin ific Csaba Horváth este bine
structurat şi în deplin concordan cu tema aleas , iar cele 10 capitole sunt bine
propor ionate şi expuse într-o succesiune logic . Astfel, dup cum era şi firesc
autorul trateaz la început aspecte legate de localizarea regiunii studiate în cadrul
Mun ilor Apuseni şi a rii, iar apoi principalele subunit i geografice incluse în
arealul cercetat.
Problemele de fond ale lucr rii sunt abordate în capitolele urm toare, care
se refer la: premisele geografice ale amenaj rii lacurilor de acumulare din bazinul
superior al Crişului Repede; poten ialul hidroenergetic teoretic al bazinului
hidrografic superior al Crişului Repede; sistemul hidroenergetic Dr gan - Iad;
indici morfometrici ai lacurilor de acumulare; bilan ul hidric şi varia ia nivelului
din lacurile de acumulare; caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei
lacurilor de acumulare; particularit ile proceselor de colmatare a lacurilor de
acumulare din bazinul superior al Crişului Repede; riscurile induse de lacurile de
acumulare; efectele lacurilor de acumulare asupra mediului; concluzii.
Cartea are un caracter profund aplicativ deoarece r spunde la numeroase
cerin e fundamentale care vizeaz solu ionarea favorabil a problemelor legate de
gestiunea integrat a resurselor de ap şi a mediului din regiunea cercetat .
Rezultatele ob inute şi m surile propuse de autor pentru o gospod rire durabil a
lacurilor de acumulare din bazinul superior al Crişului Repede pot servi la
dezvoltarea armonioas a teritoriilor limitrofe şi din aval de acumul rile studiate.
Toate aceste aspecte se reg sesc în cele dou capitole de la sfârşitul lucr rii, în care
sunt tratate cu mult meticulozitate şi profesionalism toate aspectele ce privesc
gospod rirea durabil a lacurilor de acumulare din bazinul superior al Crişului
Repede, folosindu-se cele mai recente rezultate ob inute în literatura din ar şi
str in tate. Din analiza SWOT realizat asupra efectelor pe care le exercit lacurile
de acumulare asupra componentelor mediului din bazinul superior al Crişului

5
Repede rezult c realizarea sistemului hidroenergetic Dr gan - Iad este benefic
atât pe plan local, cât şi regional.
Contribu iile originale, reg site în toate capitolele c r ii, sunt rezultatul
cercet rilor de teren, sistematiz rii, prelucr rii şi interpret rii corecte a unui vast
material documentar, bazat pe utilizarea unor metode moderne de investiga ie şi a
cunoaşterii celei mai recente bibliografii din domeniul cercetat.
Interpretarea critic a unei bibliografii adecvate temei abordate, prelucrarea
unui volum imens de date aduse la zi, investiga iile de teren proprii (ridic ri
batimetrice, m sur tori şi observa ii sistematice) au permis candidatului s
elaboreze o lucrare valoroas , în care se surprind pentru prima dat evolu ia
cuvetelor lacurilor de acumulare, evaluarea bilan ului hidric şi identificarea
caracteristicilor fizice, chimice şi biologice a apei lacurilor de acumulare din
bazinul superior al Crişului Repede, precum şi propuneri pertinente în vederea
gospod rii lor judicioase.
Ilustra ia grafic bogat (170 figuri), reprezentativ şi de o deosebit
calitate şi bibliografia adecvat şi numeroas (142 titluri) întregesc şi ridic
calitatea ştiin ific a lucr rii.
Con inutul ştiin ific, rigurozitatea trat rii temei abordate şi acurate ea
limbajului sunt argumente care recomand de la sine lucrarea pentru studen i,
profesori şi specialişti cu preocup ri în domeniile Hidrologiei, mediului şi
planning-ului teritorial.

Profesor univ. dr. Victor Sorocovschi

Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
Facultatea de Geografie

6
 CUPRINS

PREFA ............................................................................................................................ 5
1. BAZINUL SUPERIOR AL CRIŞULUI REPEDE – LOCALIZARE ŞI
SUBUNIT I GEOGRAFICE .......................................................................................... 9
2. PREMISELE GEOGRAFICE ALE AMENAJ RII LACURILOR DE
ACUMULARE DIN BAZINUL SUPERIOR AL CRIŞULUI REPEDE ...................... 14
2.1. CONSIDERA II GENERALE .......................................................................................... 14
2.2. GEOLOGIA ŞI RELIEFUL BAZINULUI SUPERIOR AL CRIŞULUI REPEDE ......................... 14
2.3. CONDI IILE CLIMATICE .............................................................................................. 23
2.4. CONDI IILE HIDRICE .................................................................................................. 34
2.4.1. Organizarea re elei hidrografice ....................................................................... 34
2.4.2. Scurgerea medie lichidă .................................................................................... 39
2.4.3. Apele subterane ................................................................................................. 46
2.4.4. Erodabilitatea şi debitele de aluviuni în suspensie ............................................ 47
2.5. CONDI IILE BIOPEDOLOGICE ...................................................................................... 53
2.6. CONDI II SOCIAL ECONOMICE .................................................................................... 58
3. POTEN IALUL HIDROENERGETIC TEORETIC AL CRIŞULUI REPEDE ... 60
3.1. CONSIDERA II METODOLOGICE: ................................................................................ 61
3.2. CALCULUL POTEN IALULUI TEORETIC ....................................................................... 64
3.2.1. Calculul poten ialului teoretic liniar ................................................................. 66
3.2.2 Calculul poten ialul teoretic de suprafa ă sau bazinal ....................................... 74
4. SISTEMUL HIDROENERGETIC „DR GAN – IAD” ............................................ 78
4.1. ISTORICUL AMENAJ RILOR HIDROTEHNICE................................................................ 78
4.2. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ŞI FUNC IONALE ALE AMENAJ RILOR HIDROTEHNICE DIN
BAZINUL SUPERIOR AL CRIŞULUI REPEDE ................................................................ 82
4.3. AMENAJAREA DR GAN ............................................................................................. 84
4.4. AMENAJAREA LEŞU ................................................................................................... 92
5. INDICII MORFOMETRICI AI LACURILOR DE ACUMULARE ........................ 97
6. BILAN UL HIDRIC ŞI VARIA IA NIVELULUI APEI DIN LACURILE DE
ACUMULARE ................................................................................................................. 104
6.1. BILAN UL GENERAL – ASPECTE METODOLOGICE ..................................................... 104
6.2. EVALUAREA ELEMENTELOR BILAN ULUI APEI DIN LACURILE DE ACUMULARE ........ 106
6.2.1. Bilan ul debitelor afluente ............................................................................... 107
6.2.2. Bilan ul debitelor defluente.............................................................................. 116
6.3. BILAN UL APEI LACURILOR DE ACUMULARE DIN BAZINUL SUPERIOR AL CRIŞULUI
REPEDE.................................................................................................................. 126
6.4. VARIA IA NIVELULUI LACURILOR DE ACUMULARE .................................................. 129

7
7. CARACTERISTICILE FIZICE, CHIMICE ŞI BIOLOGICE ALE APEI
LACURILOR DE ACUMULARE ................................................................................. 134
7.1. CARACTERISTICILE FIZICE ALE APEI LACURILOR DE ACUMULARE............................ 134
7.2. CARACTERISTICILE CHIMICE ALE APEI LACURILOR DE ACUMULARE ........................ 142
7.2.1. Regimul oxigenului .......................................................................................... 142
7.2.2. Regimul nutrien ilor ......................................................................................... 146
7.2.3. Compozi ia ionică ............................................................................................ 148
7.3. CARACTERISTICILE BIOLOGICE ALE APEI LACURILOR DE ACUMULARE .................... 149
7.4. CALITATEA APEI LACURILOR DE ACUMULARE ......................................................... 150
8. PARTICULARIT ILE PROCESELOR DE COLMATARE A LACURILOR DE
ACUMULARE DIN BAZINUL SUPERIOR AL CRIŞULUI REPEDE ................... 153
8.1. EVOLU IA FENOMENULUI DE COLMATARE............................................................... 153
8.2. DETERMINAREA CANTITATIV ŞI PROGNOZA COLMAT RII ...................................... 156
8.2.1. Calculul colmatării Lacului Leşu .................................................................... 158
8.2.2. Calculul colmatării Lacului Floroiu ................................................................ 162
8.3. MODIFICAREA CURBELOR CARACTERISTICE ............................................................ 164
8.4. CONSECIN ELE COLMAT RII ................................................................................... 166
8.5. COMBATEREA COLMAT RII LACURILOR DE ACUMULARE ........................................ 167
9. RISCURILE INDUSE DE LACURILE DE ACUMULARE ................................... 170
9.1. METODOLOGIA STUDIERII RISCURILOR INDUSE DE LACURILE DE ACUMULARE ........ 171
9.2. RISCURILE INDUSE DE CEDAREA BARAJELOR ........................................................... 175
9.2.1 Cedarea Barajul Drăgan .................................................................................. 176
9.2.2. Cedarea Barajului Leşu ................................................................................... 180
10. EFECTELE LACURILOR DE ACUMULARE ASUPRA MEDIULUI ............. 183
10.1. ANALIZA SWOT A EFECTELOR LACURILOR DE ACUMULARE ASUPRA MEDIULUI ... 184
CONCLUZII .................................................................................................................... 197
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................. 201

8
 1. BAZINUL SUPERIOR AL CRIŞULUI REPEDE –
LOCALIZARE ŞI SUBUNIT I GEOGRAFICE

Bazinul Crişului Repede este localizat în partea nordic a Mun ilor

Apuseni, fiind singurul râu care izvor şte din estul Mun ilor Apuseni şi-i
traverseaz în întregime, trecând c tre Câmpia şi Dealurile de Vest. În cadrul
acestuia putem delimita dou sectoare, unul superior caracterizat de unit ile
montane din Mun ii Apuseni, care se întinde între izvor şi localitatea Vadul
Crişului şi unul inferior grefat pe Dealurile şi Câmpia de Vest (Fig. 1).

Fig. 1. Localizarea bazinului superior al Crişului Repede

9
 Unit ile de relief înglobate în bazinul superior sunt de dou tipuri (Fig.
2.): montane şi depresionare. Masivele montane fac parte din nordul Mun ilor
Apuseni, iar unit ile depresionare din depresiunile marginale ale Depresiuni
Transilvaniei sau celor de tip golf din Dealurile de Vest.
Subunitatea montan este format din masivul Vl deasa, la care se adaug
spre est o parte din Mun ii Gil u, în vest P durea Craiului iar la nord de cursul
Crişului Repede, masivele joase ale Plopişului (Şes) şi Meseşului.
Partea mai joas a bazinului, este suprapus peste dou golfuri
depresionare legate prin defileul pitoresc al Crişului Repede, formate din
Depresiunea Huedin în partea estic şi Depresiunea Vad-Borod la vest.
Masivul Vl deasa cuprinde partea nordic a Mun ilor Bihor şi îşi ia
denumirea de la cel mai înalt vârf al regiunii cu altitudinea maxim de 1836 m. Acest
masiv constituie zona cea mai înalt a bazinului Crişului Repede şi totodat
reprezint şi una dintre cele mai masive unit i ale Mun iilor Apuseni. Prezint un
relief greoi, cu dezvoltarea clasic a celor trei suprafe e de nivelare, pe versantele mai
abrupte înregistrându-se procese destul de active de dezagregare, cu mult grohotiş.
Dominarea altitudinal şi expunerea circula iei atmosferice vestice explic
impresionantul rezervor hidrologic al bazinului, de aici preluând Crişul Repede
principalii s i afluen i: Secuieul (Hen ), Dr ganul, şi Iada.
Masivul Vl deasa apare ca un şir de culmi, cu vârfuri pleşuve şi înşeu ri
largi, care, luate la un loc, formeaz aproximativ acelaşi nivel. Suprafa a culmilor
înclin c tre nord de la o linie înalt , ce formeaz aproximativ şi cump na apelor
spre Someşul Cald şi Crişul Negru şi care are altitudini frecvente între 1600-1700
m: vârful Poenii (1625 m), Cornul Muntelui (1652 m), Cârligatele (1691 m), Piatra
Gr itoare (1677 m). C tre nord, altitudinile culmilor scad lent, r mânând îns în
general peste 1000 m. Principalele culmi formeaz cumpene de ape cu direc ie
Sud-Nord, delimitând v ile Iad, Dr gan şi Secuieu. Înclinarea lent spre nord, sub
form de suprafa de nivelare şi masivitatea regiunii, explic l rgirea mare a
bazinului Crişului Repede în aceast zon , precum şi puternica sa asimetrie
(Aurora Posea, 1970).
În cadrul bazinului Crişului Repede, Mun ii Gil ului se desf şoar ,
începând de la izvorul v ii R chi ele c tre est, pân la localitatea Râşca, la
izvoarele v ii Secuieu (Hen ). Altitudinea acestor culmi, alungite de la vest la est,
este în jur de 1000-1200 m, din care r sare M gura C l elelor de 1413 m.
Mun ii P durea Craiului se întind la sud de cursul Râului Crişului Repede,
de la valea Iadului spre vest, formând cump na de ap între Crişul Repede şi
bazinul Crişului Negru. Altitudinile sunt relativ joase, predominând cele între 400-
600 m. Altitudinile cele mai ridicate sunt, începând de la vest spre est, urm toarele:
Pleşa Serghiş (467 m), Culmea Roşiorului (750 m), M gura Dadului (945 m),
Dealul Hodrinaşa (1014 m), Dealul Mare (957 m), M gura Beiuşele (1003 m).
În l imile indicate se g sesc pe cump na apelor, dar fiind dezvoltat pe forma iuni
preponderent permo-mezozoice cele mai mari în l imi nu corespund întru totul cu
linia de cump n a apelor.
10
 Mun ii Plopiş (Şes) apar ca un horst alungit la nord de Crişul Repede, pe
care-l despart de bazinul Barc ului. În partea de est şi sud-est se întind pân la
înşeuarea de la Oşteana şi pân la defileul Crişului, unde iau contact cu Mun ii
Meseşului şi Vl deasa. Au aspect neted, cu vârfuri situate la aceeaşi altitudini,
culmea principal men inânduse, cu mici oscila ii, în jur de 700 m. Din ea r sar
urm toarele vârfuri principale: Poiana Florilor (706 m), V ratecul (756 m),
Sec tura (777 m), Merişor (882 m), M gura Beznea (898 m), Cornului (890 m),
ultimele dou fiind în afara cumpenei, dar în interiorul bazinului Crişului Repede.
Mun ii Meseşului sunt situa i de asemenea în nordul bazinului superior al
Crişului Repede, îns culmea lor, deosebit de lunguia , este orientat aproape
perpendicular pe cursul râului. Ei constituie, ca şi Mun ii Plopişului, o prelungire
sub form digital spre nord a Apusenilor. Altitudinile descresc spre nord, cele mai
mari fiind înglobate în bazinul Crişului Repede: M gura Priei (997 m), Dealul
Vl sinului (983 m), Dealul Cornului (965 m). Între primele dou vârfuri se
deschide o înşeuare adânc prin care curge râul Poicu, afluent al Crişului Repede.
Depresiunea Huedinului constituie o treapt relativ înalt (550-800 m), dar
destul de neted fa de bazinul fragmentat al Almaşului cu care se continu spre
nord, f când parte din depresiunile marginale vestice ale Depresiuni Transilvaniei.
Caracterele diferite morfo – hidrografice ale celor dou unit i vecine sunt aproape
exclusiv o crea ie a evolu iei separate a re elei hidrografice. Depresiunea
Huedinului este înconjurat , pe aproape trei p r i, de prelungiri ale Masivului
Bihorului, spre vest Mun ii Meseşului şi Mun ii Hen ului (din Mun ii Vl deasa).
Spre sud şi sud-est rama depresiunii este format dintr-o culme relativ îngust ce
ine de Mun ii Gil ului. C tre nord, cump na apelor, marcat de o culme deluroas
foarte firav , sub care se întind abrupturi mari de eroziune, o delimiteaz de
bazinul Almaşului.
Depresiunea Huedin este, la rândul ei, alc tuit din mai multe subunit i
semnificative (Aurora Posea, 1977):
- Bazinetul M rg ului – are un aspect suspendat: valea cu acelaşi nume
reteaz epigenetic Mun ii Hen ului (Culmea Secuieului) şi se vars în râul Hen
(Secuieu). Este constituit din cueste, uneori bine nivelate la partea superioar ,
precum şi din pante de glacis ce coboar mai ales din M gura C l ele.
- Bazinetul C l ele – este înconjurat la vest şi nord-vest de aceleaşi cueste
puternice şi mult mai fragmentate (mai ales între V leni şi C lata). Aspectul cel
mai specific se g seşte în pantele prelungi de tip glacis, ce coboar din culmea
cristalin Beliş – C l ele.
- Glacisul C latei – se întinde în nordul bazinetului M rg ului, coborând
dinspre Mun ii Hen ului c tre valea C latei. Prezint unele trepte slab definite.
Forma cea mai tipic se întâlneşte pe distan a dintre localit ile C lata şi Morlaca.
- Dealurile Izvorului Crişului – sunt delimitate la vest de un abrupt puternic
de cueste cu aspect arcuit şi fragmentat, evident cu prec dere între localit ile
V leni şi C lata. Aceast por iune este cea mai tipic subunitate de monoclin, cu
cueste bine marcate în relief, din toat regiunea.
11
 - M gura Morlaca – 760 m, prezint un mic horst cristalin retezat epigenetic
de valea C latei.
- Depresiunea Bologa – se afl la v rsarea C latei şi a Hen ului în Crişul
Repede.
In cadrul depresiunii, Crişul Repede nu are terase propriu-zise tipice. Se
întâlneşte numai terasa de lunc , aproape în întregime inundabil şi nişte umeri
situa i în stânga râului, care ar putea fi încadra i nivelului terasei a doua (540-550
m altitudine absolut , 7-10 m altitudine relativ ) şi pe alocuri celei de a treia (20-25
m altitudine relativ ). Situa ia este similar şi pentru valea C lata, pân la
localitatea Morlaca. Pe aceasta, mai ales între localit ile Sâncrai şi Morlaca, se
dezvolt pe partea stâng a râului nişte pante prelungi cu aspect de glacis, ce ar
corespunde în partea lor inferioar , celor dou terase amintite, luate împreun . În
bazinetul Bologa, sunt terase bine p strate, observabile în special pe interfluviul
dintre valea C lata şi valea Hen , şi chiar în stânga acestuia. Altitudinile lor sunt de
10-20 m, 30-40 m, 60-70 m, 85-90 m. Terasa de lunc a Crişului este foarte
dezvoltat , cu o l rgime de 0,5 km. Prin aceast teras , Crişul Repede şerpuieşte ca
un pârâiaş foarte leneş cu ap pu in , adesea mascat de pâlcuri de tufişuri. În
general, este o zon inundabil , ml ştinoas . Terasa de lunc este la fel de
dezvoltat şi pe valea C lata, cât şi pe v ile afluente mai importante.
Zona mai înalt din estul depresiunii se numeşte şi Podişul P niceni (600-
750 m). Acesta este format mai ales din pachete groase de calcare, în alternan cu
nisipuri, argile şi gresii eocene, ca urmare acestora şi ajutat de puternica
agresivitate a re elei hidrografice sa format un relief structural bine conturat,
reprezentat prin cueste, pe dreapta Crişului Repede.
Defileul Crişului Repede face leg tura între Depresiunea Huedin şi
Depresiunea Vad-Borod. El se extinde între localit ile Bologa şi Vadu Crişului.
Este constituit dintr-o alternan de zone mai largi cu aspect de bazinet sau chiar de
mici depresiuni şi zone mai înguste. Por iunea cea mai îngust se afl între
Şuncuiuş şi Vadu Crişului (cca. 4 km). Zonele de l rgire, începând dinspre est spre
vest sunt urm toarele: Valea Dr ganului, Ciucea, Bucea, Bratca şi Şuncuiuş.

12
13

Fig. 2. Bazinul superior al Crişului Repede

 2. PREMISELE GEOGRAFICE ALE AMENAJ RII
LACURILOR DE ACUMULARE DIN BAZINUL
SUPERIOR AL CRIŞULUI REPEDE

2.1. Considera ii generale

La alegerea amplasamentelor lacurilor de acumulare se ia în considerare, în
cadrul studiilor şi analizelor legate de elaborarea schemelor de amenajare a
bazinelor hidrografice, pe lâng factorii determinan i tehnici şi economici, şi o
serie de criterii generale de amplasare care au în vedere în final asigurarea unui
control avansat al regimului de scurgere pe întregul bazin hidrografic.
Principalii factori naturali, sociali şi economici care se au în vedere la
alegerea amplasamentelor lacurilor de acumulare sunt:
a) Caracteristicile geologice generale şi relieful specific fiec rei zone,
ca şi condi iile locale topografice şi geologice care stau la baza alegerii
parametrilor tehnici şi economici ai barajului şi ai lacului de acumulare;
b) Condi iile pedologice şi vegetale, cu influen ele acestora în
regimul hidrologic;
c) Condi iile climatice, prin varia ia anual şi anotimpual a
principalelor componente;
d) Condi iile hidrice, prin organizarea apelor de suprafa şi
subterane, şi totodat , prin regimul debitelor lichide şi ale aluviunilor în suspensie;
e) Condi iile social-economice, exprimate prin gradul de ocupare cu
obiective social-economice, c ile de comunica ie precum şi utilizarea terenurilor
care s-ar inunda prin lacul de acumulare; la acestea se adaug rolul pe care ar putea
s -l joace lacul de acumulare atât în satisfacerea necesit ilor de ap ale
folosin elor, sub aspect cantitativ şi calitativ, cât şi în ap rarea împotriva
inunda iilor a obiectivelor sociale şi economice.
În cadrul acestui capitol se prezint principalele caracteristici care au
influen at dezvoltarea sistemului hidroenergetic Dr gan-Iad şi formarea lacurilor de
acumulare din cadrul bazinului hidrografic superior al Crişului Repede.

2.2. Geologia şi relieful bazinului superior

al Crişului Repede
Geologia şi relieful au un rol deosebit în stabilirea amplasamentelor
lacurilor de acumulare, fiind de cele mai multe ori determinante în alegerea zonelor
de amplasare a barajelor, respectiv a lacurilor de acumulare. Pentru a eviden ia

14
semnifica ia acestora în cadrul bazinului superior al Crişului Repede vom prezenta
caracteristicile locale geologice ale barajelor hidrotehnice din cadrul acestuia.
Forma iunile geologice înglobate sunt variate ca petrografie, structur şi
vârst , formându-se în mai multe faze tectonice de sedimentare şi de eroziune. Cea
mai veche este faza hercinic de care ine punerea în loc a şisturilor cristaline, apoi
urmeaz orogeneza mezo-cretacic ce afecteaz cristalinul şi forma iunile
sedimentare de pe suprafa a sa pân în cretacic, inclusiv. Cu aceast etap zonele
respective se consolideaz din punct de vedere orogenetic, mişc rile ulterioare
având efecte doar de basculare. Aceste mişc ri au avut un efect deosebit de
important pentru relief, fragmentând zona muntoas în horsturi şi grabene cu
aspecte depresionare.
Deoarece Mun ii Apuseni sunt asem na i în general cu un „mozaic”
geologic prezent m geologia bazinului pe unit i geografice, fiecare unitate fiind
diferen iat prin caracteristici proprii ale geologiei şi reliefului.
Masivul Vl deasa este format din şisturi cristaline, din sedimentarul
permo-mezozoic şi din eruptiv, acesta din urm dominând celelalte forma iuni.
- şisturile cristaline se dezvolt din Valea Dr ganului spre vest, pân la
valea Iadului (Stâna de Vale), spre est iau contactul cu eruptivul de
Vl deasa, iar la Reme i pe valea Iadului, dispar sub depozitele permiene şi
mezozoice pentru ca la câ iva km spre sud-vest s reapar sub forma unei
fâşii înguste de 2-3 km şi lungi de 15 km.
- Sedimentarul permo-mezozoic este format din permian, triasic jurasic şi
cretacic. Permianul apare prin dou petece mari unul la Reme i şi altul la
izvoarele Iadului, format din conglomerate în cadrul c rora se g sesc
fragmente din fundamentul cristalin trecând adesea în gresii cuar itice
uneori cu stratifica ie toren ial . Triasicul cuprinde o fâşie cu direc ie
nord-vest care ajunge pân la Valea Iadului la Bulz, ca mai apoi s se
l easc pe aproape toat zona defileului Crişului Repede, în sud şi vest
are în general contact cu cristalinul ca în regiunea Reme i s p trund
adânc peste acesta. În aceste forma iuni triasice dominant este calcarul, la
care se adaug conglomerate, şisturi şi gresii. Jurasicul având forma iuni
aproape exclusiv calcaroase, se extinde mai ales în zona estic a Mun ilor
P durea Craiului cu apar ii caracteristice pe valea Iadului la Reme i,
având contact direct cu eruptivul Vl desei şi în defileul Şuncuiuş-Vad.
Cretacicul este restrâns la doar câteva petece de o parte şi alta a V ii
Iadului, iar altele dispuse pe eruptivul Vl desei.
- Eruptivul de tip Vl deasa se dezvolt pe direc ia nord-sud pe o lungime de
peste 45 km, iar ca l ime atinge maximum 30 km între v ile Secuieu şi
Iada. În sud acoper aproape exclusiv bazinele superioare ale v ilor Iada,
Dr gan şi Secuieu, ca în nord s se înguste doar pe v ile Dr gan şi
Secuieu. O fâşie îngust se reg seşte şi la nord de valea Crişului repede în
Mun i Meseş. Erup iile Vl desei s-au pus în loc în mai multe faze
(cretacicul superior-eocenul inferior) ordinea aproximativ fiind
15
 urm toarea: cele mai vechi sunt andezitele care au fost str punse de riolite
(care acoper ast zi cea mai mare suprafa ) şi dacite, iar ulterior apar
intruziunile de porfire, granite, diorite etc.
În zonele unde râurile traverseaz roci greu solubile v ile sunt înguste,
devenind astfel locurile cele mai prielnice pentru construc ia de baraje, totodat
ariile depresionare formate prin eroziune la confluen a cursurilor de ap asigur
bazinetele necesare dezvolt rii cuvetelor lacustre.
Mun ii Gil ului sunt constitui i din şisturi cristaline şi intruziuni granitice,
la care se al tur , în sud - vest, sedimentarul cretacic (pe suprafe e reduse îns ), în
cadrul c rora v ile s-au adâncit puternic. In ansamblu, unitatea se caracterizeaz
prin frecven ridicat a culmilor rotunde şi a suprafe elor plane, din care se
desprind spre v i versan i cu pant accentuat .
Mun ii P durea Craiului cuprind aproximativ aceleaşi forma iuni ca ale
Vl desei în zona vestic . Forma iunile din est sunt cele amintite anterior – o fâşie
îngust de cristalin, o zon triasic şi jurasicul care ajunge pân la Vadu Crişului.
Urmeaz mai apoi spre vest o zon cretacic destul de întins format din bauxite,
calcare, marne nisipoase şi brecii. Dinspre vest este întrerupt de o fâşie format
din permian.
Mun ii Plopişului sunt forma i dominant din şisturi cristaline din foarte
pu ine petece de mezozoic, în sud şi vest ap rând mai ales forma iuni neogene.
Şisturile cristaline formeaz baza acestor mun i şi apar in zonei de cristalin dintre
Iada şi Dr gan care trece la nord de Crişul Repede. În zona Osteana respectiv pe
înşeuarea spre Meseş apar pietrişuri pliocene, cristalinul scufundându-se brusc sub
forma iuni mio-pliocene.
Mun ii Meseş în zona studiat sunt forma i din şisturi cristaline, petecul
amintit din eruptivul Vl desei, iar în zona Osteana de forma iuni mio-pliocene.
Depresiunea Huedin este constituit aproape exlusiv din sedimentar
excep ie fiind o mic insul de cristalin în zona satului Morlaca str b tut de valea
C latei în chei. Pe un fundament cristalin mai mult sau mai pu in scufundat, este
prezent întreaga serie a forma iunilor eocene, care se succed de la sud spre nord,
fiind constituite din argile v rgate inferioare (Ypresian), argile şi calcare, formând
stratele cu Nummulites perforatus (Lute ian), urmate de calcare şi argile
(Priabonian), la care se adaug , pe dreapta Crişului Repede, depozitele oligocene
(argile carbonatice, calcare, argile, nisipuri şi gresii), urmate, desigur, de depozitele
cuaternare de diferite tipuri.
În relativa complexitate a depozitelor sedimentare se remarc , totuşi,
calcarele eocene, monoclinale de la sud spre nord, care au contribuit, în bun
m sur , la formarea reliefului, reprezentat prin suprafe e de eroziune de diferite
tipuri, cueste şi platouri structurale, bazinete situate în spatele unor îngust ri
epigenetice, la acestea ad ugându-se luncile destul de largi de pe v ile Crişului
Repede şi C lata, în timp ce terasele sunt modest schi ate, cea de 10-12 m fiind
par ial ocupat de vatra oraşului Huedin. În zonele cele mai joase ale depresiuni
forma iunile vechi sunt acoperite de aluviuni cuaternare. Aspectul general al
16
reliefului depresiunii este dat de luncile celor dou v i şi de unele fragmente de
terase, de la care, spre munte, se ridic treapta colinar , care ajunge pân la
altitudini situate în jurul a 800 m.
În ceea ce priveşte relieful structural, din cadrul bazinului superior al
Crişului Repede, trebuie s amintim de suprafe ele de nivelare cunoscute şi în
restul Carpa ilor, foarte bine definite de Emm. de Martonne (1921, 1924) şi de Gh.
Pop, astfel cea superioar , Fărcaş - Cărliga i (Cârligatele), cu cele dou nivele
(superior, foarte neted, la 1 600 -1 800 m şi altul inferior, mai coborât cu 200 m),
modelate în Danian - Oligocen; Măguri - Mărisel, 1 200 - 800 m (în unele locuri
peste 1 200 m, iar în altele sub 800 m), mai fragmentat , format în Sarma ian -
Meo ian (aceste dou suprafe e, datorit tectoniz rii accentuate, în masivele cu
altitudini mici sunt mult mai coborâte) şi Suprafa a inferioar , Feneş - Deva este
prezent la periferia spa iului montan, iar sub form de umeri apare de-a lungul
v ilor ce p trund mai adânc în munte, modelarea acesteia având loc în Pliocen -
Cuaternar (Gr. P. Pop, 2000).

Fig. 3. Bazinul superior al Crişului Repede: harta hipsometrică

Distribu ia altitudinal a formelor de relief, specifice unui teritoriu, se red

fidel cu ajutorul h r ii hipsometrice (Fig. 3), denumit şi harta treptelor
morfometrice (Grigore, 1972).

17
 1800<
1701-1800
1601-1700 <600
1501-1600
1401-1500 27% 23%
1301-1400 500-
1201-1300 50%
1000
1101-1200
H (m)
1001-1100 >1000
901-1000
801-900
701-800
601-700
501-600
401-500
301-400
267-300

0 50 100 150 200 250

A (km2)

Fig. 4. Histograma reparti iei reliefului pe trepte hipsometrice

Cu alte cuvinte, pe harta hipsometric , în func ie de valorile alese conform

scopului urm rit, se eviden iaz principalele trepte ale reliefului, generate în urma
etapelor evolutive ale acestuia.
Urm rind harta şi graficele hipsometrice (Fig. 4., 5.) putem deosebi trei
trepte majore în cadrul bazinului hidrografic: treapta depresiunii şi a culoarelor de
vale sub 600 m, treapta de tranzi ie montan între 600 şi 1000 m, şi treapta
montan de peste 1000 m. Curba bazinului prezint specificul montan al acestuia
prin abruptul dintre 1000-1800 m care înglobeaz 27 % din suprafa a total a
bazinului. Se observ un abrupt şi sub 400 m care se explic prin restrângerea
suprafe elor din cauza Defileului Crişului Repede.
1800<
1701-1800
1601-1700
1501-1600
1401-1500
1301-1400
1201-1300
1101-1200
H (m)

1001-1100
901-1000
801-900
701-800
601-700
501-600
401-500
301-400
267-300

0 200 400 600 A (km2) 800 1000 1200 1400

Fig. 5. Bazinul superior al Crişului Repede: curba hipsometrică

Prin studiul ponderilor suprafe elor apar inând diferitelor trepte

18
altitudinale, putem concluziona c bazinul hidrografic apar ine în mare m sur
etajului montan (77%), altitudinile mai joase reg sindu-se în cadrul Depresiuni
Huedin şi a culoarelor de vale ale râurilor principale.
Declivitatea reliefului (Fig. 6.) influen eaz direct tipul si intensitatea
proceselor geomorfologice şi hidrologice, totodat are un efect semnificativ asupra
peisajului. Valoarea declivit ii este foarte variat şi ajunge pân la 80 - 90o în
cazul abrupturilor, deşi suprafa a acoperit de astfel de pante (peste 50o) r mâne
mult subunitar (0,2 %). Cea mai mare extindere o au suprafe ele cu înclinare de 5
- 150 (44,5%), şi pantele cuprinse intre 15 - 350 care ocup aproape 40 % din
suprafa , celelalte suprafe ele cu pante de sub 100 acoper doar pu in peste 17%
din totalul bazinului.
Prin înc rc tura informa ional pe care o poart , panta constituie o
reflectare concret a specificului şi condi iilor în care se desf şoar modelarea
reliefului. Cunoaşterea valorilor geodeclivit ii suprafe elor reliefului terestru,
constituie o cerin de prim ordin în demersul cuantific rii caracteristicilor
geografice ale unui teritoriu (Grigore, 1972).
Panta influen eaz decisiv poten ialul hidroenergetic al reliefului. Astfel,
panta medie a unui sector de râu sau a bazinului de recep ie influen eaz regimul de
scurgere al acestuia, iar prin faptul c exprim diferen a de altitudine arat şi
posibila energie a reliefului ce va fi utilizat în cadrul unit ilor hidroenergetice.

4% 0-2
0,2% 13%
8% 2,1-5
5,1-15
15,1-35
45% >35

Fig. 6. Bazinul superior al Crişului Repede: harta pantelor

Densitatea fragment rii (Fig. 7.) reprezint raportarea lungimilor totale a

19
sistemelor hidrografice, incluzând aici şi v ile seci, la unitatea de suprafa
(km/km2). Este un parametru care ofer o bun imagine asupra gradului de
fragmentare al reliefului, cuantificând astfel natura varia iei în suprafa . Calculele
densit ii fragmentarii arat c 36,5% din suprafa a bazinului are valori de sub 0,5
km/km2. Valoarea cea mai mare ajunge la 3,2 km/km2, dar acoper o zon de doar
0,31 %. Suprafe e cu valori de 0,5-2 km/km2 reprezint 44% din suprafa a.
Valoarea medie a densit ii fragmentarii este de 0,8 km/km2.
Exprimarea profunzimii pân la care a p truns eroziunea liniar , datorat
preponderent apelor curg toare, se realizeaz cu ajutorul parametrului cunoscut sub
denumirea de adâncimea fragment rii reliefului. Valorile acestuia, prin faptul c
exprim diferen a dintre altitudinile absolute şi relative ofer informa ii despre
fragmentarea vertical a reliefului, datorat îndeosebi proceselor de eroziune liniar
precum şi despre în l imea relativ a versan ilor (Roşian G. 2008).

Fig. 7. Bazinul superior al Crişului Repede: densitatea fragmentării

Adâncimea fragment rii reliefului (Fig. 8.) are în general, valori inverse cu
cele ale densit ii fragment rii. Descreşte odat cu altitudinea, în zona depresionar
şi a v i Crişului Repede fiind în medie sub 100 – 150 m. Adâncimea fragment rii
reliefului impune nivelul de baz al v ilor temporare atingând valoarea maxima de
580 m/km2 în zona Vârfului Cârligatele. În general suprafe ele ocupate sunt
asem n toare, men inându-se în jurul valorilor de 10-15 %, diferen ele apar doar în

20
cazul claselor de sub 50 m/km2 unde valorile sunt de 3,3 % şi în cazul celor de
peste 400 m/km2 care sunt de 2,1 %.
Importan a valorilor fragment ri reliefului se reg seşte în stabilirea
capacit ii de eroziune şi transport al apelor curg toare, cu o mare importan în
evolu ia fenomenului de colmatare.
Structura geologic şi relieful este de multe ori determinant la stabilirea
amplas rii barajelor lacurilor de acumulare. Etanşeitatea cuvetelor lacustre,
stabilitatea versan ilor şi caracteristicile topografice necesare realiz rii unui volum
de ap satisf c tor pentru folosin e se întâlnesc în situa ii rare.
Zonele montane cu frecvente fenomene carstice sau alc tuite din
forma iuni vulcanice permeabile, totodat zonele cu riscuri crescute de alunec rii
duc la dificult i în identificarea de amplasamente favorabile tehnic şi economic.

Fig. 8. Bazinul superior al Crişului Repede: adâncimea fragmentării

Implementarea acestor prerogative se reg seşte în cazul Barajului Dr gan

de pe valea omonim care s-a format pe complexul şisturilor cristaline alc tuite din
treceri gradate de la şisturi cuar ifere la şisturi micacee. În zona lacului apare o
band alc tuit de forma iuni sedimentare metamorfozate, în general zona fiind
caracterizat prin roci de origine magmatic , foarte dure şi cu calit i fizico-
mecanice excelente. (Fig. 9.)
La Barajul Dr gan zona de barare optim corespunz toare din punct de

21
vedere energetic, geologic şi morfologic este situat pe valea râului Dr gan în aval
de confluen a acestuia cu râul Sebeşel. Aici pe o zon de aproximativ 200 m
lungime, valea este relativ îngust , de form trapezoidal , cu o l ime în albie de
30-60 m şi pante ale versan ilor de 30°-55°. Totodat v ile celor dou râuri Dr gan
şi Sebeşel asigur bazinetul necesar form ri bazinului lacustru.

Fig. 9. Schi ă geologică în zona Barajului Drăgan (după IE Cluj-Napoca, 1980)

În cazul Barajului Leşu, format pe valea Iada, din cadrul mun ilor P durea
Craiului versantul stâng şi zona albiei (constituit din dacite compacte s n toase
f r acoperire de deluviu) nu prezint probleme de fundare, aici condi iile
geologice fiind simple şi clare, probleme apar pe versantul drept, unde acoperirea
cu un strat gros de deluviu, morfologia şi tectonica conduce la o situa ie mai
complicat prin apari ia depozitelor cretacice (Fig. 10.).
S-a constatat c la baza versantului drept sub un strat de deluviu cu
grosimi pân la 10 m se g seşte un pachet de şisturi argiloase cu grosime variabil
între 5 şi 10 m paralel cu valea, având o c dere spre versant de cca. 15°. Peste acest
pachet, roca este constituit din riolite alterate şi tectonizate, iar zona de la
contactul cu şisturile este puternic breecifiat şi colmatat cu argil pe o grosime de
6 - 8 m. Deasupra acesteia, alter rile şi tectoniz rile, manifestate prin fisuri
deschise pe dimensiuni relativ mari, par ial colmatate cu argil şi sf râm turi de
roc , se constat pân la adâncimi de aproximativ 40 m, astfel zona puternic
fisurat pe versant atinge grosimi totale de circa 65 m (Ionescu Şt.-1975). Lacul
astfel format, deşi este şi în momentul actual func ional, a necesitat mai multe
goliri obligatorii fie legate de infiltra iile prin voalul de ciment al barajului fie prin
fisurile geologice.

22
 Fig. 10. Schi ă geologică în zona Barajului Leşu (după ISPH Oradea)

2.3. Condi iile climatice

Dintre elementele care condi ioneaz amenajarea hidrotehnic a unui bazin
hidrografic putem spune c elementele climatice sunt unele dintre cele mai
importante. Volumul de ap scurs şi bineîn eles astfel poten ialul hidroenergetic se
leag direct de caracterul climatic al bazinului.
Soarele, este principalul actor în sistemul climatic, emi ând radia ia solar
care înc lzeşte P mântul. Cantitatea de energie este variabil ea fiind influen at de
numeroase caracteristici zonale, de forma de geoid a P mântului, de mişc rile lui,
de înclinarea axei terestre, de caracterul suprafe ei terestre, de gradul de acoperire
cu vegeta ie, etc. Principalul factor care influen eaz radia ia global la nivelul
reliefului este expozi ia versan ilor (Fig. 11.), care astfel influen eaz valorile
parametrilor climatici des vârşind împreun cu altitudinea şi circula ia general a
maselor de aer, divizarea acestora în spa iu.
Orientarea versan ilor produce diferen ieri ale duratei insola iei care,
împreun cu panta ce modific inciden a razelor solare, impune regimul caloric al
suprafe ei, con inutul de umiditate, nuan ri cantitative şi calitative ale proceselor
morfodinamice şi a covorului vegetal, parametrilor meteorologici ai precipita iilor
23
atmosferice, umidit ii aerului, particularit ilor solurilor, activit ilor sociale şi
economice etc. (Irimuş, 1997). În cazul bazinului studiat suprafe ele cu orientare
sudic sunt cele mai extinse urmate de cele estice şi sud estice.

Flat
11% 1% 13%
N
9% NE
10%
E
SE
15% 13% S
SW
14% W
14%
NW

Fig. 11. Bazinul superior al Crişului Repede: orientarea versan ilor

Temperatura aerului este în strâns leg tur cu radia ia solar şi orografia din
cuprinsul bazinului. Astfel, mediile anuale se înscriu în ecartul de pu in peste 7-8 oC
în zona v ilor intramontane şi a Depresiuni Huedinului şi 1 oC în arealele înalte ale
Masivului Vl deasa. Temperatura medie anual (Fig. 12.) (National Climatic Data
Center (NCDC) - NOOA ) scade cu altitudinea conform gradientului termic vertical
mijlociu, urmând desigur caracteristicile locale ale orografiei (Fig. 13).
În spa iul montan luna cea mai rece este februarie, cu valori de la -4°C la -
8°C (-7,2° C la Vl deasa), iar cea mai cald este august, cu temperaturi de 8-
12,5°C (9,6°C la Vl deasa), în timp ce în zona depresiuni şi a v ilor intramontane
luna cea mai rece este ianuarie, obişnuit cu - 4...- 5°C, iar cea mai cald este iulie,
cu 18—19,8°C.
Pentru unitatea depresiunii, o anumit situa ie de particularitate o prezint
spa iile din culoare, unde se înregistreaz , în perioada de iarn , inversiuni de
temperatur . Trebuie s lu m în calcul şi valorile maxime şi minime absolute, care
permit, anumite aprecieri asupra climatului din cuprinsul bazinului. Astfel, zona
depresiuni se caracterizeaz prin valori ale maximei absolute de 36,5°C la Huedin

24
(23 iulie 1939), iar minima absolută se leag tot de Depresiunea Huedin cu valori
de -31,5 °C (10 februarie 1939).

25
Huedin Stâna de vale Vlădeasa
20

15

10
T (0C)

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-5

-10

Fig. 12 .Varia ia temperaturii medii lunare multianuale (1983-2002)

Fig. 13. Bazinul superior al Crişului Repede: temperatura medie multianuală

25
 Bazinul studiat are o pozi ie extrem de favorabil pentru producerea unor
cantit i mari de ap . Marea majoritate a sistemelor hidrografice organizându-se pe
versan i cu expozi ie vestic direct , în zona reactiviz rii orografice a maselor de
aer vestice, ba chiar şi a celor subtropicale care ajung în zon mai ales iarna. Astfel,
se în elege de ce la altitudinile mari apar valori de 1000-1200 mm de precipita i sub
influen a acestor mase de aer oceanice. (Ujvari, 1972 )
Precipita iile din cuprinsul bazinului hidrografic se caracterizeaz printr-o
împ r ire neuniform cauzat mai ales de influen a orografiei. În general am putea
împ r i bazinul în dou mari p r i, zona din vestul lan ului Vl desei şi zona din
estul acesteia, deoarece lan ul muntos care str bate bazinul din S spre N
influen eaz semnificativ circula ia vestic , nord-vestic a maselor de aer, generând
un con de umbr de precipita ii în partea estic a bazinului, ajungând la precipita ii
mai sc zute cu zeci şi sute de mm la aceeaşi altitudine.
În ceea ce priveşte amenajarea hidrotehnic cel mai important este volumul
de ap adunat în decursul unui an, şi totodat împ r irea acestuia în spa iu. Pentru
calculul precipita iilor medii de suprafa s-au folosit mai multe metode, pentru o
caracterizare cât mai exact a acestei valori.
Cea mai simpl metod este, calculul mediei aritmetice a valorilor
precipita iilor multianuale din cadrul bazinului, dar acesta este doar un model
simplist ne luând în calcul nici o alt caracteristic decât num rul de sta ii şi
valorile precipita iilor. Calculul în acest fel a „precipita iei uniforme” pe suprafa a
bazinului poate avea rezultate bune dac la alegerea locurilor de amplasare a
sta iilor pluviometrice s-au luat în considerare şi caracteristicile topografice,
climatice, etc.
O alt metod , mult mai utilizat este metoda poligoanelor Thiessen, unde
se atribuie fiec rei sta ii pluviometrice o suprafa par ial din bazinul hidrografic,
considerând c respectiva precipita ie se extinde pe acest spa iu (Fig. 14.). Pentru
împ r irea bazinului hidrografic în suprafe e par iale, mai întâi se traseaz
triunghiuri având vârfuri în punctele de înregistrare, ca mai apoi s se traseze toate
perpendicularele la mijlocul laturilor triunghiurilor.

 h f ; i  1,..., n
Astfel, precipita ia pe bazin se calculeaz cu formula:

hp 
1
i i (II.1.)
F
unde, F este suprafa a bazinului hidrografic şi fi suprafa a par ial aferent
sta iei cu precipita ia hi.

26
 Fig. 14. Bazinul superior al Crişului Repede: poligoanele Thiessen

Tabelul 1 Calculul precipita iei uniform repartizate pe suprafa a bazinului hidrografic

Suprafa Precipita ii
Sta ii Altitudine Precipita ii Theesen
NR poligon Theesen
Pluviometrice m mm/an 2 %
Km mm
1 Stana de vale 1102 1665,0 79,799 0,06 103,1
2 Leşu Amonte 601 1298,0 30,430 0,02 29,2
3 Leşu Aval 530 1202,0 132,051 0,10 123,7
4 Murgaş 889 1460,0 27,021 0,02 30,2
5 Bulz 350 1078,0 163,017 0,12 134,4
6 Vadu Crişului 312 706,0 66,830 0,05 36,1
7 Vl deasa 1838 1158,2 157,929 0,12 140,9
8 R chitele 809 922,4 114,045 0,09 80,4
9 Morlaca Hen 605 901,3 80,823 0,06 55,7
10 Ciucea 457 735,3 71,428 0,05 40,1
11 Morlaca Cariera 524 731,1 59,422 0,05 33,2
12 Valea Dr ganului 588 762,6 67,188 0,05 39,1
13 Vân tori 509 653,6 59,835 0,05 28,7
14 Calata 642 656,5 124,126 0,09 62,4
15 Huedin 554 441,4 73,869 0,06 24,9
Media Medie aritmetic 958,1 Metoda Theesen 962,0

27
 În tabelul nr. 1. observ m c valorile celor dou metode în cazul bazinului
studiat nu sunt foarte diferite. Ceea ce se explic prin simplul fapt c metoda nu face
altceva decât s presupun o varia ie liniar între sta iile pluviometrice ne luând în
calcul caracteristicile orografice, din aceast cauz se recomand folosirea ei mai ales
în zonele de câmpie. Metoda este mult simplificat în momentul de fa , deoarece
poligoanele şi valorile acestuia se calculeaz cu ajutorul programelor GIS.
Pentru studiul varia iei precipita iilor în spa iu cea mai cunoscut metod
este corelarea acestuia cu valorile altitudinale. În cazul de fa , corela ia s-a
efectuat pe 15 sta ii pluviometrice din cadrul bazinului hidrografic, luând în calcul
datele de la alte 9 sta ii pluviometrice din afara acestuia (National Climatic Data
Center (NCDC) - NOOA ). În urma caracteristicilor orografice diverse şi a
suprafe ei mari ai bazinului am fost nevoi i s desp r im valorile pe mai multe
grupe ceea ce a însemnat împ r irea bazinului pe zone de valabilitate pentru fiecare
curb (func ie) valabil .
Zonele de valabilitate s-au delimitat luând în calcul caracteristicile
orografice ale bazinului şi valorile multianuale ale precipita iilor. Curbele de
valabilitate (func iile) s-au trasat în dou feluri, tradi ional -manual (pe hârtie
milimetric )- şi modern - digital cu softul „CurveExpert 1.3”, care g seşte automat
curba, care caracterizeaz valorile studiate, cel mai bine.
Astfel, baza de date a fost grupat în trei p r i, doar aşa g sind curbe de
valabilitate care aveau rezidiul sub 10 % (Fig. 15).

2000
y  = 0 ,0 03 6x 2  ‐ 4 ,16 43 x +  17 31 ,5 2
y =  0, 00 14 x   ‐ 1 ,7 75 3x +  1 05 4,1
1800 I 2
R  =  0 ,95 49 2
R   = 0 ,9 92 2
1600 II
1400
III
1200
H (m)

P oly. (I)
1000
P oly. (II)
800
P oly. (III ) y  =  0,0 01 x 2  ‐  1,3 83 6x  + 7 94 ,6
600 2
R   =  0,9 74 6
400
200
P  (mm)
0
0,0 200,0 400,0 600,0 800,0 1000, 0 1200,0 1400,0 1600,0 1800,0

Fig. 15. Gruparea datelor pentru trasarea curbelor de valabilitate

Prima curb caracterizeaz mai ales bazinul hidrografic al râului Iada, aici
având valorile cele mai înalte ale precipita iilor din bazin. Acest fapt se datoreaz
pozi ie vestice în fa a barierei orografice, unde în urma ridic ri maselor de aer se
adun precipita iile cele mai însemnate.

28
 Tot în cadrul acestei zone de valabilitate se înscrie şi zona nord-vestic a
bazinului (Vadul Crişului) fapt care se explic prin deschiderea acesteia c tre
Dealurile Vestice.
A doua curb caracterizeaz mai ales suprafe ele din centrul şi nordul
bazinului, fiind o zon de tranzi ie între celelalte dou zone. Ocup în mare parte
bazinul hidrografic al Râului Dr gan.
A treia şi ultima curb din cadrul bazinului este oarecum mai aparte,
acoperind partea de sud, sud est a bazinului de la Vl deasa pân în depresiunea
Huedin. Fiind în partea estic a „barierei” orografice, caracteristicile sunt inverse
fa de prima zon de valabilitate.

