Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a

Banatului
"Regele Mihai I al României" din Timișoara

Facultatea de Agricultura
Disciplina :Plante medicinale

Valeriana (Valeriana officinalis)

Floare de valeriana ( https://www.google.de/search?

q=poze+valerian
a

&

source=lnm
s

&

tbm=isc
h&sa=X&ved=2ahUKEwjWz7T6s_TpAhVL_SoKHYBGCEQQ_AUoAXoECAwQAw &biw=1367&bih=572
Student: Toplicean Ioana-Cristina
Facultatea: Agricultura
Specializarea: Agricultura Anul IV

Valeriana a fost folosita inca din Antichitate pentru a ameliora tulburarile de somn si anxietatea,
iar intre timp s-au facut numeroase studii care atesta calitatile sale terapeutice. In cele ce urmeaza
iti prezentam principalele beneficii ale consumului de valeriana si cum trebuie sa o utilizezi
pentru a profita la maximum de proprietatile acesteia si tehnologia de cultivare a acesteia .(
https://www.secom.ro/articles/valeriana-care-sunt-beneficiile-si-cum-poate-fi-consumata )
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Dipsacales
Familie: Valerianaceae
Gen: Valeriana
Specie: V. officinalis
( https://ro.wikipedia.org/wiki/Valerian%C4%83)
Morfologie
Specie erbacee perenă, cu tutpina dreaptă, neramificată, de ?5-150 cm, cu rizom vertical scurt, cu
stoloni şi numeroase rădăcini adventive. Fnmzele sunt nnparipenat compuse, Iungi dc 5-25 cm,
cu 5- 11 perechi de lacimi lanceolate. Florile, înghesuite la partea superioară a tulpinii, sunt mici,
de 4-5 mm, de culoare roşie-liliachie, plăcut mirosiloare. î.n schimb, rădăcinile şi rizomii, în
special după uscare, au un rniros dezagreabil, caracteristic. Creşte în flora spontanâ, în zonele
umbroase, pe marginea apelor, în lungi şi zăvoaie din regiunile de deal şi munte. Se cultivă
intens. (Bojor O.,Popescu O. 2009)

Panta de Valeriana ( https://ro.wikipedia.org/wiki/Valerian%C4%83)