Fig. 16. Bazinul superior al Crişului Repede: harta precipita iilor medii multianuale
şi zonele de valabilitate ale func iei P=f(Hm)

Cea mai bun prezentare a curbelor de valabilitate se poate face prin

g sirea func iei care le caracterizeaz , astfel, func iile extrase din „CurveExpert
1.3” sunt:
y  a  bx  cx 2
1.) unde y sunt precipita iile calculate, iar x modelul
digital de eleva ie, iar variabilele date de program sunt, a =

y
25,08; b = 2,96; c = - 0,001
ax
b x
2.) y şi x reprezint aceleaşi factori, iar variabilele
date de program sunt, a = 236; b = 0,968;

29
 y  a  bx  cx 2
3.) y şi x reprezint aceleaşi factori, iar variabilele
date de program sunt, a = - 32,325; b = 1,311; c = - 0,0004
Cu ajutorul grupului de programe ESRI şi a func iilor curbelor de
valabilitate extrase din „CurveExpert 1.3” s-a realizat harta precipita iilor medii
multianuale (Fig. 16.). Astfel, media multianual pe întreg bazinul este de 1.124,0
mm / an.

1751-1800
1651-1700
1551-1600
1451-1500
1351-1400
Interval de altitudine (m)

1251-1300
1151-1200
1051-1100
951-1000
851-900
751-800
651-700
551-600
451-500
351-401 V (m3)
251-300
0 2000000 4000000 6000000 8000000 10000000 12000000

Fig. 17. Volumul de apă din precipita ii pe intervale de altitudine

Tabelul 2 Suma suprafe elor, volumul şi media precipita iilor pe zone de valabilitate

Zon de Suprafa a Volum Precipita ii

2 3
valabilitate F (km ) V (m ) mm
I. 499,474 69805239 1397,6
II. 413,531 43688280 1056,5
III. 384,200 32307704 840,9
1297,205 145801223 1124,0

Metoda este mult mai exact deoarece ia în calcul atât orografia cât şi
caracteristicile altitudinale ale precipita iilor. Totodat din valori reiese şi volumul
apei scurs de pe diferite intervale de altitudine şi suprafe e (Fig. 17.), valori
semnificative în ceea ce priveşte calcului poten ialului hidroenergetic al unui bazin.
Varia ia în timp a precipita iilor este caracterizat de perioade fluctuante cu
precipita ii mai bogate s-au mai s race (Fig. 18).
Sezonier, volumul precipita iilor se împarte în dou extreme, astfel vara
participând cu peste 30 % la volumul precipitat, pe când iarna rareori apar volume
de peste 20 %. Totodat diferen a valorilor dintre celelalte sezoane este
nesemnificativ (Fig. 19).

30
 Vladeasa Valea Draganului Ciucea
Lesu Amonte Vanatori Lesu Aval
1800
P (m m )
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
1961 1964 1967 1970 1973 1976 1979 1982 1985 1988 1991 1994 1997 2000 2003

Fig. 18. Varia ia cantită ilor anuale de precipita ii în profil multianual

Călata M o rlaca Carieră Răchiţele M o rlaca henţ Valea Drăganului

Vânăto ri Ciucea Leşu A mo nte Vlădeasa

40
35

30
25
%
20
15

10
5
0
Primăvară Vară Toamnă Iarnă

Fig. 19. Varia ia precipita iilor pe anotimpuri (participarea la totalul anual)

În ceea ce priveşte varia ia lunar multianual a precipita iilor, se observ

dou maxime anuale în întreg bazinul: maxima de sfârşit de prim var -început de
var legat de ploi caracteristice circula iei vestice şi maxima de iarn din
decembrie-ianuarie când precipita iile cad majoritar sub form solid (Fig. 20).

31
 Stâna de vale Leşu Amonte Bulz Vlădeasa

Răchiţele Morlaca Hent Vânători Ciucea

Valea Drăganului Călata Media

200,0
P (mm)

150,0

100,0

50,0

0,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Fig. 20. Varia ia cantită ilor medii lunare a precipita iilor

M surarea evapotranspira iei integral pe un bazin hidrografic este

imposibil , astfel se recurge la diferite metode de evaluare matematic introducând
în formula de calcul variabile meteorologice m surabile. Valorile devin cu atât mai
incerte cu cât perioada de calcul este mai scurt .
Evapotranspira ia se calculeaz în general ca şi deficitul mediu multianual

Et  P  Q , mm 
al scurgeri:
(II.2.)
unde, Et –evapotranspira ia, P- precipita iile medii multianuale, Q-
scurgerea medie multianual .
În lipsa datelor privind scurgerea sau exact dorin a de a calcula acestea, se
recurge la formule cu variabile meteorologice. Astfel, ca exemplu prezent m
formula Turc ce foloseşte valorile multianuale ale temperaturii şi precipita iilor:

Et  , mm 
P
(II.3.)
0,9  2
P2
L
unde, P-media precipita iilor multianuale,
L=300+20T+0,05T3
T- temperatura medie multianual a aerului
Folosind formula prezentat , s-a calculat evapotranspira ia pe suprafa a
bazinului (Fig. 21.) studiat cu ajutorul grupului de programe ESRI şi a metodei
deja prezentate. Valorile ob inute astfel sunt între 300 şi 500 mm, dar deoarece
formula se bazeaz mai ales pe valorile precipita iilor şi nu ia în calcul altitudinile
apar unele neregularit i.

32
 Fig. 21. Bazinul superior al Crişului Repede: harta evapotranspira iei medii
Fiind o zon montan evapora ia de la nivelul lacurilor de acumulare, ceea
ce ar influen a direct amenaj rile hidrotehnice, se înscrie între valorile de 400-550
mm (Rusu Simona, (2004) (Fig. 22), Ujvári I., Gâştescu P.,(1958)), ca urmare a
climatului r coros şi a acoperirii cu nori semnificative. În asemenea condi ii
indicele de ariditate –fiind diferen a dintre apa evaporat şi precipita iile – nu poate
atinge valori semnificative.

Fig. 22. Evapora ia apei lacurilor de acumulare (după, Simona Rusu, 2004)

33
 2.4. Condi iile hidrice

2.4.1. Organizarea re elei hidrografice

Crişul Repede dreneaz versan ii nordici ai masivelor Gil u-Vl deasa şi
P durea Craiului. Bazinul s u este unul extrem de asimetric, afluen ii din dreapta
dinspre Mezeş şi Plopiş lipsind aproape cu totul sau au dimensiuni reduse (Fig. 23).
Cursul Crişului Repede s-a format în urma unor capt ri regresive, prin care
râul a traversat cump na morfologic dintre masivele Plopiş-Meseş şi Vl deasa,
p trunzând în Depresiunea Huedinului, unde-şi are şi izvoarele. Cursul lui superior
trece prin mai multe chei şi depresiuni tectono-erozive, iar în aval printr-un culoar
care se transform spre Câmpia de Vest într-un golf larg.

Fig. 23. Bazinul superior al Crişului Repede: organizarea re elei hidrografice

34
 Crişul Repede izvor şte de la altitudinea de 670 m (Fig. 24.) în apropiere
de localitatea Izvorul Crişului, dintr-o zon deluroas de pe marginea nordic a
Depresiunii Huedinului.

700
H (m)
600

500

400

300

200

100
L
0

Fig. 24. Profilul longitudinal al Crişului Repede

În zona de izvoare are pante relativ mari (în jur de 15 m/km), îns între
Huedin şi Morlaca, unde traverseaz epigenetic sâmburele cristalin din fundament,
pantele râului scad pân la 3-5 m/km. Pe acest sector primeşte afluen i numai din
stânga, unii sosind dinspre marginea sudic a depresiunii (Şipotul, Domoşul). Râul
C lata, care p trunde cu izvoarele sale pân la Mun ii Gil ului, dreneaz prin
intermediul afluen ilor s i majoritatea Depresiunii Huedinului. Bazinul hidrologic
al acestuia apare cu o asimetrie puternic spre stânga, spre masivul Şatra.
1400
H (m)
1200

1000

800

600

400

200
L (m)
0
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000

Fig. 25. Profilul longitudinal al Râului Călata

35
 Crişul Repede p r seşte Depresiunea Huedinului în aval de Bologa, unde
primeşte pe primul s u afluent, dinspre masivul eruptiv Vl deasa, Secuieul (Hen ul),
izvorât de la altitudinea de 1 222 m, chiar de sub vârful Vl desei. Dup primirea
C latei şi Secuieului (Fig. 25, 26) debitul Crişului Repede creşte mult mai ales pe
sectorul defileului eruptiv de la Poieni, unde şi pantele râului cresc la 6-7 m/km.
1400
H (m)
1200

1000

800

600

400

200
L (m)
0
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000

Fig. 26. Profilul longitudinal al Râului Hen

Caracterul neechilibrat al profilului longitudinal continu în aval pân la

ieşirea râului în câmpie. Astfel, dup Poieni râul p trunde în Depresiunea Ciucea-
Negreni, în care se observ aluvion ri puternice, cu mobilitate mare a albiei. Râul
preia un caracter montan accentuat, dimensiunile bolovanilor transporta i atingând
30-40 cm.
Depresiunea reprezint totodat şi o mic pia de adunare a apelor, unde pe
lâng afluentul cel mai important Dr ganul, sosit de sub poalele Vl desei, primeşte şi
primii afluen i mai mici veni i dinspre şeaua de la Oşteana: Poicul şi Semenii.
1600
H (m)
1400

1200

1000

800

600

400

200
L (m)
0
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000

Fig. 27. Profilul longitudinal al Râului Drăgan

36
 Râul Dr gan (Fig. 27.) izvor şte de la altitudinea de 1 622 m de sub Piatra
Bohodeiului (1 654 m), având o c dere în jur de 26 m/km pân la v rsare. Dac la
aceasta mai ad ug m şi faptul c îşi culege apele de pe versantul vestic al Vl desei,
în condi iile unei umidit i deosebit de bogate (scurgerea medie în jur de 800-1200
mm), se subîn elege poten ialului hidroenergetic excep ional ala acestuia.
Crişul Repede p r seşte Depresiunea Ciucea-Negreni la Bucea, unde râul
p trunde în defileul format între masivul Plopişului din dreapta şi culmea Scoruşe -
Dealul Mare din stânga.
Imediat în aval de defileu, de altfel destul de larg, Crişul Repede primeşte
pe cel de-al doilea afluent important, Valea Iadului (Iadei) (Fig. 28.), care izvor şte
de sub vârful Poienilor (1627 m). Imediat dup obârşie râul intr în mica
depresiune de la Stâna de Vale, unde apele sale curate formeaz “Izvorul
Minunilor”. De aici râul îşi formeaz în masivul eruptiv riolitic un defileu lung,
pitoresc, cu c deri mari care in pân în amonte de primul s u afluent mai
important de pe partea stâng - Valea Leşului unde s-a realizat lacul de acumulare
Leşu cu func ia principal de alimentare cu ap a oraşului Oradea. În aval, pe
aceeaşi parte, valea sa este str juit de forma iunile calcaroase ale P durii Craiului,
iar pe partea dreapt de şisturi cristaline.
Fenomenele carstice din P durea Craiului sunt foarte variate. În Valea
Leşului se g sesc deja o serie de peşteri cu izbucuri, cum sunt Peştera cu Ap şi
Firez. Afluen ii Iadului sunt de dimensiuni reduse, cel mai mare fiind Daşorul care
abia atinge 32 km2 şi 8 km lungime.
1400
H (m)
1200
1000
800
600
400
200
0 L (m)
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000

Fig. 28. Profilul longitudinal al Râului Iada

În depresiunea Bratca, Crişul Repede primeşte de pe partea stâng pe

Br tcu a, Valea Misirului şi Valea Izbândişului şi un mic afluent (Boznea) din
dreapta, dinspre Piatra Craiului. În aval de Şuncuiuş, Crişul Repede p trunde în
defileul carstic, epigenetic de la Vad, unde în albia r ului apar o serie de izvoare
carstice, iar din Peştera Vadului se iveşte un adev rat pârâu, cu un debit mediu de
212 l/s, care formeaz pitoreasca cascad de la Vadul Crişului.

37
 1600

Calata Hent Dragan Iad Cris

1400

1200

1000
H (m)

800

600

400

200

0
90000 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0
L (m)

Fig. 29. Profile longitudinale ale afluen ilor Crişului Repede

Dup primirea afluen ilor principali (Fig. 29, 30) C lata, Secuieu, Dr gan,
Iada, Br tcu a şi alte câteva v i mai mici, caracterul devine al unui râu de munte cu
debit bogat.

Tabelul 3 Elementele morfometrice ale cursuri de apă şi bazinelor aferente

Caracteristici Pant Altitudinea

Lungime Altitudine Suprafa
medie medie
km izvor (m) confluen (m) m/km km2 m
Râu
Iada 46 1341 335 22 220 832
Dr gan 42 1622 468 27 254 1124
Hen 31 1222 499 23 226 985
C lata 36 1073 507 15 151 778
Poicu 14 635 454 13 41 630
Crişul-Repede 72 670 267 13 1328 821

Principalii afluen i Dr gan şi Iada, cu o scurgere bogat au determinat

valorificarea poten ialul hidroenergetic printr-un complex de lucr ri de acumulare,
deriva ii şi centrale hidroelectrice subterane.

38
 Fig. 30 Bazinul superior al
Crişului Repede:
schi a hidrografică

2.4.2. Scurgerea medie lichid

Scurgerea din bazinul superior al Crişului Repede „poart amprenta
influen ei oceanice accentuate” (Ujvari, 1970), care în timpul ierni, pe lâng
provocarea de viituri de toamn – iarn la altitudini mai joase, accentueaz
acumularea de z pad în zona montan .
Regimul scurgerii în cadrul bazinului superior al Crişului Repede se înscrie
în tipul regimului carpatic vestic montan şi de tranzi ie şi totodat apare regimul
regiunilor carstice. În timpul p trunderii maselor de aer oceanice iarna, topirile se
resimt şi în cazul râurilor de munte, dar ele nu devin aici elemente dominante în
crearea fazelor de regim. Apele mari de prim var sunt frecvente cu maximele în
martie, aprilie şi mai. Volumul mediu maxim lunar se observ în luna aprilie.
Viiturile de la începutul verii sunt intense, de scurt durat , şi se suprapun mai rar
sub forma apelor mari din ploi. Perioada scurgerii minime se observ în timpul
toamnei, iar la altitudinile mai mari în timpul iernii (Fig. 31).
Regimul râurilor din regiunile carstice nu ofer surprize deosebite. El se
încadreaz bine în unit ile teritoriale ale tipurilor de regim, abaterile de la legile
generale fiind aproape de nesesizat. Tipul de regim din P durea Craiului
corespunde tipului pericarpatic vestic, respectiv celui de tranzi ie spre tipul montan.
În profil multianual periodicitatea anilor secetoşi şi ploioşi se reg seşte şi
în cadrul debitelor scurse (Fig. 31). Se observ totodat o sincronizare între sta iile
hidrometrice, deşi valorile debitelor sunt diferite trendul general al varia iilor
multianuale este acelaşi.
Varia ia scurgeri în profil anual se diferen iaz atât în spa iu cât şi în timp,
deoarece amplitudinea de varia ie a scurgerii anuale este determinat atât de
caracteristicile climatice – cât şi de suprafe ele bazinelor hidrografice
(Sorocovschi, 2005). Varia ia anual (Fig. 32.) a scurgerii medii lichide se
caracterizeaz ca şi precipita iile din zon printr-o maxim anual , dar spre

39
deosebire de precipita ii care au maxima în lunile iunie-iulie, debitul mediu maxim
lunar se observ în luna aprilie. Perioada scurgerii minime se observ toamna, iar
la altitudini mai înalte iarna.

Vadul Crisului Ciucea Valea Draganului

Bulz Lesu Amonte Hent
Vanatori Lesu Aval Rachitele
40

35

30

25
Q (m /s)
3

20

15

10

0
50

52

54

56

58

60

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

82

84

86

88

90

92

94

96

98

00

02

04
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20
T (ani)

Fig. 31. Varia ia scurgerii medii anuale (1950-2004)

(Direc ia Apelor Crişuri Oradea)

25,0
%
Vadu Crisului
20,0
Ciucea
15,0
Calata
10,0
Rachitele
5,0
Bulz
0,0
I II III IV V Vi VII VIII IX X XI XII

Fig. 32. Varia ia lunară a volumului de apă scurs din timpul anului
(Direc ia Apelor Crişuri Oradea)

Sezonier varia ia debitelor este caracterizat de o minim de toamn -iarn

şi de o maxim de prim var , explica ia reg sindu-se în re inerea debitelor c zute
în sezonul rece în form de z pad pân la topirea din prim var , subliniind înc
odat regimul pluvio-nival al bazinului (Fig. 33.).

40
 50
%
Vadu Crisului Ciucea
Vanatori Calata
Rachitele Valea Draganului
Stana de Vale Lesu Amonte
Bulz
25

0
Primavara Vara Toamna Iarna

Fig. 33. Varia ia sezonieră a volumului de apă scurs

În ceea ce priveşte evaluarea poten ialului hidroenergetic al bazinului este

foarte important evaluarea scurgerii medii anuale, sau stratul mediu scurs de pe
suprafa a bazinului.
Pentru studiul condi iilor hidrice caracteristice din cadrul bazinului, s-au
utilizat datele de la 13 sta ii hidrologice. Corela ia dintre valorile scurgerii medii
specifice şi altitudinea medie (Fig. 34.) ale bazinelor sta iilor hidrometrice, a
permis identificarea a trei curbe de valabilitate.
Acestor curbe le corespund în teritoriu areale de valabilitate în care creşterea
valorilor scurgerii medii cu altitudinea se realizeaz în mod diferen iat. Astfel, primul
areal cu valorile cele mai ridicate ale gradien ilor corespunde p r ii superioare a
Bazinului Iada, amonte de sta ia hidrologic Leşu Aval, şi valea Râului Sebeş afluent
al Dr ganului. Aici apar valorii de 35-45 l/s km2 în ceea ce priveşte scurgerea
specific , şi cum bine ştim precipita ii semnificative (1400-1600 mm) .
Al doilea areal cu gradien i mai sc zu i acoper bazinul hidrografic al
Râului Iada aval de sta ia Leşu Aval, zona defileului Crişului Repede, bazinul de
recep ie a Râului Poicu, bazinul Dr gan amonte de Barajul Dr gan mai pu in râul
Sebeş şi zona superioar a bazinului Hen , în general masivul Vl deasa.
Al treilea şi ultimul areal acoper Depresiunea Huedin, bazinul hidrologic
al râului C lata, bazinele inferioare ale Râurilor Dr gan şi Hen , şi totodat zona
v i Crişului Repede controlat de sta ia Hidrologic Ciucea. Acest ultim areal are
valorile cele mai sc zute, fiind zona, care se afl în „umbra aerodinamic ”a
Mun ilor Apuseni.
Debitul colectat de pe suprafa a Bazinului superior al Crişului Repede a
fost evaluat la 22,856 m3/s din care cea mai mare (79 %) parte provine de la cei
patru principali afluen i ai Crişului Repede, râurile Dr gan, Iada, Hen şi C lata.

41
 Sta ii hidrometrice q (l/s km2) Hm (m)
1850
1800 Leşu Amonte 36,889 1095,5
1750 Leşu Aval 36,190 1008
1700
1650 Murgaş 44,174 1202
1600 Baraj Dr gan 43,385 1276
1550
1500 Valea Drag nului 22,751 1161
1450 R chi ele 25,325 1189
1400
1350 Bulz 22,591 850
1300 C lata 13,946 919
1250
1200 Ciucea 14,625 904
1150 Hen 15,850 1026
1100
1050 Vân tori 11,294 661
1000 Vadul Crisului 15,096 821
Hm (m)

950
900 Morlaca Carier 8,088 785
850
800
750 A.
700
650
600
550
500
450
400 Zona I
350
300 Zona I I
250
200 Zona I II
150
100 Statii
50
0
0 10 20 30 40 50
2
q (l/s km ) B.

Fig. 34. Rela ia dintre valorile scurgerii medii specifice şi altitudinea medie a bazinelor de
recep ie (A. valorile sta iilor utilizate, B. schi a zonelor de valabilitate)

Studiind varia ia scurgeri pe trepte altitudinale (Fig. 35.) în cadrul zonelor

de valabilitate reiese, c deşi zona I nu acoper decât 12 % din suprafa a bazinului
volumul scurs este de 24 %. Valorile maxime pe zone altitudinale se înscriu pe
zona I între altitudinile de 1200-1400 m pe când în cazul zonei II acestea se
reg sesc între altitudinile de 1000-1200 m.

42
 Fig. 35. Volumul de apă scurs pe intervale de altitudine şi zone de valabilitate

Însumând volumele calculate (Fig. 36.) se observ c în intervalul

altitudinal de 600-1100 m valorile trec de 35 milioane m3, aici reg sindu-se
principalul volumul scurs din cadrul bazinului.

1801-1850
1751-1800
1701-1750
1651-1700
1601-1650
1551-1600
1501-1550
1451-1500
1401-1450
1351-1400
1301-1350
Interval de altitudine (m)

1251-1300
1201-1250
1151-1200
1101-1150
1051-1100
1001-1050
951-1000
901-950
851-900
801-850
751-800
701-750
651-700
601-650
551-600
501-550
451-500
401-450
351-400
301-350
250-300

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00 35.00 40.00 45.00
3
V (mil. m )

Fig. 36. Volumul total de apă scurs pe intervale de altitudine

43
 900.0

800.0

700.0

600.0

Y (mm/an)
500.0

400.0

300.0

200.0

100.0

0.0

Negrea

Iad

Beznea

Brătcuţa
Domoş

Izbândiş

Rostelec
Henţ
Călata
Şipot

Pleşului

Vânătorii

Surducului

Neportocului

Satului

Interbazinal
Dormir

Boiului

Valea Crişului

Mişidului
Drăgan

Bazine hidrografice

Fig. 37. Scurgerea medie pe bazinele hidrografice principale (1950-2004)

În ceea ce priveşte stratul mediu scurs pe principalele bazine hidrografice
(Tabelul 4, Fig. 37.), putem concluziona c principalele râuri care influen eaz
poten ialul scurgerii medii din bazin sunt Dr gan, Iada şi Hen , toate cele trei
f când parte din sistemul hidroenergetic Dr gan-Iad din cadrul bazinului.
Tabelul 4 Suprafa a principalelor bazinelor hidrografice
şi caracteristicile scurgeri calculate
Bazinul hidrografic F (km2) Q (m3/s) V (mil. m3) Y (mm)
1 Şipot 13,541 0,098 3,085 227,9
2 Domoş 23,859 0,170 5,348 224,1
3 C lata 149,355 1,570 49,504 331,5
4 Hen 218,760 4,438 139,959 639,8
5 Dr gan 252,467 6,702 211,364 837,2
6 Pleşului 5,413 0,049 1,542 284,8
7 Vân torii 39,256 0,569 17,940 457,0
8 Surducului 7,387 0,075 2,371 320,9
9 Dormir 28,850 0,376 11,864 411,2
10 Neportocului 9,994 0,080 2,521 252,2
11 Negrea 13,261 0,102 3,209 242,0
12 Satului 9,283 0,132 4,165 448,7
13 Iada 217,622 5,432 171,301 787,1
14 Boiului 20,630 0,317 10,009 485,2
15 Valea Crişului 7,290 0,083 2,605 357,4
16 Beznea 18,910 0,198 6,238 329,9

44
 Bazinul hidrografic F (km2) Q (m3/s) V (mil. m3) Y (mm)
17 Br tcu a 34,194 0,518 16,328 477,5
18 Mişidului 27,814 0,406 12,796 460,0
19 Izbândiş 9,741 0,127 4,012 411,8
20 Rostelec 7,290 0,083 2,605 357,4
21 Interbazinal 165,294 1,332 42,007 254,1
TOTAL (Crişul Repede) 1280,211 22,856 720,772 563,0

Fig. 38. Bazinul superior al Crişului Repede: scurgerea medie

45
 Pentru o în elegere şi mai bun a varia iei scurgerii medii, valorile calculate
au fost reintroduse pe fâşii altitudinale în cadrul grupului de programe Esri ArcGis-
ArcPad prin extensia reclassify, ajungând în final la harta digital a scurgeri medii
multianuale a bazinului (Fig. 38). Metoda aceasta ne-a dat posibilitatea calcului
scurgerii medii pe suprafa a bazinului prin calcularea mediei de scurgere (Cell
statistics) pentru fiecare p trat (cell) caracteristic rezolu iei gridului (în cazul nostru
40 m). Astfel am ajuns la valoarea de 556 mm, ceea ce înseamn o diferen de
doar 7 mm fa de valoarea calculat tradi ional.

2.4.3. Apele subterane

Datorit complexit ii geologice a bazinului trebuie s amintim de apele
subterane ce prezint forme variate, legate strâns de petrografie, structur şi
tectonic . Se deosebesc dou mari categorii, apele freatice, situate în stratele
superioare şi apele de adâncime.

Fig. 39. Bazinul superior al Crişului Repede:reparti ia apelor subterane

(1-roci impermeabile: lipsa acviferului în adâncime, 2,3-roci carstificabile, fisurate: re ele
de acvifer locale şi de adâncime , 4-roci permeabile: acvifere locale)

Apele freatice urm resc în linii mari caracteristicile litologiei (Fig. 39.). În
depresiunea Huedin, mai ales în zona joas a acesteia, apele freatice sunt cu totul
superficiale, ca urmare a lipsei pietrişurilor şi a domin ri argilelor. Aici apele

46
subterane se leag mai ales de terasele Crişului Repede şi sporadic pot ap rea ape
de adâncime cantonate în calcarele şi argilele nisipoase.
Apele freatice se g sesc şi în cadrul unit ilor mai înalte; astfel în zona
montan , extrem de importante sunt suprafe ele de nivelare cu p turile groase de
dezagreg ri de unde pornesc izvoare cu debite remarcabile care alimenteaz
re eaua de râuri.
Apele de adâncime sunt cantonate în unit i şi subunit i formate din roci
poroase permeabile, roci carstice sau roci fisurate. Aceste sunt foarte greu de
urm rit în general, cele mai cunoscute din bazin sunt apele carstice din Mun ii
P durea Craiului. Aceştia sunt forma i din roci mezozoice în care domin calcarele
cu re ele subterane de ap . Se deosebesc dou mari unit i în cadrul acestora,
desp r ite de o fâşie a cristalinului: Podişul Carstic Zece Hotare şi Bazinetul
Reme i.

2.4.4. Erodabilitatea şi debitele de aluviuni în suspensie

În ceea ce priveşte scurgerea solid , aceasta este sc zut mai ales din cauza
gradului mare de împ durire şi totodat datorit domin rii unor roci dure şi nu în
ultimul rând, ca urmare a ploilor frecvente, dar mai pu in intense. Ujvári J (1972)
sublinia faptul c la altitudinile de peste 800-1000 m turbiditatea scade sub 100
g/m3, iar eroziunea specific medie pe bazin scade sub 1,0 t/ha/an. La asta
contribuie şi r spândirea larg a rocilor greu erodabile (calcare, şisturi cristaline,
eruptiv, conglomerate, etc.)
Din studiile mai recente reiese acelaşi lucru (R doane Maria, R doane N.
2003) bazinul superior al Crişului Repede înscriindu-se între valorile de 0-0,5
t/ha/an în general, doar zona v i Iada aflându-se în ecartul de 0,5-1,0 t/ha/an.
Am ales pentru studiul acestui fenomen doar bazinul hidrografic Dr gan,
acesta însumând caracteristicile întregului bazin, reg sindu-se toate elementele
bazinului superior al Crişului Repede. Pentru studiul erodabilit ii solurilor şi astfel
posibilitatea evalu rii volumului de material transportat am folosit modelul USLE
(Universal Soil Loss Equation – Modelul universal de eroziune a solului). Cum
bine ştim, problemele cauzate de eroziunea solului şi sedimentarea includ pierderea
productivit ii solului, degradarea calit ii apelor, sc derea posibilit ii de ap rare
împotriva riscurilor naturale de tipul viiturilor, etc. Totodat sedimentele pot purta
poluan i în cadrul sistemelor hidrologice şi pot cauza sc deri semnificative în ceea
ce priveşte calitatea apelor.
Totodat , depunerile de sedimente în râuri pot sc dea semnificativ
suprafa a v i, şi bineîn eles capacitatea lacurilor de acumulare este afectat direct
de c tre depunerile sedimentelor. Debitul solid este un factor critic în identificarea
surselor non punctuale ale poluan ilor şi totodat în cadrul proiect ri şi construc iei
barajelor şi acumul rilor.
Trebuie totuşi s amintim c în cele mai multe cazuri nu exist date
m surate direct, ci ele sunt estimate pe baza ratei de depunere a sedimentelor. Din

47
aceast cauz prognoza cât mai exact a fenomenului este absolut necesar pentru
dezvoltarea durabil a resurselor naturale şi în protec ia mediului.
Rata cu care sedimentele sunt mişcate este influen at de o serie de factori
printre care amintim: sursa sediment ri, textura solului, apropierea de colectorul
principal, densitatea re elei, suprafa a bazinului, lungimea şi panta versantului,
utilizarea terenurilor şi bineîn eles factori lega i de scurgere şi precipita ii.
Modelul USLE (Universal Soil Loss Equation – Modelul universal de
eroziune a solului) calculeaz rata medie multianual de eroziune de pe versant cu
ajutorul caracteristicilor pluviometrice, tipul de sol, topografie şi utilizarea
terenurilor. În România ecua ia modelului USLE a fost de mai multe ori
modificat , încercând calibrarea acesteia la caracteristicile locale pedo-climatice.
Cea mai nou şi acceptat form a modelului a fost descris de Mo oc M. şi colab.
(2002) care propune unele modific ri formulei originale şi propune ca ea s se
numeasc ROMSEM (Romanian Soil Erosion Model).
Astfel,

ES  K  Lm  i n  S  C  CS (II.4.)
unde:
ES: media multianual a eroziuni de suprafa în tone/ha
K: Coeficientul de agresivitate climatic
Lm: coeficientul lungimii versantului
in: coeficientul pantei
S: Coeficientul de erodabilitate pedo-litologic
C: Coeficientul utiliz rii terenului
CS: Coeficientul privind m surile şi lucr rile antierozionale
Pentru a calcula media multianual a eroziuni de suprafa s-a utilizat
grupul de programe ESRI/GIS, care face posibil suprapunerea diferitelor “straturi”

 K: Coeficientul de agresivitate climatic care înseamn valoarea

cu date digitale pentru a putea modela fenomenul studiat, în spa iu.

erodabilit ii pluviale. În forma original a modelului USLE, K

însemna suma anual dintre energia eroziv a ploi (E) şi maxima
intensit ii lor de 30 minute (I30), dar din cauza dificult ilor ce
apar în cazul calculului direct al agresivit ii s-au erodabilit ii
pluviale, totodat lipsa datelor de intensitate ale ploi, se folosesc
modele estimative statistice care au în calcul rela iile dintre
erodabilitate şi al i parametri m surabili. Astfel, în cazul nostru am
folosit datele existente în regionaliz rile hidrologice efectuate de

 Ls: coeficientul lungimii versantului (Lm) şi coeficientul declivit i

INMH, unde coeficientul KDr gan= 0.130.

pantei (in) sunt de cele mai multe ori discutate împreun şi cunoscute
sub numele de coeficientul sau factorul topografic. Cu cât este

48
 versantul mai lung cu atât este mai mare volumul scurs cumulat,
totodat cu cât este mai abrupt versantul cu atât viteza scurgeri este
mai mare, ceea ce contribuie semnificativ la erodarea suprafe ei. Le
studiem împreun fiindc sunt calculate din modelul digital de


eleva ie (DEM) amândou , cu ajutorul func iilor ARCGIS .
S: Coeficientul de erodabilitate pedo-litologic reprezint
rezisten a rocii şi a solului la ploaie şi la micro curen i genera i de
scurgere. Studiul de fa foloseşte valorile de erodabilitate
specificate în standardele din anul 1987 de ICPA. Astfel din aceste
tabele s-au extras datele necesare, ca s se ajung la o hart cu
valorile de erodabilitate, de asemenea am fost nevoi i s t iem
harta solurilor pentru suprafa a bazinului Dr gan unde prin
reclasificare fiecare sol a primit valoarea erodabilit ii specifice,
iar dup o reconversie în form grid (rezolu ie egal modelului
digital de eleva ie) a acestuia am ajuns la produsul final, harta


erodabilit ii solului din bazinul studiat
C: Coeficientul utiliz rii terenului şi caracteristicile vegeta iei, se
poate defini ca fiind ra ia între solul pierdut de un teren cu o
anumit vegeta ie si de un teren cu acelaşi sol f r vegeta ie.
Valoarea acestuia este în leg tur strâns cu tipul de cuvertur
vegetal şi utilizarea terenurilor, totodat este influen at de nivelul
de acoperire şi de maturitate a vegeta iei în momentul în care
marea majoritate a ploilor puternic erozive cad. Exprim influenta
vegeta iei asupra eroziuni de sol, având valori între 0, 005 pe
suprafe ele împ durite şi 1, 2 pentru suprafe ele cu soluri
neacoperite. Acestea pot fii extrase din standardele detaliate de
Motoc şi colaboratori (1975) care s-au evaluat cu ajutorul
parcelelor de scurgere raportând cantitatea de sol erodat pe terenul
acoperit cu diferitelor specii sau asocia ii vegetale la cantitatea de
sol erodat pe terenul neacoperit de plante sau de culturi slab
protectoare. De asemenea se pot extrage din imagini satelitare, prin
rela ii de calcul care depind de indexul diferen ial normalizat al
vegeta iei (NDVI). In acest studiu delimitarea parcelelor de studiu
a fost realizat cu ajutorul programelor GIS, bibliografiei, h r ile
topografice 1:25000 şi baza de date Corine (1992, 2000)
 Cs: Coeficientul eficien ei lucr rilor antierozionale. Valorile sunt
ob inute din experien a de teren, prin tabelele de conservare ale
solului, unde sunt afişate datele caracteristice, de la suprafe e unde
se implementeaz diferite lucr ri antierozionale şi suprafe e unde
acestea lipsesc, valoarea acestuia este egala cu 1 în cazul în care
lucr rile lipsesc.

49
 Prin suprapunerea diferitelor straturi digitale am reuşit s calcul m,
utilizând formula modelului ROMSEM, valorile estimative a eroziunii de
suprafa . Cu ajutorul grupului de programe ESRI/GIS calculul s-a finalizat prin
realizarea h r i eroziuni de suprafa în t/ha, pentru prognoza pierderilor de sol din
bazinul hidrologic Dr gan.

100

90

80

70

60
Es %

50

40

30

20

10 88.2
3.7 1.9 1.3 1.0 0.7 3.2
0
0-0,5 0,5-1 1-1,5 1,5-2 2-2,5 2,5-3 3,1<
Clasificarea intervalelor de eroziune t/ha/an

Fig. 40. Intervale ale eroziunii de suprafa ă (Bazinul hidrografic al Râului Drăgan)

Din studiul h r i reiese, c marea parte a suprafe ei bazinului se înscrie în

intervalul de sub 0,5 t/ha/an (Fig. 40., 41). Valorile cele mai mari apar în zonele
unde panta este pronun at . Celelalte zone cu valori semnificative se leg de
valoarea coeficientului vegetal, unde teritoriile cu roc descoperit apar cu valorile
cele mai mari. Ambele zone cu valori peste 3 t/ha din bazinul hidrologic al lacului
se leag de arealele cu roc descoperit şi bineîn eles aici apare şi factorul
topografic prin valorile extreme ale pantei.
În aval de lacul de acumulare apar mai multe zone cu valori pronun ate,
care se explic tot prin factorul C (utilizarea terenurilor) fiind ocupate în principal
de terenuri agricole. Trebuie s amintim c în principal valorile eroziuni de
suprafa din bazin se înscriu sub valorile pierderilor de sol tolerabile de 2 t/ha/an
(90 % din suprafa a bazinului se înscrie la valori de sub 1 t/ha/an) ce se explic şi
prin minima influen a antropic din bazinul hidrologic
La sfârşitul studiului trebuie c amintim c pot ap rea erori în estimarea
eroziuni de suprafa deoarece modelul USLE este doar o ecua ie empiric , care nu
reprezint toate caracteristicile matematice posibile ale eroziuni solului. Ecua ia d
o prognoz asupra valorilor eroziuni, dar nu ia în calcul sedimentarea, deci este
posibil ca valorile s fie mai mari decât cele reale.

50
Fig. 41. Bazinul hidrografic Drăgan: harta eroziunii de suprafa ă

51
 O alt problem , este c valorile coeficien ilor care iau parte în model sunt
şi ele calculate şi estimate; totodat modelul USLE, fiind dezvoltat pe suprafe e
agricole cu pante mici poate c nu este alegerea cea mai bun pentru bazinul de
fa , valorile factorului topografic (Ls) având aici o pondere semnificativ .
Concluzionând, valorile absolute ale eroziuni de suprafa estimate prin
modelul USLE nu pot fii utilizate direct, dar prin modelarea acestora pe mai mul i
ani se poate calcula trendul fenomenului erozional şi totodat face posibil
estimarea valorilor sedimenta iei, în acelaşi timp nu trebuie s uit m c valorile se
înscriu în intervalul datelor calculate în cadrul mai multor lucr ri din literatura de
specialitate.
Pentru studiul varia iei multianuale a scurgerii aluviunilor în suspensie s-au
folosit datele de la cinci sta ii hidrometrice (Tabelul 5).

Tabelul 5 Sta iile hidrometrice folosite, pentru studiul scurgerii aluviunilor în suspensie

Râul Sta ia hidrometric F (km2) Hm (m) R (kg/s) r (t/ha an)

1 C lata C lata 58,8 919 0,263 2,445
2 Poicu Vân tori 34,0 661 0,042 0,350
3 Secuieu Hen 207,0 1026 0,761 1,160
4 Crişul Repede Ciucea 814,0 904 2,955 1,146
5 Iada Leşu Amonte 67,5 1095 0,204 1,187
7,0

Ciucea Hent Calata Lesu Amonte Vanatori

6,0

5,0

4,0
R (kg/s)

3,0

2,0

1,0

0,0
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Fig. 42. Varia ia lunară a debitului de aluviuni în suspensie

În ceea ce priveşte evolu ia acestora în cursul anului (Fig. 42) mediile

lunare multianuale arat dou maxime, una la sfârşitul prim veri începutul veri
între aprilie şi iulie şi o a doua iarna în noiembrie-decembrie. Prima pulsare se
leag de apele mari de prim var când debitele lichide ating maximele din an.

52
 40,000 80,000

Q (m3/s) Q R Linear (R) R (kg/s)

35,000 70,000

30,000 60,000

25,000 50,000

20,000 40,000

15,000 30,000

10,000 20,000

5,000 10,000

y = 0,0605x - 63,77

0,000 0,000
ian.89

ian.90

ian.91

ian.92

ian.93

ian.94

ian.95

ian.96

ian.97

ian.98

ian.99
apr.89
iul.89
oct.89

apr.90
iul.90
oct.90

apr.91
iul.91
oct.91

apr.92
iul.92
oct.92

apr.93
iul.93
oct.93

apr.94
iul.94
oct.94

apr.95
iul.95
oct.95

apr.96
iul.96
oct.96

apr.97
iul.97
oct.97

apr.98
iul.98
oct.98

apr.99
iul.99
oct.99
Fig. 43. Varia ia debitului lichid (Q m3/s) şi în suspensie (R kg/s)
la sta ia hidrometrică Ciucea

Este cunoscut faptul c între cele dou debite exist o leg tur liniar ,
m rimea debitului lichid atr gând automat creşterea debitului solid în suspensie.
Pentru eviden ierea leg turii directe dintre cele dou , în graficul din figura 43
prezent m varia ia debitelor la sta ia Ciucea de pe râul Crişul Repede între ianuarie
1989 –decembrie 2000. Se observ c trendul liniar al debitului solid este unul
cresc tor, iar valorile maxime se suprapun valorilor maxime ale debitelor lichide.

2.5. Condi iile biopedologice

Asocia iile de vegeta ie sunt dispuse într-o zonalitate vertical , datorit
treptelor de relief, influen ei climatice, orient rii pantelor etc. În bazinul superior al
Crişului Repede gradul de acoperire cu vegeta ie arborescent este de peste 50 %
(Fig. 44.) dup estimarea interna ional CORINE din anul 2000 (Coordination Of
Information On The Environment).
Etajul alpin şi subalpin îl întâlnim pe suprafe e restrânse, mai ales în masivul
Vl deasa şi împrejurimi. Datorit condi iilor aspre, aici se dezvolt pajişti dominate
de iarba stâncilor (Agrostis rupestris) şi poşic (Nardus stricta), în amestec cu
firu a (Poa alpina), p iuşul pestri (Festuca violacea), p ruşca (Festuca suspina),
m rarul ursului sau p trunjelul de munte (Lingusticum mutellina), clopo elul

53
(Campanula napuligera), dar şi de arini de munte (Alnus virilis), jneap nul (Pinus
muga, Pinus montana), afinul (Vaccinium myrtillus), merişorul (Vaccinium vitis-
idaea), ghin ura (Gentiana punctata), ienup rul pitic (Juniperus sibirica) etc.
Etajul boreal sau al coniferelor, la peste 1000-1400 m altitudine, este
dominat de molid (Picea excelsa), c ruia i se adaug bradul (Abies alba), dar şi
paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), scoruşul (Sorbus aucuparia), iar la
parterul p durii - afinul, muşchii verzi, merişorul, murul, zmeurişurile etc. Pajiştile
care se formeaz în poieni etaleaz o vegeta ie ierboas mezofil abundent ,
dominat de p iuşul roşu (Festuca rubra) şi poşic .
Urm torul este etajul boreonemoral între altitudinile de 1000-1400 m.
Aceasta ocup o suprafa destul de însemnat din bazin, iar floristic se
caracterizeaz prin amestecul de molid (Picea abies), brad (Abies alba) şi fac
(Fagus silvatica). Stratul arbustiv fiind format din, alun (Corylus avellana),
p ducel (Crataegus monogyna), liliac carpatin - iorgovan, lemnu vântului, c lin
(Syringa josikaea), apoi bulbucii de munte (Trollius europaeus) etc.

Fig. 44. Bazinul superior al Crişului Repede: harta vegeta iei arborescente
(după CORINE 2000)

54
 Defriş rile din aceast zon au condus la apari ia pajiştilor secundare. Ele
împreun cu poienile constituie cele mai pre ioase fâne e şi p şuni din domeniul
forestier. În compozi ia acestora predomin iarba vântului (Agrostis temis),
pept n ri a (Cynosurus cristatus), tremur toarea (Briza media), p iuşul de livezi
(Festuca pratensis), ov sciorul de munte (Arrhenatherum elatius), spilcu a
(Chrysanthemum leucantheum), p trunjelul de câmp (Pimpinella saxifraga),
clopo eii (Campanula patula), diferite specii de trifoi etc.
În ceea ce priveşte etajul nemoral, sau al p durilor foioase acesta ocup cea
mai mare suprafa din bazin. Localizarea acestuia este între 400-1200 m ajungând
uneori la 300 de metri. În general acesta este împ r it în dou subetaje, cel al
fagului între 1200 şi 800 metri şi cel al gorunului care urc pân la 800 m.
Subetajul fagului este cel mai dezvoltat în partea superioar , în fâşia de
întâlnire cu etajul boreonemoral, unde fagul (Fagus sylvatica) apare în f gete
aproape pure ce realizeaz o acoperire medie de 85%, dup care, spre partea
inferioar începe s se asocieze cu carpenul (Carpinus betulus) şi gorunul (Quercus
petraea). Pe lâng fag şi celelalte dou esen e asociate, în acest subetaj, în spa iul
de munte, mai pot ap rea şi alte foioase: paltinul şi ulmul de munte, frasinul,
mesteac nul, plopul tremur tor (Populus tremula) etc.
Stratul arbustiv este modest reprezentat în condi ia prezen ei f getelor pure
dup care, pe m sura reducerii altitudinii, cap t o exprimare ceva mai evident , în
general fiind reprezentat prin alun (Coryius avellana), salbe (Euonymus
verrucosa). p ducel (Crataegus monogyna), scoruş (Sorbus aiicuparia), tulichin
(Daphne mezeream), corn (Cornus mas), acesta din urm mai ales pe versantele
însorite etc.
Aproximativ în aceeaşi condi ie de exprimare, ca şi în cazul arbuştilor se
înscrie şi stratul erbaceu, care se remarc prin prezen a speciilor: Symphytum
cordatum şi Dentaria glandulosa, Festuca drymeia, Pulmonaria rubra, Euphorbia
carniolica etc.
Subetajul gorunului în numeroase situa ii cobor pân c tre 300 m, unde
cuprinde fâşia marginal joas a spa iului montan. R spândirea acestuia este în
strâns rela ie cu specificitatea reliefului şi orientarea culmilor, gorunul (Quercus
petraea) „iubind” platourile interfluviale şi „fe ele" dealurilor. Spre deosebire de
acesta nordul sau „spatele” culmilor îşi modific foarte repede condi ia de umezeal ,
astfel încât locul gorunului este luat de carpen (Carpinus betulus), în multe areale în
stare de exclusivitate. Pe suprafe e restrânse sau în condi ie de diseminare apar şi alte
specii arborescente: fagul (Fagus sylvatica), uneori chiar sub form de f gete pure,
ulmul (Ulmus campestris), paltinul de câmp (Acerplatanoides), jugastrul (Acer
campestre), plopul tremur tor (Populus tremula), frasinul (Fraxinus excelsior), teiul
pucios (Tilia cordata), salcia c preasc sau loza (Salix caprea), cireşul (Primus
avium) etc. (Pop P. Grigor, 2007).
Trebuie subliniat capacitatea hidrologic a p durilor, în elegând c un
arboret bine structurat din punctul de vedere al compozi iei, vârstei, consistentei şi
productivit ii, are o capacitate maxim de reten ie a precipita iilor de 13,1 mm,
55
fat de 5 mm cât are o p dure degradat , sau 4 mm o p şune bine gospod rit şi 3
mm o livad sau vie. Totodat un teren necultivat re ine mai pu in de 1mm.
Coeficientul de scurgere creste de la 0,25 într-o p dure bine structurat , la
0,43 într-o p dure degradat şi de la 0,42 într-o p şune folosit ra ional, la 0,65
într-o p şune foarte degradat .
Studiind turbiditatea medie a apelor scurse printr-o p dure matur de fag,
aceasta este de 2,6 g/l, aceea a apelor scurse de pe un teren degradat dar împ durit
este de 7-13 g/l, iar de pe un teren neîmp durit, puternic sau excesiv erodat este de
84 g/l. În mod corespunz tor, eroziunea specific medie s-a constatat c variaz
între 55-60 t/ha/an în cazul terenurilor f r vegeta ie forestier şi cu eroziune
activ , dar numai între 0,15-0,75 t/ha/an în culturile forestiere de pin şi de circa
0,12 t/ha/an într-o p dure matur de fag (R.C. Dissescu, 2004).
În ceea ce priveşte lacurile de acumulare din bazinul superior al Crişului
Repede p durile joac un rol semnificativ în controlul debitelor solide şi prin
aceasta a fenomenului colmat rii. Deşi acoperirea forestier de peste 50 % a
întregului bazin nu pare semnificativ , important este c bazinele lacurilor de
acumulare au o acoperire de peste 60 %, ajungând în cazul râului Iada la suprafe e
de peste 78 % (Fig. 45).

80
%
70

60

50

40 78,2
75,6

68,6
60,0

30

54,7
53,1

20
23,3

10
7,1

0
Domos Călata Sacuieu Drăgan Poicu Iad Brătcuţa Baz. Sup. C. R.
Bazine hidrografice

Fig. 45. Suprafa a fondului forestier (%) pe bazine hidrografice (CORINE, 2000)

Aceste însuşiri hidrologice ale p durii, reduse în mod inconştient prin

exploat ri supradimensionate şi defriş ri abuzive au condus, o dat cu exploatarea
nera ional a p şunilor, la atingerea recordului european de terenuri cu procese mai
mult sau mai pu in intense de degradare la nivelul României (7,2 milioane hectare),
la producerea de inunda ii catastrofale şi la colmatarea a circa 30% din cele 13
miliarde de m3 de acumul ri hidroenergetice.
Acestea ar trebui s stea ca şi semnal de alarm pentru viitor şi ar trebui s
se lucreze pentru diminuarea acestor pagube cu caracter de calamitate, totodat este

56
nevoie s se administreze cât mai bine baza vegetal natural inând cont de
paradigmele dezvolt rii durabile şi totodat s se g seasc rezolv ri pentru
pagubele deja create.
Solurile specifice bazinului hidrografic superior al Crişului Repede se pot
împ r i în dou mari grupe care urm resc caracterul orografic al bazinului, astfel
deosebim, zona depresionar joas împreun cu cea a v ilor şi totodat zona
montan .
În raport cu diferen ierile înregistrate de factori pedogenetici (orografie,
temperatur , precipita ii, substrat etc.) solurile din zona depresionar se
caracterizeaz prin dominarea solurilor din clasele luvisolurilor şi cernisolurilor
(Fig. 46.). Caracteristic este r spândirea larg a luvosolurilor şi preluvosolurilor,
iar pe alocuri apare rendzina.

Fig. 46. Bazinul superior al Crişului Repede: harta solurilor

(Harta Solurilor 1:200000 foile:Şimleul Silvaniei, Cluj)

57
 Totodat trebuie amintite solurile cu o r spândire mai restrâns legate mai
ales de v ile principale, aici ap rând solurile din clasa hidrisolurilor, iar mozaicat
apar solurile din clasele antrisolurilor şi protisolurilor. Din clasa histrisolurilor apar
mai ales gleisolurile legate de profilul longitudinal bine evoluat al v ilor ce face ca
apa s stagneze favorizând apari ia şi formarea pânzei freatice la mic adâncime.
Din clasa antrisolurilor erodosolurile apar sporadic mai ales în partea estic
a bazinului, apari ia lor se datoreaz de multe ori influen ei antropicului prin
îndep rtarea covorului vegetal natural.
În zona lacurilor de acumulare pot ap rea forme incipiente de limnosoluri,
deşi adâncimea mare, lipsa sedimentelor şi temperaturile sc zute din an nu
favorizeaz formarea acestora.
În zona montan caracteristice sunt clasele cambisolurilor şi spodisolurilor,
reprezentate prin tipurile eutricambosoluri şi prepodzoluri, totodat în zonele mai
joase pe substratul calcaros apare tipul de sol intrazonal, din clasa cernisolurilor,
rendzina, cu suprafe e destul de semnificative, mai ales în Mun ii P durea Craiului,
fiind condi ionat de prezen a calcarelor mezozoice. Rendzina se g seşte aici în
condi iile de relief accidentat, ocupând mai ales zonele de interfluvii, fiind legat de
condi iile de clim umed a zonei forestiere şi de existen a p durilor de fag şi de
fag în amestec cu conifere.
Influen a solului asupra amenaj ri lacurilor de acumulare se reg seşte în
colmatarea lacurilor de acumulare. Astfel, „este cunoscut faptul că, pentru
formarea unui strat de sol, gros de 20 cm sunt necesar 2000-7000 de ani, iar o
singură ploaie toren ială poate spăla şi îndepărta un strat de sol, cu grosimea de 5
cm” (Boar, Oncu, 2004, p. 135) şi bineîn eles stimularea fenomenului şi de
componenta antropic poate avea efecte extrem de negative asupra amenaj rilor
lacustre.