Istoric. Denumirea genului are la origine latinescul ’’valere’’ = a fi puternic (referire la însuşirile
terapeutice ale plantei), explicaţie dată de Wittstein sau ar deriva de la Valeria – provincie
romană în Panonia, între Dunăre şi Drava; ’’valerianus’’ = plantă din această
provincie;’’officinalis’’ = farmaceutic. Deşi a fost utilizată din antichitate de către greci şi
romani, recunoaşterea acţiunii terapeuticii sedative asupra sistemului nervos s-a semnalat abia în
secolul al XVIII-lea . (Carte plante medicinale si aromatice)
Răspândire. Valeriana se întâlneşte în flora spontană pe întreg continentul european, în regiunile
răcoroase, păduri, depresiuni, pajişi umede. Arealul său de răspândire corespunde zonei de deal
şi de munte, ajungând până la 2400 m altitudine în munţii Alpi. Datorită cerinţelor mari de
materie primă s-a impus extinderea în cultură în următoarele ţări: Rusia, Bulgaria, Polonia,
Ungaria, Germania, Belgia, Olanda, Franţa, Japonia şi SUA. În România se găseşte în Podişul
Transilvaniei (judeţele: Cluj, Alba, Mureş, Braşov); în depresiunile din Harghita (judeţele:
Bistriţa - Năsăud, Covasna); în Subcarpaţii Răsăriteni (judeţele: Suceava, Neamţ) şi în Câmpia
Moldovei. (Curs, Cartea plante medicinale si aromatice )
Ecologie si zonare: In situatia infiintarii culturii prin semanare directa in camp, plantele
premergatoare sunt cerealele paioase, mazarea, macul, coriandrul etc. care elibereaza terenul
devreme. Daca infiintarea culturii se realizeaza primavara prin semanat sau plantare de rasaduri,
premergatoare pot fi si culturi prasitoare, la care nu s-au aplicat ierbicide atrazinice. Nu se
recomanda monocultura. Deşi specia este răspîndită şi în flora spontană, în tufărişuri, păduri,
locuri umede şi umbroase, marginea apelor, lunci şi zăvoaie — în special în zona de deal şi
munte, astăzi ea este exploatată aproape exclusiv numai din cultură. Valeriana suportă mai bine
temperaturile scăzute decît cele ridicate. Seminţele încep germinarea la +5° (temperatura optimă
fiind de 20—30°). Suportă geruri de —15 ...—20° fără strat de zăpadă, pornind în vegetaţie
primăvara la 1 —2°, în condiţiile în care este cultivată în locuri mai călduroase, ca factor
ecologic de compensaţie va fi umiditatea în exces. Faţă de umiditate planta prezintă pretenţii
ridicate, dezvoltîndu-se optim acolo unde precipitaţiile anuale sînt de cea 650 mm. Plantele pot
suporta şi perioade de secetă, dar aceasta influenţează negativ asupra conţinutului în ulei esenţial.
Poate creşte la lumină sau semiumbră, dar la lumină sistemul radicular are cea mai mare
dezvoltare. Solurile cele mai indicate sînt cele profunde, bogate în humus, uşoare, luto-nisipoase
situate pe locuri umede, dar permeabile pentru apă. Se pot utiliza şi solurile desecate, turboase.
Sînt contraindicate solurile grele, argiloase, care împiedică dezvoltarea sistemului radicular şi fac
totodată foarte anevo¬ioasă operaţia de spălare a rădăcinilor după recoltare. (CURS
TEHNOLOGII DE CULTIVARE A PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE)
Lucrarile solului: Eliberarea terenurilor de resturile vegetale de la cultura premergatoare, se face
cu agregatul format din GD 3.2 + U 650 M, prin taieri succesive, urmata de aratura de toamna cu
plugul. Pana la semanat sau plantat aratura adanca la cca. 25-28 cm, se executa cu grapa cu
discuri, in agregat cu grapa cu discuri cu dinti reglabili, iar inainte de semanat sau plantat cu
combinatorul. Patul germinativ pentru valeriana trebuie sa fie foarte bine maruntit si nivelat,
pana la o granulatie foarte fina prin utilizarea GD 3.2.
Fertilizarea: Valeriana reactioneaza pozitiv fertilizand cu N, P, K in raport de 1 :1.3 :1 (1=60 kg
s.a / ha) realizand un spor de radacini de 22% si de ulei volatil de 42%. Pe cernoziomuri sunt
recomandate ingrasarea minerala cu doze de N = 45kg/ha, ; P2O5 =60kg/ha si K2O = 50 kg/ha.
Pe celelalte tipuri de sol ingrasarea minerala da bune rezultate prin folosirea azotului, fosforului
si potasiului in raportul de 1 : 1,75 :1 . Se poate folosi si gunoiul de grajd bine descompus,
asociat cu doze reduse de N, P, K (30 kg din fiecare element). (CURS TEHNOLOGII DE
CULTIVARE A PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE)
Lucrari de intretinere: In sistemul tehnologic cu semanare directa in camp, principala lucrare
este plivitul si raritul plantelor, urmate de prasile manuale si mecanice repetate. In cazul
culturilor obtinute prin rasad, complexul de lucrari, fertilizari minerale echilibrate, prasile si
udari pentru mentinerea a 65-80% IUA sunt cele de natura a accelera cresterea si dezvoltarea
plantelor si a ridica productia pe unitatea de suprafata. Numai in caz de necesitate, un grad
avansat de atac de boli si daunatori se aplica tratamente specifice cu produse de contact, pentru a
evita acumularea acestora in radacini.(CURS TEHNOLOGII DE CULTIVARE A PLANTELOR
MEDICINALE ŞI AROMATICE)
Tehnica semănatului
Perioada de semănat este în funcţie de modul de înmulţire, direct în câmp sau prin răsad. Direct
în câmp se poate semăna în luna august, toamna târziu sau primăvara devreme. Răsadul se
plantează în câmp în luna mai. Plantarea răsadului se poate face cu ajutorul maşinii de plantat
răsaduri MPR-5.
Cantitatea de sămânţă la hectar este de 4-6 kg. Cantitatea de sămânţă necesară pentru
producerea răsadului pentru plantarea unui hectar de valeriană este de 1-1,5 kg.
Distanţa între rânduri este de 50 cm, iar densitatea de 9-10 plante/m2.
Adâncimea de semănat este de 2-3 cm . Semănatul se realizează cu semănători SUP – 21 şi SUP
– 29, echipate cu distribuitori cu pinteni, mecanismul de distribuţie se reglează în poziţia C3,
şubărul obturator la poziţia 1, fundul mobil tot la poziţia 1, iar la patine se montează limitatoare
de adâncime.(Notite de cura POP Georgeta )
Recoltarea.
Toamna, în primul an de vegetaţie, în luna octombrie sau primăvara foarte devreme (anul
următor) se recoltează rădăcinile şi rizomii,folosindu-se cazmaua (pe suprafeţe mici), plugul fără
cormană,dislocatorul pentru Sfeclă sau maşina de recoltat cartofi MRC-1. Din loturile semincere,
în anul II de vegetaţie, când 20 % din seminţe sunt galben-brune şi au puf se scutură
inflorescenţele de câteva ori în coşuri căptuşite cu tifon sau hârtie. Tijele florifere se taie cu
secera, dimineaţa pe rouă, sub ultimul racem corimbiform, se aşează pe platforme acoperite, se
treieră staţionar cu batoza sau combina, în momentul când s-a finalizat maturizarea.
Condiţionarea.
Imediat după recoltarea rădăcinilor se îndepărtează impurităţile (părţile aeriene ale
plantei), se scutură de pământ, se spală sub jet puternic de apă (spălarea se produce în
coşuri de nuiele sau pe grătare special amenajate), se aşează în straturi de 8-12 cm grosime
în vederea zvântării, după care materialul vegetal se usucă în strat subţire, pe cale
naturală, la umbră (în poduri bine aerisite sau încălzite, în strat subţire de 5 cm, însă
durează mai mult). La soare, timpul necesar uscării este de 20 zile. Rădăcinile nu se întorc
deoarece sunt foarte fragile.
Se usucă artificial (predominant), la 35-40°C, în timp de 4-6 zile. Randamentul la uscare
este de 3-4,5 : 1. Se depozitează în vrac, apoi se ambalează în saci, baloturi sau bale de
pânză şi se păstrează în încăperi aerisite şi uscate, separat pentru a nu împrumuta mirosul
altor produse, specific Valerianei. Producţia este de 10-15 q/ha rizomi şi rădăcini (material
uscat) şi de 3-5 q/ha achene din loturile semincere.
Condiţiile de recepţionare sunt :
- pentru produsul proaspăt :
Ø rizomi cu resturi de tulpini maximum 5 % ;
Ø rădăcini subţiri sub 1 mm (radicele) maximum 5 % ;
Ø corpuri străine organice, maximum 0,5 % ;
Farmacologie în prezent, atenţia farmacologilor se îndreaptâ spre acizii valerianici, astăzi fiind
consideraţi principalii tesponsabili ai efectelor sedative ale preparatclor pe bază de Valeriană.
Prin analogie cu alte mcdicamente sedative şi hipnotice stă ipoteza câ acizii valcrianici pot
acţiona mărind activitatea aciduiui gama-aminobuliric, un ncurotransmiţător carc inhibă sistemul
nervos central. Acţiunea hipnotică şi asupra mecanismului de inducere a somnului a fost
demonstrată prin numeroase sludii clinice. Asupra musculaturii netede gastrointestinale,
Valeriana arc acţiune spasmolitică şi miorelaxantă. Alte studii au demonstrat lipsa de toxicitate în
doze tcrapcutice a produselor pe bază de Valeriană. Nu diminucază nici reflexele, putând rî
utilizată şi de conducătorii auto.
Recomandări: Datorita componentelor din uleiul volatii, în spccial valepotriaţilor respectiv
acizilor valerianici, prcparatele pe bazâ de Valeriană sunt recomandate în insomnii, nervozitate,
hiperexcitabilitate motorie şi senzorială, în nevroza cardiacă şi ca antispa.stic uşor.
Mod de preparare şi administrare :'Sub fonnă de pulbcrc de rădăcinâ uscată, de 3 ori pe zi
câte un vârf de cuţit; infuzie, I linguriţă rădăcină la o cană cu apă, care se bea de obicei seara la
culcarc; tincturâ preparatâ din 20 g rizomi şi rădăcini !a 100 ml alcool dc 60-70", prin maccrare
timp de 8 zile; se iau 15-20 picături dc 3 ori pe zi, ultima doză seara, la culcare (Bojor
O.,Popescu O. 2009)
Extractul si uleiul de valeriana sunt folosite pentru aromarea unor bauturi si tipuri de mancare,
dar mai ales in scop terapeutic, pentru diminuarea insomniilor. Iata care sunt beneficiile
consumului de radacina de valeriana:
Amelioreaza simptomele insomniei
Conform numeroaselor studii, se estimeaza ca aproximativ 30% din intreaga populatie se
confrunta cu insomnia. Mai exact, acestia intampina dificultati atunci cand incearca sa adoarma,
se trezesc des in timpul somnului si nu se pot bucura de un somn odihnitor.