2.6. Condi ii social economice

Din momentul inund rii cuvetei lacustre se reg sesc diferite influen e ale
factorului antropic. Dintre acestea, cele mai mari dificult i provin din dezafectarea
unor gospod rii sau terenuri agricole deoarece acestea vor fi inundate; de asemenea
existen a unor c i de comunica ie de importan na ional pot limita volumul
pentru men inerea acestuia în func iune. În general, amplasarea principalelor
obiective economice şi sociale în cadrul bazinului, poate influen a atât localizarea,
cât şi etapele de realizare a amenaj rilor. Astfel, Lacul Leşu s-a realizat primul,
fiind nevoie de alimentarea cu ap a oraşului Oradea, ca mai apoi s se organizeze
Sistemul hidroenergetic Dr gan-Iad.
În cazul lacurilor de acumulare din bazinul superior al Crişului Repede nu a
fost necesar dezafectarea unor localit i, ci doar a câtorva gospod rii şi a drumului
forestier. Nici în momentul actual zona lacurilor de acumulare nu este în mod
deosebit populat , în afar de unele sate de vacan ap rute în ultimul deceniu la

58
coada Lacului Leşu şi în aval de ambele lacuri, deoarece acestea au intrat în
circuitul turistic al Mun ilor Apuseni şi ca urmare, a form rii lacurilor de
acumulare.

Fig. 47. Bazinul superior al Crişului Repede: utilizarea terenurilor

(CORINE, 2000)

Din studiul h r ii utiliz rii terenurilor reiese lipsa localit ilor în general din
cadrul bazinului studiat, ceea ce se r sfrânge, aşa cum am mai amintit, în existen a
unei suprafe e semnificative naturale, nealterate de antropic, lucru extrem de
pozitiv în ceea ce priveşte viitorul amenaj rilor (Fig. 47).
Astfel, în cadrul amenaj rii integrate a bazinului, se urm reşte o
regularizare cât mai avansat a debitelor atât în vederea satisfacerii necesit ilor
cantitative şi calitative ale folosin elor de ap , cât şi în vederea ap r rii împotriva
inunda iilor.

59
 3. POTEN IALUL HIDROENERGETIC TEORETIC
AL CRIŞULUI REPEDE

Cu creşterea rapid a consumului de energie şi a gradului de utilizare a

resurselor hidroenergetice, apare problema valorific rii optime a resurselor
energetice. Pentru aceasta este îns necesar s se cunoasc m rimea şi
caracteristicile resurselor hidroenergetice disponibile în raport cu celelalte categorii
de resurse energetice.
Astfel, cu ajutorul inventarierii resurselor hidroenergetice se urm reşte
determinarea cantit ii de energie care poate fi ob inut , varia ia ei în timp şi
localizarea ei geografic . Inventarierea resurselor hidroenergetice se efectueaz
prin studii pe fiecare curs de ap în parte, pe baza datelor fizico-geografice, tehnice
şi economice, inându-se seama de condi iile specifice teritoriului studiat.
Lucr rile elaborate înc de c tre Dimitrie Leonida (1921) şi Dorin Pavel
(1923, 1933) şi apoi continuate, în anii celei de a doua jum t i a sec. al XX-lea, de
c tre numeroşi specialişti din cadrul Institutului de Studii şi Proiect ri
Hidroenergetice au inventariat pe teritoriul României în jur de 4 000 de râuri cu
bazine de recep ie de peste 10 km2, având împreun o lungime total de
aproximativ 60 000 km, la care se al tur alte câteva mii de afluen i cu bazine mai
mici de 10 km2, acestea din urm însumând în jur de 55 000 km lungime (Grigor P.
Pop 1996)
Dorin Pavel, care a efectuat analize complexe în perioada 1920- 1933,
încheiate prin publicarea studiului „Plan general d'amenagement des forces
hydrauliques en Roumanie", în volumul 58 din 1933 al Institutului Român de
Energie (I.R.E.), cuprinde numeroase calcule, tabele şi planşe cu schemele a 567
uzine hidroenergetice, cu lacurile, galeriile, canalele şi c derile centralelor.
Totodat , studiul men ioneaz un poten ial de produc ie economic amenajabil de
circa 30 mld kWh/ an pentru râurile mari, la care se adaug 6 mld kWh/an pe
afluen i, râuri mici şi pâraie cu bazine sub 10 km2 şi 4 mld kWh/an reprezentând
energia captat de pe versan i. Analiza din studiul amintit este mult extins în
lucr ri ulterioare ale lui Dorin Pavel.
Energia hidraulic este o form de energie exploatat din timpuri str vechi
la ro ile hidraulice de pe râuri, iar în prezent ea este utilizat pentru producerea
energiei electrice cu ajutorul turbinelor hidraulice. Teoretic pe orice fir de ap se
poate instala o turbin hidraulic cu ajutorul c reia s se produc energie.
Energia hidraulic împreun cu celelalte energii „verzi” se aşteapt s
devin mult mai important în viitorul apropiat. Pe glob, produc ia hidroenergetic
a crescut constant cu 2.3 % anual din anul 1980 (EuroWasser, 2001). Estim rile de

60
viitor arat c dezvoltarea din intervalul 2010-2020 va fii între 2,4-3,6 % pe an.
Cele mai mari schimb ri se preconizeaz în rile în dezvoltare sau în cele puternic
industrializate unde poten ialul hidroenergetic nu este înc exploatat la maxim.

Energie hidraulic

97,9%

2,1%
Alte energi regenerabile
(Geothermal (0,6 %), Biomas
(0,8 %),
Eolian (0,01%),
Solar (0,001%), etc)

Fig. 48. Sursele de energie regenerabilă (EuroWasser, 2001)

România şi-a propus, ca pân în 2010, consumul de energie electric din

resurse regenerabile s ajung la 33% din consumul intern brut, în condi iile în
care, în momentul de fa , acest procent se situeaz în jurul a 28% şi este acoperit
exclusiv din energia produs în hidrocentrale, astfel se în elege importan a evalu ri
cât mai exacte a poten ialului hidroenergetic.

3.1. Considera ii metodologice:

Energia hidraulic este dat de suma energiilor cursurilor de ap , a
scurgerii pe versant şi a pic turilor de ploaie. Spre deosebire de alte surse, energia
hidraulic este preferabil deoarece este inepuizabil şi stocabil , ne poluant , iar
randamentul de transformare a ei în energie electric este ridicat.

 cel extensiv (de volum), care exprim m rimea purt torilor de

Energia este produsul dintre principali doi factori:

energie; având proprietatea de aditivitate, putând rezulta din

 şi cel de intensitate, care exprim diferen a de nivel (poten ialul) a

însumarea unor unit i componente;

purt torului energie.

Energia hidraulic este de tipul energiei mecanice având expresia general :

61
 E=G·H (III.1.
Unde, G-greutatea apei: G=q·g·V (N), în care q-densitatea apei (1.000
(kg/m3)), g-accelera ia gravita ional (9,81 m/s2), V-volumul de ap (m3)
H- diferen a de nivel fa de un plan de referin ; sarcin sau
energie specific , în [m].
Prin studiul poten ialului hidroenergetic al cursurilor de ap se urm reşte
evaluarea cantitativ a resurselor energetice, repartizarea lor geografic ,
posibilit ile tehnice şi economice de amenajare de uzine hidroelectrice şi lucr ri
de regularizare a debitelor, corelarea valorific rii hidroenergetice cu celelalte
folosin e ale apelor.
Astfel, factorii cei mai importan i care influen eaz resursele


hidroenergetice sunt:
poten ialul hidrologic exprimat prin cantitatea şi distribu ia
precipita iilor, m rimea coeficien ilor de scurgere, m rimea şi


varia ia debitelor;


poten ialul morfometric exprimat de pantele reliefului;
structura geologic şi caracteristicile geotehnice ale bazinelor


hidrografice;
factorii limitativi sau restrictivi ai valorific rii resurselor
hidroenergetice: caracteristicile scurgerii solide, caracteristicile
chimice ale cursurilor de ap , regimul termic şi de înghe al râurilor,
limit ri geologo-topografice; limit ri tehnico-economice.
Prezentarea detaliat al poten ialului teoretic al cursurilor de ap constituie
cadastrul de baz hidroenergetic, în cadrul c ruia se calculeaz poten ialul teoretic al
cursurilor de ap la nivelul debitului mediu multianual. Poten ialul calculat pe baza
debitului mediu multianual indic valoarea maxim a produc iei de energie, care
poate fi ob inut pe sectorul respectiv de râu. Întrucât aceast valoare este influen at
de valorile extreme ale debitelor (maxim şi minim) se consider c debitul cu
asigurarea de 50% permite aprecierea func ion rii normale a uzinei hidroelectrice.
În principiu se disting dou categorii mari de poten ial hidroenergetic,
teoretic şi amenajabil, fiecare din ele cuprinzând mai multe grupe.
A) Poten ialul hidroenergetic teoretic reprezint produc ia teoretic de
energie electric , f r a ine seama de pierderile de debit, de c dere şi de
randamente (de transformare a energiei hidraulice pân la forma de energie
electric ).
Poten ialul hidroenergetic teoretic (sau brut) reprezint totalitatea
resurselor de energie natural ale unui bazin, f r s in seama de posibilit ile
tehnice şi economice de amenajare. El corespunde unei utiliz ri integrale a c derii
şi a disponibilului de ap al bazinului şi unui randament total de 100%. Acest
poten ial teoretic include atât poten ialul de suprafa , cât şi poten ialul liniar.
1.) Poten ialul teoretic de suprafa ă se refer la apele de la suprafa a
p mântului şi anume la cele de precipita ii şi la cele de scurgere. Poten ialul

62
hidroenergetic teoretic de suprafa din precipita ii reprezint echivalentul
energetic al volumului de ap c zut pe suprafa a unui teritoriu fixat (bazin sau
subbazin hidrografic, teritoriu administrativ), într-o perioad de timp fixat (un an).
Astfel, poten ialul teoretic de precipita ii Ep, reprezint echivalentul energetic al
întregului volum de ap rezultat din precipita iile ce cad pe o anumit suprafa :
Ep = 2,725  P  A  H m [kWh/an] (III.2.)


unde:
P reprezint în l imea medie a precipita iilor, în mm/an;
 A- suprafa a bazinului, în km ;
2

 Hm- altitudinea medie a bazinului, în m.

inându-se seama c numai o parte din precipita ii se scurg la suprafa a bazinului,
restul pierzându-se prin infiltra ii, evapora ie, evapotranspira ie, se ob ine
poten ialul teoretic de suprafa din scurgere:
Ep = 2,725    P  A  H m [kWh/an] (III.3.)

în care σ - coeficient de scurgere.

2.) Poten ialul teoretic liniar al cursurilor de ap reprezint energia (sau
puterea) maxim care se poate ob ine pe râul respectiv (sau pe un anumit sector al
s u). Pentru un anumit sector al cursului de ap se ob ine:

Plij  9,81 Qmij  H ij  kW  (III.4.)

Elij  86.000  Qmij  H ij  kWh / an  (III.5.)

unde:P1ij – puterea liniar pe sectorul i, j

E1ij – energia liniar pe sectorul i, j
Qmij – debitul mediu pe sectorul i, j
Hmij – c derea pe sectorul i, j.
Poten ialul teoretic (brut) este o m rime bine precizat , care rezult din
anumite opera ii de calcul ce nu pot fi altfel interpretate. Din acest punct de vedere
el reprezint o m rime invariabil în timp şi independent de condi iile tehnice sau
economice. De aceea, deşi prezint dezavantajul de a nu fi o m rime fizic real ,
poten ialul hidroenergetic teoretic este folosit pentru studii comparative.
B). Amenajarea hidroenergetic a unui curs de ap presupune estimarea
inclusiv a poten ialului amenajabil (exploatabil sau net). Poten ialul hidroenergetic
amenajabil corespunde produc iei poten iale reale a tuturor amenaj rilor
hidroelectrice care ar putea fi realizate pe un anumit curs de ap . El se calculeaz
inând seama de pierderile care apar în amenaj rile hidroenergetice, la
transformarea energiei hidraulice în energie electric , neutilizarea întregii c deri

63
brute a râurilor, neutilizarea întregului debit al râurilor datorit devers rilor,
infiltra iei, consumului sau evapora iei, pierderi datorate randamentului turbinelor
şi generatoarelor. Poten ialul amenajabil se diferen iaz datorit acestor cauze, în
poten ial tehnic amenajabil şi poten ial economic amenajabil.
1.) Poten ialul tehnic amenajabil reprezint puterea sau energia care poate
fi ob inut efectiv prin amenajarea unui curs de ap . Determinarea acestui poten ial
se face pe baza elabor rii unor scheme de amenajare care in seama de condi iile
locale (topografice, geologice, hidrologice, ecologice), situa ia c ilor de
comunica ie şi a localit ilor existente în zona amenaj rii (care se impun sau nu s
fie dezafectate sau str mutate), necesit i de ap pentru alte folosin e.
Poten ialul hidroenergetic tehnic reprezint acea parte din poten ialul brut
care ar putea fi ob inut prin amenajarea cursului de ap , inând seama de condi iile
tehnice ale momentului respectiv. Reprezint o m rime mai apropiat de realitate
deoarece în calcularea lui se ine seama de posibilit ile tehnice, prezint îns
dezavantajul de a fi variabil în timp (în func ie de gradul de dezvoltare al tehnicii)
şi de a putea fi interpretat în mod diferit (în sensul c alegerea schemelor de
amenajare, cotelor, distan elor, parametrilor de baz , prezint o mare doz de
subiectivitate). Acest poten ial se poate determina pe baza elabor rii schemelor de
amenajare ale fiec rui curs de ap şi se calculeaz inând seama de pierderile care
apar în instala iile unei amenaj ri.
2.) Poten ialul hidroenergetic economic amenajabil reprezint acea parte a
poten ialului hidroenergetic tehnic amenajabil, care se poate ob ine în condi ii
economice. Aceast m rime este cea mai susceptibil de modific ri, fiind
influen at de progresul tehnic, de poten ialul tehnico-economic, de perspectiva de
utilizare de noi resurse energetice, de amplasarea teritorial a surselor de energie
primar şi de condi ii economice ale rii sau regiunii respective. Modul de
conversie şi de valorificare a energiei hidraulice, este legat de disponibilit ile
naturale, dar şi de specificul solicit rii social - economice a comunit ii omeneşti.
De aceea valoarea acestui poten ial trebuie raportat la o anumit dat , iar
evaluarea trebuie reluat periodic.
Anumite studii opereaz în locul acestui tip de poten ial cu "poten ialul
mediu al energiei exploatabile" exprimat prin E = 0,4 QmH (GWh/an), (unde: H =
c derea, Qm = debit mediu multianual pe sector). Acest poten ial corespunde unei
puteri egale cu 7,5QmH(kW) utilizat timp de 5400 h/an.

3.2. Calculul poten ialului teoretic

Metodele de inventariere a poten ialului hidroenergetic sunt foarte diferite,
depinzând in special de datele de baz disponibile. În decursul studiilor de
inventariere a poten ialului hidroenergetic s-au cristalizat metode care pot fi
adaptate datelor existente, definindu-se totodat diferite categorii de poten ial
hidroenergetic.

64
 Realizarea calculului cu valori medii presupune sectorizarea bazinului în
(i) p r i. Astfel, cu cât num rul sectoarelor va fi mai mare, cu atât sporeşte precizia
calculului. Formulele care folosesc debitul pentru calculul energiei şi puterii
teoretice ale unui volum de ap care se scurge de pe o anumit suprafa
parcurgând o anumit c dere nu iau în calcul specificul condi iilor naturale.
Pentru a ob ine o imagine fidel , a distribu iei spa iale a energiei hidraulice
în lungul cursurilor de ap , este necesar divizarea acestora în sectoare kilometrice.
Identificarea sectoarelor cu energie hidraulic teoretic maxim ofer informa ii
utile factorilor decizionali, în vederea alegerii locului optim de amplasare a
hidrocentralelor.
Astfel, poten ialul hidroenergetic teoretic reprezint resursele de energie
natural ale unui bazin, f r a se ine seama de posibilit ile tehnice şi economice
de amenajare. El corespunde unei utiliz ri integrale a c derii şi a disponibilului de
ap .

Fig. 49. Bazinele hidrografice utilizate în calcule

Exist numeroase alte metode de calcul numerice exacte sau aproximative

şi metode grafice. În cazul de fa metodologia a început prin g sirea sectoarelor şi
subazinelor interesante pentru studiu. Totodat a fost necesar identificarea
caracteristicilor hidrologice ale suprafe elor bazinului.
La baza analizei reparti iei scurgerii din punct de vedere spa ial au stat rela iile de
sintez între precipita ii (P), scurgerea medie specific (q), exprimat în l/s*km2 şi
altitudinea medie a bazinelor de recep ie (Hm) exprimat în metri. Aceast metod
de lucru permite determinarea valorilor precipita iilor şi debitelor medii
65
multianuale la sec iuni f r observa ii, absolut necesar în cazul de fa , deoarece
valorile scurgerii şi ale precipita iilor nu sunt cunoscute în cazul tuturor sectoarelor
alese.
În cazul de fa poten ialul hidroenergetic teoretic s-a calculat pe
principalele bazine ale zonei studiate (Iada, Dr gan, Hen , C lata , Poicu, Domoş
şi Br tcu a) (Fig. 49.), şi pe sectoarele râului Crişul Repede. Sectoarele au fost
alese în zone caracteristice de pe cursul principal, iar caracteristicile sectoarelor
înglobeaz caracterele bazinelor separate. Astfel numerotarea sectoarelor începe
de la izvor şi separ bazinul aferent pe linia cursului principal.

3.2.1. Calculul poten ialului teoretic liniar

Poten ialul teoretic liniar (Ei), reprezint energia hidraulic total
disponibil a debitelor de ap care se scurg de la izvoare pân la v rsare (sau un alt
reper) considerând randamentul egal cu 100%. Calculul poten ialului teoretic al
cursurilor de ap se face prin împ r irea pe sectoare caracteristice succesive ale
cursului de ap .
Pentru un anumit sector de râu, puterea medie şi energia corespunz toare

dPi  9,81 Qm  H  kW 
sunt date de rela iile urm toare:
(III.6.)

dEi  86.000  Qm  H  kWh / an  km  (III.7.)

în care Q = q*f/1000 (q - debit specific pe sector, f = suprafa a aferent

sectorului de calcul), unde:
dPi –puterea medie pe sector i
dEi – energia medie pe sector i
Qm = (Qam+Qav)/2 (m3/s) media debitelor de la cap tul amonte şi aval
sectorului i;
ΔH = Ham-Hav (m)
Puterea teoretic respectiv energia teoretic unitar medie a cursurilor s-a

pm   dPi / L  Kw / km
calculat prin raportare la lungimea cursului:
(III.8.)

em   dEi / L  KWh / an  km  (III.9.)

unde, Pm, = puterea unitar medie;

Em = energia unitar medie;
L = lungimea râului.
Poten ialul liniar specific sau energia teoretic unitar medie reprezint
puterea medie sau produc ia de energie hidroelectric teoretic care poate fi

66
ob inut prin amenajarea unui km da râu. O valoare mare a poten ialului specific
liniar semnific o concentrare accentuat a poten ialului hidroenergetic şi deci
condi ii favorabile de amenajare hidroelectric .
Reprezentarea sinoptic a poten ialului liniar specific pune imediat în
eviden zonele de concentrare a poten ialului hidroenergetic, c rora trebuie s li se
acorde prioritate în studiu.
Astfel, energia total liniar a unui râu este calculat prin însumarea
energiilor par iale, aferente fiec rui sector. Deoarece râurile au lungimi diferite,
gradul de concentrare a puterii (energiei) liniare a fost reprezentat prin puteri
(energii) liniare unitare medii. Pe baza acestor valori se pot efectua compara ii,
ierarhiz ri şi tipiz ri.
Sectorizarea s-a f cut pe bazine succesive în fiecare bazin în parte, luând în
calcul mai ales principali afluen i ai cursului principal, deoarece schimb rile de
putere şi energie se grefeaz cel mai bine în aceste zone, totodat unele sectoare au
luat în calcul zonele de maxim c dere pe profilul longitudinal al râului şi existen a
unor instala ii hidroenergetice în momentul actual.
Poten ialul teoretic liniar a fost calculat pe principalele cursuri de ap ,
astfel: Iada, Dr gan, Hen , C lata , Poicu, Domoş şi Br tcu a.

Tabelul 6 Valorile poten ialului teoretic liniar al Râului Domoş

Q Qm V L Hm i dPI dEI pm em
Sector 3 3 3
(m /s) (m /s) (mil. m ) km m m/km kW kWh kW/km kWh/km
1 0,104 0,052 3,273 5,2 113 21,7 57,5 504354,8 11,1 96991,3
2 0,151 0,127 4,764 7,9 23 8,5 28,8 252072,8 10,6 93360,3
3 0,175 0,163 5,531 14,5 30 4,5 48,0 421149,5 7,3 63810,5
Total 0,430 0,343 13,569 27,600 166,000 34,8 134,3 1177577,2 29,0 254162,2
70 600000

60 dPI pm dEI em
500000

dEI (kWh), em (kwh/km)

dPI (kW), pm (kW/km)

50
400000
40
300000
30
200000
20

10 100000

0 0
1 2 3
Sectoare (nr.)

Fig. 50. Poten ialului teoretic liniar al Râului Domoş

67
 Urm rind figura 50 şi valorile din tabelul 6, se observ , c principalele valori
care influen eaz poten ialul hidroenergetic liniar se leag de m rimea c deri sectorului
şi bineîn eles de valorile debitului mediu. Se observ astfel, c în primul sector avem
valori mari, care scad pe al doilea, ca urmare a sc derii valorilor c derii, de asemenea
ele urc pe ultimul sector, ca urmare al m ririi valorilor debitului mediu.
Tabelul 7 Valorile poten ialului teoretic liniar al Râului Călata
Q Qm V L Hm i dPI dEI pm em
Sector
(m3/s) (m3/s) (mil. m3) km m m/km kW kWh kW/km kWh/km
1 0,281 0,141 8,869 7,2 203 28,2 280,0 2454852,6 38,9 340951,7
2 1,063 0,672 33,518 4,2 160 38,1 1054,8 9247335,0 251,2 2201746,4
3 1,111 1,087 35,021 6,2 91 14,7 970,1 8504430,9 156,5 1371682,4
4 1,374 1,242 43,345 7,4 46 6,2 560,7 4915271,8 75,8 664225,9
5 2,669 2,022 84,176 9,1 47 5,2 932,2 8172245,5 102,4 898049,0
Total - - 204,930 34,1 547,0 16,0 3797,9 33294135,8 624,7 5476655,5

1200 10000000
dPI pm dEI em 9000000
1000

dEI (kWh), em (kwh/km)

8000000
dPI (kW), pm (kW/km)

7000000
800
6000000
600 5000000
4000000
400
3000000
2000000
200
1000000
0 0
1 2 3 4 5
Sectoare (nr.)
Fig.
51. Poten ialului teoretic liniar al Râului Călata
Tabelul 8 Valorile poten ialului teoretic liniar al Râului Hen (Secuieu)
Q Qm V L Hm i dPI dEI pm em
Sector
(m3/s) (m3/s) (mil. m3) km m m/km kW kWh kW/km kWh/km
1 1,501 0,750 47,322 10,0 602,0 60,2 4430,9 38843686,9 443,1 3884368,7
2 2,401 1,951 75,713 5,1 80,0 15,7 1530,9 13420837,0 300,2 2631536,7
3 2,937 2,669 92,624 2,1 37,0 17,6 968,8 8492630,9 461,3 4044109,9
4 3,568 3,253 112,522 2,2 16,0 7,3 510,5 4475539,3 232,1 2034336,1
5 3,917 3,743 123,529 2,5 41,0 16,4 1505,3 13196312,9 602,1 5278525,2
6 4,360 2,180 137,486 3,6 29,0 8,1 620,1 5436490,2 172,3 1510136,2
7 4,483 4,421 141,379 4,4 60,0 13,6 2602,4 22814344,1 591,5 5185078,2
8 4,554 4,518 143,609 4,5 47,0 10,4 2083,3 18263594,1 463,0 4058576,5
Total - - 874,2 34,4 912,0 26,5 14252,3 124943435,4 3265,4 28626667,3

68
 5000 45000000
4500 40000000

dEI (kWh), e m (kwh/km)

dPI pm dEI em

dPI (kW), p m (kW/km)

4000 35000000
3500 30000000
3000
25000000
2500
20000000
2000
1500 15000000
1000 10000000
500 5000000
0 0
1 2 3 4 5 6 7 8
Sectoare (nr.)

Fig. 52. Poten ialului teoretic liniar al Râului Hen (Secuieu)

 Cel mai important râu în ceea ce priveşte poten ialul teoretic liniar, este
În urma calculelor, cursurile studiate se caracterizeaz astfel:

Râul Dr gan (E=203,7 GWh) care pe primul sector ca urmare a c deri

semnificative atinge energii de peste 36 GW, iar puterea teoretic liniar
este de peste 4 MW (Fig. 57, tabelul 9). Dup acest sector valorile scad,
ca mai apoi în zona form ri Barajului Dr gan s ating din nou valori
asem n toare. Important de observat este energia specific care atinge în
aceast zon cele mai mari valori de peste 35 GWh, acest fapt se explic
prin întâlnirea într-un sector relativ scurt a unor afluen i semnificativi
(Râul Sebeşel şi Râul Cruci). În ceea ce priveşte valorile mari ale
sectorului şapte acestea se explic prin marea c dere de peste 130 m pe
baza c reia s-a organizat sistemul hidroenergetic Dr gan-Iad, Iadul fiind
la o altitudine şi mai sc zut explic amenajarea hidroenergetic din
valea acestuia.
Tabelul 9 Valorile poten ialului teoretic liniar al Râului Drăgan
Q Qm V L Hm i dPI dEI pm em
Sector
(m3/s) (m3/s) (mil. m3) km m m/km kW kWh kW/km kWh/km
1 1,289 0,645 40,657 9,8 666,0 68,0 4211,5 36920670,1 429,7 3767415,3
2 2,317 1,803 73,084 2,3 56,0 24,3 990,7 8684917,0 430,7 3776050,9
3 3,517 2,917 110,908 5,6 35,0 6,3 1001,6 8780682,5 178,9 1567979,0
4 5,079 4,298 160,166 0,2 20,0 100,0 843,2 7392292,9 4216,2 36961464,4
5 5,688 5,383 179,373 3,8 82,0 21,6 4330,5 37963442,0 1139,6 9990379,5
6 6,250 5,969 197,108 5,3 58,0 10,9 3396,3 29773712,1 640,8 5617681,5
7 6,626 6,438 208,953 5,5 134,0 24,4 8463,1 74191994,5 1538,7 13489453,5
8 6,769 3,385 213,478 7,1 86,0 12,1 2855,5 25033015,0 402,2 3525776,8
Total - - 970,248 32,5 1137,0 28,7 23236,9 203707711,2 8574,7 75170424,2

69
 9000 80000000

8000 dPI pm dEI em 70000000

7000

dPI (kW), p m (kW/km)

60000000

dEI (kWh), e m (kwh/km)

6000
50000000
5000
40000000
4000
30000000
3000
20000000
2000

1000 10000000

0 0
1 2 3 4 5 6 7 8
Sectoare (nr.)

Fig. 53. Poten ialului teoretic liniar al Râului Drăgan

Tabelul 10 Valorile poten ialului teoretic liniar al Râului Poicu

Secto Q Qm V L Hm i dPI dEI pm em

r (m3/s) (m3/s) (mil. m3) km m m/km kW kWh kW/km kWh/km
1 0,119 0,059 3,748 4,300 48,0 11,2 28,0 245287,6 6,5 57043,6
2 0,195 0,157 6,157 1,400 41,0 29,3 63,2 553694,0 45,1 395495,7
3 0,503 0,349 15,869 4,200 58,0 13,8 198,7 1741876,5 47,3 414732,5
4 0,611 0,557 19,268 3,100 38,0 12,3 207,7 1820563,6 67,0 587278,6
Total - - 45,041 13,0 185,0 14,2 497,5 4361421,7 165,9 1454550,4

250 2000000
1800000
dPI pm
200 1600000

dEI (kWh), e m (kwh/km)

dPI (kW), p m (kW/km)

1400000
dEI em
150 1200000
1000000
100 800000
600000
50 400000
200000
0 0
1 2 3 4
Sectoare (nr.)

Fig. 54. Poten ialului teoretic liniar al Râului Poicu

70
 Tabelul 11 Valorile poten ialului teoretic liniar al Râului Brătcu a

Q Qm V L Hm i dPI dEI pm em
Sector
3 3 3
(m /s) (m /s) (mil. m ) km m m/km kW kWh kW/km kWh/km
1 0,210 0,105 6,627 5,3 256,0 48,302 263,9 2313196,5 49,8 436452,2
2 0,384 0,297 12,112 3,7 106,0 28,649 309,0 2708460,3 83,5 732016,3
3 0,436 0,410 13,757 3,9 97,0 24,872 390,3 3421523,8 100,1 877313,8
Total - - 32,496 12,9 459,0 35,6 963,1 8443180,6 233,4 2045782,2

450 4000000
400 dPI pm dEI em
3500000

dEI (kWh), em (kwh/km)

350
dPI (kW), pm (kW/km)

3000000
300
2500000
250
2000000
200
1500000
150
100 1000000

50 500000
0 0
1 2 3
Sectoare (nr.)

Fig. 55. Poten ialului teoretic liniar al Râului Brătcu a

5000 45000000

4500 dPI pm 40000000

4000
35000000
dEI em

dEI (kWh), em (kwh/km)

3500
dPI (kW), pm (kW/km)

30000000
3000
25000000
2500
20000000
2000
15000000
1500
10000000
1000

500 5000000

0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Sectoare (nr.)

Fig. 56. Poten ialului teoretic liniar al Râului Iada

71
 Tabelul 12 Valorile poten ialului teoretic liniar al Râului Iada
Q Qm V L Hm i dPI dEI pm em
Sector
(m3/s) (m3/s) (mil. m3) km m m/km kW kWh kW/km kWh/km
1 0,941 0,470 29,673 3,6 345 95,8 1592,3 13958589,6 442,3 3877386,0
2 1,349 1,145 42,548 3,3 91 27,6 1022,2 8961254,3 309,8 2715531,6
3 1,965 1,657 61,965 7,95 288 36,2 4681,6 41041849,7 588,9 5162496,8
4 2,263 2,114 71,369 1,8 33 18,3 684,4 5999520,3 380,2 3333066,8
5 2,391 2,327 75,392 2,6 11 4,2 251,1 2201229,0 96,6 846626,5
6 2,943 2,667 92,820 2,8 41 14,6 1072,7 9403811,9 383,1 3358504,2
7 3,162 3,053 99,711 0,4 14 35,0 419,2 3675278,9 1048,1 9188197,3
8 3,760 3,461 118,562 4,2 37 8,8 1256,1 11011910,6 299,1 2621883,5
9 4,519 4,139 142,505 2,4 25 10,4 1015,1 8899267,6 423,0 3708028,2
10 4,679 4,599 147,572 4,1 24 5,9 1082,8 9492648,6 264,1 2315280,2
11 5,284 4,982 166,623 3,2 51 15,9 2492,3 21849028,5 778,8 6827821,4
12 5,514 5,399 173,897 5,5 28 5,1 1483,0 13000568,4 269,6 2363739,7
Total - - 1222,638 41,850 988,000 23,6 17052,9 149494957,6 5283,5 46318562,3

 Râul Iad dispune de un poten ial liniar mai mic decât Râului Dr gan,
însumând în total aproape 150 GWh (Fig. 56, tabelul 12). Important şi
în acest caz este diferen ierea energiei specifice la sectorul trei, deşi
energia sectorului atinge valori mari prin raportarea la lungimea
sectorului vedem c valorile sunt asem n toare sectoarelor învecinate.
Valori într-adev r mari se g sesc la sectorul 11, iar acesta se leag de
c derea semnificativ din zon , legat de substratul geologic al
sectorului. De amintit în acest caz, c primul sector se închide la captarea
Iad-Dr gan, astfel valorile acestuia fiind semnificativ sc zute prin
trecerea acestora în bazinul Dr gan.

25.000 250.000.000
dPI pm dEI em

dEI (kWh), em (kwh/km)

20.000 200.000.000
dPI (kW), pm (kW/km)

15.000 150.000.000

10.000 100.000.000

5.000 50.000.000

0 0
Domoş Călata Henţ Drăgan Poicu Iad Brătcuţa
Sectoare (nr.)

Fig. 57. Poten ialul teoretic liniar însumat al principalelor cursuri de apă

72
  Râul Hen se aseam n Râului Iad în ceea ce priveşte valorile rezultate
(E=124,9 GWh), deşi bazinul se g seşte în zona de umbr a Masivului
Vl deasa (Fig. 52, tabelul 8). Ca şi în cazul Râului Iad, primele sectoare
trec în lacul de acumulare Floroiu de pe Dr gan, influen ând semnificativ
valorile naturale ale poten ialului hidroenergetic din cadrul Bazinului

 Celelalte cursuri studiate, Domoş (Fig.50), C lata (Fig. 51), Poicu (Fig.
Dr gan.

54) şi Br tcu a (Fig. 55) r mân mult în urm , aici valorile fiind de rândul
a zecilor de GW anuali al energiei şi abia atingând unitatea de 3 MWh în
ceea ce priveşte puterea teoretic liniar . (Fig 57)
Pentru reprezentarea sinoptic a poten ialului liniar specific sau introdus
datele ob inute în Grupul de Programe ESRI-GIS pentru a pune în eviden zonele
de concentrare a poten ialului hidroenergetic, c rora trebuie s li se acorde
prioritate.
Astfel, dup delimitarea sectoarelor de râu din cadrul hidrografiei, baza de
date aferent fiec rui sector a fost arendat acestora ajungând la o hart (Fig. 58.),
care arat zonele diferen iate cu un poten ial specific teoretic.

Fig. 58. Harta poten ialului energetic teoretic liniar specific (pm)

Harta arat valorile poten ialului teoretic liniar din cadrul bazinului
superior al Crişului Repede diferen iind prin culoarea şi grosimea sectoarelor. Se

73
observ astfel, c valorile cele mai însemnate se leag de sectorul 7 şi 5 al râului
Dr gan unde apar valori de peste 1,5 MW/km.
Pentru caracterizarea întregului bazin al Crişului Repede, calculele sau
efectuat şi pentru cursul acestuia, unde se observ c valorile semnificative se leag
de confluen a acestuia cu Râul Dr gan, şi de c derea semnificativ din zona
Şuncuiuş a culoarului.

3.2.2 Calculul poten ialul teoretic de suprafa sau bazinal

Cum am prezentat anterior pe lâng energia liniar a apei, o foarte mare
importan are energia poten ial de suprafa . Din punct de vedere al
hidroenergeticieniilor important este energia şi puterea apei în form liniar
concentrat , deoarece aceasta poate fii captat şi folosit pentru utilizarea ei la
generarea energiei electrice, dar nu trebuie uitat c aceasta se bazeaz în totalitate
pe scurgerea areal , deci pe poten ialul energetic de suprafa .
Poten ialul teoretic de suprafa , atât cel din precipita ii, cât şi cel al
scurgerii, se calculeaz cu rela ia

HdV kWh / an

367 
E
1
(III.10.)

unde, H este c derea la care se g seşte volumul de ap , V este volumul

anual de ap din precipita ii sau scurgere.
Trecând de la integrare la însumare, separat pentru cele dou tipuri,

EP  2, 725 hi  Fi  H i
primim:
n
(III.11.)

ES  86 qi  Fi  H i
1
n
(III.12.)
1

unde, valorile hi, Hi, qi sunt valorile medii ale suprafe ei ΔFi. Astfel, h, q şi H
variaz diferit pe suprafa a studiat , fiind necesar s se determine pentru fiecare
suprafa ΔFi. valorile medii ale precipita iilor (hi), scurgerii (qi) şi a c deri (Hi),
calculând astfel poten ialul teoretic de suprafa .

EPi  2, 725 106  hmi  H mi  Fi GWh / an 

Astfel, formulele devin:
(III.13.)

ES  86 106  qmi  H mi  Fi GWh / an  (III.14.)

Aceste rela ii totodat fac posibil definirea unui poten ial teoretic specific al

74
precipita iilor (epi) şi ai scurgerii (spi) caracteristic fiec rei suprafe e ΔFi:
EPi
ePi   2, 725 10 6  hmi  H mi GWh / an  km 2 
Fi
(III.15.)

ESi
eSi   86 106  qmi  H mi GWh / an  km 2 
Fi
(III.16.)

Pentru rezolvarea acestei formule, s-a calculat media de precipita ii şi a

scurgerii pe suprafa a bazinului cu ajutorul softului ArcMap-ArcInfo din grupul de
programe ESRI.
Prin reclasificarea gridurilor cu ajutorul func iei „Neighbourhood Statistics”
(Fig. 59.) s-a ajuns la suprafe e elementare de 1 km2. Astfel cu ajutorul func iei
„Raster calculator” a devenit posibil integrarea func iei în formatul GIS.

Fig. 59. Func ia „Neighbourhood

Statistics” din ESRI ArcMap

Rezolvând calculele cu valorile precipita iilor anuale primim harta

poten ialului teoretic specific de suprafa al precipita iilor (Fig. 60.).

E p  2,725    P  H m kWh / an

Totodat , din formula:

(III.17.)

în care σ este coeficient de scurgere reiese c dac înmul im cu ajutorul func iei
„Raster calculator” harta poten ialului teoretic specific de suprafa al
precipita iilor cu harta coeficientului de scurgere, primim harta poten ialului
teoretic specific de suprafa al scurgerii. Harta coeficientului de scurgere s-a
calculat tot cu ajutorul func iilor „Neighbourhood Statistics”şi „Raster Calculator”
prin împ r irea gridului de precipita ii cu cel al scurgerii, generalizând datele pe
suprafe e de 1 km2.
Valorile h r ii astfel realizate sunt mai mici decât cele ale precipita iilor
ceea ce prezint valabilitatea metodei (Fig. 61.), aici intervenind pierderile dintre
precipita ii şi volumul scurs (infiltra ii, evapora ie, etc).

75
Fig 60. Harta poten ialului energetic teoretic de suprafa ă din precipita ii

Fig. 61. Harta poten ialului energetic teoretic de suprafa ă din scurgere

76
 Metoda utilizat nu este una nou , ea fiind doar aplicat noilor metode de
GIS existente, metodologia fiind cunoscut sub numele de „metoda suprafe elor
elementare”.
Observ m în ambele cazuri cum valorile maxime se leag de zona
bazinelor hidrografice Hen , Dr gan şi Iad, ceea ce subliniaz înc odat
interconectivitatea poten ialul liniar şi cel de suprafa .
În ceea ce priveşte poten ialul hidroenergetic valorificabil al României (Fig. 62), în
cadrul Conferin ei Interna ionale al Sistemelor Energetice din Timişoara (2005) s-a
hot rât repornirea lucr rilor de amenajare, deoarece în perioada anilor 1990-2005,
valorificarea poten ialului hidroenergetic s-a încadrat în stagnarea general , astfel
c s-a realizat o putere instalat de numai 581 MW cu o produc ie anual de
energie electric de 1175 GWh.
Valoarea energiei electrice pierdute în aceast perioad , în mod
irecuperabil, este de circa 5 miliarde Euro. La 01.01.2005, poten ialul
hidroenergetic economic amenajabil era valorificat în propor ie de 54%, respectiv o
putere instalat de 6353MW, cu o produc ie de energie electric 17300 GWh/an.
La întâi ianuarie 2005 erau în func iune 124 de centrale hidroelectrice mari (peste 4
MW) şi 223 de microhidrocentrale. Astfel r mânea de valorificat 46% din
poten ialul hidroenergetic economic amenajabil, cu o energie de circa 14700
GWh/an şi o putere instalat de circa 4000 MW.
35

30

25

20
%

29.4
29.0
27.0
15
25.2

24.6
23.2
22.7

22.6
21.4
16.3

10
14.1
11.8
8.1

0
1950 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2002 2004 2005 2006
T (an)

Fig. 62. Valoarea procentuală a sectorului hidroenergetic din produc ia totală de energie
(Anuarul statistic 2001-2006)
Dac ritmul de execu ie va fi cel din perioada anilor 1990-2005, rezult c
încheierea valorific rii poten ialului hidroenergetic se va realiza în circa 50-80 de
ani, opera ie încheiat în rile Uniunii Europene înc de acum 15-20 de ani.
(Opaschi, M 2005).

77
 4. SISTEMUL HIDROENERGETIC „DRĂGAN – IAD”

Amenajarea hidroenergetic Dr gan-Iad, a fost realizat în scopul

valorific rii multilaterale a resurselor de ap disponibile în râurile Dr gan, Iad şi
Secuieu. (Fig. 63.).

Fig. 63. Schi a amenajări hidrotehnice Drăgan-Iad

4.1. Istoricul amenaj rilor hidrotehnice

În perspectiva elabor rii unui Plan General de Amenajare al poten ialului
hidroenergetic al României, prof. Dorin Pavel face între anii 1926-1929 evaluarea
poten ialului hidroenergetic al României. Evaluarea a fost bazat pe datele
hidrologice din arhiva Institutului de Meteorologie Central, dar şi pe campanii de

78
m sur tori organizate pe cont propriu pentru râurile la care nu existau înregistr ri
hidrometrice pentru debite şi caracteristicile morfologice ale bazinelor
hidrografice. Rezultatele au fost publicate în lucrarea “Les forces hydrauliques
disponibles en Roumanie“ ap rut în nr. 23/1929 al colec iei Institutului Român
pentru Studiul Amenaj rii şi Utiliz rii Surselor de Energie (INR) şi prezentate la
Conferin a Mondial de Energie de la Berlin, în 1930.
În perioada modern şi contemporan România s-a remarcat prin interesul
crescând pentru amenaj ri de c deri de ap în scopuri hidroenergetice. Astfel, la
sfârşitul secolului XIX s-au construit primele uzine hidroelectrice : pe Dâmbovi a,
la Bucureşti (1890) şi pe Sadu, lâng Sibiu (1896), f r a dispune îns de acumul ri
de ap prea mari.
Pân în 1940 s-au construit 128 de uzine hidroelectrice (Fig. 64.), dar
acumul rile de ap nu erau prea importante. Începând cu deceniul ’60, ritmul
amenaj rii de lacuri de baraj devine accelerat, culminând cu deceniul 1980-1990,
când s-au dat în exploatare un num r de 78 de lacuri.

80

70
Nr. baraje
60

50
Nr.

40

30

20

10

0
1900 1910 1920 1930 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000
T (an)

Fig. 64. Ritmul construirii de baraje în România în secolul XX

(date dup Comitetul Român al Marilor Baraje, 2000).

Studiul de amploare asupra rezervelor hidroenergetice, datorat ilustrului

savant D. Pavel a fost prima sintez asupra condi iilor de amenajare a barajelor şi
lacurilor de baraj din ara noastr . Studiile începute înc din anul 1949 de c tre
unit ile Ministerului Energiei Electrice (M.E.E.), în leg tur cu amenajarea UHE
Dr gan-Iad s-au desf şurat în mai multe campanii. Principali ingineri care au
colaborat la realizarea proiectului ini ial sunt: Dorin Pavel, fiul Mario D. Pavel,
Paul Solacolu, Ştefan Ionescu.
În vederea satisfacerii nevoilor de ap industrial şi pentru iriga ii în zona
municipiului Oradea s-a constatat necesitatea regulariz rii debitelor Crişului

79
Repede prin realizarea în bazinul s u a uneia sau mai multor acumul ri cu un
volum util de ap de cea. 28 milioane m3. În urma analiz rii mal multor variante, s-
a ajuns la concluzia c solu ia optim pentru prima etap era realizarea acumul rii
Leşu pe râul Iada.

Fig. 65. Profil longitudinal prin voalul de etanşare la Barajul Leşu (Ştefan I. 1975)

În cazul barajului Leşu, deoarece versantul stâng şi zona albiei (constituit

din dacite compacte s n toase f r acoperire de deluviu) nu prezentau probleme de
fundare, condi iile geologice fiind simple şi clare, lucr rile de cercetare s-au
concentrat pe versantul drept (Fig. 65.), unde acoperirea cu un strat gros de
deluviu, morfologia şi tectonica conduce la o situa ie mai complicat prin apari ia
depozitelor cretacice. Roca era constituit din riolite alterate şi tectonizate; totodat
zona de la contactul cu şisturile era puternic breecifiat şi colmatat cu argil pe o
grosime de 6 - 8 m; deasupra acesteia alter rile şi tectoniz rile, manifestate prin
fisuri deschise pe dimensiuni relativ mari, par ial colmatate cu argil şi sf râm turi
de roc , se constatau pân la adâncimi de cea. 40 m ; zona puternic fisurat pe
versant atingând grosimi totale de circa 65 m.
Proiectarea corpului din anrocamente al barajului a avut în vedere
respectarea condi iilor de stabilitate şi de deforma ii reduse în exploatare.
Depunerea anrocamentelor în baraj fiind f cut în patru zone distincte, cu
urm toarele func ionalit i şi caracteristici:
— zona l având rolul de strat de uniformizare a deforma iilor sub masc şi
de strat suport pentru aceasta, la care depunerea s-a f cut în straturi orizontale de
0,50 m grosime, iar compactarea prin 10 treceri ale vibrocompactorului. Înainte de
betonarea m ştii s-a prev zut şi o compactare prin 10 treceri de vibrocompactor în
lungul pantei paramentului;
— zona 2, constituind baza principal de rezisten al corpului barajului şi ale
c rui deforma ii determin deforma iile m ştii la care depunerea anrocamentelor s-a
f cut în straturi de 0,75 m compactate prin 6 treceri ale vibrocompactorului;

80
 — zona 3, care asigur stabilitatea general a barajului spre aval, la care
depunerea anrocamentelor s-a f cut în straturi orizontale de 1,50 m grosime
compactate prin 6 treceri ale vibrocompactorului;
— zona 4 menit s asigure stabilitatea la antrenare hidrodinamic a
piciorului aval al barajului în cazul devers rilor apei peste umpluturi în timpul
execu iei, realizat din blocuri de piatr cu diametrul echivalent de minimum 0,5 m.
Compactarea tuturor zonelor a fost combinat cu o stropire cu ap
executat cu ajutorul hidromonitoarelor, cu un consum mediu de 1 m3 la 1 m3
anrocamente, distribuit în trei etape: la desc rcarea pietrei din autobasculante, în
timpul vibrocompact rii şi înainte de depunerea stratului urm tor.
Din punct de vedere al granulometriei anrocamentelor s-au impus dou
condi ii: dimensiunea maxim a blocurilor s nu dep şeasc grosimea stratului de
depunere, iar materialul sub 1 cm diametru s nu dep şeasc 15% din greutatea total .
Execu ia m ştii de etanşare s-a realizat în a doua jum tate a anului 1972.
Dup începerea umplerii lacului în iunie 1973, nivelul infiltra iilor s-a men inut
sc zut (10 l/s) pân în luna noiembrie 1973, când nivelul apei a ajuns la circa 30 m
sub coronament. La nivelul acesta, nivelul infiltra iilor a crescut brusc în dou
trepte la interval de dou s pt mâni: la 70-80 l/s şi apoi la aproape 200 1/s.
Având în vedere tendin a de creştere a infiltra iilor la nivel constant de ap ,
s-a dedus c trebuia s existe o zon restrâns de infiltra ii în care se produc sp l ri şi
antren ri de material. Forajele de drenaj nu au indicat creşteri de presiune; fiind un
num r de 4 foraje, a c ror cot la trecerea prin contactul vatr -roc era cuprins între
30 şi 40 m sub coronament, acestea începând s debiteze ap la nivelul de 4-5 l/s.
Forajele de control ale nivelului hidro-dinamic nu au indicat creşteri ale
acestuia: cota apei s-a men inut permanent la niveluri situate cu cel mult 3-4 m
deasupra nivelului apei din bieful aval.
Astfel, s-a concluzionat c infiltra iile se produc în zona superioar a
voalului, la contactul dintre betonul vetrei şi roc , iar debitele infiltrate sunt drenate
prin umplutura de anrocamente şi nu pun sub presiune versantul.
Golirea lacului pân la nivelul minim de exploatare în ianuarie-februarie
1974 a confirmat ipoteza, depistându-se pe versant în timpul coborârii nivelului
zonele de p trundere a apelor de infiltra ie. M sur tori geofizice speciale au
precizat zonele de infiltra ie în plan şi adâncime. Reinject rile executate în
perioada martie-iunie 1974 în zonele astfel depistate au realizat etanşarea zonei
astfel încât dup umplerea lacului pân la cote apropiate de nivelul de reten ie în
august-septembrie 1974 a dus la un nivel al infiltra iilor totale de 30 - 35 l/s.
Cu ocazia golirii lacului pentru reinject ri s-a putut face şi o inspectare a
m ştii amonte dup submersare. Aceasta nu prezint nici un fel de fisuri vizibile
sau alte degrad ri. În decursul urm torilor ani lacul a fost golit de mai multe ori tot
din cauza acestor infiltra i (ultima golire 2000), aşteptând în momentul de fa din
cauza unor serii de probleme legate de producerea de infiltra ii prin corpul
barajului, uzura fizic a echipamentului hidromecanic, degradarea unor foraje
piezometrice s se goleasc din nou, preconizat în decursul anilor 2008-2009.
81
 În anul 2002 numai câteva dintre instala iile de automatizare mai erau
func ionale dup 24 de ani de la darea în folosin , ast zi ea este integral
comandat prin tehnic de calcul dup moderniz rile din ultimi ani, fiind printre
pu inele din ar echipat la standarde interna ionale.
În cazul lacului Dr gan la întocmirea studiului tehnico-economic (1970-
1973) s-a ajuns la concluzia c zona de barare optim corespunz toare din punct de
vedere energetic, geologic şi morfologic este situat pe valea râului Dr gan în aval
de confluen a acestuia cu râul Sebeşel. Aici pe o zon de aproximativ 200 m
lungime, valea este relativ îngust , de form trapezoidal , cu o l ime în albie de
30-60 m şi pante ale versan ilor de 30°-55°.
Morfologic sec iunea cea mai favorabil fiind situat imediat dup
confluen (l imea albiei 30 m, panta medie a versan ilor peste 40°). Astfel, la o
reten ie de 110 m deasupra talvegului se realizeaz volumul util necesar.
Studiile din teren multiple (16 pu uri, 21 galerii, 23 foraje, 2 grupuri de
injec ii etc) desf şurate sub conducerea direct a lui Dorin Pavel, au ar tat c
versan i sunt acoperi i de deluviuni de pant cu grosimi relativ reduse (0,5-4,0 m),
patul erozional are o grosime de sub 5 m, iar roca de baz este constituit din
complexe de şisturi mezozonale în masa c rora domin şisturi cuarti ice al turi de
şisturi micacee, cu rare intercala i de gneisse amfibolitice. Sistemul de falii este
slab dezvoltat, ap rând o singur falie cu o l imea de circa 1 m. Din for ri a reieşit
c roca este extradur şi prezint o permeabilitate foarte sc zut (max 5 l pân la
30-40 m şi sub 1 l la adâncimi mai mari).
Astfel, din anii 1940-1945 s-a început studierea organiz rii hidrotehnice a
bazinului superior al Crişului Repede, sub numele „Amenajarea hidroenergetic
Dr gan-Iad”.

4.2. Elemente constructive şi func ionale ale amenaj rilor

hidrotehnice din bazinul superior al Crişului Repede
Amenajarea complex Dr gan-Iad se poate împ r i în dou subdiviziuni:
Amenajarea Dr gan cu Centrala Reme i, Munteni I şi Munteni II şi pe de alt parte
Amenajarea Leşu cu Centrala hidroenergetic Leşu şi barajul aferent acestuia.
Func ia cea mai important este valorificarea poten ialul hidroenergetic al râurilor
Dr gan, Iad si Secueu, înscriindu-se în bazinul hidrografic al Crişul Repede.
Folosin ele complexe ale amenaj rii se pot diferen ia, astfel (dup

 hidroenergetica Pi(total) = 158,7 MW E = 322 GWH/an

Hidroelectrica, 2003 ):

 alimentare cu ap industrial si potabil pentru oraşul Oradea, cu

un spor de debit de 2 m3/s.
 iriga ii pe o suprafa a suplimentar de 11.000 ha.
 amenaj ri piscicole 1.100 ha
 protec ia împotriva inunda iilor a localit ilor din valea Crişului
Repede

82
 Aceast amenajare cu func ii complexe se încadreaz în prevederile
„Schemei cadru de amenajare a bazinului hidrografic Crişuri-Barc u", constituind
o prim etap , întrucât dup anul 1980 lucr rile de amenajare complex a
resurselor Crişului Repede urmau a se continua spre aval pe sectorul Bulz-Oradea,
prin biefarea râului.
Într-o perspectiv mai îndep rtat , schema cadru prevedea amenajarea şi a
sectorului amonte al Crişului Repede între Bulz şi Bologa. (Fig. 63)
În ceea ce priveşte dezvoltarea folosin elor, schema cadru lua în
considerare dezvoltarea iriga iilor de la 9 000 ha în 1975 la 25 000 ha dup 1985,
creşterea debitelor asigurate pentru industrie şi popula ie de la circa 3 m3/s în 1975
la 5 m3/s în 1985, precum şi valorificarea integral a poten ialului hidroenergetic.
Trebuie men ionat c schema cadru prevedea şi realizarea coordonat a
lucr rilor, care s asigure utilizarea ra ional şi chibzuit a debitelor regularizate
prin acumularea Dr gan.
În cadrul amenaj rii se disting dou trepte:

 Barajul şi acumularea Dr gan

1. Treapta I de c dere (ΔH = 334 m) constând în:

 Aduc iunea principal Reme i (priza, casa, vane, galerie

aduc iune Reme i de echilibru, casa vane fluture, centrala

 Aduc iunea secundar Secueu - Dr gan (baraj Secueu,

Reme i, galeria de fug Reme i)

sta ia pompare Secueu, galeria de aduc iune Secueu -

 Aduc iunea secundar Iad - Dr gan (captarea Cârligatele,

Dr gan, plus înc 8 capt ri secundare, galeria de debuşare)

debuşarea Dr gan)

Fig. 66. Profil longitudinal prin UHE Drăgan-Reme (Mario Pavel, 1975)

83
  Aduc iunea principal Munteni (galeria de aduc iune,
2. Treapta a II-a de c dere (ΔH = 153 m) constând în:

galeria de acces la camera de înc rcare Munteni I, camera

de înc rcare Munteni I, galeria for at Munteni I, castel de
echilibru, casa vane fluture, centrala hidroelectric

 Deriva ia secundar Leşu - Reme i incluzând: centrala

Munteni I, galeria de fug , debuşarea Bulz).

Leşu, galeria de aduc iune Leşu - Reme i, traversarea

Valea Bisericii, înc 5 capt ri secundare. M.H.C Munteni
II: captare si bazin compensator Munteni II, M.H.C.
Munteni II, conducta de racord la M.H.C. Munteni II.

4.3. Amenajarea Dr gan

În ansamblu este format din: barajul de pe râul Dr gan; CHE Reme i; CHE
Munteni; microhidrocentrala Munteni II; sta ia de pompare S cuieu; capt ri
secundare gravita ionale (L. M rg u a). Barajul este amplasat pe râul Dr gan în
amonte de confluen a cu Valea Sebeşului, realizând astfel lacul de acumulare
Floroiu. Este o construc ie din beton în arc cu dublă curbură, cu arce îngr şate la
naşteri. Împ r it din motive tehnologice în 33 platouri de 12 m grosime, în interiorul
barajului sunt prev zute 5 galerii orizontale destinate vizit rii în exploatare şi
execu iei inject rii rosturilor şi o galerie perimetral care are în mod suplimentar
rolul de-a permite execu ia lucr rilor de foraj şi injec ii în voalul de etanşare.
Barajul Drăgan (Fig. 67.), punerea în func iune a început la sfârşitul anului
1984 şi s-a atins în l imea de reten ie de 84 m în luna mai a anului 1985.

Fig. 67. Barajul Drăgan şi Lacul Floroiu

84
 Debitul râului Dr gan în zona de amplasare este de 5,25 m3/s astfel din
calculele hidroenergetice s-a ajuns la un volum optim necesar de 60 milioane m3,
iar la cererea Consiliului Na ional al Apelor s-au prev zut în plus alte 40 milioane
m3 pentru regularizarea debitelor de pe Crişul Repede. Totodat , pentru re inerea
undelor de viitur s-a suplimentat înc volumul cu 6 milioane m3.
Deoarece în zon nu apar surse naturale de argil şi balast iar piatra pentru
anrocamente este limitat , alegerea variantei de construc ie este destul de
particular . Astfel, dup o analiz tehnic şi economic am nun it din 7 surse de
materie pentru anrocamente şi agregate pentru betoane s-a ales varianta cea mai
optim , reprezentat de calcarele dolomitice de la Dealul Zimbrului, situat la circa
12-13 km de baraj.
Calculele tehnico - economice detaliate care au inclus şi estimarea
consumului de energie primar au dus la alegerea unei variante de baraj arcuit,
amplasat imediat în aval de confluen a Dr gan-Sebeşel, unde condi iile
geomorfologice au fost cele mai favorabile.
Valea prezint un evident sector de îngustare pe o lungime de circa 200 m.
în ampriza barajului, forma iunile de suprafa formate dintr-un deluviu de pant
(0,5 - 4,0) şi a unui pod de aluviuni (pân la 5,0 m grosime), care au fost
îndep rtate, urmate de un complex de şisturi mezozonale cu predominarea
şisturilor cuar ifere, a şisturilor micacee, clon oase sau sericitoase, cu rare
intercala ii de gneise anfibolitice.
Astfel, barajul cu dubl curbur , are urm toarele caracteristici:
 cot coronament 856 mdM
 cot funda ie 736 mdM
 În l ime H = 120 m
 Lungimea la coronament Lc = 424,00 m
 Lungimea corzii L = 326,00 mm
 Grosimea bazei în sec iunea maestr B = 28,00 m
 Grosimea la coronament b = 6,00 m
 Volum de beton în structur V = 470.000 m3
 coeficientul de îndr zneal

 5.88
L2 H 2
(IV.1.)
V2


Nivelul normal de reten ie 115,00 m
Nivelul crestei deversorului 118,00 m
 Nivel minim de exploatare 56,00 m
 Volum maxim 124 milioane m3 ap
 Volum brut V = 112 milioane m3 ap
 Volum util Vu = 100 milioane m3 ap
 Volum de protec ie (siguran împotriva viiturilor) 6 milioane m3
ap .
 Coeficientul de acumulare

85
  
Vu
W an

Vu
Q m  T an

 
100 ( mil .m 3 )
6 , 693 m 3 / s  31536000 s 
 
 0 , 474 m 3 (IV.2.)

 Indicele de calitate al acumul rii

    263,83
V total  al  acum ulări 124( m il .m 3 )
V barajului 470.000( m 3 ) (IV.3.)

Fig. 68. Barajul Drăgan „trambulina” deversorului

Dispozi ia general a desc rc torului de ape mari prevede 5 deschideri

deversante cu profil eliptic de câte 12,55 m l ime amplasate pe ploturile centrale
ale barajului pe, l imea albiei minore. Cota crestei deversorului se g seşte la 2 m
peste cota nivelului normal de reten ie şi cu 2 m sub nivelul superior al
coronamentului barajului. Partea de jos a deversorului este echipat cu o trambulin
(Fig. 68.) care asigur c derea lamei deversate la distan mare de piciorul
barajului.
Totodat pentru o şi mai bun protec ie a barajului (Fig. 69.), s-a amenajat
un prag deversant la 150 m aval de baraj care formeaz o saltea de ap de circa 10
– 12 m în l ime deasupra rocii de baz f când nepericuloas dezvoltarea unor
fenomene de eroziune.
Tot la baza barajului la 20 m deasupra cotei funda iei s-au amplasat cele
dou goliri de fund cu câte dou vane plane în plotul 18. Acestea au o capacitate de
evacuare de 42 m3/s, cea ce înseamn o golire în max. 18 zile, iar prin func ionarea
continu a capacit i centralei hidroelectrice golirea este posibil în 13 zile.

86
 Din lacul format apa este dirijat spre centrala Reme i prin urm toarele
uvraje: priza de ap ; casa vanelor priz ; aduc iunea principal ; castelul de echilibru;
galeria de fug ; distribuitorul.

Fig. 69. Sec iunea maestră a Barajului Drăgan (St. Ionescu, D. Hulea 1986)
1- barajul, 2-deversor, 3-casa vanelor golirii de fund, 4-priza golirii de fund, 5-galerii de
vizitare şi injec ii, 6- voal de injec ii, 7-drenaje, 8-saltea de apă amortizoare, 9- prag aval

Priza de apă este amplasat pe versantul stâng imediat amonte de baraj şi

are rolul de-a asigura accesul apei în lacul Dr gan pe aduc iunea principal spre
centrala Reme i. Priza de tip turn cu gr tare verticale, fix , asigur oprirea
plutitorilor pân la dimensiunile la care nu pericliteaz securitatea turbinelor.
Gr tarul este fix, f r posibilitate de cur are mecanic . Exist o instala ie de
m surare a înfund rii care se poate citi în casa vanelor de la priz .
Casa vanelor priză reprezint construc ia în care se monteaz vanele de
închidere a accesului apei pe aduc iune, cu anexele necesare de manevr . Vanele de
la priza Dr gan m resc siguran a amenaj rii şi dau posibilitatea unei exploat ri
comode şi ra ionale (ofer accesul în aduc iune f r golirea lacului).
Aduc iunea principală se situeaz pe versantul stâng al Dr ganului şi
este o construc ie subteran din beton armat, de tip galerie sub presiune ce face
leg tura între barajul Dr gan şi centrala Reme i. Accesul în aduc iunea principal se
poate face numai când aceasta este golit prin nişa vanei plane de la casa vanelor

87
 Fig. 70. Barajul Drăgan şi Lacul Floroiu (ortofotoplan)

priz , prin poarta etanş imediat amonte de castelul de echilibru, sau prin manlocul
din casa vanelor fluture de la castelul de echilibru.
Caracteristici tehnice principale: -lungimea total 4330 m
-diametrul interior 3,60 m
-debitul instalat 40 m3/s
Castelul de echilibru este amplasat la cap tul aval al aduc iunii principale şi
reprezint o construc ie betonat semiaerian de tip diferen ial cu o camer superioar
şi una inferioar . Principala func ie a castelului de echilibru este de a reduce presiunea
dinamic în galeria for at şi aduc iunea principal , rezultat ca urmare a sc derii
bruşte de sarcin la grupurile din centrala Reme i. Castelul de ap creeaz în acelaşi
timp o rezerv de ap , care s permit intrarea rapid în sarcin maxim a centralei,
este prev zut cu organe de închidere. În l imea total este de 109,80 m.
Galeria de fugă şi distribuitorul este o construc ie subteran , de tip galerie
sub presiune blindat pe toat lungimea ei şi are rolul de a asigura accesul apei spre
turbinele centralei Reme i prin intermediul unei prize metalice cu 2 ramifica ii,
denumit distribuitorul. Galeria for at are o lungime total de 573,00 m, din care
orizontal 115,00 m şi înclinat 458,00 m. Diametrul interior al acesteia este de 3,00 m,
iar înclinarea de 33°.
Diametrul intrare/ieşire al distribuitorului este de 3000/2x1500.
Centrala Reme i este o construc ie din beton armat şi este amplasat pe
Valea Bisericii la cea 400 m amonte de confluen a cu râul Iad. Este echipat cu 2
hidroagregate verticale şi instala iile auxiliare necesare bunei func ion ri a centralei.

88
Fiecare turbin este protejat spre amonte de câte o van sferic , iar
aspiratoarele pot fi închise în batardouri.

 -tipul turbinei -Francis, vertical , cu camer spiral FVM54,305.

Principalele date caracteristice:

 c derea net -maxim 330 mCA; minim 262,5 mCA; de calcul

 debit instalat pe central 2x20 m3/s

305 mCA

 puterea instalat a centralei 2x50 MW

 energia electric în anul mediu 200 Gwh/an
 cota de amplasare turbin 513,35 mdM
Evacuarea energiei de la cei doi transformatori instala i in caverna
centralei se face la tensiunea de 110 kV prin pu ul de echipament la sta ia de
conexiuni situat la suprafa , pe o platform pe care se g sesc amplasate şi
blocul de comand , ateliere, birouri etc.
Galeria de fugă este o construc ie subteran tip galerie cu nivel liber, care
are rolul de-a evacua apa turbinat de CHE Reme i şi a o restitui în aval spre
aduc iunea principal a CHE Munteni I., astfel devine aduc iunea CHE Munteni I.
Pentru asigurarea posibilit ii func ion rii centralei Reme i, când aduc iunea
CHE Munteni I este în revizie la cap tul amonte al aduc iunii CHE Munteni I s-a
prev zut o galerie de desc rcare şi o poart buscat . Prin închiderea por ii buscate ,
nivelul în galeria de fug Reme i creşte şi apa este trecut peste dou creste
deversoare în galeria de desc rcare de unde ajunge în pârâul Bisericii. Astfel,
c derea total a amenaj rii hidroenergetice Dr gan rezultat este de 487,0 m.

Fig. 71. Lacul redresor Munteni I

89
 UHE Munteni, func ioneaz din anul 1988 şi este programat la o
func ionare de 2070 ore/an, din aceasta rezultând, în anul hidrologic mediu, o
produc ie de aproximativ 120 milioane kWh/an.
Pentru uniformizarea debitelor de vârf afluente de la U.H.E. Reme i şi
Munteni, care în decursul unei zile variaz între 0 şi 47 m3 /s, s-a realizat un lac
tampon pe râul Iad în aval de debuşarea galeriei de fug şi de comuna Bulz (Fig.
72.). Acest lac tampon, cu un volum disponibil de circa 0,6 mii. m3, permite o
regularizare par ial a debitelor defluente, cu o uniformizare satisf c toare pân
la debite medii zilnice de circa 10 — 12 m3/s, iar în etapa urm toare lacul va
servi drept captare pentru prima hidrocentral de pe cascada Crişul Repede.
Pentru utilizarea debitului remanent din V. Iadului s-a construit UHE
MunteniII, situat la piciorul unui baraj deversor de mic în l ime, cu o putere
instalat de 0,7 MW.
În privin a captărilor secundare, schema de amenajare Dr gan se
caracterizeaz prin simplitate, constând în: devierea gravita ional a p r ii
superioare a S cuieului (V. R chitele) şi a doi afluen i ai Dr ganului din aval de
baraj, care contribuie cu un debit mediu multianual de 1,31 m3/s; realizarea unei
acumul ri de 0,250 mii m3 de ap , prin ridicarea unui baraj cu în l imea de 11 m la
M rg u a (Fig. 73.), care controleaz apele din bazinul S cuieului din aval de
captarea gravita ional şi asigur un debit mediu de 1,09 m3/s. Apele din aceast
acumulare sunt trimise spre L. Dr gan de c tre sta ia de pompare de la M rg u a,
definitivat în anul 1987, care dispune de un debit instalat de circa 4 m3/s.

Fig. 72. Lacul tampon Bulz

90
 Devierea debitului de 2,40 m3/s în acumularea Dr gan conduce la un spor
de putere de aproximativ 40 MW şi o produc ie de circa 80 mii kWh/ an, care nu
poate fi ob inut în condi ii normale pe V. S cuieului. (Pop., P. Gr. 1996)
Aduc iunea secundar Cârligatele – lac Dr gan numit şi Iad-Dr gan (Fig.
74), foloseşte zona superioar a râului Iad, trecând printr-o galerie de 4.672 m, cu
un debit de 1,16 m³/s, care aduce un spor de putere în CHE Remeti.
Captarea râului Iad şi reducerea aportului în acumularea Leşu, nu afecteaz
umplerea lacului în fiecare an, iar micşorarea produc iei de energie electrica în
CHE Leşu, este larg compensat de sporul de produc ie din CHE Reme i, prima
având o c dere de 53,5 m, iar cealalt de 334 m.
A B

Fig. 73. Reten ia Mărgău a şi sta ia de pompare Secuieu (A),

Debuşarea reten iei Secuieu în lacul de acumulare Floroiu (B)

Astfel, devierea cursului superior al Râului Iada spre Lacul Floroiu,

începând din aval de confluen a cu Valea Cârligatele, aduce un aport de ap de 1
m3/s, care este un surplus de 17 MW în Hidrocentrala Reme i şi o produc ie de 33
mii kWh/an, fa de reducerea cu 2 mii kWh/an la Hidrocentrala Leşu.

91
 Fig. 74. Barajul aduc iunii Iada-Drăgan (Iada-Cârligatele)

4.4. Amenajarea Leşu

În urma studiilor tehnico-economice de detaliu efectuate, Barajul Leşu
(Fig. 75.) a fost amplasat pe Râul Iada la circa 7 km în amonte de satul Reme i
fiind realizat în decursul anilor 1969-1973. Pentru construc ie a fost aleas o
variant de baraj din anrocamente cu masc din beton armat la paramentul
amonte.

Fig. 75. Barajul Leşu

92
  Cota coronamentului 580,50 mdM
Principalele caracteristici ale barajului sunt urm toarele :

 Nivelul normal de reten ie NNR=576,50 mdM

 Nivelul apelor extraordinare 579,25 mdM
 În l imea constructiv 60,50 m
 Nivelul reten iei normale 55,50 m de la talveg
 Nivelul apelor extraordinare 58,25 m de la talveg
 Cota coronamentului 59,50 m de la talveg
 Lungimea coronamentului 180,00 m
 L imea coronamentului 7,00 m
 Volumul umpluturii de anrocamente 560.000 m3
 Suprafa a m ştii din beton armat 11.800 m2
 Volumul acumul rii 28,30 mil. m3
 Suprafa a lacului la NNR 120 ha
 Lungimea aduc iuni secundare 350 m
 Coeficientul de acumulare
 
Vu

Vu
Q m  T an

 
28 , 3 ( mil .m 3 )
2 , 907 m 3 / s  31536000 s 
 
 0 , 309 m 3 (IV.4.)


W an
Indicele de calitate al acumul rii

   60.357
Vtotal al acumulări 33,8(mil.m3 )
Vbarajului 560.000(m3 ) (IV.5.)

Întrucât încerc rile de laborator privitoare la unghiul de frecare

intern al anrocamentelor au indicat pentru acesta valori cuprinse între 40 şi 43°,
pantele paramentelor au putut fi stabilite la valorile între 1/1,2 şi 1/1,4.
Desc rcarea apelor mari din lacul de acumulare se face prin dou
construc ii, şi anume :
1. golirea de fund, amenajat în galeria de deviere a apelor în timpul
execu iei lucr rilor, prev zut cu o priz cu gr tar mobil în amonte
şi cu casa vanelor la cap tul aval, echipat cu dou vane (fluture şi
conic ) cu diametrul de 1.400 mm montate în serie; (Fig. 76.)
2. desc rc torul de suprafa , amplasat pe malul drept şi compus
dintr-un deversor frontal cu profil eliptic (cu vid) şi desc rcare
lateral , zon de racord, canal rapid şi trambulin . (Fig. 77.)
Golirea de fund are un debit capabil la lac plin de 37 m3/s. Construc ia sa
îi confer posibilitatea de utilizare atât ca aduc iune pentru centrala electric cât
şi pentru emisii de debite în aval în func ie de nevoile consumatorilor.

93
 Fig. 76. Vedere în plan a barajului Leşu :
1-masca de etanşare; 2 - centrala electrică; 3 - foraje de control al nivelului
hidrodinamic; 4 - priza golirii de fund; 5 - plan înclinat; 6 - casa mecanismelor
grătarului; 7 - galeria golirii de fund; 8 - casa vanelor; 9 - descărcător de ape mari;
10 - zona de impact a apei evacuate prin descărcător. (după Ionescu Şt., 1975)

Fig. 77. Descărcătorul de suprafa ă şi trambulina la Barajul Leşu

Desc rc torul de suprafa conduce la o important atenuare a undelor

de viitur în lac. Astfel, la un debit afluent corespunz tor asigur rii de calcul de
0,1%, egal cu 290 m3/s, prin atenuare debitul defluent evacuat în aval se reduce
la 192 m3/s.

94
 Cota amonte a centralei hidroelectrice este la 576.50 m iar cea de aval la
523.00 m formând o c dere de 53.50 m. Hidroagregatul care echipeaz CH Leşu
este de tip vertical, sincron, antrenat de o turbina Francis, având carcas spiral din
otel şi un debit nominal de 8 m3/s pentru o putere nominal de 3,4 MW, energia
medie fiind de 7,60 GWh/an.
Specific acestei centrale este faptul c nu exist o sal a maşinilor propriu-
zis . Capacul superior al generatorului este la suprafa a solului, protec ia fa de
mediul exterior se realizeaz cu ajutorul unei carcase de o el. Instala iile electrice
de comand şi automatizare se g sesc în înc peri supraterane. Restul instala iilor
tehnologice se afl în subteran. Schema electric în care func ioneaz generatorul
este simpl . Un transformator ridic tor de 6,3 MVA, 6,3/20 kV, permite evacuarea
energiei în re eaua local . Leg tura cu aceast re ea se realizeaz prin dou linii
electrice aeriene de 20 kV. Serviciile proprii sunt asigurate, de baz , de la bornele
generatorului prin intermediul unui transformator coborâtor 6,3/0,4 kV şi, de
rezerv , din re eaua local , printr-un transformator 20/0,4 kV.
Pentru situa ii urgente este prev zut un generator cu puterea de 38 kW
antrenat de un motor Diesel. De la priza de ap porneşte conducta for at . La
cap tul aval al conductei for ate se afl dou vane fluture, înserate, cu ac ionare
hidraulic . Prima van este o van de siguran ; ea st deschis permanent. A doua
van este o van de lucru. Ea este deschis doar atâta timp cât hidroagregatul este
în func iune. Reglarea debitului de ap (deci a puterii debitate) se realizeaz cu
ajutorul unui aparat director ac ionat cu ajutorul a dou servomotoare hidraulice.
Conul aspirator al turbinei este prev zut cu batardouri, cu ajutorul c rora se
poate izola turbina. Pentru ghidarea turbinei este prev zut un lag r radial special.
Lag rele sunt cufundate în cuve cu ulei. R cirea uleiului din lag re se realizeaz cu
ajutorul r citoarelor cu evi, montate în interiorul cuvelor de ulei. R cirea
hidrogeneratorului se face cu aer în circuit închis. Atât la r citoarele uleiului din
lag re cât şi la r citoarele aerului din generator, se foloseşte, ca agent de r cire, apa
în circuit deschis.
Excita ia generatorului este de tip rotativ cu generator de curent continuu.
Sistemul de frânare şi ridicare cu care este dotat hidrogeneratorul, este destinat
frân rii agregatului în procesul opririi şi respectiv, ridic rii sale la pornire, pentru
refacerea peliculei de ulei. (SC. Hidroelectrica SA)
Galeria de fugă, care pe traseu mai colecteaz capt rile Izvor (0,21 m³/s) si
Salhia (0,12 m³/s), are o lungime de 8.100 m şi sec iunea de 8 m2 şi se descarc în
galeria de fug a CHE Reme i, din Valea Bisericii, imediat în aval de CHE Reme i.
În concluzie cele dou amenaj rii au o putere instalat de 158,7 MW şi o
capacitate de produc ie de circa 320 kWh/an. Func iile complexe ale amenaj rilor
se pot numerota astfel:
1. regularizarea debitului Crişului Repede în aval de localitatea Bulz;
unde prin ridicarea celor dou amenajamente apari ia viiturilor scade
sim itor, apele mari fiind re inute în volumul lacurilor de acumulare;

95
 2. aprovizionarea corespunz toare cu ap a folosin elor, în cazul apelor
mici regularizarea debitului asigur necesarul de ap din lacurile de
acumulare;
3. utilizarea hidroenergetic a apelor Crişului Repede în sectorul Aleşd-
Oradea; astfel fiind posibil utilizarea complex a rezervelor de ap , la
UHE Lugaşu de Jos (18 MW), la UHE Tileagd, la UHE S c dat (10
MW) şi la Fughiu;
4. intrarea în mai mare m sur în circuitul turistic al celor trei v i prin
amenaj rile de la Leşu, Floroiu, Reme i ş.a.
La alegerea amplasamentelor lacurilor de acumulare se ia în considerare, în
cadrul studiilor şi analizelor legate de elaborarea schemelor de amenajare a
bazinelor hidrografice, pe lâng factorii determinan i tehnici şi economici, şi o
serie de criterii generale de amplasare care au în vedere în final asigurarea unui
control avansat al regimului de curgere pe întregul bazin hidrografic. Bazinul
superior al Crişului Repede prin poten ialul hidroenergetic mare şi necesitatea
aprovizion rii cu ap a folosin elor, a suferit viguroase interven ii antropice, care
au reorganizat complex scurgerea natural , iar influen a amenaj rilor hidrotehnice
a fost una pozitiv , excesele scurgerii fiind controlate. Apari ia celor dou lacuri de
acumulare, Dr gan şi Leşu ca urmare a amenaj rii bazinului, atrage dup sine
necesitatea studierii caracteristicilor hidrologice complexe a acestora, pentru a
în elege influen ele asupra mediului geografic şi posibilitatea prevederii, chiar
prevenirii posibilelor efecte negative pe care le pot avea acestea.

96
 5. INDICII MORFOMETRICI AI LACURILOR DE
ACUMULARE

Cunoaşterea morfologiei şi morfometriei unit ilor lacustre este

indispensabil în studiul acestora. Cuantificarea m sur torilor topografice sau
cartografice ale caracteristicilor morfologice, înseamn realizarea parametrilor
morfometrici ale unit ii lacustre studiate.
Lacurile de acumulare sunt acele amenaj ri hidroenergetice şi/sau de
gospod rirea apelor, care prin supraîn l area nivelurilor apelor peste cel natural şi
prin re inerea unui volum de ap , pot fi utilizate în scopul modific rii reparti iei în
timp a debitelor cursurilor de ap .
Cerin ele de ap pentru folosin e variaz multianual, anual, anotimpual,
lunar, decadal şi chiar zilnic, neexistând o concordan între regimul debitelor
solicitate şi a celor scurse. Astfel, pentru un management ra ional al volumului de
ap , este necesar redistribuirea acestuia în timp prin amenajarea lacurilor de
acumulare. Prin acestea o parte din afluxul de ap provenit din perioadele
excedentare sub raport hidric, este re inut, iar apoi redistribuit conform nevoilor din
perioadele deficitare. Lacurile de acumulare contribuie la creşterea debitelor minime
ale râurilor fapt ce permite consumuri mai mari de ap şi reducerea pierderilor
cauzate de limit ri impuse de volumele de ap mici din perioadele cu scurgere
redus . Nu trebuie neglijat nici faptul c prin amenajarea lacurilor de acumulare se
evit sau se diminueaz efectele viiturilor, micşorându-se costul lucr rilor de ap rare
împotriva inunda iilor prin aplatizarea vârfurilor undelor de viitur . Volumul de ap
acumulat în timpul viiturilor poate fi utilizat în alte scopuri. Efectele favorabile ale
lacurilor de acumulare, se resimt nu numai pe o por iune restrâns a cursului de ap ,
ci şi pe sectoare mari ale râurilor (Şerban, 2007).
Baza studiilor limnologice este harta batimetric , cu ajutorul c reia se pot
realiza curbele caracteristice ale lacurilor, curba varia iei suprafe elor şi a
volumului în func ie de nivelul apei. Aceste dou curbe, împreun cu
caracteristicile morfometrice ale lacurilor sunt temelia viitoarelor studii, totodat
realizarea lor este indispensabil pentru managementul şi gospod rirea durabil a
volumelor acestora.
Caracterizarea cuvetelor lacustre începe prin m surarea sau delimitarea
perimetrului şi se continu prin ridic rile batimetrice. Metodele de m surare a
batimetriei sau modificat în decursul timpului, dar metodologia de baz a r mas
aceeaşi. Pentru realizarea batimetriei este nevoie s se cunoasc suprafa a la
diferite cote şi bine-n eles adâncimea lacului.
97
  Metoda clasic , când din barc sau de pe podul de ghea de-a lungul
În general putem deosebi dou metode :

 Metoda modern , când cu ajutorul aparatelor moderne prin sondare

unor profile definite se m soar punctual adâncimea

acustic se realizeaz profilele de adâncime

În ceea ce priveşte lacurile de acumulare, deoarece este posibil golirea
volumului lacustru, m sur torile batimetrice se pot realiza şi prin ridic ri topografice
ale bazinului pe uscat, avantajul acestor m sur tori este exactitatea deosebit .

Fig. 78. Măsurători din barcă la Lacul Leşu şi aparate de măsură folosite
(A- SM-5 Depthmate Portable Sounder, B- GPS Magellan eXplorist 600)

H r ile batimetrice se realizeaz mai ales pentru urm rirea fenomenului de

colmatare, dar fac posibil şi urm rirea schimb rii indicilor morfometrici ai
bazinului lacustru.
În cazul lacurilor de acumulare din bazinul superior al Crişului Repede s-
au folosit dou tipuri de m sur tori, astfel în anii 2005-2006 s-a ridicat lacul de
acumulare Leşu prin m sur tori de adâncime punctuale din barc , iar în anul 2007
s-a ridicat Lacul Floroiu cu ajutorul unui aparat de sondaj punctual acustic de tip
SM-5 Depthmate Portable Sounder.
Pentru realizarea h r ii batimetrice este foarte important definirea cu
exactitate a coordonatelor punctelor de adâncime, în cazul de fa aceasta sau
realizat cu ajutorul unui GPS de tip Magellan eXplorist 600.
Varianta m sur torilor cu GPS şi Depthfinder este o nou metod care
îmbin metodele cunoscute, câştigul fiind rapiditatea şi operativitatea prin care se
pot m sura profilele dorite, totodat posibilitatea de introducere a valorilor în GPS,
ceea ce face ca dup terminarea m sur torilor acestea s poat fi introduse direct în
softul dorit dup filtrare.

98
Fig. 79. Harta batimetrică a Lacului Floroiu
(imagine ortofotoplan Lacul Floroiu)

99
100

Fig. 80. Harta batimetrică a Lacului Leşu (imagine ortofotoplan Lacul Leşu)
  s-a început prin introducerea h r ii batimetrice existente în form
În cazul lacurilor studiate batimetria s-a realizat în mai mul i paşi:

digital , prin vectorizare, în cazul Lacului Leşu ultima ridicare dateaz

din anul 1994 realizat de Direc ia Ape Criş, când s-a efectuat în
condi ii de lac gol, iar la Lacul Floroiu sau utilizat planurile de situa ie

 s-au efectuat m sur tori la lacurile de acumulare, inând cont de

existente la scara de 1:5000;

nivelul apei la momentul m sur torilor, iar pe uscat (mai ales în cazul
Lacului Leşu) profilele au fost prelungite pân la nivelul normal de
reten ie (m sur torile au fost foarte îngreunate de malurile extrem de
abrupte ale lacurilor, totodat lipsa punctelor sau bornelor de leg tur

 s-au filtrat datele m surate (125+70 puncte m surate la Lacul Leşu şi

cu batimetriile mai vechi);

350 de puncte la Lacul Floroiu), neglijând sau corectând unele dintre

ele; totodat în cazul Lacului Leşu pentru o exactitate mai pronun at

 datele astfel colectate şi corectate s-au introdus în dou softuri pentru

zonele care presupuneau colmatare au fost rem surate;

analiz : Golden Software Grapher 4 (pentru pofile) şi EsriArcGis 9,2

(pentru formatarea şi generarea bazinului lacustru tridimensional);
 dup prelucrarea datelor ob inute, cu ajutorul extensiei „Topo to
Raster” din cadrul grupului de programe ESRI “ArcMap\3D Analyst
tools” s-a realizat harta batimetric a lacurilor.
Prin prelucrarea valorilor din h r ile batimetrice s-au putut întocmi curbele
integrate ale suprafe elor şi volumelor caracteristice pentru fiecare lac în parte.
Principalul câştig al acestui mod de lucru este posibilitatea de a extrage
valorile suprafe elor şi volumelor la diferite cote, astfel simplificând realizarea
curbelor caracteristice ale lacurilor.
Totodat , metodologia prezentat înlesneşte extragerea caracteristicilor
morfometrice ale lacurilor de acumulare (Tabelul 13 nivelul de calcul fiind nivelul
normal de reten ie NNR).

101
Fig. 81. Curba de varia ie a suprafe ei şi a volumului în func ie de nivelul apei
Lacul Floroiu (după S.C. Hidroelectrica S.A.)

Fig. 82. Curba de varia ie a suprafe ei şi a volumului în func ie de nivelul apei

Lacul Leşu (după Direc ia Apelor Crişuri Oradea )

102
 Tabelul 13 Elementele morfometrice ale lacurilor la NNR

Elemente morfometrice Lacul Floroiu Lacul Leşu

Suprafa a A (m2) 2900000 1200000

Volum V (mil. m3) 112 28,2
Perimetru P (km) 25,077 13,875
Adâncimea medie hm (m) 39,8 17,7
Adâncimea maxim hmax (m) 99,55 52,0
Lungimea max. L max (km) 9,1 4,8
L imea max. B max (km) 6,9 1,1
L imea medie B med (km) 0,3 0,2

Cs 
P
2  A
Gradul de sinuozitate al
4,23 3,61
malurilor

k  m
h
Coeficientul de form 0,40 0,34
hmax

Elementele morfometrice ale lacurilor au o însemn tate deosebit , ele

influen ând direct sau indirect caracteristicile apei lacustre, astfel cantitatea
colmat rii, bilan ul caloric prin influen area valorilor de luminozitate şi
temperatur , caracteristicile fizico-chimice, biologice etc.
În ceea ce priveşte batimetria şi curbele caracteristice ale lacurilor este
foarte important modificarea acestora în timp, fiind metoda de baz pentru
evaluarea colmat rii lacurilor şi urm ririi modific rii caracteristicilor morfologice
(vom reveni la aceasta în cadrul capitolului 8 ).

103
 6. BILAN UL HIDRIC ŞI VARIA IA NIVELULUI APEI
DIN LACURILE DE ACUMULARE

Bilan ul hidric al lacurilor fie ele naturale sau artificiale, înseamn

estimarea cantitativ în timp (un an sau mai mul i ani) şi spa iu a tuturor factorilor
care intervin în creşterea, sc derea sau men inerea constant a volumului de ap .
Varia ia volumului de ap se poate constata în schimbarea nivelului apei, care
poate fi considerat un „barometru” al lacului în acest sens (Gâştescu, 1971).
Rezolvarea ecua iei bilan ului nu este o sarcin uşoar , toate componentele
implicate simbolizând un proces natural extrem de complex.

6.1. Bilan ul general – aspecte metodologice

Lacurile de acumulare nu sunt lucr ri independente, ele se suprapun peste
un sistem hidrologic cu care sunt în interdependen continu . În general realizarea
lacurilor de acumulare constituie o interven ie brutal în sistemul hidrologic
natural, ele modificând drastic echilibrul natural existent înainte de realizarea lor.
(Chiriac V., Filotti A., Teodorescu I., 1976)
Influen ele lacurilor de acumulare asupra regimului cursului de ap sunt
împ r ite în dou mari categorii şi anume:
1. cele care se produc ca o urmare natural a noilor condi ii hidrologice din
zona lacului; şi
2. cele care rezult în urma exploat rii lacurilor de acumulare conform
scopurilor pentru care au fost realizate.
Aceast împ r ire are în special un caracter metodologic, în realitate cele
dou tipuri de modific ri sunt strâns dependente.
Prin izolarea lacului de acumulare de sistemul hidric înconjur tor, se pot
stabili dou categorii de limite de separare între lac şi restul sistemului (modelul
bilan ului hidrologic al lacului) şi anume :
 limite prin care se produce un aflux de ap spre lacul de acumulare
(imput);
 limite prin care un deflux de ap p r seşte lacul de acumulare (output).
Leg tura dintre afluxuri şi defluxuri este dat de ecua ia continuit ii sau
ecua ia de bilan al lacului.

A D  0
dV
VI. 1.
dt

104
 Unde: A – aflux
D – deflux
dV/dt – varia ia volumului în unitatea de timp
Astfel modelul bilan ului lacurilor de acumulare poate fi împ r it în
imputurile şi outputurile din lac, grupate în mai multe categorii.

 al apei de suprafa din râurile care se vars direct în lacul de

Cele mai importante imputuri, sunt:

 al scurgerii prin şiroire de pe suprafa a versan ilor lacului de

acumulare;

 al infiltra iilor şi afluxul subteran din straturile interceptate de lac;

acumulare;

 al precipita iilor care cad direct pe suprafa a lacului;

 al deriva iilor din alte bazine hidrografice.

 defluxul prin desc rc tori;

Outputurile sunt la fel de diversificate, astfel:

 debitele prelevate direct de folosin e din lac;

 pierderile prin infiltra i şi ca urmare a aliment ri pânzelor

 pierderile de debite prin infiltra i prin şi sub baraj;

subterane;

 pierderi de debite prin evapora ie de la suprafa a lacului.

Formula bilan ului hidrologic a fost creat pentru o mai bun în elegere a
circuitului global al apei, dar cu timpul s-a diversificat prin posibilitatea
cuantific rii valorilor componentelor circuitului hidrologic natural.
Diferen a dintre cantitatea de ap intrat într-un sistem şi cea pierdut ,
pentru o anumit perioad de timp reprezint bilan ul hidrologic al acestuia.
În timp ecua ia bilan ului a fost reformulat de mai multe ori încercând
definirea tuturor componentelor. O ecua ie de bilan de acest tip este prezentat în
lucrarea „Râurile României” publicat în anul 1971 de c tre un colectiv al
Institutului de Meteorologie şi Hidrologie Bucureşti, sub coordonarea lui C.
Diaconu:
X + C + Y1 – Y2 – Z + U1 – U2 + W1 – W2 = 0, VI.2.
în care: X – cantitatea de precipita ii;
C – condensarea vaporilor de ap ;
Y1 – aportul scurgerii superficiale din teritoriile vecine;
Y2 – pierderi prin scurgere de suprafa în afara teritoriului considerat;
Z – evapora ia global ;
U1 – aportul subteran din regiunile vecine;
U2 – scurgerea apelor subterane spre regiunile vecine;
W1 – varia ia rezervei de umiditate în sol (inclusiv apa subteran );
W2 – varia ia rezervei de umiditate la suprafa a teritoriului considerat.

105
 În func ie de scopul urm rit, unii termeni ai ecua ie bilan ului pot fi
neglija i sau din contr detalia i, ori chiar îngloba i în al i termeni.
De exemplu, condensarea, datorit valorilor sale reduse, dar şi dificult ilor
de determinare, fie se neglijeaz , fie se ia în considerare împreun cu precipita iile.
De asemenea, la aplicarea ecua iei pentru bazine hidrografice, anumi i termeni se
neglijeaz : aportul superficial (Y1) este nul dac se poate trasa cu precizie linia
cumpenei apelor; într-o perioad multianual , W1 şi W2 se compenseaz , iar U1 şi
U2 se pot neglija, în cazul bazinelor cu întindere mare.
Modificarea cantitativ a volumului de ap din lac determinat de inputul
(intr ri) şi outputul (ieşiri) apei din lac se reflect în varia ia nivelului, care poate
avea sens pozitiv sau negativ. Evaluarea bilan ului hidric al unui lac de acumulare
const în estimarea cantitativ , la un moment dat sau pentru un interval de timp
(decad , lun , sezon, unul sau mai mul i ani) a tuturor componentelor care
contribuie la alimentarea sau pierderea volumului de ap .
Prin analiza volumelor intrate (V1) şi ieşite (V2) putem deosebi trei situa i
tipice în ceea ce priveşte bilan ul (Fig 83.). Astfel, vorbim de bilan excedentar în
cazul în care volumele intrate dep şesc volumul celor ieşite (V1>V2), deficitar în
cazul în care volumele intrate r mân sub volumul celor ieşite (V1<V2) din bazinul
lacustru şi vorbim de bilan stabil, echilibrat în cazul în care cele dou volume sunt
egale (V1=V2).

Fig. 83. Tipurile de bilan (după P. Gâştescu, 1998)

6.2. Evaluarea elementelor bilan ului apei din lacurile de

acumulare
Componentele sau termenii bilan ului hidric se pot scrie sub forma unei
ecua ii:
P+ Vs+ Vi+ VDe-Vd-E-I = ±ΔW (mm), (m3) VI. 3.

 P – precipita iile c zute pe suprafa a lacului;

Unde:

106
 

Vs – scurgerea superficial din bazin;


Vi- scurgerea subteran ;


VDe deriva ii din alte bazine hidrografice;
Vd –desc rc torii barajului, prelev ri de ap din lac pentru

 E – evapora ia de pe suprafa a luciului apei;

folosin e etc.;

 I – infiltra ii pentru alimentarea stratelor acvifere, prin sau/şi pe sub

 ∆W – varia ia apei din lac în unitatea de timp considerat .

baraj;

Ecua ia bilan ului hidric este în ultim instan o ecua ie integral a valorii
tuturor termenilor care contribuie la intrarea şi ieşirea apei din lac. Valorile acestor
termeni dep şesc cadrul unei simple înregistr ri şi reflect interdependen a
factorilor fizico-geografici şi influen a lor asupra lacului din zona respectiv .
Din aceast cauz , majoritatea lacurilor respect legile zonalit ii pe
latitudine şi altitudine. În cazul bilan ului hidric, ca de altfel şi în cazul celorlalte
aspecte ale regimului hidric (termic , hidrochimism etc), generaliz rile teritoriale
se pot face, dându-ne posibilitatea s alegem locul şi elementele morfometrice
pentru lacurile artificiale pe care le construim.
Ecua ia bilan ului se poate scrie atât pentru situa ia anterioar realiz rii
amenaj rii, cât şi pentru situa ia de dup aceasta. Prin diferen se pot stabili
modific rile de debit generate de realizarea lacului. Principalele modific ri care
afecteaz debitele afluente în sec iunea barajului sunt cele legate de evapora ie,
de schimbul de debite cu stratele subterane şi de pierderile prin infiltra ie în zona
barajului.
Calcularea bilan ului hidric necesit efectuarea de m sur tori asupra
componentelor ecua iei. Lipsa datelor privind unele componente de bilan necesit
determinarea pe cale indirect a valorilor.

6.2.1. Bilan ul debitelor afluente

Partea pozitiv a bilan ului apei lacurilor este alc tuit din precipita ii,
scurgerea superficial şi scurgerea subteran (infiltra iile). În cazul lacurilor de
acumulare pe lâng acestea apare volumul deriva iilor din alte bazine hidrografice.
În ceea ce priveşte infiltra iile, deoarece nu exist şiruri de date referitoare
debitelor acestora, suntem nevoi i s nu le lu m în calcul, în ceea ce priveşte
bazinul hidrografic acestea sunt înglobate în scurgerea concentrat a râurilor, iar în
cazul lacurilor studiate putem s le neglij m deoarece bazinele lacustre sunt
caracterizate în general de o geologie impermeabil .

 Precipitaţiile
Metodele estim rii volumului de precipita i c zute pe o suprafa sunt de
dou tipuri, metode directe şi metode indirecte.

107
 450
Amonte Aval
400

350

300

P (mm) 250

200

150

100

50

0 T (luna)
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
Fig. 84. Evolu ia cantită ilor lunare de precipita ii la sta iile
Leşu Amonte şi Leşu Aval (1977-2004)

Metodele directe sunt cele mai

cunoscute, în cadrul meteorologiei un capitol
întreg se ocup cu acestea, numit
ombrometrie. Pentru a cunoaşte bine regimul
climatic pentru lucr rile hidrometrice şi
hidrotehnice, este nevoie de cel pu in o sta ie
la 50 km2. Pentru a prezenta caracteristicile
precipita iilor pe o anumit suprafa , putem
folosi date zilnice, lunare sau multianuale.
Aceste date se iau de la sta iile pluviometrice
din zona studiat şi din imediata apropiere a
acestuia.
Cea mai cunoscut metod este cea
a mediei aritmetice şi a poligoanelor
Thiessen, mai pu in folosit dar la fel de
exact metoda grafic a curbelor izohiete.
Dintre metodele indirecte de
determinare a precipita iilor trebuie s
amintim de corela ia acesteia cu altitudinile
şi posibilitatea utiliz ri unor softuri GIS Fig. 85. Postul pluviometric
pentru alc tuirea unor h r i de precipita ii (v. Drăgan
cap. 2).

108
 În cazul celor dou lacuri studiate, Lacul Floroiu şi Lacul Leşu, debitul
rezultat din precipita iile c zute pe suprafa a lacului s-a determinat pe baza datelor
provenite de la cel mai apropiat post pluviometric şi din harta precipita iilor.
Astfel, în cazul Lacului Leşu precipita iile se m soar la sta iile
hidrometrice din amonte şi din aval de lac. În cazul Lacului Floroiu, postul
pluviometric (Fig. 85.) se g seşte în apropierea barajului sub administrarea
Hidroelectrica SA.
Cum se observ şi în figura 84. valorile celor dou sta i în cazul Lacului
Leşu sunt foarte apropiate, asta se datoreaz diferen ei mici de distan dintre ele
şi caracteristicilor asem n toare în ceea ce priveşte pozi ionarea acestora. În
asemenea condi ii putem folosi chiar şi metoda aritmetic pentru calculul
precipita iilor c zute pe suprafa a lacului (1265,6 mm).
Totuşi pentru a ne asigura asupra valorii am recurs la extragerea valori din
harta precipita iilor medii cu ajutorul softului Esri ArcMap –ArcInfo cu extensia
„Spatial analyst \ Zonal statistics” (Fig. 86.)

Fig. 86. ArcMap\Arc Info extensia „Spatial analyst \ Zonal statistics” utilizată pentru
calculul precipita iei medii căzute pe suprafa a lacului

109
 Putem concluziona astfel c debitul mediu multianual datorat
precipita iilor în cazul Lacului Leşu este de 0,049 m3/s, ce reiese din

 
transformarea a 1266,3 mm în debit, formula de calcul fiind:

P A 1266,3  120
QP  10  10  0,049 m 3 / s
3,1536 E  11
VI.4.
T

unde: P-precipita ii în mm;

A-suprafa a lacului în ha;
T –nr. secundelor într-un an.
Ceea ce reprezint un volum mediu de 1518721,307 m3/an.

În regimul pluviometric se diferen iaz un maxim pluviometric principal

în iunie-iulie, secondat iarna de unul în decembrie (Fig. 87). Minimele sunt
caracteristice iarna mai ales în februarie, iar acestea sunt secondate de cele de
toamn în octombrie.
180
P=1266,3 mm/an
160

140

120
P (mm)

100
155,3

80
143,2
120,6

116,7
109,6
107,2

60
103,3

87,1
85,4
84,3

80,5
72,5

40

20

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
T (luna)

Fig. 87. Reparti ia cantită ilor medii lunare de precipita ii în timpul anului

În cazul Lacului Floroiu, singurul post pluviometric se g seşte la barajul

Dr gan, sub administrarea SC Hidroelectrice SA. Suprafa a lacului la NNR este
de 290 ha. Calculând valoarea medie a precipita iilor de 756,2 mm şi folosind
formula de calcul deja prezentat , debitul rezultat este de 0,1 m3/s, ce reprezint
un volum de 2192931,667 m3/an.

110
 Post. pluviometric Barajul Dragan St. hidrometrica Valea Draganului
140,0
P=756,2 mm/an
120,0
100,0

P (mm)
80,0

114,3
60,0

96,7
82,1
80,7

73,4
40,0

62,7

59,2
54,1

54,0
42,3
13,1

23,7
20,0
0,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
T (luni)

Fig. 88. Precipita ii medii lunare la Lacul Floroiu

Volumul precipita iilor în cazul Lacului Floroiu este mai mare decât în
cazul Lacului Leşu. Faptul se datoreaz diferen ei mari în ceea ce priveşte
suprafa a lacului. În cazul Barajului Dr gan tot luna iunie se caracterizeaz prin
maxima pluviometric , dar spre deosebire de Lacul Leşu nu avem o maxim de
iarn , ba chiar o minim , iar precipita iile medii multianuale abia ajung la
valoarea de 750 mm.
Ni s-au p rut nefireşti aceste valori, fiind o zon cunoscut pentru
volumul însemnat de precipita ii, am apelat la datele celei mai apropiate sta ii
hidrometrice, aceasta fiind cea de la Valea Dr ganului şi cum arat şi graficul
(Fig. 88) varia ia şi valorile acestora este asem n toare.