S-a demonstrat ca persoanele care consuma in mod constant radacina de valeriana adorm mai
rapid si se bucura de un somn lung si odihnitor. In urma unui studiu realizat pe 27 de adulti tineri
si de varsta mijlocie cu tulburari de somn care au luat 400 de miligrame de radacina de valeriana,
au fost obtinute urmatoarele rezultate: 24 de persoane au avut un somn imbunatatit si 12 dintre
acestea au descris somnul ca fiind „perfect”.
Amelioreaza starile de anxietate
Valeriana poate reduce starile de anxietate provocate de situatiile stresante. Intr-un studiu in care
un grup de adulti sanatosi a dat cateva teste cu un grad inalt de dificultate, cei care au consumat
radacina de valeriana au raportat ca s-au simtit mai relaxati.
Adjuvant in sindromul premenstrual
Femeile care sufera de sindromul premenstrual sau menstruatie dureroasa pot beneficia de pe
urma consumului de valeriana. Un studiu publicat in International Journal of Gynaecology and
Obstetrics a demonstrat ca valeriana poate ameliora simptomele fizice, emotionale si
comportamentale ale sindromului premenstrual.
Poate ameliora simptomele OCD
Consumul de radacina de valeriana poate ameliora simptomele anxietatii si ale sindromului
obsesiv compulsiv (OCD). In plus, consumul de valeriana nu provoaca efecte adverse
semnificative.

Mai mult, si copiii care au probleme de concentrare sau comportament hiperactiv pot beneficia
de proprietatile benefice ale valerianei.
Reduce severitatea simptomelor menopauzei
Un studiu realizat pe femei care se aflau la menopauza a descoperit ca dupa ce acestea au
consumat zilnic 765 de miligrame de valeriana au avut bufeuri mai rar si mai putin severe.
Amelioreaza simptomele sindromului picioarelor nelinistite
Un studiu desfasurat pe o perioada de opt saptamani a demonstrat ca persoanele care sufera de
sindromul picioarelor nelinistite si care au consumat 800 de miligrame de valeriana pe zi au
constatat o ameliorare a simptomelor asociate cu aceasta afectiune.
Contraindicatii ale consumului de valeriana
Valeriana nu creeaza dependenta daca este administrata corect si constant si nici nu apar
simptome de sevraj atunci cand este intrerupta utilizarea.

Chiar daca efectele secundare nu sunt foarte des intalnite, in unele cazuri, consumul de valeriana
peste limitele admise poate provoca dureri de cap, dureri de stomac, ameteala si chiar insomnie.

Daca aveti boli de ficat sau alteafectiuni medicale grave , este important sa consultati medicul
specialist inainte sa consumati valeriana. In plus, administrareade valeriana nu este recomandata
femeilor insarcinate sau copiilor cu varsta sub trei ani.

Consumata in dozele recomandate, radacina de valeriana imbunatateste somnul si amelioreaza

simptomele anxietatii, dar este recomandat sa consultati un medic inainte sa utilizati valeriana,
in special daca suferiti de probleme serioase de sanatate sau luati medicamente.

Extract de valeriana capsule Tinctura de valeriana (www.pixabay.com)

Bibliografie

• Bojor O.,Popescu O.-Fitoterapie traditionala si moderna,Ed. FIAT LUX, Bucuresti 2009.

• Curs, Cartea plante medicinale si aromatice

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Valerian%C4%83

• CURS TEHNOLOGII DE CULTIVARE A PLANTELOR MEDICINALE ŞI

AROMATICE
• Notite de cura POP Georgeta

• https://www.secom.ro/articles/valeriana-care-sunt-beneficiile-si-cum-poate-fi-consumata

• Poze
https://www.google.de/searchq=poze+valerian
a

&

source=lnm
s

&

tbm=isc
h

&
sa=X&ved=2ahUKEwjWz7T6s_TpAhVL_SoKHYBGCEQQ_AUoAXoECAwQAw &biw=1367&bih=572

• poze (www.pixabay.com)