 Scurgerea superficială din bazin

În cazul bilan ului lacurilor important este diferen ierea scurgeri
concentrate organizate în albie şi scurgerii areale de pe versant care ajunge direct
în volumul lacului. Aceasta este un proces natural foarte complex, care este
influen at, chiar condi ionat, de o mul ime de factori geografici, între care exist o
leg tur strâns de „interdependen şi intercondi ionare” reciproc (Sorocovchi
V, 2002).
Principalele metode prin care se determin scurgerea apei dintr-un
bazin hidrografic sunt: calculul pe baza debitelor lichide ale râurilor afluente şi
calculul pe baza h r ilor scurgerii lichide existente în regiune.
Trebuie s specific m c dintre lacurilor studiate, Lacul Leşu şi în acest
caz este mai bine acoperit în ceea ce priveşte existen a valorilor m surate. Din
aceast cauz la Lacul Leşu vom folosi la calcule datele existente la sta iile
hidrologice, iar în cazul Lacului Dr gan va trebui s ne baz m doar pe valorile
extrase din harta scurgeri medii lichide a bazinului aferent acestuia. Valorile
scurgeri areale de pe versant, care intr direct în lac le vom extrage tot din h r ile

111
scurgerii medii.
Astfel, în cazul Lacului Floroiu am folosit datele existente la cele 13
sta iile hidrometrice din bazinul superior al Crişului Repede.
La baza analizei reparti iei scurgerii din punct de vedere spa ial au stat rela iile de
sintez între scurgerea medie specific (q), exprimat în l/s·km2 şi altitudinea
medie a bazinelor de recep ie (Hm) exprimat în metri. Aceast metod de lucru
permite determinarea valorilor debitelor medii specifice multianuale la sec iunile
f r observa ii. Cum am mai amintit, considerarea parametrului (Hm) drept cauz a
distribu iei spa iale diferite a lui (q) este justificat de faptul c acesta constituie
expresia sintetic a ansamblului condi iilor fizico-geografice care influen eaz genetic
producerea scurgerii medii şi anume: cantitatea medie multianual a precipita iilor,
temperatura medie multianual a aerului, gradul de împ durire, gradul de fragmentare
a reliefului, pantele, caracteristicile hidrofizice ale solurilor şi a litologiei de
suprafa , capacitatea de drenare a pânzei freatice de c tre râuri etc.
Cu ajutorul grupului de programe ESRI ArcView, ArcGis s-au calculat
suprafe ele arealelor de valabilitate pe intervale de altitudine cu ecartul de 50 m.
Suprafa a studiat a inclus suprafa a bazinului Lacului Floroiu şi
suprafe ele drenate de deriva iile amenaj rii, se remarc astfel Deriva ia
Secundar Dr gan din est, din bazinul Râului Hen şi Deriva ia Iad-Dr gan din
vest din bazinul Pârâului Iad.
Din valorile calculate reiese c intervalul de altitudine 1100-1600 m
înglobeaz cea mai mare parte (peste 50 %) a volumului scurgerii (Fig. 89). Acest
fapt explic totodat valorile mai mari ale scurgeri în zona I, şi subliniaz importan a
Deriva iei Iad-Dr gan aceasta fiind alc tuit din acest interval de altitudini.
Cu ajutorul grupului de programe GIS, cu modelul digital de eleva ie şi cu
datele extrase din calcul scurgeri areale s-a putut realiza harta scurgeri (Fig. 90).

Zona I Zona II Zona III

1801-1850

1701-1750

1601-1650

1501-1550

1401-1450
Interval altitudinal

1301-1350

1201-1250

1101-1150

1001-1050

901-950

801-850

701-750

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600

R (mm)

112
 Fig. 89. Varia ia scurgerii pe zone de valabilitate
în bazinul de recep ie al Lacului Floroiu

Fig. 90. Harta scurgerii în bazinul Lacului Floroiu

În cazul Lacului Floroiu este foarte important luarea în calcul a debitelor

aduse de deriva ii din alte bazine hidrografice. Astfel, cum se observa şi în figura
91., Lacul Floroiu este alimentat pe lâng debitele din propriul bazin hidrografic de
înc dou aduc iuni, una din est Bazinul Hen şi cealalt din vest cu suprafa mai
mic , Bazinul Iada. Astfel suprafa a bazinului hidrografic creşte cu peste 100%
ajungând de la 158 km2 la peste 329 km2.
Nu trebuie s uit m c deşi suprafa a este mai mic în cazul aduc iunii din
Bazinul Iada, aceast zon este vestit pentru volumul mare de precipita ii, astfel şi
scurgerea este abundent .
Deoarece ambele lacuri fac parte din amenajarea hidrotehnic , avem la
îndemân valorile datelor folosite de c tre hidroenergeticieni, care cu ajutorul
datelor m surate la aduc iuni, şi prin unele calcule indirecte în ceea ce priveşte
schimbarea nivelului lacustru apreciaz valorile debitului afluent.
Din calcule reiese c scurgerea total de pe suprafa a bazinului lacului
Dr gan este de 9,944 m3/s (însumând şi suprafe ele controlate prin aduc iuni) iar
din datele furnizate de SC Hidroelectrica SA (1996-2006) reiese un debit mediu
multianual de 8,001 m3/s. Diferen a se poate explica prin imposibilitatea estim ri
exacte a debitelor din bazinul Iada, deoarece acestea sunt controlate în
conformitate cu nevoile folosin elor din aval (debitul calculat prin metoda scurgerii

113
areale a dat rezultate asem n toare cu cele evaluate de hidroenergeticieni la
proiectarea amenaj rii).

Fig. 91. Schi a bazinului hidrografic al Lacului Floroiu

şi bazinele aferente prin aduc iuni
Cum se poate observa şi în graficul al turat (Fig 92.), maxima scurgerii în
cazul Lacului Floroiu se leag de apele mari de prim var , început de var ,
datorate mai ales aliment rii pluvio-nivale de prim var .
20,0
18,783
15,0 14,445
Q (m3/s)

10,0 9,220 8,023

8,681 6,610 5,901
5,0 3,537 6,334
3,886 5,857
4,838
0,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Fig. 92. Debite medii lunare afluente în Lacul Floroiu

În cazul Lacului Leşu problema este mai simplificat , deoarece aici exist
o sta ie hidrologic în amonte de lac. Ca urmare a reconstituirilor scurgeri
naturale, bilan ului apei se poate ob ine relativ uşor. Având datele ob inute în
amonte de baraj şi valorile reconstituite din uzin ri putem calcula volumele intrate
în lac. În acest fel controlul este absolut şi asupra valorilor ob inute din
suprafe ele interbazinale necontrolate direct de c tre sta ii hidrometrice.

114
 Astfel, Direc ia Apelor Criş calculeaz bilan ul, din valorile multianuale
lunare de la sta iile din amonte şi aval, valoarea debitului interbazinal fiind de 30
% a debitului m surat la sta ia hidrometric din amonte.
Qinterbazinal = 30% · QLeşuAmonte
Trebuie men ionat c nu sunt luate în considerare precipita iile c zute pe
lac separat, deoarece acestea sunt deja înglobate în valorile volumelor evacuate.

50%
45%
40%
35%
30%
25%
20%
15%
10% Variaţia lunară multianuală
5% 30%
0%
I II III IV V Vi VII VIII IX X XI XII

Fig. 93. Varia ia lunară multianuală a diferen ei QLeşu Amonte şi QLeşu Aval

Din calculele efectuate reiese c valoarea de 30% utilizat la calculul

debitului interbazinal nu poate acoperii varia ia lunar a regimului hidrologic.
Observ m asta în graficul nr. 93, în decursul unui an varia ia fiind destul de
pronun at .
Prin calcularea scurgerii areale pe întreg bazinul Râului Iada, amonte de
Barajul Leşu, reiese c valoarea debitului interbazinal este de 0,89 m3/s ceea ce
înseamn o valoare de 40% dac îl compar m cu debitul multianual al sta iei Leşu
Amonte.

16
Scurgerea interbazinala St. hm. Lesu Amonte
14
12
Vs (mil. m3)

10
8
6
4
2
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Fig. 94. Volume medii lunare afluente Lacul Leşu

115
 Valorile maximele ale scurgerii şi în acest caz se leag de volumele
re inute de precipita iile solide din timpul iernii, cele mai mari valori
înregistrânduse în lunile aprilie-mai (Fig. 94). Apar şi diferen e fa de Lacul
Floroiu în timpul ierni, când aici avem o a doua maxim , legat tot de precipita ii,
deoarece în aceast zon avem o a doua maxim de precipita ii în decembrie.
Problemele în leg tur cu calculul scurgerii în aceste bazine hidrografice
apar în momentul în care trebuie s lu m în calcul schimb rile debitelor în urma
deriva iilor între bazinele hidrografice. Am discutat şi în cazul Lacului Floroiu cum
acestea pot schimba m rimea suprafe ei bazinului semnificativ.
Este foarte important ca acestea s fie controlate prin aparatur
hidrometric , cel mai bine ar fi dac s-ar instala limnigrafe pe acestea.

6.2.2. Bilan ul debitelor defluente

Debitele defluente alc tuiesc partea negativ a bilan ului, debitul pierdut
din volumul lacului. Defluen a se face prin desc rc torii barajului, fapt pentru
care valoarea acestuia este foarte bine cunoscut , ea rezultând din valorile
evacuatorilor şi uzin rilor barajului.
Debitul evaporat de la suprafa a lacului în mod normal se estimeaz pe
baza datelor directe ob inute la pluta evaporimetric , dar în lipsa acesteia valorile
evapora iei se determin prin calcularea deficitului de umiditate la sta ia
meteorologic pe baza unor formule care iau în calcul mai mul i parametri
meteorologici sau se poate calcula prin corela ie cu altitudinea, luând în calcul alte
lacuri care au fost echipate cu plute evaporimetrice.

 Debitele defluente prin evacuatori

În ambele cazuri, desc rc torii au caracteristici bine defini i înc din
construc ie, fiind una din principalele obiective din cadrul amenaj rilor
hidrotehnice.

16,000
3
14,000 Vde = 90,944 mil m /an
12,000
Vde (mil. m )
3

10,000
8,000
6,000
4,000
2,000
0,000
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Fig. 95. Volumele medii lunare defluente prin evacuatori la Barajul Leşu

116
 În cazul Lacului Leşu golirea de fund are un debit capabil la lac plin de 37
3
m /s. Construc ia sa îi confer posibilitatea de utilizare atât ca aduc iune pentru
centrala electric , cât şi pentru emisii de debite în aval în func ie de nevoile
consumatorilor.
Desc rc torul de suprafa conduce la o important atenuare a undelor
de viitur în lac. Astfel, la un debit afluent corespunz tor asigur rii de calcul de
0,1%, egal cu 290 m3/s, prin atenuare, debitul defluent evacuat în aval se reduce
la 192 m3/s.
În cazul Barajului Dr gan dispozi ia general a desc rc torului de ape mari
prevede 5 deschideri deversante cu profil eliptic, de câte 12,55 m l ime, amplasate
pe ploturile centrale ale barajului pe l imea albiei minore. Cota crestei
deversorului se g seşte la 2 m peste cota nivelului normal de reten ie şi cu 2 m sub
nivelul superior al coronamentului barajului. Partea de jos a deversorului este
echipat cu o trambulin care asigur c derea lamei deversate la distan mare de
piciorul barajului.
La baza barajului la 20 m deasupra cotei funda iei sau amplasat cele dou
goliri de fund cu câte dou vane plane în plotul 18. Acestea au o capacitate de
evacuare de 42 m3/s, ceea ce înseamn o golire în max. 18 zile, iar prin func ionarea
continu a capacit i centralei hidroelectrice golirea este posibil în 13 zile.
Aduc iunea principal se situeaz pe versantul stâng al Dr ganului şi
este o construc ie subteran din beton armat, de tip galerie sub presiune ce face
leg tura între barajul Dr gan şi centrala Reme i. Caracteristici tehnice principale ale
acestuia sunt, lungimea total de 4330 m, diametrul interior de 3,60 m şi bineîn eles
debitul instalat de 40 m3/s.
45
Vde = 256,676 mil. m3
40
35
30
Vde (mil. m3)

25
20
15
10
5
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
T (luni)

Fig. 96. Volumele medii lunare defluente prin evacuatori la Barajul Drăgan

117
 Dac privim cele dou grafice ale volumelor (Fig. 95, 96) defluente se
observ cum la Lacul Leşu acesta urm reşte fidel valorile debitelor afluente, iar în
cazul Lacului Floroiu acesta este diferen iat. Acesta se datoreaz capacit ii mult
mari a Barajului Dr gan, în ceea ce priveşte redistribuirea volumelor pe întreg
anul, schimbând semnificativ regimul scurgerii naturale.

 Evaporaţia de la suprafaţa apei lacurilor

La o temperatur dat , aerul din atmosfer poate atinge un con inut maxim
de vapori de ap , aceasta corespunzând condi iilor de satura ie. Acest con inut nu
este întotdeauna atins; din aceast cauz , în situa iile în care aerul nesaturat se afl
în contact cu un luciu de ap , exist tendin a de a antrena o cantitate de ap
suficient pentru a atinge condi iile de satura ie; acest proces se numeşte
evaporare.
Cantitatea de ap antrenat într-un anumit interval de timp în atmosfer se
numeşte evapora ie.
Procesul de evapora ie de la suprafa a apei lacurilor este influen at de o
multitudine de factori dintre care cei mai importan i sunt: temperatura aerului,
temperatura apei, viteza vântului, presiunea atmosferic , m rimea lacului
(suprafa , adâncime), gradul de acoperire cu vegeta ie şi tipul vegeta iei, gradul de
ad postire al lacului etc.
Evapora ia este una dintre componentele fundamentale ale ciclului apei şi
precizia estim rii sale este esen ial pentru calculul bilan ului hidric, pentru iriga ii
şi gestiunea resurselor de ap , la fel ca şi în activitatea de amenajare.
Multiplele metode utilizate pentru determinarea evapora iei pot fi grupate

 metode directe;
în:

 metode bazate pe modelul bilan ul apei;

 metode bazate pe modelul bilan ul energetic;
 metode bazate de transferul de mas ;
 metode mixte;
 metode empirice.
Având în vedere caracterul complex al fenomenului, datele cele mai exacte
se pot ob ine prin m surarea direct a evapora iei la sta ii evaporimetrice, fiind
estimat prin m sur tori directe folosind fie plute evaporimetrice sau lizimetre.
Metodele bazate pe bilan ul hidric sunt uşor de utilizat din punct de vedere
teoretic, dar ele dau rar rezultate satisf c toare sau precise. Atunci când se poate
m sura tot fluxul de elemente, evapora ia se exprim prin urm toarea rela ie:
E  I  O  V VI.5.
unde: I – imputul bilan ului ;
O – outputul bilan ului;
ΔV – varia ia de volum.
118
 Exactitatea calculelor este în conformitate cu nivelul de cunoaştere al
componentelor de bilan şi posibilitatea de separare a acestora.
Metodele bazate pe bilan ul energetic sunt în general utilizate pentru
bazine versant mici unde numeroasele date meteorologice utilizate în calcul sunt
disponibile. Aceste metode se bazeaz pe principiul conserv rii energiei şi constau
în calculul evapotranspira iei inând seama de bilan ul termic al masei de ap .
Metodele bazate pe transferul de mas , se bazeaz pe conceptul de transfer
între suprafe ele evaporante şi atmosfer . Ele se bazeaz pe legea Dalton ( „într-un
amestec de gaze ideal, în aceleaşi condi ii de temperatură, presiunea totală este
egală cu suma presiunilor par iale, fiecare gaz exercitându-si presiunea ca şi când

E  C  es  ea 
ar ocupa singur întregul volum.”), astfel formula:
VI.6.

unde: E -este evapora ia de pe o suprafa acvatic ;

es – ea deficitul higrometric al aerului.
Metodele mixte (metoda Penman-Monteith) sunt o combina ie între
ecua iile de transfer de mas şi cele de bilan de energie. Formula Penman-
Monteith ine cont de o serie de variabile înglobând caracteristicile energetice,
aerodinamice şi biofizice a teritoriului studiat. Este una dintre cele mai folosite
metode deoarece cu ajutorul datelor climatice larg folosite, se calculeaz cu o
exactitate acceptabil valorile evapora iei medii zilnice. Totodat formula
simplificat este simplu de programat în calculator.
Metodele empirice sunt rezultatul unor prelucr ri statistice ale datelor
fizice sau atmosferice provenite din observa ii şi m sur tori directe. Aşa este
ecua ia propus de agronomul american Thornthwaite (1931) în care se ine cont
doar de temperatura aerului neluând în considerare viteza vântului.
Astfel, din surse empirice ştim c principalul component care influen eaz
evapora ia este temperatura. Metoda lui Thornthwaite se bazeaz pe aceasta,
rezultatele sale caracterizând mai ales suprafe e mari, totodat nu relateaz rela ia
foarte important a evapora iei cu umiditatea aerului.
Formula lui Thornthwaite

  mm 
 10T 
PET  1.6 
a

 I 
VI.7.

unde: T temperatura medie lunar

I : indexul de temperatur , egal cu:

I  1 i
12 T 1.514
VI.8.
5

119
 a este egal cu:

a  0,000000675 I 3  0,0000771 I 2  0,01792  I  0,49239

Din calcule primim rezultate foarte generalizate (pe luni de 30 de zile, cu zile de
12 ore) fiind nevoie de tabele ajut toare pentru datele reale. Azi este pu in folosit
exact din cauz c nu ia în considerare umiditatea aerului.
Este deosebit de dificil de g sit cea mai bun metod pentru estimarea
evapora iei. Pe de o parte, ecua iile existente sunt multiple, iar pe de alt parte,
datele climatice nu sunt întotdeauna disponibile. În absen a m sur torilor directe
pe lacuri, am ales generalizarea valorilor existente la alte lacuri din zon , c utând o
corela ie între evapora ie şi altitudine.
În România problema evapora iei de la suprafa a apei s-a pus deja din anul
1954 în cadrul form ri re elei sta iilor hidrometeorologice.
Obiectivul principal al re elei evaporimetrice a fost studiul evapora iei
lacurilor la diferite caracteristici fizico-geografice şi climatice de pe teritoriul ri.
Astfel în 1956 existau 9 sta ii, când acestea au fost echipate cu psihrometre,
anemometre, termometre şi plute noi evaporimetrice. În timp num rul acestora a
variat, unele fiind închise din cauza problemelor financiare, altele deoarece nu mai
erau reprezentative, iar alte noi au ap rut ca urmare a marilor lacuri de acumulare
unde se înfiin au sta ii evaporimetrice pentru controlul pierderilor ca urmare a
evapora iei.
Între anii 1980-2005 num rul sta iilor a variat între 55-70, reparti ia
acestora este reprezentat în figura al turat (Fig. 97).

Fig. 97. Reparti ia sta iilor evaporimetrice în România (Simona Rusu, 2004)

120
 Folosind la calcul valorile existente la salba de lacuri de pe Someş şi a
unora din Câmpia de Vest, luând în calcul valorile generale ale Ujvári I., Gâştescu
P., (1958) şi folosind programul „Curve Expert 1,3”, am ajuns la corela ia :

y
1
a  bx c
VI.9.

unde, a = - 0.064736384
b = 0.063698531
c = 0.0073570438
y = evapora ia
x = modelul digital de eleva ie (DEM)

Cu ajutorul corela iei şi a grupului de programe ARCGIS s-a calculat

evapora ia pe altitudini, ce s-a finalizat în harta al turat . Figura 98. prezint
schimbarea valorilor evapora iei de la suprafa a apei, în concordan cu altitudinea.
Pentru control am folosit harta general a evapora iei întocmit de, Ujvári
I., Gâştescu P., (1958), care descrie şi metodologia gener rii datelor medii lunare
din valoarea medie multianual ; s-a putut calcula astfel şi valoarea acestora pentru
cele dou lacuri studiate (Fig. 99).

Fig. 98. Valoarea evapora iei de la suprafa a apei din corela ia E = f(hm)

121
 100
90 L. Floroiu (450 mm )
80 L. Leşu (500 mm )

70

E (mm)
60
50
40
30
20
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
L. Floroiu 0 0 13.5 18 45 67.5 81 81 67.5 63 27 0
L. Lesu 0 0 15 20 50 75 90 90 75 70 30 0

Fig. 99. Valorile medii lunare ale evapora iei de la suprafa a apei lacurilor.

 Debitele infiltrate:
La lacurile de acumulare în cazul infiltra iilor putem diferen ia dup locul
unde acestea apar dou tipuri, infiltra ii prin şi/sau sub barajul acumul ri şi
scurgerea subteran prin schimbul de volume din lac cu apele subterane.
Lacurile de acumulare sunt edificii ridicate mai ales în zone unde
caracteristicile geologice sunt prielnice pentru impermeabilitatea cuvetei lacului.
Patul cuvetei Lacului Floroiu este format din şisturi cristaline, şisturi
cuar itice micacee şi şisturi amfibolice f r falii proeminente. În cazul Lacului
Leşu caracteristice nu sunt atât de prielnice, aici ap rând unele fisuri şi falii destul
de active în riolitele, dacitele şi şisturile marno-argiloase ce alc tuiesc patul
bazinului.
În cadrul men ineri siguran ei barajelor, m surarea debitelor infiltrate prin
baraj sunt absolut indispensabile. Din aceste m sur tori putem afla debitele
implicate în aceste fenomene.
La Barajul Dr gan infiltra iile în corpul barajului se m soar la
deversoarele de m sur montate la 5 niveluri în galeria perimetral , atât pe
versantul drept, cât şi pe versantul stâng. Zonele de colectare a infiltra iilor pentru
fiecare deversor sunt cuprinse aproximativ între cotele 736 – 814 mdM.
Valorile maxime ale infiltra iilor m surate în perioada 01.10.2000-
01.10.2002 sunt ilustrate de tabelul nr. 14:

122
 Tabelul 14 Valorile infiltra iei la Barajul Drăgan
Debite de infiltra ie (l/min) în perioadele
Perioada
01.10.2000-01.10.2002 01.10.2002-01.10.2003
Nivel lac (mdM) 848,00 845,00
Versantul Versantul Versantul Versantul
Zona (mdM)
Stâng Drept Stâng Drept
814-796 1,2 3,5 1,0 3,4
796 - 778 1,0 1,0 1,0 0,5
778 - 760 1,4 6,0 1,0 3,5
760 - 736 7,5 6,0 3,8 4,0
Total (l/min) 11,1 16,5 6,8 11,4
3
Total (m /s) 0.000185 0.000275 0.000113 0.00019
dup SC. Hidroelectrica. S.A

860
NNR = 851 mdM
850
Cota (mdM)

840
830
820
810
800
790
0 5 10 15 20 25 30
Q (l/min)

Fig. 100. Curba de varia ie a debitelor drenate în raport cu varia ia nivelului în Lacul
Drăgan (SC. Hidroelectrica. S.A)

Totodat , debitele drenate din funda ia barajului s-au determinat prin

m sur tori la forajele de drenaj, precum şi la dispozitivele hidrometrice în care
nivelul apei atinge sau dep şeşte capul de m sur . Se constat c debitul total
înregistrat la forajele de drenaj (provenind din adâncimea rocii de funda ie) are
varia ii în concordant cu nivelul apei în lac (Fig 100).
Tabelul 15 Debitele drenate la Barajul Drăgan

NIVELUL ÎN LAC DEBITE DRENATE [l/min]

Perioada [mdM] FORAJE HIDROMETRE TOTAL
MAX MIN MAX MIN MAX MIN MAX MIN
1977-2000 851.32 785.04 25 4 12 0 37 4
X.2000 - X.2002 849.40 801.50 28 2 4 2 32 4
X.2002 - X.2003 846.21 810.19 15 2 2 15 17 3.5

123
 dup SC. Hidroelectrica. S.A
În cazul Lacului Leşu evolu ia infiltra iilor este urm rit prin m sur tori de
debite situate la piciorul aval al barajului. Evolu ia infiltra iilor este corelat şi în
cazul acesta cu evolu ia nivelului lacului şi volumului de precipita ii c zut în
perioada de referin .
Tabelul 16 Valorile minime şi maxime ale infiltra iilor la Barajul Leşu
în concordan ă cu nivelul apei în lac
1983 1984 1985 1986 1987
Anul
min max min max min max min max min max
Cota în lac 552,0 574,7 553,0 556,0 558,4 576,2 559,6 576,0 541,3 576,3
Q infiltra ii l/s 12 54 15 58 26 59 25 59 10 82
dup SC. Hidroelectrica. S.A

Deoarece în cazul Lacului Leşu au existat unele probleme legate de

infiltra ia printre rosturile dalelor de beton care acoper barajul de anrocamente, în
anul 1979 a fost nevoie de golirea total a acestuia şi reinjectarea zonelor în cauz
cu ciment. Chiar dac acest lucru s-a întâmplat, infiltra iile r mân destul de mari
comparativ cu Barajul Dr gan, dar nu trebuie s uit m c este vorba de dou tipuri
total diferite de baraje în ceea ce priveşte materialul care le alc tuieşte şi totodat
c geologia zonei este diferit .
Scurgerea subteran sau infiltra ia se poate aprecia şi pe baza ecua iei
de bilan dac to i componen ii acestuia sunt cunoscu i. De asemenea,
aplicând o serie de simplific ri de calcul se pot considera cei doi termeni ca fiind
egali, deci infiltra ia intrat cu cea ieşit din volumul lacului.
În cazul studiat deoarece nu avem volume în ceea ce priveşte debitele
intrate ca urmare a infiltra iilor acestea le vom privi ca şi egale cu debitele ieşite,
astfel ecua ia bilan ului devine:
dac , Vi = I
P+ Vs+VDe-Vd-E = ±ΔW VI.10.
Totodat , deoarece la Lacul Floroiu, unde exist deriva i, din alte bazine
hidrografice, volumele acestora sunt deja incluse la volumele afluen ilor, ecua ia se
simplific :
dac , Va =Vs+VDe
P+ Va-Vd-E = ±ΔW VI.11.
unde, P – precipita ii;
Va – volume afluente;
Vd – volume defluente;
E – evapora ia;
±ΔW – varia ia apei din lac în unitatea de timp.

124
 Trebuie s amintim înc un factor în ceea ce priveşte bilan ul anual al
lacurilor şi acesta este ghea a format în fiecare iarn şi topirea acesteia prim vara.
Anual acest ciclu include un imput şi un output pentru volumul lacului, apa fiind
re inut în con inutul podului de ghea .
Deoarece nu se efectueaz m sur tori în ceea ce priveşte grosimea ghe ii
pe lacuri, în ianuarie - februarie 2006 sau efectuat m sur tori expedi ionare pentru
caracterizarea acestui fenomen la ambele lacuri studiate (Fig. 101).
Formula de calcul pentru debitul pierdut sau câştigat prin formarea sau

A  ht1  ht 2  10 4
 
topirea ghe i este urm toarea:

Qghea h   0,90 m 3 / s

A  ht 2  ht1   10 4
 
T VI.12.
Qghea h   0,90 m3 / s
T
unde, A-suprafa a lacului (ha), ht1 şi ht2 grosimea ghe i în dou momente
diferite (caracteristic începutul şi sfârşitul luni, exprimat în metri), T-timpul (s),
0,90 pierderi teoretice datorate evapora iei ca urmare a transform ri apei în ghea .
1
2

Fig. 101 Podul de ghea ă la Lacul Leşu (1,-2006 Ianuarie podul de ghea ă, 2,3-ap
deasupra podului de ghea 2006 februarie )

125
 Problema în ceea ce priveşte m surarea acestui fenomen apare în
momentul în care în urma uzin rilor nivelul apei din lac scade şi podul de ghea se
sf râm ca urmare a propriei greut i (Fig. 101), ca urmare a acestui fenomen
suprafa a lacului scade calculul devenind dificil.
Grosimea ghe ii s-a m surat în 3 puncte diferite în cazul Lacului Leşu şi în
5 în cazul Lacului Dr gan, astfel s-a putut estima volumul total al ghe ii.

Tabelul 17 Grosimea ghe i la lacurile de acumulare

Puncte 1 2 3 4 5 Media
m surate (cm) a b a b a b a b a b a b
Lacul Floroiu 35 20 45 10 65 20 55 25 45 25 49 20
Lacul Leşu 35 15 85 50 75 50 - - - - 65 38
a-27. ianuarie 2006, b-25-februarie 2006

În perioada studiat în Lacul Leşu, ca urmare a topirii ghe ii a intrat un

debit de 0,121 m3/s, iar în cazul Lacului Dr gan valoarea ajunge la 0,266 m3/s.
Lipsa datelor şi inaccesibilitatea zonei a fost suplinit din discu iile purtate
cu localnicii, în urma c rora a reieşit c fenomenul poate avea o amploare mult mai
mare, în sensul c podul de ghea poate s ating grosimi de 1-1,5 m, sau se
întâmpla ca în urma uzin rilor continue s nu se formeze podul de ghea total.
Nu se poate calcula o medie anual în ceea ce priveşte debitul din formarea
sau topirea podului de ghea , dar luarea în calcul al acestuia ar face mai exact
estimarea valorilor lunare ale bilan ului hidrologic al unit ilor lacustre.

6.3. Bilan ul apei lacurilor de acumulare din bazinul

superior al Crişului Repede
Am analizat fiecare component al bilan ului separat, în acest capitol vom
privi bilan ul apei în ansamblu, luând în calcul caracteristicile acestora pentru
fiecare lac în parte.
În cazul Lacului Leşu bilan ul apei relateaz fidel caracteristica pluvio-
nival a aliment rii lacului (Fig. 102). Valorile maxime le g sim în lunile aprilie-
mai când topirii z pezii i se suprapun precipita iile însemnate de prim var .
Totodat se observ cum precipita iile ating maxima în lunile iunie-iulie, apoi
avem o maxim în septembrie, precipita iile sunt însemnate în tot lungul anului,
media multianual fiind de 1265,6 mm.
În regimul pluviometric se remarc o a doua maxim în decembrie, dat de
precipita iile în form solid şi cu valori destul de însemnate, acesta este
important deoarece explic maxima scurgeri din prim var , deoarece volumul
acesta este re inut în form solid pân la topire.

126
 20 200,0

15 150,0

10 100,0

5 50,0
3
mil. m

mm
0 0,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
5 50,0

10 100,0

15 150,0
Afluenţi Uzinări Precipitaţii Evaporaţia
20 200,0

Fig. 102. Bilan ul apei Lacului Leşu (1997-2006, SC. Hidroelectrica. S.A)

Valorile evapora ie sunt mult reduse fa de cele ale precipita iilor, fapt
explicat de altitudinea însemnat a lacului, care se asociaz cu temperatura destul
de sc zut , precipita iile abundente şi nebulozitate însemnat . În lunile de iarn
valoarea evapora iei este privit ca nul în urma înghe ri lacului.
Deoarece bilan ul s-a calculat cu valorile medii lunare multianuale, nu se
poate urm rii redistribuirea volumelor stocate; pentru acestea este am folosit date
ce caracterizeaz perioade mai scurte, cum ar fi un an (Fig. 103).
16000000
Volume afluente Uzinari
14000000
12000000
10000000
V (m )
3

8000000
6000000
4000000
2000000
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Fig. 103. Redistribuirea volumelor prin uzinări şi stocaje Lacul Leşu (2005)

127
 Bilan ul apei Lacului Floroiu (Fig. 104) este asem n tor, cu precipita ii
maxime de prim var şi început de var , apare şi o maxim de septembrie cu
precipita i mari de toamn . Nici în acest caz nu lipsesc precipita iile solide din
decembrie deşi sunt mult sub valorile de la Lacul Leşu. Dealtfel precipita iile
multianuale nu ajung decât la valorile de 756,2 mm.
Evapora ia lunar este asem n toare, cu valori maxime în toiul verii şi f r
valori în lunile de iarn , în lunile iulie-august atingând valori asem n toare
precipita iilor c zute pe lac, sau chiar dep şindu-le.
Volumul afluen ilor este deosebit de însemnat, atingând aproape valoarea
de 50 milioane m3 în luna aprilie când se şi atinge maxima multianual . Şi în
cazul acesta valorile mari de prim var se datoreaz aliment rii pluvio-nivale,
precipita iile mari de prim var suprapunându-se topiri z pezilor.

60 200,0

150,0
40
100,0
20
50,0
mil. m3

mm
0 0,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
50,0
20
100,0
40
150,0
Afluenţi Uzinări Precipitaţii Evaporaţia

60 200,0

Fig. 104. Bilan ul apei Lacului Floroiu (1997-2006, SC. Hidroelectrica. S.A)

Inedit este urm rirea defluen ei din lacul de acumulare, din grafic
observ m c valorile maxime se g sesc în luna mai, cu o lun mai târziu ca şi în
cazul afluen ilor şi aceasta abia trece de valoarea de 40 milioane m3. Se observ
totodat o a doua maxim în luna noiembrie, care se leag mai ales de preg tirea
lacului de acumulare pentru sezonul rece.
În figura 105. se surprinde redistribuirea volumelor de la sfârşitul
prim verii şi începutul verii pe întreg cursul anului.

128
 Din grafice putem observa cum scurgerea natural este total alterat ,
marile maxime fiind re inute, întârziate în volumul lacului, aceste volume fiind
redate scurgeri doar când beneficiari au nevoie de ele.
80.0
Volume aflunte Uzinat
70.0
60.0
50.0
3
mil. m

40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Fig. 105. Redistribuirea volumelor la Lacul Floroiu (2005)

30
Va - Vd = ± ∆W
25
20
V (mil. m )

15
3

10
5
0
5 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
10

Fig. 106. Varia ia lunară a volumului de apă la Lacul Floroiu

În varia ia volumelor lunare multianuale ±ΔW (Fig. 106), aceast

redistribuire este foarte pronun at , observ m c valorile pozitive se r sfrâng doar
pe lunile martie-mai, iar în celelalte luni debitele uzinate sunt net peste valorile
afluen ilor.

6.4. Varia ia nivelului lacurilor de acumulare

În leg tur direct , cu bilan ului lacurilor şi astfel cu varia ia volumului
apei unit ilor lacustre, se desf şoar varia ia nivelului lacurilor de acumulare. În
afar de componentele hidrologice ale varia iei nivelurilor intervin şi

129
componentele morfometrice şi morfologice ale cuvetei lacustre, factorii climatici,
iar în cazul lacurilor de acumulare, în deosebi componenta antropic (regimul de
exploatare al lacurilor). Ca urmare a acestor factori nivelul lacului este în continu
varia ie.
Din studiul bilan ului hidrologic reiese c principalele componente, care
influen eaz volumul lacurilor, sunt debitele afluente şi defluente din lac
(însumând fiecare un volum de 48-49 % din volumul total anual, precipita iile şi
evapora ia atingând cu greu pragul de 1 %).
Lacul Floroiu a început s se umple înainte s fie gata barajul din anul
1985, iar umplerea total sa realizat doar în anul 1995 (851,16 m dM), atingând şi
chiar dep şind nivelul reten iei normale cu 16 cm (NNR=851 m dM). Dup anul
1995 (Fig. 107) niveluri apropiate de NNR sau întâlnit în fiecare an doar dup
anul 2000 maximele sc zând sub 850 m. Nivelul maxim absolut pân în anul 2002
a fost de 851,32 m atins în anul 2000 ceea ce însemna o deversare de 32 cm peste
orificiul de la 851. Totodat nivelul minim absolut a fost înregistrat în anul 1987
şi a fost de 778,54 mdM.
Nivel NNR NME
860

850

840

830
Cota (m dM)

820

810

800

790

780
Jan 1994

Jan 1995

Jan 1996

Jan 1997

Jan 1998

Jan 1999

Jan 2000

Jan 2001

Jan 2002

Jan 2003

Jan 2004

Jan 2005

Jan 2006
Jul 1993

Jul 1994

Jul 1995

Jul 1996

Jul 1997

Jul 1998

Jul 1999

Jul 2000

Jul 2001

Jul 2002

Jul 2003

Jul 2004

T (medii zilnice) Jul 2005

Fig. 107. Varia ia nivelului apei în Lacul Floroiu (după SC. Hidroelectrica SA)

Nivelul minim de exploatare NME=792 m a fost atins în şapte ani, cel mai
însemnat fiind anul 1987 când valoarea a atins 13,5 m sub NME.
Fiind un lac antropic se vede cum varia ia nivelurilor nu ine cont de
varia ia anual a regimului hidrologic natural. Volumul lacului este atât de
însemnat încât este posibil o redistribuire multianual a debitelor afluente, nu s-a
g sit nici o legitate a varia iilor ele fiind net subordonate folosin elor.
Pentru studiul mai detaliat anual al varia iei nivelurilor am ales anul 1995 când

130
precipita iile m surate au atins valorile maxime de aproape 1200 mm/an (Fig 108.)
Observ m c în lunile februarie-martie neavând uzin ri nivelul lacului
este în continu creştere, iar de la sfârşitul lui aprilie ca urmare a debitului afluent
ridicat nivelul atinge maxima din an, concomitent încep şi uzin rile mai
semnificative, nivelul lacului sc zând la sfârşitul luni octombrie la 824 m.
Totodat , maximele debitului afluent din noiembrie decembrie fac ca nivelul
lacului s se redreseze.
140 860
Nivel Qafl Quzin NNR
850
120
840
100

Cota nivel (m dM)

830
80
Q (m3/s)

820

60 810
800
40
790
20
780
0 770
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
T (zii)

Fig. 108. Varia ia debitelor afluente, defluente şi varia ia nivelului al apei

Lacului Floroiu – anul 1995 (S.C. Hidroelectrica S.A.)

Varia ia nivelului în profil multianual al Lacului Leşu se caracterizeaz

prin schimb ri semnificative fa de un trend liniar normal. Acest lucru se
datoreaz faptului c lacul în decursul celor 35 de ani de existen a fost de mai
multe ori golit sau inut la nivel mult sub NNR din cauza unor infiltr ri cauzate fie
de calitatea m şti de beton, fie caracteristicilor geologice ale malului stâng. Prima
golire total dup executarea barajului s-a desf şurat în anul 1979, când în urma
infiltra iilor a fost nevoie de reinjectarea m ştii de beton în zona malului stâng.
Dac urm rim graficul 109, se observ o rupere în profilul multianual al
varia iei din anul 2003, acesta s-a datorat preg tirii lacului de acumulare pentru o
nou golire, barajul fiind inclus în cadrul unui proiect rambursabil al Ministerului
Mediului şi Gospod ririi Apelor pentru punerea în siguran a acestuia.
Referitor la varia ia în profil anual a nivelului Lacului Leşu (Fig. 110),
observ m o mai bun sincronizare între schimb rile nivelului şi componentele
bilan ului hidrologic. Efectele precipita iilor se resimt în varia ia debitului afluent
care se r sfrânge pe nivelul lacului, cel mai bine se observ acest fenomen la apele
mari de prim var . Totuşi şi în cazul acesta efectele uzin rilor sunt semnificative,
precipita iile din var (luna iulie) neresim indu-se în nivelul apei lacului.

131
 NIVEL NNR NME
580
575
570

cota nivel (m dM)

565
560
555
550
545
540
535
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
T (medii zilnice)

Fig 109. Varia ia nivelului apei Lacului Leşu (după S.C. Hidroelectrica S.A.)
580

Nive l
575

570
)
M
d 565
m
(
a
t
o 560
C

555

550
T (medii zilnice)

545
Jan Fe b Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec

200,0 16

180,0
14
Precipitaţia
160,0
Ev aporaţia 12
140,0
Qafluent
P (mm)

10
120,0
Quzinat Q (m /s)
100,0 8
3

80,0
6
60,0
4
40,0

20,0 2

0,0 0
ian f eb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
T (luna)

Fig. 110. Lacul Leşu, varia ia principalelor componente ale bilan ului hidric şi al nivelului apei
(anul 2000)

132
 În ceea ce priveşte lacurile reten iilor din amenajarea Dr gan –Iad, trebuie s
amintim de principalele trei, astfel Lacul Scrind-Fr sinet de pe Râul S cuieu cu un
volum util de 0,25 mil. m3, lacul Munteni de pe Râul Iada cu un volum de 0,1 mil. m3
şi lacul Bulz, cel mai însemnat, cu un volum de 0,6 mil. m3. Problema în cazul
reten iilor este c nu se poate vorbi de caracteristici lacustre, ele fiind net
subordonate utilit ilor de uzinare pentru folosin e. Astfel, în timpul adun rii datelor
expedi ionare din ani 2004-2008 aceste reten ii au fost de mai multe ori g site goale
(Fig. 111.) sau semigolite ca urmare a utiliz ri lor. Ca urmare, s-a considerat
inoportun studiul limnologic al acestora, ele de multe ori fiind asem nate în urma
vitezei de preschimbare a apei, mai mult cu apele curg toare decât cu lacurile.

Fig. 111. Lacul de redresare Munteni golit (august 2007)

Bilan ul hidrologic şi varia ia nivelurilor în cazul lacurile de acumulare sunt

caracterizate prin influen a antropicului asupra fenomenelor naturale. În bazinul
superior al Crişului Repede, varia ia componentelor bilan ului sunt subordonate
acestor influen e antropice.
Principalii factori în bilan ul lacurilor sunt debitele scurse afluente şi
defluente, care formeaz 98-99 % din volumul de ap anual. Totodat posibilitatea
de re inere a unui volum mare de ap în lacurile de acumulare face posibil
redistribuirea acestora pe întreg anul, ba chiar redistribuirea multianual în cazul
Lacului Floroiu. Ca urmare a func iilor primare ale lacurilor de acumulare, nivelul
împreun cu varia ia volumului unit ilor lacustre este subordonat nevoilor
folosin elor.

133
7. CARACTERISTICILE FIZICE, CHIMICE ŞI BIOLOGICE
ALE APEI LACURILOR DE ACUMULARE

Urm rirea varia iei temporo-spa iale a principalelor tr s turi fizice,

chimice şi biologice din lacurile de acumulare din bazinul superior al Crişului
Repede s-a efectuat în cadrul a 7 expedi ii de m sur tori în anii 2005-2008. Datele
ob inute au venit în completarea valorilor ob inute de Agen ia Regional pentru
Protec ia Mediului Cluj-Napoca şi Bihor, şi Direc ia Apelor Crişuri şi Someş-Tisa.

7.1. Caracteristicile fizice ale apei lacurilor de acumulare

Regimul termic al apei lacurilor intereseaz în mod deosebit, deoarece
explic unele fenomene de stagnare sau circula ie a maselor de ap , care la rândul
lor determin structura fizico-chimic şi biologic a acestora.
Este cunoscut faptul c stratificarea termic a lacurilor naturale dulci din
climatul temperat se schimb dup anotimp, având o stratificare direct vara şi
invers iarna. În afar de aceste dou cazuri în anotimpurile de tranzi ie apare
homotermia, când temperatura lacului este aceeaşi pe vertical . În cazul lacurilor
de acumulare fenomenul este asem n tor, schimb rile fa de profilul termic
natural ap rând ca urmare a utiliz rii hidrotehnice a apei, care poate schimba
radical caracteristicile acestea.

Fig. 112. Termometru Digital HI 93552, Deptfinder şi GPS Magellan 600

134
 Urm rirea multianual a varia iei caracteristicilor termice ale apei nu a fost
posibil deoarece la nici unul dintre lacuri nu se efectueaz m sur tori sistematice.
Astfel, datele existente provin din m sur torile proprii efectuate în cadrul ieşirilor
în teren.
În anul 2005, m sur torile s-au efectuat cu ajutorul unui termometru
normal iar din anul 2006 cu ajutorul unui TERMOMETRU DIGITAL HANNA
INSTRUMENTS HI 93552. Punctele exacte ale m sur torilor s-au fixat cu ajutorul
GPS-lui Magellan eXplorist 600, folosit şi la ridic rile batimetrice (Fig. 112).
Termometrul digital este echipat cu o sonda de 20 m (a fost gradata din 50 în 50
cm) şi una de 1 m care ne-a ajutat foarte mult la efectuarea m sur torilor. La
adâncimile mai mari de 20 m (şi în anul 2005) s-a utilizat un sistem mai rudimentar
dar zicem noi eficient, prin sondarea cu ajutorul unui recipient la care dopul se
poate extrage de la suprafa .
Ca urmare a adâncimii lacurilor de acumulare (Lacul Leşu 29 m, Lacul
Floroiu 78 m adâncimi maxime la profilele m surate) se poate eviden ia clar
existen a celor trei orizonturi termice specifice, epilimnionul la suprafa ,
mezolimnionul intermediar şi hipolimnionul de la fund (Fig. 113).
T (oC) T (oC)
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0
0 0
5 2,5
10
5
15
7,5
20
10
25
A 12,5
B
Adâncime (m)

30
Adâncime (m)

35 15
40 17,5
45 20
50 19.02.2005
22,5
55
25 01.05.2006
60
22.02.2006 27,5
65
12.08.2007
70 21.07.2007 30

75 32,5

Fig. 113.Varia ia temperaturii apei pe verticală în lacurile de acumulare

Floroiu (A) şi Leşu (B)

Cu ocazia m sur torilor de temperatur s-au efectuat mai multe profile

verticale pentru urm rirea varia iei temperaturii apei în profilul longitudinal al
lacurilor de acumulare (Fig. 114).

135
 Fig. 114. Pozi ia profilelor de temperatură în cadrul lacurilor de acumulare

Profilele termice longitudinale s-au efectuat cu ajutorul programului de

statistic numeric şi grafic Origin 8, care poate realiza grafice ale profilelor
interpolând valorile separate ale profilelor verticale. Deoarece curbele trase de
acesta sunt mult prea matematice, acestea s-au corectat redigitizându-le acestea în
softul Ocad 8.

Fig. 115. Varia ia temperaturii în profil longitudinal Lacul Floroiu (22.02.2006 )

136
 Fig. 116. Varia ia temperaturii în profil longitudinal Lacul Floroiu (21.07.2007)

Epilimnionul şi hipolimnionul pot fi clar identificate în cazul ambelor

lacuri (Fig 115-118), totodat se observ orizontul intermediar care se deplaseaz
în decursul unui an de la adâncimile de 3-4 m iarna, la câteva zeci de metri în
perioada verii.

Fig. 117. Varia ia temperaturii în profil longitudinal Lacului Leşu (19.02.2005)

137
 Fig. 118. Varia ia temperaturii în profil longitudinal Lacului Leşu (12.08.2007, )

În cea ce priveşte culoarea apei lacurilor nu s-au înregistrat colora ii

particulare ale apei sau a principalilor afluen i, în afara cazurilor unor viituri ca
urmare a suspensiile aduse. Cu ocazia m sur torilor de temperatur s-au efectuat şi
m sur tori de transparen cu ajutorul discului Secchi, valorile variind între 3,2 şi
4,7 m în cazul Lacului Floroiu, respectiv 3 şi 4,2 în cazul Lacului Leşu.
M sur torile expedi ionare efectuate pe Lacul Leşu în vara anului 2005 şi
pe Lacul Floroiu în vara anului 2007 cu un aparat de m sur digital WTW Multi
340i, au avut ca scop studiul evolu iei caracteristicilor fizice şi chimice ale apei de-
a lungul acumul rii şi pe vertical , luând în considerare şi influen a emisarilor
principali.
Valoarea pH-ului exprim concentra ia ionilor de hidrogen, care determin
reactivitatea apei. Ea este invers propor ional cu cantitatea de bioxid de carbon,
unul din principali indicatori ai produc iei biologice al mediului hidric. Varia ia
acestuia este influen at de fotosintez , respira ie şi asimilarea nitrogenului.
Cum rezult din figura nr. 119, valorile pH-ului au o tendin de sc dere în
direc ia barajului la lacul Leşu, dar r mân alcaline pe întreaga lungime a lacului. La
suprafa valorile sunt mai mari şi amplitudinea de varia ie este mai mic . La fund
exist o creştere la cca 2 km de baraj, dup care panta de sc dere este accentuat
(de la 8,2 la 7,2). Valorile m surate pe emisarii principali sunt mai apropiate de
cele de la fundul acumul rii, ceea ce se explic probabil prin p trunderea acestora
spre zonele adânci, ca urmare a temperaturii mai sc zute ale acestora.

138
 Fig 119. Varia ia pH-lui în profil longitudinal la Lacul Leşu

Creşterea valorilor pH-ului la suprafa poate explica lipsa unor produc ii

semnificative de mas biologic (la suprafa ). Valorile m surate între 7,2 - 8,9
situeaz lacul de acumulare Leşu în rândul celor slab alcaline.

7,8
7,6
7,4
7,2
7
pH

6,8
6,6
6,4 Dragan Dragan adancime Afluenti L. Dragan
6,2 Sebesel Sebesel adancime Afluenti L. Sebesel
6
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
L (m)

Fig. 120. Varia ia pH-lui în Lacul Floroiu şi pe principalii afluen ii

În cazul Lacului Floroiu putem observa o varia ie mai semnificativ a

valorilor pH-lui (Fig. 120.). Astfel, valorile în cazul principalilor afluen i se înscriu
între 6,3 şi 7,8 deci de la slab alcalin la slab acid, totodat asem n tor Lacului Leşu
ca urmare a autoregl ri lacului, sau m surat valori între 7,6 şi 7,2 la suprafa şi 7,3
şi 6,8 în adâncime în cazul lacului.
Caracterul slab alcalin al apei lacurilor se datoreaz mai ales
caracteristicilor geologice, astfel, deşi biopedologic bazinele sunt caracterizate prin

139
soluri acide şi p duri de conifere, ce ar justifica apele cu caracter acid, suprafe ele
calcaroase extinse explic caracterul slab alcalin al acestora.

Fig. 121 Varia ia pH-lui în profil longitudinal la Lacul Floroiu

În ceea ce priveşte varia ia temporo-spa ial a suspensiilor, acestea sunt

subordonate caracteristicilor hidraulice ale lacurilor. Astfel în cazul ambelor lacuri
urm rind fenomenele de eroziune şi mişcare ale volumului de ap , totodat
caracteristicile afluen ilor şi adâncimea de prelevare a probelor se observ o
varia ie semnificativ a valorilor (Fig. 122).
20
A
15
mg/l

10

0
2006 2007

20
B
15
mg/l

10

0
2006 2007

Minima Maxima Media

Fig. 122 Reparti ia materialelor în suspensiilor la Lacul Leşu (A) şi Lacul Floroiu (B)

140
 O alt caracteristic fizic m surat a fost conductivitatea apei.
Conductivitatea apelor se leag de concentra ia s rurilor dizolvate şi are o evolu ie
direct propor ional cu temperatura. În cazul Lacului Leşu, valoarea de la suprafa
(45 μS/cm) r mâne aproape constant , iar în adâncime valorile au o fluctua ie
slab .
51

Conductivitatea (μ S / cm) 50

49

48

47

46

45
Suprafaţă Fund R. Lupului R. Iad
44
0 500 1000 1500 2000 2500 L (m) 3000

Fig. 123. Valorile conductivită ii apei în profil longitudinal la Lacul Leşu

Astfel, conductivitatea creşte în direc ia barajului, de la 47,4 μS/cm la 50,0

μS/cm, dar la prima vertical scade cu 1,0 μS/cm. Afluen ii se diferen iaz , pârâul
Lupului, situat la mijlocul lacului, având valoare mai mic (Fig. 123).
În cazul Lacului Floroiu ca urmare a adâncimilor mai mari, şi varia iei mai
semnificative a temperaturii, valorile conductivit ii oscileaz între 106 şi 73
μS/cm în adâncime, iar la suprafa asem n tor valorilor de la Lacul Leşu valorile
se mişc între 70 şi 76 μS/cm (Fig. 124). Valorile conductivit ii în cazul
afluen ilor r mân mult în urma lacului de acumulare.
126

106
Conductivitate (mS/cm)

86

66

46

26 Dragan Dragan adancime Afluenti L. Dragan

Sebesel Sebesel adancime Afluenti L. Sebesel
6
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
L (m)

Fig.124. Valorile conductivită ii apei în profil longitudinal la Lacul Floroiu

141
 7.2. Caracteristicile chimice ale apei lacurilor de
acumulare

7.2.1. Regimul oxigenului

Dintre gazele dizolvate în apa lacurilor oxigenul este indicatorul principal
al calit i apei. Cantitatea lui depinde de schimburile cu atmosfera, de vegeta ie, de
presiune, de temperatura apei, iar în mic m sur de salinitate şi de presiunea
vaporilor în atmosfer . Astfel distribu ia oxigenului pe vertical şi pe orizontal
într-un lac depinde de mai mul i factori, termici, chimici, biologici etc.
În general, concentra ia maxim de oxigen se g seşte în orizonturile
superioare, de unde prin convec ie se r spândeşte în tot volumul lacului. Oxigenul
provenit în principal din atmosfer şi din procesele de fotosintez ale plantelor
acvatice atrage dup sine st rile de excedent sau deficit de oxigen, ceea ce reflect
rela ia strâns dintre ciclul oxigenului şi productivitatea biologic .
În acumularea Leşu concentra ia oxigenului are o evolu ie semnificativ ,
atât în plan vertical cât şi în cel orizontal. (Fig. 125).

Fig. 125. Valorile concentra iei de oxigen în profil longitudinal la Lacul Leşu

La intrarea emisarului principal, Râul Iad, valorile concentra iei de oxigen

sunt mari. Fenomenul este legic, deoarece regimul de curgere turbulent al râului
înlesneşte înc rcarea cu oxigen a apei care ajunge în lac. De-a lungul acumul rii se
observ o sc dere a valorilor oxigenului, pân aproximativ la jum tatea lacului.
Acest fapt se explic prin caracteristicile cuvetei lacului de acumulare, cu adâncimi
care cresc treptat c tre baraj, în jum tatea superioar existând o stopare accentuat
a turbulen ei, totodat ca urmare a formei cuvetei lacustre în zona de mijloc se
formeaz un areal de acalmie, ce genereaz stagnarea apelor. Aici, micul pârâu
Lupului nu poate influen a aceast tendin , deşi concentra ia oxigenului în el este
relativ mare (6 mg/l).

142
 În apropierea barajului efectul concentrat al mai multor emisari se
recunoaşte din nou prin creşterea semnificativ a concentra iei de oxigen, în special
la suprafa (de la 1,3 mg/l la 8,6 mg/l). Aici diferen ele dintre suprafa şi fund
sunt maxime, de 3 – 4,5 mg/l.
Satura ia în oxigen are tendin e de evolu ie asem n toare. Şi aici valorile
de suprafa sunt mai mari decât în adâncime. La suprafa a lacului valoarea foarte
mic de la verticala patru (la 2 km de baraj) ridic semne de întrebare, deşi tendin a
de sc dere este logic dac urm rim valorile concentra iei. Valorile afluen ilor sunt
apropiate de cele din zonele respective superioare ale lacului. În apropierea
barajului practic se reg sesc valorile mari de la cap tul amonte a lacului (peste 85
%). În adâncime concentra ia minim se reg seşte la verticala trei, la mijlocul
lungimii lacului, ca şi în cazul concentra iei de oxigen. Aici amplitudinea se
apropie doar de 40 %, pe când la suprafa este mult mai mare (Fig. 126).

Fig. 126. Valorile satura iei în oxigen în profil longitudinal la Lacul Leşu

În cazul lacului de acumulare Floroiu varia ia concentra iei de oxigen este

asem n toare celei de la Lacul Leşu (Fig. 127). La nivelele superiore ca urmare a
turbulen ei cauzate de valuri valorile sunt mai mari, totodat posibilitatea form rii
unor valuri mai semnificative din apropierea barajului explic valorile cele mai
mari din aceast zon . Caracteristic este şi creşterea valorilor la intrarea
afluen ilor principali, dar acestea se pot explica şi prin sc derea adâncimi lacului ce
ajut o convec ie vertical mai pronun at în aceste zone.
În adâncime formarea unor nivele cu concentra ii reduse de oxigen este
legic ca urmare a lipsei fotosintezei şi al turbulen elor care ar face posibil
oxigenarea acestor nivele.

143
 Fig. 127. Valorile concentra iei de oxigen în profil longitudinal la Lacul Floroiu
În cazul satura iei în oxigen din lacul Floroiu se prezint valori
asem n toare, la intrarea principalilor afluen i observându-se o creştere
semnificativ a valorii satura iei. Valorile afluen ilor se men in asem n toare
valorilor de suprafa a lacului de acumulare (Fig. 128), se observ totodat şi aici
formarea unor nivele cu valori sc zute ca urmare a adâncimi semnificative şi a
lipsei turbulen elor.

Fig. 128. Valorile satura iei în oxigen în profil longitudinal la Lacul Floroiu
Consumul biochimic de oxigen (CBO), exprimat prin indicatorul CBO5
indic în mod indirect înc rcarea cu substan e organice biodegradabile a apei, ea
depinzând de „cantitatea şi capacitatea de descompunere biochimică a
substan elor organice existente în apă, sub influen a consumului de oxigen” (Vigh,
M. T. 2008, p. 92).

144
 7,00
minima maxima media
6,00

5,00

mg O2/l
4,00

3,00

2,00

1,00

0,00
2006 2007 2006 2007 2006 2007

coada lac mijloc lac baraj

Fig. 129 Dinamica consumului biochimic de oxigen CBO5 al apei în profil longitudinal la
Lacul Floroiu (Direc ia Apelor Crişuri Oradea)

Urm rind dinamica indicatorului CBO5 în cazul Lacului Floroiu se observ

c mediile anuale r mân în ecartul categoriilor I de calitate al apei, doar maximele
anuale atingând uneori valori de calitate CMA II şi III (Fig 129). Spre deosebire de
acestea în cazul Lacului Leşu indicatorul CBO5 se men ine în categoria I de calitate
pe întregul interval de timp studiat (Fig 130).
4,5
4 minima maxima media
3,5
3
mg O2/l

2,5
2
1,5
1
0,5
0
2006 2007 2006 2007 2006 2007

coada lac mijloc lac baraj

Fig. 130. Dinamica consumului biochimic de oxigen CBO5 al apei în profil longitudinal la
Lacul Leşu (Direc ia Apelor Crişuri Oradea)

În ceea ce priveşte consumul chimic de oxigen, acesta exprim cantitatea

de substan e oxidabile din ap . Determinarea parametrului s-a realizat prin metoda
permanganat de potasiu (CCO-Mn), valorile medii astfel ob inute indicând ape de
calitatea I a lacurilor (Fig 131, 132)

145
 7,00
minima maxima media
6,00

5,00

mg O2/l
4,00

3,00

2,00

1,00

0,00
2006 2007 2006 2007 2006 2007

coada lac mijloc lac baraj

Fig. 131. Dinamica consumului chimic de oxigen CCO-Mn al apei în profil longitudinal la
Lacul Floroiu (Direc ia Apelor Crişuri Oradea)

În ceea ce priveşte maximele înregistrate în anii 2006-2007, acestea

dep şesc valorile admise de 2,5, dar valorile medii se încadreaz în intervalul
caracteristic al apei de categoria I.

3
minima maxima media
2,5

2
mg O2/l

1,5

0,5

0
2006 2007 2006 2007 2006 2007

coada lac mijloc lac baraj

Fig. 132. Dinamica consumului chimic de oxigen CCO-Mn al apei în profil longitudinal la
Lacul Leşu (Direc ia Apelor Crişuri Oradea)

7.2.2. Regimul nutrien ilor

Rolul limitativ al nutrien ilor în derularea procesului de eutrofizare apare
ca urmare a limit rii productivit ii primare a ecosistemelor acvatice. În cadrul
unor m sur tori privind eutrofizarea lacurilor de acumulare din cadrul bazinului

146
hidrografic al Crişul Repede (iunie 2006), s-au m surat valorile fosforului total (P)
şi azotului mineral (N) din lacurile studiate în trei profile, la coada lacului, la
mijloc şi la baraj.

Tabelul 18 Varia ia fosforului şi azotului la diferite adâncimi caracteristice în profil

longitudinal la Lacul Floroiu (după Direc ia Apelor Crişuri Oradea)

P total mg P/l N mineral total mg N/l

Suprafa 0.1 0.934
Baraj Zona fotic 0.02 0.916
Limita zonei fotice 0.03 0.950
Suprafa 0.06 0.893
Mijloc Zona fotic 0.02 0.907
Limita zonei fotice 0.01 0.889
Coad 0.02 0.855

Fosforul şi în cazul acesta este adus de c tre afluen ii ca urmare a

dezagreg rii rocilor eruptive totodat apare ca urmare a precipita iilor, azotul este
un component de baz al moleculelor proteice, fiind prezent fie ca azot organic
dizolvat fie ca azot elementar.
Din studiul tabelelor nr. 18 şi 19 se observ c valorile concentra iei
admise de azot mineral (10 mg/l) şi fosfor (0,1 mg/l) nu sunt dep şite în nici una
dintre profilele.

Tabelul 19 Varia ia fosforului şi azotului la diferite adâncimi caracteristice în profil

longitudinal la Lacul Leşu (după Direc ia Apelor Crişuri Oradea)

P total mg P/l N mineral total mg N/l

Suprafa 0.03 0.91
Baraj Zona fotic 0.02 0.86
Limita zonei fotice 0.02 0.88
Suprafa 0.02 0.82
Mijloc Zona fotic 0.02 0.83
Limita zonei fotice 0.02 0.93
Coad 0.06 0.88

Concomitent, valorile nutrien ilor se men in cu mult sub limita admis ,

explica ia reg sinduse în caracterul montan al afluen ilor, cu ape repezi, oxigenate
f r influen e antropice semnificative (Tabelul. 20).

147
 Tabelul 20 Valorile nutrien ilor (mg/l) (după Direc ia Apelor Crişuri Oradea)

Lacul Leşu Lacul Floroiu

Nutrien i
2007 medie an 31. Martie 2008 2007 medie an 1. Aprilie 2008
Amoniu (N-NH4) 0.025 0.028 0.014 0.006
Azoti i (N-N02) 0.005 0.004 0.005 0.006
Azota i (N-N03) 0.34 0.707 0.392 0.647
Azot total (N) 0.597 0.954 0.873 1.004
Ortofosfa i (P-
0.0061 0.0052 0.0052 0.006
P04)

7.2.3. Compozi ia ionic

În natur , energia solar este transformat în energia chimic a materiei
organice, sintetizate în procesul de fotosintez şi transferat componentelor
biologice. Totodat , are loc şi „procesul de introducere în circuit şi de reciclare, cu
rate diferite, a majorită ii cationilor şi anionilor care intră în compozi ia mediului
abiotic. Din acest punct de vedere, compozi ia ionică a mediului ac ionează ca un
important factor ecologic, ale cărui fluctua ii în spa iu şi timp condi ionează
distribu ia florei şi faunei şi deci structura biocenozelor naturale, precum şi
productivitatea biologică a acestora” (Burian, P. 2002, p. 193).
Astfel prezent m valorile principalilor anioni şi cationi care ating valori
mai semnificative, deşi nici acestea nu dep şesc limitele categoriei CMA de clasa I
(Tabelul 21). Singurul element care apare cu valori peste aceast limit este
manganul (limita este de 0,5 mg/l) în cazul Lacului Leşu în anul 2007. Luând în
calcul acest element, identific m ape din clasa calit ii a II-a, totuşi clasa de calitate
global r mânând la nivelul CMA I.

Tabelul 21. Compozi ia ionică (mg/l) (după Direc ia Apelor Crişuri Oradea)

Lacul Lesu Lacul Floroiu

Parametrul
2006 2007 2006 2007
Fier total (con.tot.) 0.06 0.09 0.03 0.11
Mangan total (con.tot 0.029 0.054 0.019 0.024
Cupru (con.tot.) - 0.004 - 0.004
Zinc (con.tot.) - 0.015 - 0.011
Crom total (con.tot.) - 0.000 - 0.000
Bicarbona i (HC03) 40 25 60.2 29.6
Sulfa i (S04) 5.2 6 4.4 6.2
Cloruri (CI) 2 1.6 2 1.5

148
 Din punct de vedere al substan elor prioritar periculoase toate sec iunile de
pe râuri sunt necorespunz toare, conform ord.161/2006, având dep şiri la cupru;
acest fapt se datoreaz fenomenului natural, produs prin antrenarea de c tre ap a
acestui element, ea fiind generalizat pe întreaga suprafa a bazinului. În ceea ce
priveşte lacurile valoarea acestui element r mâne în intervalul categoriei I.

7.3. Caracteristicile biologice ale apei lacurilor de

acumulare
Indicatorul cel mai important al st rii ecologice a unui lac de acumulare
este nivelul de eutrofizare. Eutrofizarea este un proces natural, evolutiv în timp, de
acumulare a elementelor nutritive într-un ecosistem acvatic (Burian, 2004).
Procesul poate fi accelerat de om prin deversarea în ecosistem a apelor
insuficient epurate. În stadiu avansat (lac eutrof sau hipereutrof) eutrofizarea
modific echilibrul ecologic al ecosistemului, generând grave probleme atât sub
aspect ecofiziologic cât şi din punct de vedere al folosin ei apei în scop socio-
economic. Datorit acestui fapt, supravegherea calit ii apei din lacurile de
acumulare se realizeaz unitar pentru toate acumul rile la care, conform regimului
de exploatare, poate interveni fenomenul de eutrofizare.
Tabelul 22. Indicatori biologici ai apei lacului de acumulare Leşu
(după Direc ia Apelor Crişuri Oradea, 2007)
Biomasa fitoplanctonului mg/l Clorofila “a” mg/l
Suprafa 0.700 0.47
Baraj Zona fotic 0.350 0.47
Limita zonei fotice 0.200 1.47
Suprafa 0.900 0.93
Mijloc Zona fotic 0.730 3.26
Limita zonei fotice 0.500 3.73
Coad 2.600 0.47

Spre deosebire de concentra iile maxime admise pentru apa potabil ,

pentru apele de suprafa nu sunt prev zute concentra ii pentru indicatorii
biologici, cu excep ia doz rii fitoplanctonului ca indicator de eutrofizare; astfel
singurele m sur tori organizate se refer la cantitatea de fitoplancton şi a clorofilei
„a” pentru studiul eutrofoz rii.
Din date concluzion m c lacul de acumulare Leşu se înscrie în stadiul
trofic ultraoligotrof în cea ce priveşte biomasa fitoplanctonului la majoritatea
sec iunilor, mai pu in la cod unde trece de limita de 2,5 mg/l. Este o desf şurare
legic a acestui element, dac lu m în calcul adâncimea apei, mai mic de la coada
lacului, fapt ce presupune bineîn eles şi dezvoltarea mai accentuat a biomasei ca
urmare a temperaturii şi oxigena iei.

149
 Tabelul 23 Indicatori biologici ai apei lacului de acumulare Floroiu
(după Direc ia Apelor Crişuri Oradea, 2007)
Biomasa fitoplanctonului mg/l Clorofila “a” mg/l
Suprafa 0.687 0.23
Baraj Zona fotic 0.420 1.40
Limita zonei fotice 0.224 1.63
Suprafa 0.974 1.40
Mijloc Zona fotic 0.500 3.26
Limita zonei fotice 0.350 5.59
Coad 2.119 1.40

În cea ce priveşte evolu ia parametrului clorofilei „a” legat în general de

caracteristicile de luminozitate se observ o varia ie mult mai pronun at , valorile
variind între ultraoligotrof şi stadiul mezotrof.
Parametrului clorofilei „a” este frecvent utilizat şi ca indicator al biomasei
algale. „Considerând că clorofila „a” reprezintă 1,5% din greutatea uscată a
materiei organice a algelor, estimarea biomasei se poate ob ine prin înmul irea
cantită ii de clorofilă „a” cu un factor egal cu 67” (Burian, P. 2002, p. 159).
În cazul lacului Floroiu putem urm rii o varia ie asem n toare referitor la
evolu ia biomasei, oligotrof doar la coada lacului în rest stadiul trofic fiind la
valorile nivelului ultraoligotrofic. Clorofila „a” variaz între valorile nivelului
ultraoligotrof şi mezotrof asemenea lacului Leşu.

7.4. Calitatea apei lacurilor de acumulare

Ca urmare a unei petrografii favorabile şi a unei excelente împ duririi al
versan ilor cu o eroziune redus şi transport solid redus apa lacurilor de acumulare
are un grad mic de mineralizare. Valorile parametrilor fizico-chimici pentru apa
lacurilor şi râurilor din zona studiat se înscrie în general în limitele admise pentru
categoria de I şi II de ap .
Categorii de calitate a apei râurilor de nivel II şi câteodat III apar în
bazinul superior al Crişului Repede mai ales în aval de localitatea Huedin ca
urmare a polu rii urbane şi industriale din cadrul oraşului, dar sunt diluate aval de
la confluen a acestuia cu Râul Dr gan şi Iada acestea având debite semnificative şi
ape din categoria de calitate I.
În cea ce priveşte lacurile de acumulare, Lacul Floroiu este într-un caz
fericit, afluen ii principali fiind feri i în momentul actual de zone locuite astfel
înscriindu-se în clasa de calitate global I în cea ce priveşte calitatea apei. Singurele
probleme apar în cazul varia iei indicelui fenolic (fenoli μg/l); astfel în anul 2006, se
observ dep şiri la acest parametru în cazul a dou profile din 3 (Fig. 133).
În cazul Lacului Leşu, apar unele probleme deoarece poluarea apei începe
deja aproape de izvor, de la Stâna de Vale, iar înainte de intrarea în lac, Râul Iada

150
trece şi prin satul de vacan în plin dezvoltare de la coada lacului. În cazul acesta
varia iei indicelui fenolic are dep şiri şi mai însemnate, men inându-se pe tot
parcursul lacului în clasa a II de calitate, ba chiar în cazul m sur torilor din 31
martie 2008 sau înregistrat valori de 8 μg/l cea ce înseamn c apele intr deja la
clasa III-a de calitate.
3

2.5

2
μg/l

1.5

0.5
Lacul Lesu Lacul Floroiu CMA I
0
coada lac mijloc lac baraj

Fig. 133 Varia ia parametrilor medii ai indicelui fenolic 2006

Totuşi, ambele lacuri se men in în cea ce priveşte calitatea igienico-

sanitar între lacurile cu clasa de calitate bun , doar la baraj ap rând la ambele
lacuri clase de calitatea II ca urmare a deşeurilor de lemn şi plastic (PET-uri mai
ales) aduse din amonte (Fig. 134).

Fig. 134. Deşeuri la baza Barajului Leşu

151
 Cunoaşterea st rii calit ii apei din lacuri este momentan insuficient ,
impunându-se extinderea cantitativ şi calitativ a monitoringului şi aprofundarea
studiilor. Prevenirea şi combaterea polu rii lacurilor necesit cooperarea larg între
diversele institu ii şi autorit i publice cu atribu ii în domeniu, precum şi
informarea şi implicarea cet enilor, mass-mediei şi organiza iilor
neguvernamentale. Este nevoie de o sistematic ac iune educativ şi legislativ , de
combatere a polu rilor existente şi de prevenire a apari iei de noi surse de
impurificare. Deşi utilizarea direct ca şi surse de ap potabil în cazul acestor
lacuri nu este implementat în prezent, necesarul continuu crescând al acestei
resurse recomand ocrotirea ei.

152
 8. PARTICULARIT ILE PROCESELOR
DE COLMATARE A LACURILOR DE ACUMULARE
DIN BAZINUL SUPERIOR AL CRIŞULUI REPEDE

Precipita iile, scurgerea areal , topirea z pezilor şi puterea eroziv a

râurilor reprezint o baz continu de sedimente care sunt transportate hidraulic de
râuri. Toate lacurile de acumulare sunt expuse unui anumit volum de colmatare cu
aceste sedimente. Acest fapt se datoreaz simplei legi fizice potrivit c reia sc derea
vitezei de curgere al apei conduce la sc derea puteri de transport a acesteia. În
momentul în care curentul de ap ajunge în lac, se produce o reducere a vitezei în
urma c reia are loc depunerea debitului solid.
Ritmul şi intensitatea aluvion rii lacurilor de acumulare sunt determinate,
în general, de mai mul i factori între care intensitatea şi amploarea proceselor de
eroziune şi transport de sedimente, tr s turile fizico-geografice ale bazinului de
recep ie, coeficientul de acumulare, modul de exploatare a terenului pe suprafa a
bazinului, procesul de abraziune a malurilor, concep ia de proiectare a acumul rii,
regimul de exploatare a acesteia etc.
Colmatarea lacurilor este un proces natural extrem de complex, care începe
din momentul apari iei lacului, prin strângerea apei într-un bazin natural şi ine
pân în momentul în care colmatarea umple bazinul lacului.
Din aceste cauze este de în eles de ce prognoza, calculul şi prevenirea
fenomenelor legate de colmatarea lacurilor de acumulare sunt atât de importante.

8.1. Evolu ia fenomenului de colmatare

Modificarea caracteristicilor curgerii în zona lacurilor de acumulare
influen eaz bineîn eles şi transportul materialelor solide pe sectoarele respective
ale cursurilor de ap . Cea mai mare parte a debitului solid târât se depune la coada
lacului, formând cu timpul un banc de aluviuni care avanseaz treptat spre baraj.
În general, procesele de aluvionare legate de lacurile de acumulare se

 Procese de agradare, ridicarea fundului albiei, provocat de

împart în dou categorii (Chiriac V., Filotti A., Teodorescu I., 1976):

 Procese de degradare sau de coborâre a fundului albiei, provocat de

sedimentarea aluviunilor aduse de cursul de ap ;

erodarea acestuia.
La rândul lor procesele de agradare se pot separa în dou componente
principale:

153
  colmatarea lacurilor de acumulare, având ca urm ri reducerea

 colmatarea albiei, urmate de ridicare a nivelului apei.

volumului acestora;

Aceste componente nu pot fi separate, totuşi, în multe cazuri, una dintre ele
este precump nitoare, ceea ce permite simplificarea studiului şi reducerea
întregului proces numai la componenta precump nitoare.
Depunerea debitului solid în suspensie, este determinat de modul în care
are loc curgerea prin lac şi anume:
 curgerea sub forma unor curen i de densitate;
 curgere prin amestecul total al afluxurilor cu volumul de ap din lac.
În timpul proceselor de colmatare se produce o sortare a aluviunilor (Fig.
135.): cele grosiere se depun la coada lacului, iar cele mai fine în apropierea
barajului sau sunt antenate de curentul de ap evacuat.

Aflux înc rcat cu substan e solide în

Reziduuri plutitoare
suspensie

Ap relativ limpede

Depuneri ale debitului solid

târât sub form de delt la
coada lacului

Curent de densitate înc rcat cu particule

solide în suspensie
Aluviuni fine

Fig. 135 Zonarea şi tipurile de depuneri în lacuri (Pandi G., Horvath Cs., 2005)

În cazul lacurilor adânci, când exist un aport important de debite solide în

suspensie cu diametrul particulelor relativ mici, debitele afluente nu se amestec cu
apa din lac, ci se scurg pe fundul lacului în forma unor curen i de densitate. Viteza
acestor curen i va fi mai mare decât viteza straturilor învecinate, astfel c
depunerile vor fi reduse pe parcursul lacului.
Când adâncimea este mic şi aportul de debit solid în suspensie cu
diametrul particulelor relativ mare este redus, debitele afluente se amestec cu
apele lacului şi curgerea lor spre baraj are loc pe partea cea mai mare a sec iuni
transversale a lacului. Astfel, în func ie de m rimea lor hidraulic şi de cota la care
154
se g sesc în momentul începerii colmat rii, aluviunile în suspensie se vor depune
pe toat distan a dintre coada lacului şi baraj.
Procesul de colmatare este determinat de un num r relativ mare de factori
primari, în general cunoscu i calitativ, pentru care exist şi modele de prognoz . Cu
condi ia ob inerii unor date de baz strict necesare şi suficiente, prognoza
fenomenului devine posibil uneori cu rezultate destul de bune.
În condi iile de mediu specifice râurilor interne din România, se pot face

 Provenien a materialului solid antrenat de ap (debit solid) este în mare

unele observa ii generale:

parte datorat antren rii materialului fin din bazinul versant, favorizat de
alunec ri de teren, pr buşiri şi eroziuni toren iale. Aprecieri bazate pe
m sur tori arat c la ape mari ordinare (maxime anuale), 68% din
materialul aluvionar provine din bazinul versant şi numai 32% provine

 Cea mai mare parte a transportului aluvionar se produce la ape mari, de

din transla ia particulelor din patul albiei;

regul în prima parte a viiturii, la debite ce dep şesc valoarea debitului

maxim cu probabilitatea anual de dep şire de 10%. Lipsa unor ape mari
extraordinare pe perioade lungi d impresia unei situa ii sta ionare
convenabile; apari ia acestora îns modific rapid şi determinant situa ia;
 Forma în plan a lacurilor influen eaz sensibil tendin ele de colmatare;
zonele de ap moart sunt supuse unei colmat ri rapide şi ireversibile;
 În cazul lacurilor de acumulare în cascad s-a ar tat faptul c în perioada
de început a exploat rii, ritmul de colmatare a lacului din amonte este
net superior; dar dup atingerea unui grad de colmatare precum şi în
cazul apari iei unor ape mari extraordinare, procesul se extinde rapid spre
aval, adesea cu sp l ri ale depunerilor din lacul amonte şi redepunerea
lor în lacurile din aval.
În cea ce priveşte impactul colmat ri asupra lacurilor de acumulare putem
cuantifica mai multe caracteristici referitoare la:
1. volume depozitate: prin acestea se poate m sura via a în sine a
acumul rii, într-un anumit moment toate lacurile de acumulare se
colmateaz total;
2. locul depozitelor, chiar dac depozitele în total nu ating valori
foarte mari, deoarece zonele de agrement şi de turism sunt de cele
mai multe ori legate de estuarele afluen ilor şi deltele acestora
controlul depozitelor în aceste zone este indicat;
3. turbiditatea apei, se schimb sim itor de la apari ia lacului,
împreun cu alte caracteristici ale apei, culoare, transparen ,
activitate şi caracteristici bentonice etc;
4. curgerile în forma unor curen i de densitate c tre baraj;
5. eroziunea şi coroziunea malurilor;
6. efecte în albia din aval.

155
 Luând în calcul procesele de sedimentare, colmatarea într-un lac de


acumulare parcurge urm toarele trepte:
depunerea ini ial a sedimentelor de fund, mai ales la coada lacului, dar


depozitele fine pot ajunge pân la baraj;
depunerile de fund continu , ap rând la coada lacului primele forme de


conuri de dejec ie deltaice;
aluviunile de fund se depun în continuare pân când într-un moment dat


ating barajul;
dup atingerea barajului fenomenul de aluvionare progreseaz rapid, apoi


în lac se formeaz o nou albie a râului;
faza final când teoretic albia râului îşi recâştig forma ini ial .
Deşi se cunosc destul de bine mecanismele de baz ale fenomenului, o
solu ie analitic complet nu a fost înc realizat decât pentru cele mai elementare
p r i ale acestuia.
Complexitatea mişc rii de curgere şi interac iunea acestuia cu albia, care la
rândul lor sunt inter schimb toare, au îngreunat dezvoltarea unor formule cu
rezolvare finit , pentru ecua iile de baz care descriu mecanica amestecului
fluidelor şi cel al fluidelor cu solidele. Ca urmare s-au dezvoltat tehnici alternative
indirecte, pentru cuantificarea şi prevederea acestui fenomen.

8.2. Determinarea cantitativ şi prognoza colmat rii

Exist mai multe metode în cea ce priveşte calculul colmat rii, toate au ca
scop stabilirea unor prognoze privind colmatarea lacului.
Se deosebesc patru metodele de prognoz :


metode globale sau aproximative;
metode semiempirice;
 metode analitice;
 metode bazate pe modele matematice.
Metodele de prognoz global se bazeaz în general pe gradul de re inere
al aluviunilor în cuveta lacului de acumulare (Reservoir Sediment Trap Efficiency).
Se deosebesc dou tipuri în func ie de existen a sau lipsa datelor m surate.
S-au încercat mai multe corela ii luând în calcul principalele componente
ale lacurilor care afecteaz direct sau indirect procesul de colmatare. Astfel
amintim, ra ia dintre volumul lacului şi volumul mediu anual al scurgeri, forma şi
caracteristicile cuvetei lacustre etc.
Deoarece în multe cazuri nu exist date m surate asupra debitelor solide
este nevoie de estimarea acestora prin metode empirice (USLE, RUSLE, MUSLE)
sau fizico-matematice. Evolu ia tehnici de calcul a generat o mul ime de programe
care încearc s estimeze valorile erodabilit ii utilizând metodele deja existente.
Men ion m formula Brune pentru estimarea gradului de re inere a
aluviunilor în cadrul lacurilor de acumulare (RUNE, G. M., 1953):

156
 TE  1 
0.05
VIII.1.

1
2

unde TE –eficien a de re inere a sedimentelor a lacului de acumulare

V  km3 
  
Q  km3 / an 
VIII.2.

V-volumul lacului, Q-volumul de ap afluent într-un an

Formula a fost modificat ca s poat fi utilizat şi pentru lacurile de
acumulare mai mici de (V<50 km3 ) astfel:

 
 
TE  100 1 
V 
1
 1  0.0021 
VIII.3.

 A
unde α- coeficientul legat de forma bazinului (între 0,046-1, media utilizat
fiind 0,1),
V- volumul lacului (m3)
A- suprafa a bazinului de recep ie al lacului (m2).
Calculând gradului de re inere al sedimentelor pentru lacurile din bazinul
superior al Crişului Repede valorile reprezint foarte bine realit ile din teren. Astfel,
în cazul Lacului Leşu, valoare acestuia este de 3,8 %, iar în cazul Lacului Floroiu de
doar 0,04 %, acestea exprimând procentul aluviunilor care trec de baraj, concluzion m
c aproape întregul volum de sedimente este re inut în lacurile de acumulare.
Prognozele semiempirice şi analitice folosesc analiza sistematic a
colmat rii lacurilor existente pentru extinderea valorilor acestora la prognoza
colmat rii lacurilor în situa ii similare, iar prognozele bazate pe modele matematice
doresc cuantificarea matematic a proceselor care formeaz colmatarea.
Cum se poate urm rii în cadrul subcapitolului 2.4 erodabilitatea bazinelor
de recep ie a lacurilor de acumulare, din cadrul Amenaj rii Dr gan –Iad se
caracterizeaz prin valori minime sub 0,5 t/ha/an (Fig. 136).
Principalele metode folosite la determinarea cantitativ a colmat rii,
constau în calculul volumului de aluviuni depus în lac, prin prelucrarea diferitelor
tipuri de m sur tori efectuate.
M sur torile cantitative asupra volumului de sedimente depuse în lac sunt
de mai multe feluri (Giurma, 1997):
 ridic ri clasice topo-geodezice, din cercet ri reiese c sunt cele
mai exacte, dar necesit golirea lacului în momentul efectu ri m sur torilor, din
aceast cauz se foloseşte mai ales la lacuri mici unde aceasta este posibil , sau în
cazul lacurilor unde din diferite motive ele se golesc;

157
 <0,5 t/ha/an
4%
1 t/ha/an

2% 1,5 t/ha/an
1%
2 t/ha/an
88% 1%
1%
2,5 t/ha/an
3%

3 t/ha/an

3,1< t/ha/an

Fig. 136. Erodabilitatea în cadrul bazinului hidrografic al Râului Drăgan

 ridic ri batimetrice, în cazul acesta este nevoie doar de

cunoaşterea nivelului lacului în momentul efectu ri m sur torilor, din cauza
condi iilor destul de grele de lucru şi a tas ri sedimentelor umede exactitatea este
mai sc zut decât în cazul anterior;
 ridic ri batimetrice prin sisteme de detectare şi înregistrare a
adâncimilor şi topografiei submerse, mai ales sondaje prin ecosonde, cu rezultate
bune dar cu aparatur costisitoare şi necesit personal calificat;
 metode fotogrammetrice, şi în cazul acesta este nevoie de golirea
lacului sau cel pu in a zonelor afectate de colmatare, totodat este nevoie de
m sur tori anterioare realiz rii lacului pentru o exactitate concludent .
Cercetarea colmat rii lacurilor de acumulare are ca obiectiv, g sirea unor
metode de prognoz a efectelor, necesare în proiectare şi stabilirea m surilor de
atenuare a fenomenului, toate acestea în vederea m ririi duratei de func ionare la
parametrii proiecta i.

8.2.1. Calculul colmat rii Lacului Leşu

În cazul Lacului Leşu s-au efectuat mai multe goliri totale ale lacului, iar
cum am mai precizat, exist o batimetrie exact f cut prin ridic ri topo-geodezice
în anul 1994 de ANAR, Direc ia Apelor Crişuri (Fig. 127).
M sur torile proprii s-au efectuat în cursul anilor 2005 şi 2006 folosind
b rci pneumatice cu vâsle, un GPS Magellan Explorist 600 şi o sond de adâncime.


În efectuarea ridic rilor batimetrice au ap rut o serie de dificult i legate de:
inaccesibilitatea zonei în primul rând, drumurile rele de acces, dar
şi malurile extrem de abrupte ale lacurilor, f când câteodat imposibil continuarea


ridic rii topografice pe uscat;
fenomenelor meteorologice neprielnice, (precipita i abundente,
vânt puternic, z pad ), care f ceau destul de anevoioas munca;

158
 Luând în calcul prognoza din anul 1986 (Petru Ş, 1986) colmatarea lacului
de acumulare Leşu are ritmul în jurul valorii de 0,060 %, ceea ce ar însemna în 35
de ani o valoare în jurul 2,0-2,1 %, deci foarte pu in luând în calcul volumul
proiectat de 28,3 mil. m3 ap ai lacului.
Principalul factor care influen eaz direct fenomenul de colmatare este
debitul de aluviuni în suspensie adus de afluen ii lacului. Valorile acestuia se
m soar în amonte de lac la Sta ia Hidrometric Leşu Amonte.
Debitul solid în suspensie este în strâns leg tur cu volumul de precipita i
şi cu debitele lichide. În cazul Lacului Leşu se observ chiar o leg tur liniar în
cea ce priveşte debitele lichide şi debitele solide în suspensie (Fig. 137).
În literatura de specialitate se specific c la debitele ce dep şesc valoarea
debitului maxim cu probabilitatea anual de dep şire de 10% se constat
majoritatea mişc rii sedimentelor.
6.000
y = 8.1397x + 0.4998
R2 = 0.8593
5.000

4.000
Q (m /s)
3

3.000

2.000

1.000

0.000
0.000 0.100 0.200 0.300 0.400 0.500 0.600 0.700
R (kg/s)

Fig. 137. Legătura între debitul multianual mediu de aluviuni în suspensie şi debitul
multianual mediu lichid la sta ia hidrologică Leşu Amonte (1978-2001)

Acest fapt este extrem de important, deoarece, deşi un lac la un anumit

moment dat pare a fi lipsit de colmatare, schimb rile pot fi spectaculoase.
Ridicarea batimetric în cazul Lacului Leşu s-a efectuat din barca
pneumatic folosind pentru sondarea adâncimilor o greutate fixat pe o rulet de
m surat. În acest fel s-au luat puncte mai ales în zonele unde colmatarea putea fi
mai pronun at , cum ar fii în zonele de v rsare a afluen ilor şi la coada lacului. Cu
ajutorul GPS-ului s-au putut marca coordonatele punctelor de m surare.
Dup prelucrarea datelor şi înl turarea punctelor eronate s-a putut trasa
noua hart batimetric a cuvetei Lacului Leşu (Fig. 139), iar cu ajutor grupului de
programe ESRI s-a ref cut în format digital bazinul lacului din 1994 urm rind
harta existent (Fig. 140).

159
 În ambele cazuri s-a folosit extensia „Topo to raster” a programului
ArcMap-ArcInfo pentru generarea modelului digital de eleva ie a cuvetelor şi cu
ajutorul extensiei 3d Analyst „Area and Volume” s-au calculat principalele
schimb ri din cadrul acestora. Cu ajutorul extensiei 3d Analyst „Cut/Fill” s-au
suprapus cele dou batimetrii pentru a scoate în eviden suprafe ele afectate de
schimb rii în volum (Fig. 138). Urm rind harta se observ c aproape întreaga
suprafa a cuvetei lacustre este afectat de acestea, dar din diferen ierea volumelor
totale reiese c schimb rile sunt mici.
Din valoarea medie multianual a debitului de aluviuni în suspensie (0,204
kg/s) reiese c valoarea anual a acestuia abia ajunge la 6435,7 tone/an, înscriindu-
se în valorile erodabilit ii prognozate, valoarea debitului mediu specific de
aluviuni în suspensie fiind 1,19 t/ha/an.

Fig. 138. Zonele afectate de scăderi de volum în Lacul Leşu

(extensia ArcMap\SurfaceAnalysis)

160
 Fig. 139. Harta batimetrică a
Lacului Leşu (2006)

Fig. 140. Harta batimetrică a

Lacului Leşu (1994, Direc ia
Ape Criş)

161
 
Din calcule reiese c valoarea colmat rii nu este una semnificativ , astfel:
rata de colmatare medie anual a lacului este de 89593,53 m3 /an cea
ce reiese din diferen a dintre cele dou ridic ri ale lacului de acumulare
1164715,86 m3, diferen a de volum între cele dou împ r it la cei 13 ani scurşi


între ridic rile lacului de acumulare;
durata de colmatare (Ta)

Ta    316ani 
W 28300000
VIII.4.
Wr 89593.53
unde, W - volumul ini ial al lacului de acumulare
Wr - volumul de aluviuni colmatate în lacul de acumulare în cursul unui
an
Deşi calculele sunt empirice, trebuie recunoscut faptul c prognozele
referitoare la colmatarea lacului se adeveresc, dac trendul colmat rii se men ine la
valorile acestea.
În cea ce priveşte batimetriile astfel rezultate, trebuie recunoscut faptul c
acest tip de calcul poate avea unele erori, dar deoarece acesta a fost f cut
diferen iat cu valorile a doi ani, iar valorile sunt asem n toare, putem concluziona
c rezultatele sunt valabile.

8.2.2. Calculul colmat rii Lacului Floroiu

Func ia primar a lacului de acumulare Floroiu este hidroenergetic şi este
în supravegherea S.C. Hidroelectrica S.A. Deoarece prognozele ar tau c lacul se
înscrie între cele cu ritm lent de colmatare (Şerban P. 1985 - durata colmat rii a 50
% din volum 1850 ani ) şi fiind unul din lacurile de acumulare relativ noi (doar 24
de ani de la punerea în func iune) nu s-au efectuat m sur tori batimetrice.
Pentru urm rirea posibilelor schimb ri în cuveta lacustr am folosit
planurile de situa ie la scara de 1:5.000 folosite pentru realizarea curbelor
caracteristice ini iale ale lacului de acumulare.
Metodologia de lucru a fost asem n toare cu cea de la Lacul Leşu cu mici
diferen e în aparatele de m sur folosite. Astfel, în loc de barc cu vâsle s-a folosit
barc cu motor, absolut necesar ca urmare a suprafe ei uriaşe a lacului şi în loc de
m sur torile punctuale cu greutate şi rulet s-a folosit aparatul acustic Depthmate.
O problem în leg tur cu posibilit ile de prognoz a colmat rii lacului
este lipsa datelor asupra debitului solid purtat de principalii afluen i. Singura
posibilitate de evaluare a valorilor este prin calculul erodabilit ii bazinului
hidrografic aferent.
Din calculele efectuate cu metoda RUSLE, media erodabilit ii este de
0,105 t/ha/an, valoare care este în concordan cu prognozele de peste 1000 de ani
privind durata colmat rii.

162
 Fig. 141. Harta batimetrică a Lacului Floroiu

M sur torile batimetrice s-au efectuat în vara anului 2007 realizând astfel
harta batimetric a lacului (Fig. 141). Metodele de m surare au valoarea lor de
eroare (ca urmare a vântului, trecerea sunetului prin sedimente, eroarea GPS etc.)
totodat metodologia de lucru în cadrul programelor de SIG aduce şi ea o marj de
eroare ca urmare a triangula iei tridimensionale.
Deoarece valoarea colmat rii în cazul Lacului Floroiu este extrem de mic
şi batimetria original are o scar de 1:5.000 nu am reuşit s calcul m diferen e
însemnate. În cea ce priveşte volumul lacului de acumulare, singurele efecte
constatate sunt sc derile de suprafa , dar şi acestea doar la nivelele superioare care
se explic prin existen a forma iunilor incipiente deltaice de la intrarea afluen ilor
principali.
Calculând rata de colmatare medie anual a lacului, aceasta este de doar
65.875 m3/an cea ce reiese din diferen a dintre cele dou batimetrii realizate
1.581.000 m3 împ r it la cei 24 ani de existen , totodat durata de colmatare (Ta)
este de 1652 de ani.

163
 8.3. Modificarea curbelor caracteristice
Dependen a func ional a nivelului şi volumului lacului de acumulare de
cota acestuia face posibil modelarea matematic şi cuantificarea schimb rilor
intervenite în cuveta lacustr . Prin realizarea în SIG a cuvetelor lacustre, curbele
caracteristice se extrag din modelul digital de eleva ie prin extragerea suprafe elor
la diferite cote şi calculul volumului prin cunoaşterea ecartului folosit.
Deşi este posibil extragerea automat a volumelor la diferite cote, am ales
aceast metod tradi ional pentru ca s fie posibil compara ia rezultatelor cu
curbele existente la ambele lacuri.
Ca urmare a ecartului foarte larg de reprezentare la Lacul Floroiu şi
diferen ei mici a valorilor nu sesiz m diferen ierile pe parcursul celor dou curbe
volumetrice (Fig. 142).
880
860
840
Cota (m dM)

820
800
780
760 Volum iniţial
740 Volum 2007
720
0 20 40 60 80 100 120 140
V (mil. m3)

Fig 142. Cheia volumetrică a Lacului Floroiu

În cazul curbei suprafe elor diferen a este mai pronun at , mai ales la
cotele apropiate de nivelul normal de reten ie (Fig.143). Schimb rile acestea se pot
explica prin rearanjarea sedimentelor din partea superioar a cuvetei spre
adâncimile mai mari, fapt care ar explica şi lipsa schimb rii în volumul total al
lacului. Bineîn eles trebuie amintit şi fenomenul form rii micilor delte de la cozile
lacului, care deşi incipiente sigur au influen at sc derea de suprafa a lacului.
În ceea ce priveşte schimbarea celorlalte caracteristici morfometrice
diferen ele apar la adâncimea maxim , care a sc zut de la 107 m la 98 m, şi
bineîn eles suprafa a luciului de ap la NNR care a sc zut de la 290 ha, la 275 ha.
Volumul foarte mare de ap şi caracteristicile cuvetei lacului de acumulare
ajut la men inerea caracteristicilor ini iale în cea ce priveşte curbele caracteristice.
La Lacului Leşu, deoarece volumul de ap şi adâncimile maxime sunt mult
mai mici, se pot observa mai bine modific rile curbelor caracteristice. Referitor la
cheia volumetric , se observ o sc dere a volumului pân la cota 555, de unde
volumul r mâne acelaşi cu cel din anul 1994 (Fig. 144).

164
 860

840

820

Cota (m dM)
800

780

760
Suprafaţa iniţială
740 Suprafaţa 2007
720
0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000 3000000
A (m2)

Fig 143. Cheia suprafe elor la Lacului Floroiu

575

570

565

560
Cota (m dM)

555

550

545

540

535 2006 1994

530
0 5 10 15 20 25
3
V (mil. m )

Fig 144. Cheia volumetrică a Lacului Leşu

590

580

570

560
Cota (mdM)

550

540

530

520 2006 1994

510
0 200000 400000 600000 800000 1000000 1200000 1400000 1600000
A (m 2)

Fig 145. Cheia suprafe elor la Lacului Leşu

165
 Observ m totodat varia ia mult mai pronun at a curbei suprafe elor
inundate, legic de altfel ca urmare a modului de structurare al curbei, dar şi ca
urmare al unor procese din cuveta lacustr (Fig. 145). Se observ şi în acest caz
sc derea suprafe elor în apropiere de NNR, sigur ca urmare a conului de dejec ie de
la coada lacului, dar totodat apar schimb ri în profunzimea acestuia, efecte ale
reorganiz ri materialului din cuveta lacustr şi bineîn eles a colmat ri existente.
Dintre celelalte caracteristici morfometrice amintim sc derea adâncimii
maxime de la 54 m la 50 m şi a suprafe ei de la 120 ha la 108 ha.

8.4. Consecin ele colmat rii

Principalul efect negativ al colmat ri lacurilor de acumulare îl constituie
pierderea capacit ii de acumulare, care afecteaz automat cerin ele de ap , efectul
de atenuare şi bineîn eles posibilitatea ap r rii împotriva inunda iilor. În afar de
acesta, colmatarea are o serie de efecte negative (cantitative, calitative şi ecologice)
care trebuie luate în calcul înc din momentul proiect rii unui lac (Giurma, 1997) .
Amintim dintre acestea blocarea intrării prizelor sau golirilor urmare
direct a aluvion rii prin depunerea materialelor în aproprierea barajelor. Pentru
repunerea în func iune a instala iilor sunt necesare cheltuieli mari şi lucr ri grele de
deblocare. Împotmolirea vanelor trebuie tratat cu mare seriozitate deoarece în
cazul unor viituri poate duce chiar la cedarea barajelor.
Supraînăl area nivelurilor în amonte de lac, de cele mai multe ori chiar la
coada lacului ca urmare a remuului suplimentar ce apare ca urmare a depunerilor.
Dup un anumit nivel supraîn l area se transmite şi apelor subterane declanşând
procese de înml ştinire şi salinizare a teritoriului. Forma incipient a acestui
fenomen se recunoaşte la coada Lacului Leşu, deşi aici fenomenul este ajutat şi de
inerea nivelului de reten ie mult timp sub cel normal.
Pe lacurile navigabile în zona deltelor şi golfurilor îngreunarea naviga iei
şi formarea zăpoarelor apar in tot consecin elor colmat rii lacurilor de acumulare
(Teodorescu şi colab., 1976).
Deformarea albiilor în aval de amenajări este de asemenea un efect al
colmat rii, ca urmare a vitezei mari al curentului de ap limpede patul albiei
coboar pe un prim sector ca mai apoi s se ridice ca urmare a imposibilit ii de
transport al apei, fie suprasaturat de aluviunile din aval, fie a deficitului de debit
re inut în lac. În cazul amenaj rii Dr gan-Iad, efectele acestea se pot urm ri mai
ales în cazul lacului de reten ie de la Bulz, ajutat bineîn eles şi de caracteristicile
cuvetei (vale larg cu adâncimi mici) şi procesul de utilizare (folosit pentru
redistribuirea debitelor uzinate).
Prezen a substan elor solide în apa lacurilor ca urmare a colmat rii, poate
conduce la creşterea mineraliz rii şi astfel la alterarea calită ii apei, totodat poate
duce la abrazia şi erodarea utilajelor hidroelectrice (turbine).

166
 Sedimentele produse prin erodarea malurilor şi sub sp larea acestora pot
genera schimb ri rapide în cea ce priveşte colmatarea lacului.
Depunerile uscate de la coada lacului, în urma sc derii nivelului, pot
deveni o sursă importantă de praf, extrem de nepl cut, mai ales c de cele mai
multe ori zonele acestea sunt vizitate de turişti. Fenomenul ia propor ii
considerabile în cazul Lacului Leşu ca urmare a retragerii apelor mai mult timp, pe
mai bine de 1 km de la malurile de la NNR, astfel l sând loc eroziuni eoliene.

8.5. Combaterea colmat rii lacurilor de acumulare

Simpla recunoaştere şi constatare a procesului de colmatare reprezint o
atitudine pasiv . Cum se întâmpl în toate cazurile când se doreşte folosirea unor
resurse naturale, este nevoie ca procesul s fie controlat f când posibil interven ia
activ asupra acestuia.
Interven ia aceasta nu este una simpl deoarece caracteristicile
fenomenului deja prezentate sunt extrem de complexe, totodat din momentul
form ri lacului de acumulare colmatarea apare inevitabil.
Putem deosebi dou categorii principale în cea ce priveşte m surile de
combatere a colmat rii, astfel, cele preventive şi cele curative (Giurma, 1997), din
practic reiese c cele preventive au un efect mult mai bun, totodat este
recomandat s lupt m împotriva cauzelor şi doar apoi a efectelor.
M surile preventive au în vedere cauzele procesului de colmatare putând fi
separate astfel, în trei mari categorii, dup zonele procesului de mişcare a
aluviunilor:
1. combaterea eroziunii solului pentru reducerea debitelor solide şi
totodat atenuarea debitelor maxime lichide, scopul principal fiind
reducerea eroziuni solului pe întregul bazin. Deşi constituie solu ia cea
mai bun dezavantajul este c pentru eficien a acestora trebuie s treac
un anumit timp, din aceast cauz se recomand aplicarea acestora cu 5-
6 ani înainte de executarea amenaj rilor. Amintim în acest sens m suri
posibile: împ durirea şi fixarea terenurilor în bazinul hidrografic din
amonte, regularizarea toren ilor, stabilizarea alunec rilor de teren etc.;
2. prevenirea erod rii albiilor prin consolidarea şi regularizarea acestora;
3. asigurarea unui volum corespunz tor pentru depunerea aluviunilor, fie
la coada lacului fie prin realizarea unor reten ii separate în amonte, tot
aici putem aminti posibilitatea de tranzitare a aluviunilor prin lac ca
urmare a unei exploat ri corespunz toare care asigur vitezele necesare
tranzit rii materialelor, sau realizarea unor deriva ii de ape mari care
capteaz viiturile în amonte de acumul ri şi le conduce în avalul
acestora (Teodorescu, 1976).
M surile curative sunt, în general, extrem de costisitoare dep şind de
multe ori costul unei noi amenaj ri. Amintim dintre acestea în principal metodele

167
de îndep rtare a sedimentelor prin diferite mijloace (mecanice, hidromecanice,
sp l ri hidraulice). Metodele mecanice şi hidromecanice se pot implementa doar în
cazul lacurilor mici şi mijloci, ca urmare a costurilor enorme ale acestora. Totodat
sp l rile hidraulice trebuie s aib în vedere mai mul i factori, eficacitatea acestora
fiind mult influen at de calitatea şi vârsta sedimentelor, totodat de viteza maxim
posibil de sp lare.
Tot în cadrul m surilor curative, trebuie amintit posibilitatea refacerii
volumului lacustru ca urmare a supraîn l rii barajului.
Valorile mici ale colmat rii lacurilor de acumulare din cadrul amenaj rii


Dr gan-Iad se explic prin:
caracteristicile geologice ale bazinului, cu un substrat lipsit de roci
sedimentare şi extrem de rezistent la erodare;
 gradul mare, aproape compact de împ durire (bazinul Secuieu 60,0


%, Dr gan 75,6 % iar Iada 78,2 % după CORINE 2000);
sistemul de combatere al colmat rii din bazinul lacurilor de acumulare.

Fig 146. Sistem de baraje pentru re inerea sedimentelor R. Ciungi - Lacul Leşu

Deşi efectele în momentul actual nu sunt semnificative, nu trebuie s uit m

c lacurile studiate sunt relativ „tinere”, iar sistemul a fost gândit în aşa fel încât în
prima perioad , cea mai activ în cea ce priveşte colmatarea, bazinul s fie ap rat
împotriva procesului erozional şi sedimentar (Fig. 146, 147, 148 ). Colmatarea
lacurilor se leag mai ales de debitele extraordinare, care pot ap rea oricând
favorizând dezvoltarea fenomenului. Acest fapt este de actualitate, mai ales c în
ultimi ani s-a început exploatarea forestier din zon , iar zona de buffer a lacului
nu este respectat .

168
 Fig. 147. Prag pe râul Leşu

Fig. 148. Consolidarea malurilor Râul Iada la 2 km amonte

de lacul de acumulare Leşu

169
9. RISCURILE INDUSE DE LACURILE DE ACUMULARE

Omul a devenit o for dominant şi necontestat a acestei lumi printr-un

proces de evolu ie şi selec ie natural de milioane de ani, dar ca specie r mâne
fundamental dependent de mediul natural. Via a este un proces care s-a dezvoltat
pe seama propriet ilor chimice şi fizice ale solu iilor proteice coloidale, ale c ror
suport este apa lichid la o temperatur convenabil . Oamenii din cele mai vechi
timpuri au ales s -şi desf şoare via a în imediata apropiere a apelor, lacurilor.
Necesitatea vital a apei a îndrumat omul s -şi aleag spa iul vital în apropierea
acesteia, asumându-şi totodat riscul pe care aceasta îl reprezint . Apa pe lâng
faptul c a fost leag nul vie ii din începuturi, tot ea a cauzat în multe cazuri
dezastre şi catastrofe (Ionescu, 2001).
Lacurile de acumulare sunt acele construc ii din cadrul amenaj rilor
hidrotehnice care regularizeaz debitele, ridic nivelul apelor în scopul deriv rii lor
într-o aduc iune sau al acumul rii în vederea satisfacerii necesarului de ap pentru
diverse folosin e, organizeaz ap rarea împotriva inunda iilor, îmbun t esc
calitatea apelor etc. De cele mai multe ori prin natura lor construc iile hidrotehnice
proiectate pentru o anumit func ie, primesc şi altele în timp.
Tipologia barajelor este foarte variat şi depinde de materialele de
construc ie şi de condi iile geotehnice de fundare. Din momentul punerii în
func iune a unei construc ii hidrotehnice pot surveni o serie de evenimente, produse
de diferite fenomene naturale (ploi intense, seisme etc.) sau de impactul amenaj ri
asupra loca iei. Barajele determin , din momentul execu ie sau de la punerea lor
sub sarcin , modific ri ale condi iilor de teren sau de mediu precum cele privind:
caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor din funda iile construc iilor, regimul
hidrologic al cursului amenajat în sectorul aval, morfologia albiei râurilor în zona
cuvetei lacurilor şi în aval (colmat ri, eroziuni etc.), seismicitatea zonei, oscila iile
nivelului piezometric (Şerban Gh., Bursaşiu Liana, 2003).
Incidentele legate de acest tip de construc ii sunt în general de via scurt
şi cu producere de multe ori brusc , ele se leag de modul în care construc iile
r spund la solicit rile date de fenomene neobişnuite sau la modific rile produse
prin realizarea acestora.
Cu toate c aceste lucr ri de valorificare a poten ialului hidrologic tind s
înl ture orice risc ce ar putea s provoace pierderi materiale şi nu numai, cazuri în
care din diferite cauze amenaj rile nu au f cut fa sunt destul de numeroase.
Demne de luat în seam sunt şi micile incidente care nu fac altceva decât s trag
un serios semnal de alarm cu referin la catastrofele care ar putea avea loc.

170
 9.1. Metodologia studierii riscurilor induse de lacurile de
acumulare
Într-o anumit m sur m rirea siguran ei unui baraj înseamn ridicarea
costurilor. Pentru fiecare baraj este nevoie deja din momentul proiectului s se
g seasc balan a proprie între siguran şi economie. Bineîn eles dac în joc sunt
vie i omeneşti necesitatea siguran ei este mult mai mare, mai ales dac este vorba
de un num r mare al acestora. Analiza riscului pentru optimizarea matematic a
acestei probleme necesit o estimare global a siguran ei barajului. De aceast
estimare este nevoie ca s se poat face estimarea expuneri la risc a folosin elor şi
totodat pentru analiza asigur rilor posibile.
Clasificare riscurilor induse de lacurile de acumulare se poate face dup

 amploarea şi efectele lor;

mai multe criterii:

 tipul barajului;
 perioada de existen a construc iei în care se produc;
 locul în care au ap rut;
 modul în care fenomenul s-a desf şurat în timp.
Clasificarea se face de cele mai multe ori dup m rimea, amploarea şi
efectele acestora. Astfel, se diferen iaz distrugerile, accidentele şi incidentele. Prin
tipul barajului este influent mai ales materialul din care este construit, totodat este
foarte important modul de utilizare a amenaj rii.
Dup perioada de existen a construc iei putem deosebi, faza execu iei,
faza primei puneri sub sarcin , faza exploat rilor curente şi faza îmb trâniri
construc iei.
Dup locul în care a ap rut fenomenele de risc se pot lega de zonele din
amonte sau de aval de amenajare, sau se pot lega de lacul format sau de noile
caracteristici ale scurgerii din aval.
În ceea ce priveşte timpul de desf şurare a fenomenelor putem deosebi
fenomene lente, rapide şi bruşte; dintre cele lente putem aminti sedimentarea, la
cele rapide pot intra alunec rile de teren, iar la cele bruşte ruperile de baraj.
Cea mai folosit tipizare este cea alc tuit de Comisia Interna ional a Marilor
Baraje I.C.O.L.D., dup aceasta fiind adaptat şi cea folosit de I.S.P.H. Bucureşti.
(Tabelul nr. 24).
Incidentele sunt acele fenomene care se pot considera normale în cazul în
care siguran a construc iei şi a exploat rii nu iese din limitele premarcate din
proiect. Acestea apar de cele mai multe ori în momentul puneri sub sarcin
deoarece proiectantul nu poate anticipa toate fenomenele care apar la scar
natural , aici sunt amintite infiltra iile, eroziunile, stabilitatea stratelor etc.
Evenimentele de acest tip pot crea oprirea temporar a construc iilor sau oprirea
furniz ri agentului hidraulic c tre beneficiar.
Urm torul nivel în cea ce priveşte severitatea fenomenelor sau
evenimentelor sunt accidentele. Dac studiem tabelul al turat, accidentele pot avea
mai multe nivele în ceea ce priveşte severitatea acestora, ajungând pân la
necesitatea golirii totale a lacului pentru remedierea lor. Referitor la cauzele

171
 Tabelul 24 Tipuri de evenimente la baraje (după I.S.P.H. Bucureşti, 1984)
Denumire Defini ie Indicativ
O distrugere (rupere) important care conduce la abandonarea
Tip 1 F1
complet a construc iei.
Cedare O distrugere (rupere), care la data producerii ei a fost grav , dar care
Tip 2 a permis repararea deterior rilor şi repunerea în func iune a F2
construc iei.
Un accident survenit dup o anumit perioad de exploatare şi care
Tip 1 a fost împiedicat s degenereze în cedare, prin luarea de m suri A1
imediate, printre care şi golirea lacului.
Un accident survenit în timpul primei puneri sub sarcin şi care a
Tip 2 fost împiedicat s degenereze în cedare, prin luarea de m suri A2
Acci- imediate, printre care şi golirea lacului.
dent Un accident survenit în timpul construc iei şi remediat înainte de
Tip 3 A3
punerea sub sarcin (prima umplere)
Accidente în leg tur cu construc iile şi care, deşi construc ia nu a
Alte
avut de suferit în mod deosebit, ar fi putut provoca cedarea sau un
acci- A
alt tip de accident, dac împrejur rile ar fi fost diferite sau mai pu in
dente
favorabile.
Evenimente de importan a mai redus , care apar local sau în cadrul
Incident unui accident şi care sunt lipsite de urm ri importante, în cazul în I
care nu sunt l sate s se dezvolte.

acestora, factorii sunt numeroşi, începând cu factori de excep ie (seisme, ruperea

unui baraj din amonte, viituri excep ionale), factori normali (prima umplere,
eroziunea intern , îmb trânirea, accidente în timpul construc iei), iar al i vorbesc
de factori tehnici sau de alt natur .
Cea mai sever form a evenimentelor produse la lacurile de acumulare
sunt ced rile sau ruperile. Ruperile de baraje sunt fenomene de gravitate extrem
comparabile ca efect cu marile catastrofe naturale.
Riscurile specifice ale lacurilor de acumulate (după I.S.P.H. Bucureşti,
1984) sunt riscul seismic, legat de marile acumul ri, riscul de depăşire a
capacită ii de evacuare legat de dimensionarea desc rc torilor, riscul financiar
rezultat al duratei mari de execu ie a proiectului şi riscul ecologic ce vizeaz
impactul acestora asupra mediului înconjur tor.
Gestionarea fenomenului de risc se face în mai multe etape: identificarea
riscului, analiza, evaluarea şi „rezolvarea” acestuia. Rezolvarea sau managementul
riscului înseamn aplicarea sistematic a procedurilor prestabilite de factorii de
decizie, pentru identificarea, analiza, aprecierea, reducerea şi monitorizarea riscului
(Şerban, 2003).
În cadrul prevenirii fenomenelor de risc în România se folosesc trei trepte
în cea ce priveşte pragurile critice la lacurile de acumulare: aten ia, alerta şi alarma
Pentru exemplificare în tabelul 25 am ales treptele pragurilor critice de la Barajul
Dr gan. Cum se observ prin aceste trepte se men ine controlul asupra tuturor
valorilor m surate la baraj, oricând fiind posibil alerta în cazul unui eveniment
neprev zut. Monitorizarea acestor fenomene este deosebit de important
reprezentând principala metod în cea ce priveşte prevenirea evenimentelor.

172
 Tabelul 25 Treptele pragurilor critice la lacurile de acumulare
(Amenajarea Drăgan)

Nr. Parametru / Treptele pragurilor critice

crt. aparat Aten ie (A) Alerta (AL) Alarm (ALA) Mod de ac iune
1 1.1 Situa ii de - Dep şirea cu pân A: - se regleaz func iona-
umplere şi la 50% a vitezei rea evacuatorului pentru
golire a lacului specificate de revenirea la viteza cerut ;
proiectant pentru - se sporeşte frecven a de
treapta respectiva m surare la drenaje şi foraje
piezometrice şi a
observa iilor vizuale
1.2 Perioada - Dep şirea cu pân la Idem 1.2
de exploatare 10% a vitezei spe-
normal cificate de proiectant
2 Nivelul în lac Dep şirea NNR pân Dep şirea la Iminen a A, AL, ALA: - se regleaz
la nivelul NNR pân la devers rii peste func ionarea evacuatorului
corespunz tor Q1% nivelul de gard coronament A: - se sporeşte frecven a
peste cel pentru m sur torilor la toate apa-
Q1% ratele observa ii vizuale
AL: - se anun conducerea
operativ şi continu m -
surile de la A
ALA: - intr în func iune
sistemul de alarmare
(comisie, ac iuni)
3 Pendule - 80% din valoarea de Atingerea valorii 110% din A: - se repeta imediat m -
inverse calcul corelat cu de calcul (100%) valoarea de sur toarea- se sporeşte frec-
evolu ia nivelului în în condi ii de calcul în condi ii ven a de m surare
acumulare solicitare de solicitare - se urm reşte evolu ia va-
hidrostatic la hidrostatic la lorilor la ceilal i parametrii
NNR NNR (cleme, bol uri, etc)
- obs. Vizuale
AL: - se anun a proiectantul
şi personalul ierarhic
- se procedeaz ca la A
- se urm reşte apari ia de
fisuri, infiltra ii
ALA: - se îndeplinesc m -
surile stabilite de comisia
pentru starea de alarm
4 Debite Creşterea cu 20% Creşterea cu Creşterea fa A: - se repeta imediat
drenate şi fa de valoarea 50% la total fa de citirea m sur toarea – se spo-
infiltrate anterioara de citirea anterioar cu reşte frecven a de m su-
necorelat cu anterioar 100% fa a de rare – se urm reşte evolu-
evolu ia nivelelor citirea ia valorilor la ceilal i
în acumulare anterioar parametrii + obs. Vizuale
AL: - se anun a proiec-
tantul si personalul ierar-
hic – se procedeaz ca la
A
ALA: - se îndeplinesc
m surile stabilite de
comisia pentru starea de
alarm

173
Nr. Parametru / Treptele pragurilor critice
crt. aparat Aten ie (A) Alerta (AL) Alarm (ALA) Mod de ac iune
5 Foraje piezo Creşterea nivelului Creşterea rapid şi Creşterea brusc a A: - se repeta imediat
metrice într-unul sau mai continu a nivelului in foraje, m sur toarea – se
multe foraje nivelului în foraje cu precipita iile şi sporeşte frecventa de
concomitent cu independent de apari ia de izvoare m surare – se urm -
evolu ia nivelului şi evolu ia nivelului concentrate pe reşte evolu ia valori-
precipita iilor în lac şi versan i lor la ceilal i para-
precipita ii metrii
obs. Vizuale
AL: - se anun a pro-
iectantul şi personalul
ierarhic – se
procedeaz ca la A
ALA: - se îndeplinesc
masurile stabilite de
comisia pentru starea
de alarm
6 Observa ii Apari ia oric rui Evolu ia Imposibilitatea A: - se sporeşte frec-
vizuale fenomen fenomenelor in stop rii venta de m surare –
men ionat la cap. condi ii de fenomenului se efectueaz core-
6.2 daca solicit ri larea cu AMC din
împiedic buna exterioare sec iuni apropiate – se
func ionare a constante anun a proiectantul
obiectului AL: - se anun a
respectiv conducerea operativa
plus masuri dictate de
proiectant
ALA: - se îndeplinesc
masurile dispuse de
comisia pentru starea
de alarm
7 M sur tori Numai corelate cu A, AL, ALA, func ie
geodezice restul de rezultatul corel rii
m sur torilor si cu m sur torile de la
observa iilor AMC si observa ii
vizuale
8 Echipamente Imposibilitatea Imposibilitatea Imposibilitatea de A, AL: - se iau
hidromecanice manevr rii pentru manevr rii în manevr cu m surile necesare de
reglarea condi ii de aport nivelul ridicat la repunere în func iune
nivelurilor in de debit ridicat în nivelul de gard – se anun factorii
acumulare acumulare responsabili din filial

Monitorizarea trebuie împ r it în dou p r i, monitorizarea hidrologic a

bazinului şi monitorizarea structural a amenaj ri în sine. Este foarte important ca
datele hidrologice folosite s fie de cât mai mare exactitate şi dac este posibil
controlul acestora trebuie f cut.
Pe cât este posibil re eaua de monitorizare hidrometeorologic trebuie s
acopere toate caracteristicile bazinului, neexistând astfel posibilitatea unor surprize

174
majore în cea ce priveşte fenomenele hidrometeorologice. Monitorizarea
structural se bazeaz mai ales pe redundan ă, astfel toate liniile de informa i
trebuie s fie dublate fiind mai mic posibilitatea întreruperi acestora. În
conformitate cu aceste prevederi la Barajul Dr gan a fost înfiin at unul dintre
primele sisteme de monitorizare prin telem sur tori care sunt în leg tur
permanent cu sediul SC. Hidroelectrica SA din Reme i, dublând sistemul de
monitorizare tradi ional.
Preg tirea unor m suri preventive, operative şi de refacere este absolut
necesar , iar în concordan cu acestea, informarea şi preg tirea popula iei în cea
ce priveşte percep ia acestor fenomene poate însemna mult mai pu ine vie i şi
pagube pierdute.

9.2. Riscurile induse de cedarea barajelor

Riscul este format din probabilitatea de cedare şi consecin e. Pentru
determinarea probabilit i de cedare a unui baraj este nevoie s identific m şi s
calcul m: modul de cedare, înc rcarea şi rezisten a structurii.
Pagubele ap rute depind în mare m sur de :
• gradul de dezvoltare socio-economic şi densitatea popula iei din
teritoriul afectat;
• caracteristicile undei de rupere: debit, volum, nivel, durat , vitez ,
în l imea coloanei de ap , lungimea şi grosimea straturilor de depuneri.
Astfel, este absolut necesar o monitorizare a pagubelor poten iale (pagube
din viitor t provocate de o viitur accidental la gradul de dezvoltare şi dotare a
zonei la momentul acela)
P=P0 (1+r) t IX.1.
unde: r – ritmul de dezvoltare al zonei
P0 – paguba actual
Reprezentând cele mai distructive forme ale evenimentelor legate de
baraje, în literatura de specialitate acestea sunt cele mai studiate şi discutate.
Dup cauzele care produc avariile lacurilor de acumulare I.C.O.L.D.
Comitetul Interna ional al Marilor Baraje a identificat patru categorii:
1. nerespectarea condi iilor de stabilitate, barajul sau funda ia
acesteia nerezistând ac iunilor care o solicit , avaria ap rând ca r sturnare,
alunecare, deformare etc.;
2. nerespectarea condi iilor de durabilitate, barajul sau funda ia
acestuia ne putând rezista unor ac iuni care se desf şoar în timp, aici intr
infiltra iile, ac iunea intern a apei, ac iuni climatice şi chimice;
3. nerespectarea condi iilor de func ionare, construc ia ne putând
satisface unele func ii, care pot provoca avariile acestora (colmatarea excesiv );
4. alte cauze, unde intr dezastrele naturale (cutremure, alunec ri de
teren) sau cauze antropice (distrugeri în timpul r zboaielor).

175
 În cea ce priveşte efectele care apar în urma ced ri barajelor se diferen iaz
unda de rupere şi nefunc ionarea lacului în sine. Undele de rupere au efecte absolut
pustiitoare în aval, mai ales în apropierea barajului. Aici debitele maxime înregistrate
în caz de rupere pot atinge maxime cu peste 10 ori mai mari decât viiturile naturale
cu 0,1 % probabilitate, astfel se inund teritorii care practic nu ar fi afectate de
asemenea fenomene niciodat . Deşi undele de viitur se atenueaz mult mai rapid
decât cele naturale din cauza volumului propor ional mai mic, puterea şi rapiditatea
fenomenului pot provoca efecte drastice pe mari teritorii din avalul amenaj rii.
În privin a determin ri debitului undei ruperii ce rezult ca urmare a
distrugeri barajelor, sunt importante dou ipoteze, care trebuie luate în calcul:
• durata în care se produce ruperea;
• l imea breşei create în lac.
La analiza timpului de rupere trebuie luat în considerare faptul ce reiese
din model ri, c barajele în arc şi cele cu contraforturi au o cedare aproape
instantanee iar celelalte au o durat minim de rupere de 15-60 minute. Viteza de
rupere ine cont de materialul folosit, dar de multe ori nu exist semne prevestitoare
evidente ele declanşându-se brusc.
Astfel, în cazul barajelor de beton ruperea total are loc în timp foarte scurt
(minute, barajul Malpasset, Fran a golindu-se în circa o or ), iar la barajele de
greutate distrugerea este mai lent , deseori par ial . Aici unda de rupere este mai
atenuat , iar timpul de cedare e de ordinul zecilor de minute. La barajele din
materiale locale, îndeosebi la barajele din anrocamente, timpul de distrugere este
mai lung putând dep şi 24 de ore (barajul Teton, SUA).
În cea ce priveşte l imea breşei ap rute ea se întinde între cel mult 50 %
din frontul barajului şi distrugerea total .
For a de distrugere a undei de rupere, se modific în timp ce înainteaz în
aval; se disting trei etape luând în calcul schimbarea vitezei şi adâncimii:
1. distrugerea total , în apropierea barajului, cu adâncimi şi viteze
mari, şi pagube severe (v>2 m/s, d x v>7 m2/s);
2. distrugere par ial , pagube substan iale f r s dispar cl diri, (v>2
m/s, 3 m2/s<d x v>7 m2/s);
3. pagube datorate numai inunda iei, viteza apei este destul de mic
s nu produc pagube, (v<2 m/s, d x v< 3 m2/s).
Scoaterea din func iune a barajelor cauzeaz pagube de multe ori
asem n toare undei de rupere, valoarea riscului în acest caz se compune din
imposibilitatea de satisfacere a cerin ele folosin elor pe perioada refaceri barajului
şi totodat din valoarea realiz rii unei amenaj ri echivalente celei distruse.

9.2.1 Cedarea Barajul Dr gan

Barajul Dr gan este încadrat în clasa a II-a de importan a construc iilor
hidroenergetice şi este al doilea baraj în arc ca m rime din România, dup Vidraru,
f când parte din amenajarea hidroenergetica a râurilor Dr gan - Iad situat în
bazinul superior al Crişului Repede.

176
 Apari ia unei avarii grave la barajului Dr gan, care s duc la ruperea
instantanee a acestuia, ar avea urm ri catastrofale pentru toate localit ile situate în
aval de la baraj pân la Oradea.
S-a calculat (PATZP Lacul Floroiu şi Valea Drăganului, 1996) c în urma
ruperii instantanee a barajului cu o breşa de 200 m l ime pe toat în l imea,
aceasta ar duce la formarea unei viituri cu un debit de 296.364 m3/s care ar inunda
mai multe localit i, dintre care cele mai importante în limita primelor 60 de minute
sunt Lunca Vişagului, Valea Dr ganului, Poieni, Ciucea, Negreni, Bucea, Bratca
(Fig. 151.), bineîn eles sunt afectate dup aceasta şi localit ile Balnaca, Telechiu,
Tileag, Sabolciu, Sacadat, Fughiu, Oradea etc.
Amploarea unei astfel de viituri în zonele afectate, în limita celor 60 de
minute, ar fi catastrofal (Fig. 149).
Astfel, în prima or sunt afectate 450.000 de persoane, aceasta înglobând
14 localit ii dintre care cele mai importante: Lunca Vişagului, Valea Dr ganului,
Poieni, Ciucea, Negreni (Fig. 150).

120 70

100 60
50

Viteza (m/s)
80
Hm val (m)

40
60
30
40
20
20 10
0 0
0 1 2 4 5 7 9 11 12 14 18 26 34 39 49 55
Timp (min)

Fig. 149. Modificarea undei de viitură formată în urma ruperii barajului Drăgan
60000 450000

Suma nr. populaţiei afectate

Nr. populaţiei afectate 400000
50000
Nr. populaţie afectate

Suma populaţiei afectate 350000

40000 300000
250000
30000
200000
20000 150000
100000
10000
50000
0 0
15 18 24 26 29 34 36 39 42 49 53 55
T (min.)

Fig. 150. Numărul popula iei afectate de ruperea Barajului Drăgan

177
 Întreaga vale a Râului Dr gan ar fii distrus , valorile undei de rupere fiind
mult peste standardul de v>2 m/s, d x v>7 m2/s cea ce înseamn distrugere total .

Fig. 151. Localită ile inundate în primele 60 de minute de la cedarea barajului Drăgan
(I.S.P.H. Bucureşti)

Barajul Dr gan a fost proiectat s suporte debitele extraordinare de pân la

610 m3/s. Desc rcarea de suprafa a se realizeaz prin deversor cu lama liber
situat la cota 853. Desc rcarea se face prin 5 fante cu un debit de calcul de 100
m3/ s/ fant . Atingerea unor debite afluente catastrofale cuprinse între 275 m3/s şi
610 m3/s nu pune în pericol construc ia barajului, acesta fiind proiectat s reziste la
asemenea debite.
În cazul în care este posibil atingerea unor astfel de debite catastrofale,
deversarea se realizeaz astfel:
1. La un debit maxim al viiturii egal cu debitul de calcul 275 m3/s - se
evacueaz în aval un debit de 217 m3/s la un nivel de 854. În acest caz,
zonele afectate grav sunt c tunul Z mişoara, satul Lunca Vişagului,
satul Tranişu-Vale şi par ial satul Valea Dr ganului.
2. La un debit maxim al viiturii egal cu debitul de verificare se evacueaz
în aval un debit de 409 m3/s (13,9% atenuare) la un nivel de 854,6 m.
La astfel de debite, întreaga zon din aval (vetrele satelor) ar fi
inundate având un efect distructiv major.

178
 3. La debite maxime anuale cu asigurare de 0,01 % se evacueaz apele
mari f r deversare peste coronament la cota 855m, astfel de debite ar
avea efecte catastrofale.
Debitul maxim prev zut pentru desc rc torul de fund este de 40 m3/s.
Pentru micşorarea efectelor distructive ale apei evacuate prin desc rc torul de
fund, în aval este prev zut la circa 150 m un prag din beton armat care asigur o
reten ie la cota de 752,5, creând o saltea de ap cu o grosime de 12 m care al turi
de blocurile de beton şi stânc au rolul de disipator de energie.
În aceste condi ii, viteza de scurgere este atenuat . inând cont de debitul
mare (40 m3/s) prev zut pentru evacu rile de fund, zona de protec ie pentru
prevenirea unor inunda ii trebuie s aib o l ime de 15 m fa de albia minor , de-
o parte şi de alta a acesteia. Conform regulamentului de exploatare a lacului,
înaintea perioadelor de ape mari, de regul prim vara, se are în vedere ca nivelul
apei în lacul Dr gan s fie sc zut la cota 825,5 astfel ca s se poat realiza o
rezerv de circa 60 milioane m3. Aceast preg tire a lacului Dr gan se realizeaz în
semestrul de iarn , când duratele de func ionare a grupurilor electrice cresc fa de
cele din semestrul de var .
În situa ia în care apa din lac atinge cota 845 şi este în creştere, se vor pune
în func iune ambele grupuri energetice. Dac prin func ionarea continu cu dou
grupuri (pot prelua un debit de 40 m3/s) nivelul apei creşte pân la cota 851 m se
vor deschide deversoarele de fund. Ajungerea la astfel de debite care s pun în
pericol barajul este pu in posibil inând cont de regimul climatic al zonei şi
respectiv hidric al V ii Dr ganului.
În cea ce priveşte siguran a barajului acesta se înscrie între barajele cu un
grad de siguran ridicat. Dup cuantificarea Comisiei Na ionale pentru Siguran a
Barajelor (O.G. nr. 115, 11 februarie 2002) parametri de siguran ai Barajului

 Poten ialul de cedare, PC = 92

Dr gan sunt:

 Starea actual a barajului, SB = 65

 Consecin ele avariei, CA = 50
 Indicele de cedare, IC = 139
 Riscul asociat barajului RB = 0,359
Unde, poten ialul de cedare (PC) este un indicator legat de tipul barajului,
condi iile de fundare, zonare seismic , tipuri de evacuatori şi debite maxime; starea
barajului (SB) ia în calcul starea echipamentelor, datele urm rite, vechimea;
consecin ele (CA) depind de densitatea popula iei din aval, de obiectivele
economice, de sistemul de avertizare, de amenajarea bazinal , de impactul asupra
mediului etc. Indicele de cedare este suma poten ialului de cedare şi starea
barajului luând în calcul ponderat şi un indice de proiectare (α între 1 şi 0,4) şi unul
de istorie a incidentelor (β între 1 şi 0,7) astfel:
IC   * PC *  * SB IX.2.

179
 În asemenea condi ii riscul asociat ruperi barajului Dr gan este redus,
calculul riscului fiind:

RB  CA  0,359 ,
1
IX.3.
IC
Nivelul de risc acceptabil în domeniu este de RB=1, iar riscul semnificativ
care necesit o supraveghere special este cotat la RB>0,5.

9.2.2. Cedarea Barajului Leşu

În cazul lacului de acumulare Leşu, acesta fiind format din anrocamente,
cea ce înseamn un timp de cedare mai lung, s-a luat în calcul ruperea barajului la
nivel maxim în propor ie de 80 % într-un interval de 60 minute, când pe Râul Iada
se înregistreaz o viitur corespunz toare probabilit ii de 0,1 % (Qmax=370 m3/s)
(dup Direc ia Apelor Crişuri ).
În asemenea condi ii, unda viiturii parcurge cei 20 de km din aval de baraj
pân la confluen a cu Crişul Repede, în doar dou ore ajungând la o und de 10742
m3/s atenuat în valea acestuia la 4641 m3/s, la intrarea în lacul de acumulare
Lugaşu (Aleşd) (Fig. 152, 153). Trebuie amintit aici c deşi volumul util al acestei
acumul ri este de 76,8 milioane m3, cel men inut pentru atenuarea viiturilor este de
doar 11,4 milioane, iar volumul undei calculate trece de 40 de milioane m3.
140
Vârful undei Începutul undei
120
T propagarea viiturii (min)

100

80

60

40

20

0
0 5 10 15 20
L (km)

Fig. 152. Viteza de propagare a undei de rupere (Direc ia Apelor Crişuri Oradea)

Cedarea barajului Leşu presupune afectarea tuturor localit ilor din aval,
existând posibilitatea ca unda s afecteze chiar şi Municipiul Oradea. Cele mai
importante pierderi se preconizeaz în aval de lac, pe valea Iadei (Fig. 154), prin
afectarea în grad de 100 % a localit ii Bulz, 90 % a localit ii Munteni şi Reme i,
totodat cu efecte semnificative şi la Vadul Crişului (90 % ambele maluri) ca
urmare a configura iei v i.

180
 Fig. 153. Localită ile inundate în primele patru ore
de la cedarea barajului Leşu (Direc ia Apelor Crişuri Oradea)

40000
35000
30000
Qmax (m /s)
3

25000
20000
15000
10000
5000
0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
L (km)

Fig. 154. Scăderea debitului maxim al undei de rupere în func ie cu distan a de la baraj
(Direc ia Apelor Crişuri Oradea)

181
 Cum bine ştim, riscul constituie produsului dintre consecin e şi
probabilitatea cu care acestea se produc. În cazul în care un baraj este distrus,
pagubele sunt mult mai mari decât în cazul unei viituri naturale, totodat
probabilitatea de rupere a acestuia este mare în cazul viiturilor majore, care produc
oricum cele mai mari distrugeri şi pierderi de vie i omeneşti. Efectul de surprindere
a popula iei, care crede c este protejat de baraj amplific mult pagubele
comparativ cu situa ia unei inunda ii lente, naturale, mai ales dac cedarea are loc
în timpul nop ii.
În cazul ambelor lacuri riscul este redus, deoarece apari ia unei viituri de
asemenea propor ii este pu in posibil dat fiind caracteristicile meteorologice
m surate pân la ora actual . Subliniem c siguran a în cazul barajelor din bazinul
superior al Crişului Repede este mare, dar nu trebuie s uit m c cele mai multe
accidente şi avarii la baraje se întâmpl din cauza superficialit i cu care au fost
concepute, executate şi exploatate.
Deşi evenimentele de acest gen sunt în continu sc dere din cauza
supravegherii şi controlului adecvat al barajelor (Tabelul 25 treptele pragurilor
critice), nu trebuie s uit m c sunt înc foarte multe variabile pe care nu le
cunoaştem şi a c ror identificare şi studiere este absolut necesar ca prognoza şi
avertizarea în asemenea situa ii s fie cât mai bun .

182
 10. EFECTELE LACURILOR DE ACUMULARE
ASUPRA MEDIULUI

Lacurile de acumulare au o caracteristic aparte în ceea ce priveşte efectul

asupra mediului înconjur tor, care le deosebesc de alte tipuri de amenaj rii
hidrotehnice. Principalele caracteristici care sus in aceast prezum ie sunt (Ionescu,
2001):
 de cele mai multe ori sunt nepoluante, contribuind chiar de multe

 influen eaz direct gestiunea uneia dintre resursele fundamentale

ori la diminuarea polu ri apelor;

ale planetei, apa, de importan vital asupra mediului (natural şi

antropic)
 sunt implicate în aproape toate activit ile umane de orice natur
(industrie, agricultur , serviciu urbane, naviga ie etc.);
 sunt un mijloc eficient de diminuare a efectelor catastrofale ale
unor fenomene naturale (viituri, inunda ii, eroziune etc.);
 pot avea dimensiuni foarte mari, putând introduce astfel modific ri
de importan regional .
Trebuie s subliniem caracterul de nepoluant al amenaj rilor
hidroenergetice în contrast cu majoritatea crea iilor productive şi a activit ilor
umane. În general lacurile de acumulare deşi pot afecta negativ mediul, nu
ac ioneaz asupra acestuia prin poluare, mai mult unele func ioneaz ca depoluatori
sau cresc capacitatea de autoepurare natural a apelor.
Efectele negative ale lacurilor de acumulare pot fi extrem de complexe
având foarte multe forme latente sau de ordin superior (privind leg turile
cauzalit ii succesive), totodat cu siguran exist înc efecte pe care nu le
cunoaştem.
Ca şi un indiciu în privin a efectelor negative posibile ale lacurilor de
acumulare fa de mediul înconjur tor prezent m în figura 162, principalele
elemente care particip la aceast interac iune. Astfel, deosebim impacte
hidrologice, pedologice, geomorfologice, climatice şi nu în ultimul rând impacte
indirecte asupra faunei şi florei.
Formarea unui lac de acumulare atrage dup sine multe efecte, unele
pozitive altele negative, trebuie g sit calea cea mai bun pentru viitor. Acest
deziderat se poate atinge doar prin controlul elementelor care particip la formarea
unor impacte negative ceea ce se poate realiza doar prin supravegherea şi prognoza
posibilelor evenimente şi fenomene.

183
 AP ŞI SEDIMENTE

BARAJ

 
Impact hidrologic: Impact pedologic: Impact Impact climatic

  
Schimbarea S r turile geomorfologic: local:

 
chimismului apei Lipsa Eroziunea din Vânt

 
Debit controlat depunerilor aval de baraj Umezeala

  
Evapora ie ridicat de sedimente Seisme induse aerului


Schimbarea Eroziune de Temperatura
caracteristicilor mal în lipsa Precipita iile


apei din sol sedimentelor
Schimbarea
temperaturi apei

Impact asupra
faunei şi florei:
 Biotopuri


inundate
Eutrofizare OMUL

Fig. 162. BARAJUL şi posibilele efecte asupra omului şi mediului (Kerenyi A., 1998)

10.1. Analiza SWOT a efectelor lacurilor de acumulare

asupra mediului
Procesul de identificare a formelor de impact, respectiv ale tuturor
efectelor şi interac iunilor semnificative între amenajarea hidroenergetic în
ansamblul s u şi mediul înconjur tor este deosebit de dificil şi complex, datorit
complexit ii sistemelor în interac iune şi diversit ii efectelor directe, indirecte cu
diferite grade de certitudine, imediate sau temporare.
Pentru inventarierea cât mai complet a efectelor s-a folosit metoda de
analiz SWOT (strengths (S), weaknesses (W), threats (T) and opportunities (O)).
Ken Andrews este privit, ca fiind pionierul analizei SWOT, în 1971 el a
fost unul dintre primii teoreticieni de strategii care a articulat formal conceptul de

184
concordan strategic între resurse şi poten ial, astfel, analiza face posibil
evaluarea punctelor slabe, dar şi forte, totodat face posibil evaluarea punctelor
forte pentru a se exploata oportunit ile şi scoate în eviden diverse amenin ri
externe.

Tabelul 26 Analiza SWOT a efectelor asupra mediului a realizării acumulării

Puncte tari (strengths (S)) Puncte slabe (weaknesses (W))

produc ia de energie electric modificarea peisajului
regularizarea debitelor ocuparea terenurilor
creştea zonelor irigabile desp duriri
modificarea peisajului varia ia nivelului apei
gradul de împ durire modificarea calit ii apei
locuri de munc secarea izvoarelor
s n tate public stresul popula iei
str mutarea popula iei
dezafectarea unor folosin e
lipsa spa iilor de cazare
Oportunit i (opportunities (O)) Amenin ri (threats (T))
posibilit i de dezvoltare a sistemului
riscul de rupere şi avarie
hidroenergetic
turismul colmatare
pescuitul sportiv modificarea morfologiei albiilor
locuri de munc eutrofizarea
impactul asupra florei şi faunei

Puncte tari (strengths (S))

Amenajarea pune în eviden ca efect func ional principal produc ia de
energie electrică, precum şi regularizarea debitelor în bazinul Crişului Repede ca
efect secundar. Nevoile de energie ca element al mediului antropic sunt asigurate
prin produc ia de energie electric de înalt calitate care este principalul scop al
amenaj rii (Fig. 155). Toate elementele tehnologice şi de exploatare care asigur
func ionarea amenaj ri hidroelectrice dar în special lacul de acumulare şi cele 2
centrale electrice au efecte benefice, certe imediate şi permanente, de importan
propor ional cu produc ia de energie.
Cel mai important efect rezult din compara ia dintre efectele produc iei de
energie în centralele hidroelectrice Reme i şi Munteni şi produc ia de energie în
centrale termoelectrice conven ionale din punct de vedere al impactului asupra
mediului înconjur tor, astfel prin existen a acestora s-a preîntâmpinat impactul
unor mari cantit ii de noxe şi steril anual.
Ca urmare a utiliz ri hidroenergetice şi a deriva iilor, din cadrul sistemului,
apar schimb rii însemnate în scurgerea natural a râurilor influen ate, şi unele nu se
pot înscrie la punctele tari ale amenaj rii. Astfel, ca urmare a deriva iei principale,
Râul Dr gan pierde o cantitate însemnat de ap (Fig. 156.)

185
 CHE REMETI CHE MUNTENI MHC MUNTENI II CHE LESU

250

200

150
GWh

100

50

0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
T (ani)

Fig. 155. Produc ia anuală de energie electrică a hidrocentralelor

(după SC. Hidroelectrica SA)
35

30 Q reconstituit
Q înregistrat
25
Q (m /s)

20
3

15

10

0
ian.97 iul.97 ian.98 iul.98 ian.99 iul.99 ian.00 iul.00 ian.01 iul.01 ian.02 iul.02

Fig. 156. Sta ia hidrometrică Valea Drăganului:debite reconstituite şi debite înregistrate

200
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002
-200
%

-400
-600
-800
-1000

Fig. 157 Sta ia hidrometrică Valea Drăganului: abaterea valorilor debitului natural şi cel
înregistrat

186
 Se observ diferen a semnificativ dintre debitul reconstituit, natural şi
debitul m surat la sta ia hidrometric . Valorile procentuale ale diferen ei pot
ajunge pân la peste 800 % (ianuarie 2001), totodat se observ c şi valorile
minime sunt mai mici în cazul debitelor m surate diferen a fiind negativ pe
întregul şir de date (Fig. 157).
30
Q reconstituit
25 Q înregistrat
20
Q (m3/s)

15

10

0
ian.97 iul.97 ian.98 iul.98 ian.99 iul.99 ian.00 iul.00 ian.01 iul.01 ian.02 iul.02

Fig. 158. Sta ia hidrometrică Bulz:debite reconstituite şi debite înregistrate

120
100
80
60
40
20
%

0
-20Jan-97 Jul-97 Jan-98 Jul-98 Jan-99 Jul-99 Jan-00 Jul-00 Jan-01 Jul-01 Jan-02 Jul-02

-40
-60
-80

Fig. 159 Sta ia hidrometrică Bulz: abaterea valorilor debitului natural şi cel înregistrat

Caracteristicile sunt exact inverse în cazul sta iei hidrometrice Bulz de pe

Râul Iada (Fig. 158, 159), unde se observ valori mult mai mari ale debitului
m surat fa de cel reconstituit tot ca urmare a deriva iei din Acumularea Dr gan.
Astfel, impactul deriva iei este unul atât pozitiv cât şi negativ, prin trecerea apei
dintr-un bazin în cel lalt se câştig diferen de nivel extrem de important din
punct de vedere hidroenergetic, dar totodat Râul Dr gan pierde marea parte a
volumului natural.
Totuşi, estim rile arat c satisfacerea a nevoilor de ap din aval de
amenajare sunt substan ial ameliorate prin efectele de regularizare a debitelor în
lacul de acumulare Dr gan şi Leşu. Chiar şi o exploatare exclusiv pe criterii
energetice conduce la o m rire a debitelor minime medii lunare cu asigurare 80%
cu 1,39 m3/s.
Conform proiectului aprobat, în lacul Dr gan sunt prezerva i 40 hm3 de ap
pentru regularizarea debitelor şi satisfacerea nevoilor de ap din aval. Pân în
prezent, datorit reducerii consumurilor (iriga ii in mod special) nu a fost necesar

187
modificarea regimului de exploatare fa de cel energetic, astfel c prevederea este
operant . Capt rile şi aduc iunile secundare m resc efectul de regularizare.
Pagubele la inunda ii sunt substan ial reduse prin atenuarea viiturilor în
lacul Floroiu şi Leşu.
Tabelul 27 Debitele defluente în func ie de gradul de atenuare la Barajul Drăgan

Valorile debitelor defluente QDe în func ie de ipoteza de atenuare

Asigurarea
Lacul debitului de La nivel ini ial La nivel ini ial
calcul p% Regim natural
fix NNR QDe QDe / Q % Variabil aleatoriu
Q m3/s
m3/s QDe m3/s
10% 136 86 63 398
1% 275 64 64 100
Dr gan
0,1% 455 83 83 226
0,001% 398
(după SC. Hidroelectrica. S.A)

Rezultatele efectelor atenu rii viiturilor în Lacul Floroiu sunt prezentate în

tabelul 27. Se observ c în ipoteza unui nivel ini ial al apei în lac întâmpl tor,
debitul evacuat este de aproape 5 ori mai mic pentru viituri mici şi cu 40% mai mic
pentru viiturile din sec iunea din aval de baraj.
Influen a acestei atenu ri asupra pagubelor în bazinul râului Crişul Repede

 pagubele în regim amenajat se reduc prin atenuare reprezentând pe total

este urm toarea:

bazin între 30,9l % şi 52,57 % din cele în regim natural (în func ie de

 în lungul cursului de ap , m rimea pagubelor în regim amenajat este foarte

varianta ipotetic de compunere a debitelor maxime în bazin);

redus imediat în aval de acumulare (6-7 % din cea în regim natural) şi mai
redus pe sectoarele din aval, aflate la distan mare de acumulare, unde

 masa reducerii pagubelor are loc pentru debite maxime "mici" (cu
reprezint sub 40-65 % din paguba în regim natural;

probabilitatea dep şire anual cuprins între 10% şi 1%) respectiv între 52
% şi 72 % din total. Pe ansamblul, debitele maxime din gama medie
(p=l%) atenuarea viituri de baraj contribuie la reducerea pagubelor cu 24%
pân la 39 %, iar în cazul celor "mari" (p=0.01%) cu doar 4.5 % - 9 %.
Aceast situa ie explic în fond reducerea important a debitelor prin
atenuare.
Nu a fost posibil determinarea valorii absolute a pagubelor actuale. În
mod cu totul informativ, dac se utilizeaz şi se extrapoleaz pagubele declarate,
cauzate de viitura de pe Crişul Repede din anul 1970 (corespunz tor unei
probabilit i anuale de dep şire de 1%), ar rezulta c diminuarea pagubelor pe râul
Crişul Repede prin atenuarea apelor mari în acumularea Dr gan ar putea suporta

188
aproximativ 20% din valoarea de investi ie pentru realizarea acesteia. Pe ansamblu
A.H.E. Dr gan are un efect favorabil important de reducere a inunda iilor la ape
mari, cu efecte secundare în reducerea pagubelor economice, dar şi în protec ia
mediului natural, acvatic sau riveran.
Creşterea suprafe elor irigabile în bazinul Crişului Repede ca urmare a
regulariz rii debitelor cu 11.000 ha.
Gradul înalt al împăduririi cu un rol semnificativ în controlul debitelor
solide şi prin aceasta a fenomenului colmat rii. Deşi acoperirea forestier de peste
50 % a întregului bazin superior, nu pare semnificativ , este de remarcat faptul c
bazinele lacurilor de acumulare au o acoperire de peste 60 %, ajungând în cazul
râului Iada la suprafe e de peste 78 %.
Modificarea peisajului prin crearea lacului de acumulare Dr gan are un efect
peisagistic benefic extrem de important, în special la nivele înalte ale apei (Fig. 160).
Afluxul crescând de turişti demonstreaz cu prisosin afirma ia. Varia ia nivelelor în
lac creeaz la nivele joase un brâu f r vegeta ie, cu aspect nepl cut; de aceea este de
analizat solu ia ca în anii cu precipita ii medii sau superioare şi în sezonul turistic
nivelul apei în lac s se men in ridicat în vecin tatea NNR, ceea ce nu afecteaz ci
dimpotriv avantajeaz exploatarea energetic .

Fig. 160 Barajul Drăgan –modificarea peisajului

Locurile de muncă create au constituit şi constituie un efect social benefic,

de importan destul de mare pentru localnici în special, care au ridicat rapid şi

189
vizibil nivelul mediu de via . Efectul a fost important în perioada de execu ie a
lucr rilor, dar nu este neglijabil nici în perioada actual , de exploatare curent . Cei
peste 300 de salaria i ai amenaj rii sunt în cea mai mare parte localnici, care nu
aveau ca alternativ decât economia forestier sau migrarea la oraşe cu condi ii grele
şi cu p r sirea familiei. Probabil, datorit în parte şi acestei situa ii, în comunele din
zon fenomenul de p r sire a satelor de c tre tineret este considerabil atenuat.
Sănătatea publică a fost considerabil ameliorat prin realizarea unor unit i
sanitare civilizate şi prin crearea mijloacelor de interven ie (telefonie, drumuri).
Perturbarea tradi iilor cu valoare cultural sau efecte etnografice nu au fost
înregistrate, mai cu seam c nici nu existau elemente anterioare importante din
acest punct de vedere. Oricum, dup terminarea execu iei lucr rilor, nu mai exist
factori perturbatori, angaja ii amenaj rii fiind în majoritate localnici sau asimila i.

Puncte slabe (weaknesses (W))

Modificarea peisajului ca element de mediu social, perceptibil numai de
c tre om a cunoscut forme diverse, local foarte importante. Astfel, lucr rile de
organizare de şantier ca şi "r m şi ele" acestora au avut şi continu s aib un efect
negativ. Din p cate unele platforme tehnologice (sta ia de betoane şi platforma aval
de barajul Dr gan, sta ia de sortare de pe Valea Bisericii) nu au fost m car degajate
de resturi de fier vechi şi utilaje abandonate (Fig. 161). Unele foste colonii
muncitoreşti dispar prin p r ginire şi furt, iar terenul nu a fost redat în circuit vegetal.

Fig. 161. Dealul Zimbrului despădurit

190
 În albiile râurilor continu s se pr buşeasc halde de steril neprotejate,
neamenajate şi cu atât mai pu in redate în circuitul vegetal. Unele realiz ri au dat
rezultate convenabile, demonstrând c se poate realiza o reconstruc ie peisagistic
acceptabil . Cariera Dealul Zimbrului ofer un exemplu edificator deşi lucr rile de
amenajare final prev zute în proiect nu au fost realizate, o bun parte a amprizei a
fost acoperit de vegeta ie spontan de tip ierbaceu. Clima umed şi suportul
calcaros creeaz premise sigure de refacere a p durii, dac se execut minime
lucr ri de terasare şi aport de p mânt fertil, care se poate procura şi azi cu mare
uşurin din cuveta lacului Dr gan, într-o perioad cu nivele sc zute. Din fericire
cariera a fost inten ionat amplasat într-o zon inaccesibil , astfel c degradarea
peisajului nu este observabil .
Ca urmare a form rii lacurilor de acumulare apar schimbări în calitatea
apei datorate schimb rilor caracteristicilor de scurgere (temperatur , turbiditate,
concentra ie de oxigen, mineralizare etc). Totodat men inerea nivelului la cote
joase duce de multe ori la dezvoltarea unor zone ml ştinoase la coada lacurilor care
afecteaz şi ele calitatea apei din acele zone (Lacul Leşu mai ales).
Secarea izvoarelor prin drenaj involuntar ca urmare a substratului calcaros
cu efectul de uscare a vegeta iei în cazul unor perioade lungi f r precipita ii,
deform rii ale terenului ca urmare a dispari iei apelor subterane (Valea Bisericii
lâng Reme i).
Ocuparea terenurilor este relativ minor , dar apare la mai toate obiectivele
construc iei; terenul ocupat a fost în general neproductiv sau forestier de slab
calitate. Singurele suprafe e importante ocupate definitiv sunt cele din cuveta lacului
de acumulare Dr gan. Ele au apar inut în exclusivitate fondului forestier şi nici nu ar
fi putut c p ta alte folosin e, din motive climatice. În raport cu m rimea suprafe elor
împ durite din zon , suprafe ele ocupate reprezint un procent neînsemnat şi nu
afecteaz sensibil nici economia forestier şi nici cadrul ecologic natural.
Dintre terenurile ocupate temporar în timpul execu iei lucr rilor, zona
carierei Dealul Zimbrului este cea mai important . Din p cate lucr rile de redare în
circuit vegetal au fost insuficiente, astfel c deşi în zon a ap rut spontan vegeta ie
aceasta este de tip ierbaceu.
Pentru apari ia relativ rapid a unei vegeta ii de tip p dure ar fi fost
necesare lucr ri ameliorative importante, în lipsa acestora împ durirea natural a
zonei va dura probabil peste un secol.
Dezafectările unor folosin e sau obiective preexistente sunt cu totul
neglijabile. Cea mai important dezafectare se refer la linia ferat forestier de pe
Valea Dr ganului, care constituia în 1974 singura cale de acces şi singura cale de
evacuare a masei lemnoase exploatate din bazin. Aceast cale a fost îns înlocuit
cu o re ea de drumuri forestiere, în parte modernizate, superioar din punct de
vedere al extinderii celei anterioare, cu mari facilit i pentru popula ie şi pentru
economia forestier , în special prin leg tura direct asigurat cu valea râului Iad.
Dintre efectele antropice, str mut rile de popula ie au fost neînsemnate - 3
gospod rii pe Valea Zârnei la Lacul Floroiu şi câteva gospod rii pe Valea Bisericii.
191
Mutarea s-a f cut în condi ii civilizate, cu acordarea unor desp gubiri rezonabile şi
cu un ajutor satisf c tor în construirea unor noi gospod rii, în acelaşi mediu social
şi natural.
Exproprierile de terenuri s-au referit în propor ie de peste 95% la terenuri
forestiere proprietate de stat. Exproprierile de terenuri particulare, locale şi cu
suprafe e s-au realizat în condi iile legale din anii 1974-1980. Este drept c prin
prisma condi iilor legale actuale acestea par nesatisf c toare şi c la vremea
respectiv ele au avut efecte negative, din fericire restrânse.
Sănătatea publică Efecte poten iale negative legate de schimb ri de
microclimat sau apari ia unor medii de dezvoltare a unor agen i patogeni (bacterii,
parazi i, ân ari) nu s-au manifestat şi nici nu se vor manifesta, întrucât în jurul
singurei lucr ri ce i-ar putea favoriza (Lacul Floroiu) nu exist localit i sau
locuin e permanente.
Stresarea popula iei a fost un factor negativ, în special în perioada
execu iei lucr rilor (1974-1989 cu mici prelungiri locale pân în prezent) când
peste un mediu social arhaic s-a suprapus un mediu str in şi agitat, specific marilor
şantiere de construc ii. Au existat factori de stres cum ar fi zgomotele şi poluarea
local datorate şantierelor şi circula iei mijloacelor grele de transport pe drumuri.
Stresul a fost îns generos compensat de apari ia unor locuri de munc bine pl tite,
de facilit i sanitare şi culturale substan iale, de creşterea afluxului de turişti care
contribuie la bun starea localnicilor. Un element de stres suplimentar îl constituie
riscul suplimentar pentru popula ia din zonele aval, apropiate de albiile râurilor,
datorat unor eventuale avarii ale barajului Dr gan.
Uriaşul poten ial turistic şi de agrement al lacului este anihilat de lipsa
spa iilor de cazare accesibile şi civilizate, de lipsa amenaj rii unor platforme de
campare ferite de ape mari neprev zute şi cu dot ri minime (ap potabil , grupuri
sanitare, curent electric), starea precar şi lipsa infrastructuri de transport.
Cele dou cl diri pentru hoteluri prev zute pe malul stâng deasupra
barajului Dr gan au fost abandonate dup turnarea funda iilor, datorit lipsei de
fonduri la beneficiarul amenaj rii hidroenergetice şi a totalei lipse de interes a
întreprinderilor din zon . Aceast situa ie nu este un efect al amenaj rii, ci un
defect de valorificare a unui efect benefic, poten ial, imputabil autorit ilor locale.

Amenin ri (threats (T))

Construc iile existente creeaz teoretic un risc de avarie, probabilitatea
avariilor este îns foarte redus , mult sub rata mortalit ii naturale, barajele în arc
în general şi barajul Dr gan în particular fiind foarte sigure, f r nici un fel de
comportamente îngrijor toare în exploatare. Totuşi reamintim c ced rile au cele
mai importante impacte (Cap. 9).
Avarierea construc iilor hidroenergetice sub presiune (aduc iuni şi noduri
de presiune) prezint risc foarte redus în condi iile proiectelor tehnice elaborate, iar
efectele ar fi minore, întrucât debitele ce s-ar naşte pe albii chiar şi la ruperea total
a unor aduc iuni ar fi inferioare debitelor naturale maxime.
192
 Luând în calcul acestea nu trebuie s trecem cu vederea gravitatea
consecin elor unei cedări, atât pentru mediul socio-economic, cât şi pentru mediul
natural. Se recomand ca activitatea de urm rire a comport rii construc iilor, de
supraveghere şi de între inere a cestora s se fac mai departe cu rigurozitate.
Colmatarea lacurilor de acumulare ca rezultat al reducerii vitezei în lacuri
a apei şi astfel al puteri de transport (Cap. 8) şi strâns legat de aceasta posibilitatea
alterării calită ii apei, ca urmare a stagn rii ei, forma cea mai sever fiind
eutrofizarea.
Modificarea morfologiei albiilor în aval prin agradarea sau degradarea
acestora ca urmare a lipsei aluviunilor care sunt depuse în lacul de acumulare,
astfel în cazul Lacului Floroiu gradul de tranzitare al aluviunilor este de 0,04 %, iar
în cazul Lacului Leşu de 3,8 %, dup formula Brune. Legat de colmatare trebuie
amintit impactul modific rii morfologiei albiilor în amonte de lac ca urmare a
depunerilor la coada lacului.
Impactul asupra florei şi faunei ini iale prin apari ia unor noi tipuri de
ecosisteme, totodat varia ia nivelului lacustru poate avea efecte determinante în
reproducerea ihtiofaunei şi dezvoltarea florei. Trebuie s amintim în cazul
Amenaj rii Dr gan introducerea accidental a cleanului prin aduc iunea Secuieu,
care preia domeniul p str vului indigen. Efecte negative în ceea ce priveşte
ihtiofauna pot ap ra şi în urma inaccesibilit ii zonei amonte a bazinelor.

Oportunit i (opportunities (O))

Din studiul poten ialului hidroenergetic teoretic reiese c în bazinul
superior al Crişului Repede sunt condi ii de amenajare care nu au fost înc
valorificate, totodat schema cadru a amenaj rii prevedea înc opt amenaj ri în
aval şi amonte de lacurile existente (Capitolul 4).
Turismul şi activit ile de agrement sunt legate de elementele de peisaj dar
şi de preocuparea specific a administratorilor locali sau ai amenaj rii
hidroenergetice. Principalul obiectiv de interes turistic este f r îndoial Lacul
Floroiu şi Lacul Leşu. Pe malurile acestora apar vara în mod deosebit numeroase
tabere de corturi şi rulote, în special în poiana Alunu, pe Valea Zârna şi la coada
lacului Leşu, unele dintre ele sunt tabere şcolare "organizate”. Dezvoltarea
turismului ar putea însemna totodat o creştere a necesarului locurilor de munc .
Pescuitul sportiv şi piscicultura, constituie o problem de interes, întrucât
zona este cunoscut şi apreciat pentru pescuitul sportiv de p str v şi lipan. În
amonte de barajul Dr gan, bazinul hidrografic este suficient de mare, astfel c
fauna de salmonide (p str v indigen) se p streaz şi este chiar abundent . În Lacul
Floroiu nu s-au f cut repopul ri cu peşti de lac, astfel c fauna piscicol este
s rac , exceptând zonele din apropierea debuş rii unor afluen i, chiar şi de mici
dimensiuni. Efecte negative relativ importante asupra pescuitului (sportiv) pe
sectoarele de râu by-pass-ate exist dar în ambele situa ii debitele se refac rapid
prin aflux din numeroase izvoare şi afluen i, astfel c râurile au un aspect normal
de râu de munte, cu faun normal , care se reproduce pe afluen i sau migreaz din
193
Crişul Repede. Pe micile pâraie din bazinul S cuieu nu s-a practicat pescuitul
sportiv. Amenajarea nu a cuprins amenaj ri piscicole, dar p str v ria preexistent
la Reme i beneficiaz de o alimentare cu ap curat , rece şi bine oxigenat .
Tabelul 28 Matricea SWOT

S (Strengths) W (Weaknesses)

SO WO
O (Opportunities)
(max-max) (min-max)

ST WT
T (Threats)
(max-min) (min-min)

Dup realizarea analizei SWOT concluziile se materializeaz în posibile

strategi de ap rare împotriva impactelor negative şi recunoaşterea punctelor forte
ale amenaj rii care pot fii utilizate pentru sc derea celor slabe.
Pentru aceasta, se stabilesc coresponden ele, şi apoi, direc iile de ac iune,
dup urm torul algoritm (Tabelul 28):
- cadranul I (intersec ia punctelor tari cu oportunit ile SO): evaluarea
punctelor tari, pentru a le utiliza la maximum, în cadrul oportunit ilor;
În cadrul Amenaj rii Dr gan-Iad cele mai importante puncte tari se refer
la produc ia de energie electric şi regularizarea debitelor, totodat la modificarea
peisajului ini ial. Astfel, strategia de urmat ar fii dezvoltarea sistemului
hidroenergetic pentru a putea utiliza la maximum poten ialul hidroenergetic
neamenajat, totodat acestea ar însemna un control şi mai bun al regulariz rii
debitelor din cadrul bazinului Crişului Repede. Oportunit ile în dezvoltarea
turismului din zon pot fii deosebite ca urmare a unei utiliz ri strategice a lacurilor
de acumulare.
- cadranul II (intersec ia punctelor slabe cu oportunit ile WO): Se
stabileşte dac oportunit ile sunt suficient de importante pentru a justifica
investi iile necesare transform rii punctelor slabe în puncte tari.
În general punctele cele mai slabe cu influen e de termen lung se leag de
nivelul şi calitatea apei în lac. Acest aspect se recunoaşte cel mai bine în cazul
Lacului Leşu, unde în urma sc derii drastice a nivelului pot ap rea furtuni de nisip
cauzate de erodarea eolian a sedimentelor fine de la coada lacului cu efecte grave
în evolu ia turismului local. Totodat , posibilit ile de men inere a nivelului la cote
mai înalte pentru a nu exista brâul f r vegeta ie cu aspect nepl cut, este mic
deoarece func ia şi beneficiile hidroenergetice sunt mult mai mari în momentul
actual decât cele din turism şi piscicultur .
- cadranul III (intersec ia punctelor tari cu amenin rile ST): stabileşte
posibilitatea dep şirii amenin rilor cu ajutorul punctelor forte.
Principalul punct forte şi totodat cea mai mare amenin are se leag de
func ionarea unit ilor hidroenergetice, astfel controlul şi supravegherea acestora

194
este indispensabil . Posibilitatea apari iei unor evenimente nedorite în cadrul
acestora este mult diminuat de o supraveghere adecvat , totodat posibilitatea
avertiz rii scade semnificativ efectele posibile.
Prin luarea în calcul a efectelor de schimbare a morfologiei, a colmat rii şi
a calit ii apei lacurilor de acumulare, se poate realiza o regularizarea a debitelor
care s men in între limitele acceptabile efectele nefaste ale acestora.
- cadranul IV (intersec ia punctelor slabe cu amenin rile WT): stabileşte
problemele grave şi urgente, care pot pune în pericol func ionarea normal , astfel
se acorda o aten ie deosebit identific rii unor solu ii care s îndep rteze impactul
negativ.
Identific m dou efecte negative, acestea fiind posibila colmatare şi/sau
eutrofizare a lacurilor de acumulare. În cadranul anterior s-au analizat posibilele
ac iuni de ap rare împotriva acestora, astfel se subliniaz înc o dat necesitatea
supravegherii şi utiliz rii amenaj rilor în concordan cu principiile gospod ririi
durabile ale apei.

Evaluarea analizei s-a realizat şi printr-o modelare grafic a acesteia, astfel

f când diferen între importan a, probabilitatea şi magnitudinea diferitelor efecte
(Fig. 162). Fiecare component a fost evaluat cu valori între 1 şi 5 astfel:
1-f r importan ,
2-importan moderat ,
3-importan medie,
4-important,
5-foarte important.
Totodat , magnitudinea şi probabilitatea de apari ie a fost evaluat cu
valori între 1 şi 3 reprezentând 1-mic , 2-medie, respectiv 3-mare.
Distan a de la axa vertical exprim importan a fenomenului, iar de la cea
orizontal evalueaz probabilitatea de producere a acestuia. Magnitudinea este
exprimat prin m rimea punctelor. Realizarea modelului grafic ajut la
recunoaşterea şi identificarea mai simpl a principalilor factori care pot avea efecte
pozitive sau negative în cadrul amenaj rii.

195
 producţia de energie electrică regularizarea debitelor creştea zonelor irigabile
modificarea peisajului gradul de împădurire locuri de muncă
lipsa spaţiilor de cazare sănătate publică modificarea peisajului
ocuparea terenurilor despăduriri variatia nivelului apei
modificarea calităţii apei secarea izvoarelor stresul populaţiei
strămutarea populaţiei dezafectarea unor folosinţe posibilităţi de dezvoltare a sistemului hidroenergetic
turismul pescuitul sportiv locuri de muncă
riscul de rupere şi avarie colmatare modificarea morfologiei albiilor
eutrofizare Impactul asupra florei şi faunei
4

3 2 1 3

S
O
2
196

Importanta
0
6 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6

W
1

T
Probabilitatea
2

Fig 162. Evaluarea analizei SWOT

 CONCLUZII

Lacurile de acumulare din bazinul superior al Crişului Repede s-au format

ca urmare a existen ei unui poten ial hidroenergetic considerabil şi a nevoi
gospod ririi durabile a resurselor de ap . La alegerea amplasamentelor lacurilor de
acumulare pe lâng factorii determinan i tehnici şi economici, s-au luat în calcul şi
o serie de criterii geografice de amplasare care au avut în vedere în final asigurarea
unui control avansat al regimului de scurgere pe întregul bazin hidrografic.
Relieful, geologia, caracteristicile hidrologice şi climatice împreun cu
fondul forestier însemnat au participat la formarea unor condi ii deosebit de
favorabile pentru valorificarea poten ialului natural din zon . Astfel, volumul
însemnat de precipita ii, în unele areale cu valori de peste 1200 mm anual, şi legat
de acesta al scurgeri a f cut posibil dezvoltarea sistemului hidroenergetic Dr gan-
Iad şi formarea lacurilor de acumulare.
Cu creşterea rapid a consumului de energie şi a gradului de utilizare a
resurselor hidroenergetice, apare problema valorific rii cât mai optime a acestor
resurselor. Astfel, cu ajutorul inventarierii resurselor hidroenergetice se urm reşte
determinarea cantit ii de energie care poate fi ob inut , varia ia ei în timp şi
localizarea ei geografic .
Pentru a ob ine o imagine fidel a distribu iei spa iale a energiei hidraulice
în lungul cursurilor de ap a fost necesar identificarea sectoarelor cu energie
hidraulic teoretic maxim care poate oferi informa ii utile factorilor decizionali,
în vederea alegerii locului optim de amplasare a noilor hidrocentrale. Determinarea
valorilor precipita iilor şi debitelor medii multianuale la sec iunile f r observa ii,
necesar deoarece valorile acestora nu sunt cunoscute în cazul tuturor sectoarelor
alese, s-a realizat prin analiza sintetic a rela iilor de sintez între precipita iile (P),
scurgerea medie specific (q) şi altitudinea medie a bazinelor de recep ie (Hm).
Utilizarea tehnicilor SIG la calculul valorilor necesare evalu rii poten ialului
hidroenergetic liniar şi de suprafa simplific şi accelereaz procesul de
identificare al arealelor importante din acest punct de vedere.
Amenajarea complex Dr gan-Iad valorific o bun parte din poten ialul
hidroenergetic al bazinului prin cele dou subdiviziuni: Amenajarea Dr gan cu
centralele Reme i, Munteni I şi Munteni II şi Amenajarea Leşu cu centrala Leşu şi
barajul aferent acestuia. Aduc iunea principal Reme i şi cele dou aduc iuni
secundare Secuieu şi Cârligatele realizeaz , ca urmare a unei viguroase interven ii
antropice, prin creşterea valorii c derii şi a volumului de ap o valorificare maxim
a poten ialului exploatabil din bazinele Dr gan, Iad şi Secuieu (Hen ).

197
 Realizarea celor dou lacuri de acumulare, Floroiu şi Leşu, atrage dup
sine necesitatea studierii caracteristicilor hidrologice complexe a acestora, pentru a
în elege influen ele asupra mediului geografic şi posibilitatea prevederii, chiar
prevenirii posibilelor efecte negative pe care le pot avea. Astfel, baza studiilor
limnologice este harta batimetric , cu ajutorul c reia se pot realiza curbele
caracteristice ale lacurilor, curba varia iei suprafe elor şi a volumului în func ie de
nivelul apei. Aceste dou curbe, împreun cu caracteristicile morfometrice ale
lacurilor sunt temelia viitoarelor studii, totodat realizarea şi actualizarea lor este
indispensabil pentru managementul şi gospod rirea durabil a apei.
Varia ia debitelor afluente şi defluente care formeaz bilan ul apelor
influen eaz direct varia ia volumului şi nivelului lacurilor de acumulare. Din
studiul componentelor de bilan reiese gradul înalt de influen are antropic al
bilan ului general, ca urmare a posibilit ii de redistribuire a volumului acumulat.
În concordan cu aceasta se observ influen a regimului de exploatare asupra
varia iei nivelului apei lacurilor de acumulare.
Cunoaşterea st rii calit ii apei din lacurile studiate este momentan total
insuficient , impunându-se extinderea cantitativ şi calitativ monitoringului şi
aprofundarea studiilor. Regimul termic al apei lacurilor intereseaz în mod
deosebit, deoarece explic unele fenomene de stagnare sau circula ie a maselor de
ap , care la rândul lor determin structura fizico-chimic şi biologic a acestora.
M sur torile expedi ionare efectuate în cadrul ieşirilor în teren între anii 2005-2007
în profil vertical şi orizontal al lacurilor eviden iaz clar existen a celor trei
orizonturi termice specifice, epilimnionul la suprafa , mezolimnionul intermediar
şi hipolimnionul de la fund şi varia ia acestora în adâncime conform
caracteristicilor termice anotimpuale.
Este nevoie de o sistematic ac iune educativ şi legislativ , de combatere
a polu rilor existente şi de prevenire a apari iei de noi surse. Deşi utilizarea direct
ca şi surse de ap potabil în cazul acestor lacuri nu este implementat în prezent,
necesarul continuu crescând al acestei resurse recomand ocrotirea acesteia.
Impactul colmat rii asupra celor dou lacurilor de acumulare a fost studiat
prin actualizarea h r ilor batimetrice existente cu valorile ob inute din m sur torile
proprii efectuate în anii 2005-2007. Calculând gradului de re inere al sedimentelor
pentru lacurile din bazinul superior al Crişului Repede valorile reprezint foarte
bine realit ile din teren. Astfel, în cazul Lacului Leşu valoarea acestuia este de 3,8
%, iar în cazul Lacului Floroiu de doar 0,04 %, acestea exprimând procentul
aluviunilor care trec de baraj. Concluzion m c aproape întregul volum de
sedimente este re inut în lacurile de acumulare. În cea ce priveşte prognoza
fenomenului de colmatare, apare o situa ie aparte în cazul Lacului Floroiu, ca
urmare a lipsei datelor asupra debitului solid purtat de principalii afluen i, fiind
nevoi i s evalu m valoarea acestora prin calculul erodabilit ii bazinului
hidrografic aferent. Din calculele efectuate cu metoda RUSLE, media erodabilit ii
este de 0,105 t/ha/an, valoare care este în concordan cu prognozele de peste 1000
de ani privind durata colmat rii. Durata colmat rii totale a lacurilor în ambele
198
cazuri a r mas la valori însemnate, în cazul Lacului Leşu 316 ani, iar în cazul
Lacului Dr gan de 1652 de ani.
Prin realizarea în SIG a cuvetelor lacustre, curbele caracteristice s-au
extras din modelul digital de eleva ie prin extragerea suprafe elor la diferite cote şi
calculul volumului prin cunoaşterea ecartului folosit. Deşi era posibil extragerea
automat a volumelor la diferite cote, am ales aceast metod tradi ional pentru ca
s fie posibil compara ia rezultatelor cu curbele existente la ambele lacuri
urm rind astfel modificarea acestora. În cea ce priveşte consecin ele colmat rii
amintim depunerile uscate de la coada Lacului Leşu care se transform într-o surs
important de praf ca urmare a eroziuni eoliene şi a retrageri apelor mai mult timp,
pe mai bine de 1 km de la malurile de la NNR.
Valorile sc zute ale colmat rii se explic prin substratul rezistent la
eroziune, gradul mare, aproape compact de împ durire (bazinul Secuieu 60,0 %,
Dr gan 75,6 % iar Iada 78,2 % după CORINE 2000) şi sistemul dezvoltat al
m surilor preventive în cea ce priveşte colmatarea.
Riscurile induse de lacurile de acumulare au caracteristici şi magnitudini
foarte diversificate, cea mai sever form a evenimentelor produse fiind ced rile
sau ruperile. Ruperile de baraje sunt fenomene de gravitate extrem comparabile ca
efect cu marile catastrofe naturale. În cazul Lacului Floroiu ruperea barajului ar
însemna în prima or inundarea şi distrugerea a 14 localit ii, afectând 450.000 de
persoane, urmând s produc pagube în aval ajungând şi în municipiul Oradea.
Referitor la siguran a barajului, acesta se înscrie între cele cu siguran ridicat ,
Comisia Na ional pentru Siguran a Barajelor acordându-i o valoare de 0,359
privind siguran a barajului, astfel încadrându-se între barajele de importan
redus .
La Lacul Leşu fiind alc tuit din anrocamente cu o masc din beton
armat, se preconizeaz c , ruperea nu se realizeaz instantaneu, ci cu o întârziere
de 60 de minute ajungând la un debit de 10742 m3/s la confluen a cu Crişul
Repede. Astfel, provocând pagube însemnate în primele dou ore pân în
localitatea Aleşd, efectele resim indu-se şi în acest caz pân la Oradea.
Formarea lacului de acumulare atrage dup sine multe tipuri de efecte,
unele pozitive altele negative, trebuie g sit calea cea mai bun pentru viitor. Acest
deziderat se poate atinge doar prin controlul elementelor care particip la formarea
unor impacte negative cea ce se poate realiza doar prin supravegherea şi prognoza
posibilelor evenimente şi fenomene. Procesul de identificare a formelor de impact,
respectiv ale tuturor efectelor şi interac iunilor semnificative între amenajarea
hidroenergetic în ansamblul s u şi mediul înconjur tor este deosebit de dificil şi
complex, datorit complexit ii sistemelor în interac iune şi diversitatea efectelor
directe, indirecte sau cu diferite grade de certitudine, imediate sau temporare.
Pentru inventarierea cât mai complet a efectelor amenaj rii lacurilor de
acumulare asupra mediului, s-a hot rât folosirea metodei de analiz SWOT
(strengths (S), weaknesses (W), threats (T) and opportunities (O)). Evaluarea
analizei s-a efectuat în dou feluri, modelul grafic al analizei SWOT şi prin
199
Matricea SWOT. Astfel, se pot enumera principalele efecte pozitive şi negative ale
amenaj rii, având în vedere posibilitatea apari iei unor amenin rii sau oportunit i
în viitor.
Principalul punct forte al amenaj ri se leag de produc ia de energie
electric şi regularizarea debitelor din bazinul Crişului Repede. În cea ce priveşte
oportunit ile, acestea se leag de posibilitatea dezvolt rii amenaj rii hidrotehnice
cum reiese şi din evaluarea poten ialului hidroenergetic şi totodat de posibilit ile
legate de dezvoltarea turismului local.
Punctele slabe sunt pu ine, legate mai ales efectele posibile ale varia iei
nivelului apei şi de sc derea calit i acesteia. Amenin rile sunt legate de posibila
eutrofizare, de colmatare şi de riscul ruperii barajelor, de asemenea urm rind
graficul modelului SWOT se observ posibilitatea mic de apari ie a acestor
fenomene.
Proiectarea şi realizarea unor amenaj ri de asemenea amploare trebuie s
in cont de principiile dezvolt rii durabile, iar având în vedere magnitudinea
modific rii spa iului geografic, ele trebuie s aib o eficien maxim şi cât mai
pu ine efecte negative asupra mediului înconjur tor.

200
 BIBLIOGRAFIE

1. ALBEVERIO S, JENTSCH V, KANTZ H. (Editors.), (2006) Extreme events in nature

and society, Springer Print, Leipzig, Germany.
2. ALEXE, M., ŞERBAN, GH. (2006), Rolul GIS şi GPS în managementul zonelor de
dizolvare pe diapir - studiu de caz: lacurile sărate de la Sovata. Geographia Technica,
Nr. 1, Cluj University Press, Cluj-Napoca, România, pg. 1-7.
3. ANI AN I., COCU N., F RCAŞ R., POP GH., TÖVISSI I., UJVÁRI I. (1977), Unele
cercetări legate de colmatarea lacului de acumulare de la Gilău. C.N.A., I.C.P.G.A.,
Studii de aliment ri cu ap , Bucureşti, pp. 106-115.
4. BARANYI S. (1980), A tavak hidrologiája, VITUKI, Budapest.
5. BERINDEI, I.O., POP, GR., M H RA, GH., POSEA AURORA (1977), Câmpia
Crişurilor. Crişul Repede. ara Beiuşului, Editura Ştiin ific şi Enciclopedic ,
Bucureşti.
6. BLEAHU, M., BORDEA, S. (1981), Mun ii Bihor-Vlădeasa. Ghid turistic. Editura
Sport-Turism, Bucureşti.
7. BOAR N., ONCU M. (2004) Pedogeografie şi îmbunătă iri funciare, UBB Cluj Napoca
8. BOJOI, I., SURDEANU, V., (1972), Evolu ia fenomenului de colmatare în zonele de
maximă intensitate a sedimentării din Lacul Izvorul Muntelui-Bicaz. Lucr. Şt. Ale
Sta iunii “Stejarul”, Vol. V.
9. BRUNE, G. M. (1953), Trap efficiency of reservoirs, Transactions of the American
Geophysical Union, Vol 34 Nr. 3.
10. BURIAN, P. (2002), Lacul de acumulare Analiza biologică, University Press, Târgu-
Mureş.
11. BUTA I., IACOB E. (1967), Scurgerea aluviunilor în suspensie pe râurile din NV
ării, Studia Univ. Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.
12. BUTA I., SOROCOVSCHI V. (1975), Aspecte privind alimentările cu apă potabilă şi
industrială din bazinul Someşului Mic. Studia Univ. Babeş-Bolyai, Seria Geol.-Geogr.,
Cluj-Napoca.
13. BUZ, V., (1976), Bilan ul hidrologic în bazinul Crişurilor, Studia Universitatis, Cluj
Napoca.
14. CHIRIAC V. (1973), Pădurea, factor important al gospodăririi apelor şi protec ia
mediului. Hidrotehnica Nr. 3, Bucureşti.
15. CHIRIAC V., FILOTTI A., TEODORESCU I. (1976), Lacuri de acumulare, Edit.
Ceres, Bucureşti.
16. CHIRIAC V., STEG ROIU P., POPESCU. P (1975), Localizarea lacurilor de
acumulare în cadrul studiilor de amenajare a bazinelor hidrotehnice, Hidrotehnica Nr.
20 p. 128-130, Bucureşti.
17. CIANG N, VESCAN I. (2007), Valorificarea ofertei turistice a mun ilor mijlocii.
Studiu de caz Masivul Vlădeasa, Geographia Napocensis I, 1-2, Edit. Casa C r ii de
Ştiin , Cluj-Napoca.

201
18. COCEAN, P. (1984), Poten ialul economic al carstului din Mun ii Apuseni. Editura
Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti.
19. COG LNICEANU A. (1987), Bazele tehnice şi economice ale hidroenergeticii,
Editura Tehnic , Bucureşti.
20. COSMU A, I. (1986), Tehnologia de betonare a barajului Drăgan,
Hidrotehnica, 2 Bucureşti.
21. CSERMÁK B., KREMPELS T.,SZESTAY K., NAGY I.V., UBELL K. (1970),
Hydrology of water storage. International post graduate course on hydrological methods
for developping. Water Resources Management, Budapest, No 12.
22. DIACONU, C., ŞERBAN, P. (1994), Sinteze şi regionalizări hidrologice, Editura tehnic ,
Bucureşti.
23. FOCŞA V. (1980), Accidentarea barajelor, Hidrotehnica 23, 5, Bucureşti.
24. GâŞTESCU, P. (1998), Hidrologie, Editura Roza Vânturilor, Bucureşti.
25. GÂŞTESCU P. (1971), Lacurile din România. Limnologie regională, Editura
Academic , Bucureşti.
26. GÂŞTESCU P. (1998), Limnologie şi oceanografie, Editura H.G.A., Bucureşti.
27. GÂŞTESCU P. (2000), Managementul mediului, Editura Sfinx, Târgovişte.
28. GÂŞTESCU P. (2003), Hidrologie continentală, Editura Transversal, Târgovişte.
29. GÂŞTESCU P. (2006), Lacurile Terrei, Editura Cd Press, Bucureşti.
30. GÂŞTESCU, P., DRIGA, B., SANDU MARIA (2003), Lacurile de baraj antropic –
între necesitate şi modificări ale mediului. În vol. „Riscuri şi Catastrofe” – vol. II, Editor
Sorocovschi, V., Editura Casa C r ii de Ştiin , Cluj-Napoca, p. 160-173.
31. GIURMA I (1997), Colmatarea lacurilor de acumulare Edit HGA Bucureşti.
32. GIURMA, I. (2000), Sisteme de gospodărire a apelor, Partea a I-a, Editura Cermi, Iaşi.
33. GRIGORE, M. (1972), Cartografie geomorfologică, Centrul de multiplicare al
Universit ii Bucureşti.
34. GRIGORE, M. (1979), Reprezentarea grafică şi cartografică a formelor de relief, Ed.
Academiei Române, Bucureşti.
35. HAIDU, I. (1993), Evaluarea poten ialului hidroenergetic natural al râurilor mici.
Editura Gloria, Cluj-Napoca.
36. HAIDU, I. (2006), Elemente de hidrologie. Editura Academicpress, Cluj-Napoca.
37. HAIDU, I., HAIDU, C. (1998), S.I.G. Analiză spa ială, Edit. *H.*G.*A., Bucureşti.
38. HAIDU. I., (1991), Poten ialul hidroenergetic al râurilor mici din Grupa Nordică a
Carpa ilor Orientali, tez de doctorat, Univ. Al.I. Cuza, Iaşi.
39. HORVATH CS, PANDI G. (2005), Aspecte ale calită ii mediului hidric în lacul de
acumulare Leşu, Simpozion Mediul-cercetare, protec ie şi gestiune Agnita.
40. HORVATH CS. (2007) Caracteristicile bilan ului hidric al lacului de acumulare
Floroiu, Studia UBB, Geographia LII, 2 Cluj Napoca
41. HORVATH CS., RÉTI KINGA OLGA (2006), Poten ialul hidroenergetic teoretic de
suprafa ă al bazinului superior al Crişului Repede, Lucr rile Simpozionului Ştiin ific
Univ. de Vest Filiala Baia Mare.
42. IACOB E. (1971), Mun ii Apuseni. Studiu hidrografic. Tez de doctorat Univ. Babeş-
Bolyai Cluj-Napoca.
43. IACOB, E., S NDULACHE, AL., (1967), Rezervele de apă din Regiunea Crişana
evaluate pe baza bilan ului hidrologic, Lucrările ştiin ifice, Institutul Pedagogic
Oradea, nr. 1.
44. IANOŞ, I. (2000), Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Edit. Tehnic , Bucureşti.
45. ICHIM I. (1986), Sistemul aluviunilor, PEA, Piatra Neam .

202
46. ICHIM, I., R DOANE, MARIA (1986), Efectele barajelor în dinamica reliefului.
Abordare geomorfologică. Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti,
pg. 157.
47. IENEI DANIELA (1998) Studiul limnologic al Lacului Drăgan de pe Valea Drăganului
– lucrare de licen ă, Fac. Geografie, UBB, Cluj-Napoca.
48. IMPBROANE, A.M., MOORE, D. (1999), Ini iere în G.I.S. şi Teledetec ie, edit. Presa
Universitar Clujean , Cluj-Napoca, 242 p.
49. IONESCU ST., HULEA D. (1986), Barajul Drăgan – concep ia generală,
Hidrotehnica 31, pag 76-81, Bucureşti.
50. IONESCU ŞT. (1975), Barajul Acumulării Leşu, Hidrotehnica, 20, pag. 4-7, Bucureşti.
51. IONESCU ŞT. (2001), Impactul amenajărilor hidrotehnice asupra mediului, Edit.
H.G.A., Bucureşti.
52. IONESCU ŞT., CSOREGI A. (1986), Barajul Drăgan. Execu ia lucrărilor.
Hidrotehnica , 7, Bucureşti.
53. IRIMUŞ, I.A. (1997), Cartografiere geomorfologică, Ed. Focul Viu, Cluj-Napoca.
54. IRIMUŞ, I.A., VESCAN, I., MAN, T. (2005), Tehnici de cartografiere, monitoring şi
analiză GIS, Edit. Casa C r ii de Ştiin , Cluj-Napoca.
55. KERÉNYI, A. (1998), Általános környezetvédelem, Mozaik Oktatási Stúdió, Szeged
56. LAMPERT W, SOMMER U (2007), Limnoecology, Oxford University Press, Oxford.
57. MAC, I. (1986), Elemente de geomorfologie dinamica, Editura Academici Bucureşti.
58. MAC, I. (2003), Ştiin a mediului, Editura Europontic, Cluj-Napoca
59. MAN, T. (2004), Ini ieri practice în G.I.S. Tipografia Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-
Napoca.
60. M LAI, M. (1996), Impactul construc iilor hidroenergetice asupra mediului ambiant.
Hidrotehnica, vol. 41. nr. 6. Bucureşti.
61. MORARIU, T., PIŞOTA, I., BUTA, I. (1970), Hidrologie generală, Editura Didactic
şi Pedagogic , Bucureşti.
62. MO OC M., SEVASTEL M. (2002) Evaluarea factorilor care determină riscul
eroziunii hidrice în suprafa ă, Editura Bren, Bucureşti, p. 60
63. MO OC, M., MUNTEANU S. ş.a. (1975), Eroziunea solului şi metodele de
combatere, Editura Ceres, Bucureşti.
64. NAGY Gy. (1960), A körösök vízrendszere és szabályozása, Földrajzi közlemények.
65. ONCU M. (2002) Cartografiere pedologică, UBB Cluj Napoca
66. OPASCHI, M (2005), Continuarea valorificării poten ialului hidroenergetic al
României pe baza experien ei dobândite şi dotarea amenajărilor hidroenergetice cu
hidrogeneratoare fiabile şi rentabile, Buletinul ştiin ific al Universit ii "Politehnica”,
Seria Energetic , TIMIŞOARA
67. PANDI G, SERBAN GH. (1995), Dinamica scurgerii de aluviuni aval de baraje.
Hidrotehnica, Vol. 40, nr. 6, Bucureşti.
68. PANDI G. (1997), Concep ia energetică a formării şi transportului aluviunilor în
suspensie, Edit. Presa Universitar Clujan , Cluj-Napoca.
69. PANDI G. (2003), Hidrológia II Hidrogeológia, Limnológia, Telmatológia,
Glaciológia, Erdélyi Tankönyvtanács Cluj-Napoca.
70. PANDI G. (2004), A Gyilkos-tó. Hidrogeográfiai tanulmány, Casa C r ii de Ştiin ,
Cluj-Napoca.
71. PANDI G., HORVATH CS. (2005), Riscuri asociate colmatării Lacului Roşu, Vol.
Riscuri si Catastrofe Nr. 2 pag 135-142, Casa Cartii de Stiinta Cluj-Napoca.

203
72. PANDI G., HORVATH CS., VIGH MELINDA (2004), Modelerea timpului de
schimbare a volumului de apa în Lacul Roşu, in Volumul Conferin ei Ştiin ifice
Anuale a Institutului Na ional de Hidrologie si Gospod rirea Apelor.
73. PANDI G., MAGYARI ZS.( 2003), Realizarea hăr ilor batimetrice pe calculator.
Modelul Lacul Roşu, Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Cluj.
74. PANDI, G. (2002), Riscul în activitatea de apărare împotriva inunda iilor, Vol. “Riscuri
şi catastrofe”, Editor Sorocovschi, V., Edit. Casa C r ii de Ştiin , Cluj-Napoca.
75. PAVEL, D (1951), Hidroenergetica generală, Edit Tehnic , Bucureşti.
76. PAVEL, D. (1976), Arhitectura apelor, Edit. Eminescu, Bucureşti.
77. PAVEL, M. (1975), Amenajarea hidroenergetică Drăgan pe râul Iad, Hidrotehnica, 2,
Bucureşti.
78. P TRU ILEANA, ZAHARIA LILIANA, OPREA R., (2006), Geografia Fizică a
României (Clima, Apele, Vegeta ia, Solurile), Editura Universitar , 175 p. Bucureşti.
79. PETREA, D. (2005), Obiect, metodă şi cunoaştere geografică, Edit. Universit ii din Oradea,
Oradea.
80. PIŞOTA, I. (1971), Hidrologia R.S.R., II. Lacurile României, fascicula I. Centrul de
multiplicare al Universit ii din Bucureşti.
81. PIŞOT I., ZAHARIA LILIANA (2002), Hidrologie, Editura Universit ii din
Bucureşti.
82. PIŞOT I., ZAHARIA LILIANA (2003), Hidrologia uscatului. Resursele de apă şi
valorificarea lor în turism, Editura Universit ii din Bucureşti.
83. POP GR. P. (1996), România. Geografie hiroenergetică. Editura Presa Univ. Clujan .
84. POP GR. P.(1992), Amenajări hidroenergetice din Bazinul Crisului Repede, Studia
Univ. Babeş-Bolyai, Geographia, 1-2, Cluj-Napoca.
85. POP, GR. P. (2000), Carpa ii şi Subcarpa ii României, Edit. Presa Univers. Clujan ,
Cluj-Napoca.
86. POP, GR. P. (2007) Jude ul Cluj, Editura Academiei Române, Bucureşti
87. POSEA, AURORA, (1969), - Terasele Crişului Repede, Extras din Lucr ri Ştiin ifice
Seria A, Institutul Pedagogic Oradea.
88. POSEA, AURORA, (1970), - Bazinul hidrografic al Crişului Repede, tez de doctorat,
Cluj Napoca.
89. R.C. Dissescu, (2004), Pădurea, element de infrastructură hidrologică, Univers
Ingineresc nr.13/2004.
90. R DOANE MARIA, R DOANE, N. (2003), Impactul construc iilor hidrotehnice
asupra dinamicii reliefului. În vol. „Riscuri şi Catastrofe” – vol. II, Editor Sorocovschi,
V., Editura Casa C r ii de Ştiin , Cluj-Napoca, p. 174-185.
91. R DOANE MARIA, R DOANE, N. (2004), Dams, sediment sources and reservoir
silting in Romania, Science Direct
92. ROMANESCU, GH. (2003), Hidrologie generală, Editura Terra Nostra, Iaşi.
93. ROMANESCU, GH. (2003), Inunda iile – între natural şi accidental. În vol. „Riscuri şi
Catastrofe” – vol. II, Editor Sorocovschi, V., Editura Casa C r ii de Ştiin , Cluj-Napoca,
p. 130-138.
94. ROSU C, CRE U G. (1998), Inunda ii accidentale, Edit HGA, Bucureşti
95. ROŞCA D. (1996), Cercetări complexe asupra colmatării lacurilor de acumulare,
PEA, Piatra Neam .
96. ROŞIAN G. (2008) Modele de geomorfologie func ională ale sistemului vale -versant
din Depresiunea Transilvaniei, Tez de doctorat, Univ. babeş-Bolyai, Fac. De
Geografie, Cluj-Napoca

204
97. RUS, I., BUZ, V. (2003), Geografie tehnică. Cartografie, Edit. Silvania, Zal u.
98. RUSU SIMONA (2004), Aspects regarding water surface evaporation in Romania,
INMHGA, Bucureşti.
99. RUSU T. (1988), Pe urmele apelor subterane. Carstul din Mun ii Pădurea Craiului,
Edit. Dacia, Cluj Napoca
100. SARKANY K. I. (1999), A koros medence folyó völgyeinek természeti állapota. Târgu
Mureş.
101. SCHNEID T. D, COLLINS L (2001), Disaster management and preparedness, Lewis
Publishers, Boca Raton, Florida
102. SOFRONIE, C. (2000), Amenajări hidrotehnice în bazinul hidrografic Someş-Tisa, Ed
Casa de Editur Gloria, Cluj-Napoca.
103. SOROCOVSCHI V. (1977), Probleme metodologice privind studiul resurselor de apă,
Studia Univ. Babeş-Bolyai nr. 2 anul XXII Cluj-Napoca.
104. SOROCOVSCHI V., ŞERBAN GH. (1995), Diferen ieri regionale ale poten ialului scurgerii
râurilor din Podişul Someşan. Studia Univ. Babeş-Bolyai, Geographia, XL, 1-2, Cluj-Napoca,
pg. 72-77.
105. SOROCOVSCHI V., ŞERBAN GH. (2008), Hidrogeologie, Editura Casa C r ii de Ştiin ,
Cluj-Napoca.
106. SOROCOVSCHI V., HORVATH CS.(2007), Poten ialul scurgerii medii lichide din
Podişul Someşan, Studia UBB, 52, 2 Cluj Napoca.
107. SOROCOVSCHI V., IMBROANE A. (1992), Prelucrarea automată a parametrilor
necesari în determinarea poten ialului energetic liniar şi bazinal., Studia Univ. Babeş-
Bolyai, Geographia XXXVII, 1-2, Cluj-Napoca.
108. SOROCOVSCHI V., ŞERBAN GH., RUS I. (1998), Colmatarea iazurilor din bazinul
superior al râului Fizeş. A III–a Conferin Interna ional de Hidrologie “Apa şi
protec ia mediului hidric în bazinul mijlociu al Dun rii”, vol. I, Universitatea ” Babeş-
Bolyai”, Facultatea de Geografie, 24 – 26. IX., Cluj-Napoca, pg. 94-102.
109. SOROCOVSCHI, V. (1996), Mediu hidrosferic (Partea I-a), Litografia Univ. „Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca.
110. SOROCOVSCHI, V. (1996), Podişul Târnavelor. Studiu hidrogeografic. Edit. CETIB
Cluj – Napoca, 192 p.
111. SOROCOVSCHI, V. (2002), Riscuri hidrice, În vol. „Riscuri şi Catastrofe” – vol. I,
Editor Sorocovschi, V., Editura Casa C r ii de Ştiin , Cluj-Napoca, p. 55-65.
112. SOROCOVSCHI, V. (2004), Hidrologia uscatului. Editura Casa C r ii de Ştiin , Cluj-
Napoca.
113. SOROCOVSCHI, V. (2005), Câmpia Transilvaniei – Studiu hidrogeografic, Edit. Casa
C r ii de Ştiin , Cluj-Napoca.
114. SOROCOVSCHI, V., PANDI, G. (1995), Particularită ile valorificării apelor din nordul
Carpa ilor Occidentali. Studia Univ. Babeş-Bolyai. Geographia. Anul XL. Nr. 1-2. Cluj-
Napoca.
115. STAROSOLSZKY O. (1987), Applied surface hydrology, Water Resources
Publications, Colorado
116. ST NESCU V. AL., DROBOT R. (2002), Măsuri nestructurale de gestiune a
inunda iilor, Edit. H.G.A., Bucureşti.
117. STELCHER, K. (2000), A vízkészlet-gazdálkodás hidrológiai alapjai, ELTE Eötvös
kiadó, Budapest
118. SURD V, PUIU V, ZOTIC V, MOLDOVAN C (2007) Riscul demografic în Mun ii
Apuseni, Edit. Presa Universitar Clujean , Cluj-Napoca.

205
119. SURD V., BOLD I., ZOTIC V., CHIRA CARMEN (2005), Amenajarea teritoriului şi
infrastructuri tehnice, Edit. Presa Univ. Clujean .
120. SZESZTAY, K. (1967), Some problems of Lake Hydrology, VITUKI közlemények 3.,
Budapest
121. ŞERBAN GH. (2007), Lacurile de acumulare din bazinul superior al Someşului Mic –
Studiu hidrogeografic, Edit. Presa Univ. Clujean , Cluj-Napoca.
122. ŞERBAN, GH. (1999), Bilan ul apei în lacurile de acumulare din bazinul superior al
Someşului Mic. Studia Univ. Babeş-Bolyai, Geographia, XLIII, 2, Cluj-Napoca, pg. 69-77.
123. ŞERBAN, GH. (1999), Evaluarea colmatării lacurilor de acumulare din bazinul
Someşului Cald. Sesiunea anual de comunic ri ştiin ifice "Geographica
Timisensis",Voi. 8-9, Timişoara 14 - 15 Mai, pp. 145-156.
124. ŞERBAN, GH. (2001), Turismul în spa iul aferent acumulărilor de pe râul Someşul
Cald. Studia Univ. Babeş-Bolyai, Geographia, XLVI, 1, Cluj-Napoca, pg. 141-151.
125. ŞERBAN, GH. (2005), Regimul nivelurilor în lacurile de acumulare din sistemul
cascadă al Someşului Cald, cu efect în dinamica cuvetelor lacustre. Centenarul
Geografiei la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Geografie şi Geologie,
28-31 octombrie, Iaşi, În Lucr rile Seminarului Geografic Dimitrie Cantemir, pg 139-
148.
126. ŞERBAN, GH., ALEXE, M. (2006), Aplica ii GIS în gospodărirea lacurilor de
acumulare - studiu de caz lacul Someşul Cald. Geographia Technica, Nr. 1, Cluj
University Press, Cluj-Napoca, România, pg. 181-187.
127. ŞERBAN, GH., ALEXE, M., ROMAN, C. (2004), Modificări în cuvetele acumulărilor
din sistemul cascadă al Someşului Cald induse de colmatare. „Geography Within the
Context of Contemporary Development”, Section II, Faculty of Geography, 12 – 14
September, Cluj-Napoca, Edit. F&F International, Gheorgheni, pg. 56 – 62.
128. ŞERBAN, GH., B TINAŞ, R.H. (2005), No iuni practice de hidrologie generală.
Partea I – Hidrogeologie, Potamologie. Editura Casa C r ii de Ştiin , ISBN 973-686-
705-6, Cluj-Napoca, 151 pg.
129. ŞERBAN, GH., BURSAŞIU LIANA (2003), Evaluarea riscurilor la baraje şi a celor
induse de colmatarea acumulărilor de pe Valea Someşului Cald. În vol. „Riscuri şi
Catastrofe” – vol. II, Editor Sorocovschi, V., Editura Casa C r ii de Ştiin , Cluj-Napoca,
p. 186-195.
130. ŞERBAN, GH., SOROCOVSCHI, V., HORVATH, CS. (2006), The Ponds from Şar
Valley – Transylvanian Plain.. Lucr rile Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”,
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Geografie şi Geologie, Departamentul de
Geografie, Nr. 26, Editura Universit ii „Al. I. Cuza”, Iaşi, pg. 21-29.
131. ŞERBAN, P., Theodor S. M. (1986), Colmatarea lacurilor de acumulare din România,
PEA, Piatra Neam .
132. TEODORESCU I. ş.a. (1976), Lacuri de acumulare, Editura Ceres, Bucureşti
133. UJVÁRI I., GÂŞTESCU P.(1958), Evapora ia de pe suprafa a lacurilor din R.P.R.,
Rev. Meteorologia, Hidrologia şi Gospodărirea apelor, an 3, nr. 1, pag. 49-56,
Bucureşti.
134. UJVÁRI, I. (1957), Despre bilan ul apei pe teritoriul R.P.R, Meteorologia şi hidrologia,
nr. 1.
135. UJVÁRI, I. (1972), Geografia apelor României. Editura Stiin ific , Bucureşti.
136. UJVARI, I. (1987), Bilan ul energetic şi legea entropiei şi procesul erozional.
Lucrările Simpozionului „Provenien a şi efluen a aluviunilor", Piatra Neam .

206
137. UJVARI, I., (1957), - Alimentarea râurilor din R.P.R., Revista “Meteorologia şi
Hidrologia”, ianuarie – martie, Editura de Direc ie General Hidrometeorologic ,
Bucureşti.
138. VIGH MELINDA TIMEA (2008), Calitatea apei râurilor din bazinul hidrografic al
Târnavei, Ed. Casa C r ii de Ştiin , Cluj-Napoca.
139. VLADIMIRESCU I (1984), Bazele hidrologiei tehnice, Ed. Tehnic , Bucureşti.
140. VLADIMIRESCU I. (1978), Hidrologie, Ed. Didactic şi Pedagogic , Bucureşti.
141. ZAHARIA LILIANA (1999), Resursele de apă din bazinul Putna. Studiu de
hidrologie., Editura Universit ii din Bucureşti.
142. ZAHARIA LILIANA, PIŞOT I. (1995), Rezervele de apă din România şi protec ia
lor, Analele Universit ii din Bucureşti, seria geografie XVII, Bucureşti.
143. Z VOIANU I (1999) Hidrologie, Edit. Funda iei România de Mâine, Bucureşti
*** (1965), Instruc iuni pentru re eaua hidrometrică de bază. Vol.III. Instru iuni pentru
sta iile hidrologice, partea a II-a, Lacuri. I D -23-65, Bucureşti.
*** (1968), Harta geologică Şimleu Silvaniei şi Cluj, Institutul Geologic, Bucureşti.
*** (1968), Harta solurilor Şimleul Silvaniei şi Cluj, Bucureşti.
*** (1971) Râurile României, Monografie hidrologic , Institutul de Meteorologie şi
Hidrologie, Bucureşti.
*** (1973), ICOLD Dam Accidents. International Commission on Large Dams.
*** (1979, 1984, 1986), Analiza comportării construc iilor hidroenergetice, pentru
amenajarea Barajul Leşu, SC. Hidroelectrica. S.A.
*** (1980), Îndrumări metodologice şi tehnice pentru reconstituirea scurgerii naturale a
râurilor, INMH, Bucureşti.
*** (1983), Geografia României, vol. I, Geografia fizică. Editura Academiei Republicii
Socialiste România, Bucureşti, 662 p.
*** (1983, 2003), Analiza comportării construc iilor hidroenergetice, pentru amenajarea
Drăgan – Criş, SC. Hidroelectrica. S.A
*** (1985), ICOLD Dams and the enviroment, International Commission on Large Dams
*** (1987), Geografia României, vol. III, Carpa ii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei.
Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 610 p.
*** (1992), Atlasul Cadastrului Apelor din România. Ministerul Mediului - Aquaproiect, Bucureşti.
*** (1992, 2000) CORINE Land Cover, Commission of the European Communities.
*** (1992), Geografia României, volumul IV, Regiunile pericarpatice, Editura Academiei
Române .
*** (1996), PATZP Lacul Floroiu şi Valea Drăganului, Consiliul Jude ean Cluj, Cluj-
Napoca.
*** (1999), Bulletin on risk assessment: Risk assessment as an aid to dam safety
management. I.C.O.L.D., 102 p.
*** (2000), Dams and Development, A new framework for decision-making, The report of
the World Commission on Dams
*** (2002), Ordin nr. 115, din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind
stabilirea categoriilor de importan a barajelor. Publicat în Monitorul Oficial nr. 427,
19 iunie 2002.
*** (2005, 2006) Ortofotoplanuri, Agen ia Na ional de Cadastru şi Publicitate Imobiliar
Filiala Cluj-Napoca
*** (2005). Volumetric survey of Lake Bonham, Edit. Texas Water Development Board,
Austin, Texas.

207
*** (2006) Erosion and Sedimentation Manual, United States Department of the Interior,
Bureau of Reclamation.
*** Arhiva S.C. "Hidroelectrica" S.A. Cluj.
http://www.hydrop.pub.ro/vn_cap13.pdf - Poten ialul hidroenergetic al cursurilor de apă -
Curs Catedra de Hidraulica şi Maşini Hidraulice Bucureşti
http://www.icold-cigb.net/
http://www.rowater.ro/
http://support.esri.com/
http://www.vizugy.hu

208