Modernizarea lucrarilor topografice in

permietrul carierei Primoasa in vederea evaluarii productiei in trei luni calendaristice

 CUPRINS

- CAP. I - Scopul și importantă temei de proiect

- CAP. II - Situația geologică și a lucrărilor de exploatare și prospectare a regiunii și a

zăcămintului

- CAP III - Rolul și realizarea tehnică a obiectivului proiectat

- CAP. IV - Situația lucrărilor geodezice și topografice

- CAP. V - Verificarea punctelor din rețeaua aferentà perimetrului carierei

- CAP. VI -1 Verificarea planimetrică a rețelei de triangulatie

- CAP. VII - 2. Verificarea rivelitica a rețelei de triangulatie

- CAP. VIII - Constituirea rețelei de apropiere

- CAP. IX - Constituirea rețelei de lucru

- CAP. X - Evaluarea volumului excavat

---1-1995 X 1. Ridicarea detaliilor planimetrice

                X 2. Evaluarea suprafețelor excavate

                X 3. Calculul excavațiilor

---2-1995 X 4. Ridicarea detalilor planimetrice

                X 5. Evaluarea suprafețelor excavate

    X 6. Calculul excavatilor

---3-1995 X 7. Ridicarea detaliilor planimetrice

    X 8. Evaluarea suprafețelor excavate

    X 9. Calculul excavatilor

- Concluzie și propuneri.
 CAPITOLUL I

SCOPUL ȘI IMPORTANTĂ TEMEI DE PROIECT

Valorificarea substanțelor minerale utile prin cariere, în România, s-a făcut din cele
mai vechi timpuri, resursele naturale ale subsolului prezentînd interes și constituind factori
hotaratori pentru formarea si dezvoltarea societăți omenesti. În acest context, un rol important
îl are minerul din exploatarea la care este implicant în execuția lucrărilor de excavare,
transport și holdare, a lucrărilor de asecare și avacuarea apelor, a lucrărilor de amenajare a
drumurilor și cailor ferate, amenajarea și rederea în circuitul agried a suprafețelor de teren
ocupate de cariere.
Obiectivul minier urmărit prin tema de proiect contribuie la deschiderea unei rezerve
de substanță minerală utilă, ceea ce va conduce la crearea unei noi capacități de producție și
implicit la creștere a productiai la unitatea minieră respectivă.
 Punerea în valoare a zăcămintelor minerale utile prin exploatarea la zi implică
cunoștințe topografice în general si de topografie minieră în special, aceasta din urmă
rezolvand problemele de ridicare și de tratare cu multiple particularități.
Scopul proiectului este, pe de o parte, acela de a crea o imagine asupra cunoașterii
problemelor noi care privesc rezolvarea, în corelare cu geologia, a modului de distribuție
spațiala a zacamintului de lignit, a interpretarii și controlului unor mărimi și fenomene foarte
importante domeniului minier de activitate.
  Gama largă a problemelor specifice topografici miniere să referă la două genuri de
activități principale:
-de concepție (proiectare, sistematizare, prognoze, metode si proceduri
moderne de preluare şi prelucrare a informaților).
- de execuție (redactări de planuri topografică, travarea si urmărirea în timp a
constructilor miniere, evidență producției, etc) 
Extragerea substanței minerale utile prin metode ale exploatărilor miniere la zi
necesita totodată îndepărtarea ratională a unor volume de roci sterile acoperitoare
(descoperta).
Evaluarea topografică a excavatilor se referă atît la producția propiu-zisă de substantă
minerală utila cît și la determinarea volumelor de roca din lucrările de descoperta
Calculele pe care le voi efectua se execută pe baza documentației topografice
întocmite, folosind secțiuni orizontale în funcție de formă și dimensiunile golurilor excavate.
Pe de altă parte, importanta temei protectului constă în în faptul că în raport cu dimensiunile
carierei Urdari, în funcție de importantă substanței arinerale utile (lignituli) si prin această de
precizia de evaluare, voi folosi metodele cele mai rapide și eficiente de calcul a excavatilor
într-o anumită perioada de timp. Metodele ре care le voi folosi vor fi precise și consumatoare
de timp.
Această evaluare a producției are o importantă deosebită intrucit datele de recepție
stau la baza calcularii salariilor personalului muncitor și a determinări producției marfă
gestiunea unității.
Stocul de cărbune la începutul luni, producția realizată în cursul lunii și cantitatea
livrată se gasesc inscrise în documentele oficiale ale unități (evidentă contabila, procesul
verbal de recepție și facturi).
Stocul existent se stabilește ca medie a cel putin doua măsurători topografice, asupra
depozitelor din unitatea minieră utilă.
 Astfel se determină volumul de substantă minerală. Aceasta se transformă în tone pe
baza greutății volumetrice inscrisă în buletinul de analiză.         
 

CAPITOLUL II
SITUAȚIA GEOLOGICĂ ȘI A LUCRĂRILOR DE EXPLORARE
ȘI PROSPECTARE A REGIUNII ȘI A ZACAMINTULUI
 

Perimatrul Urdari se încadrează din punct de vedere geologic în ramură Sud Vestică a
depresiuni Gotice.
Forajele de explorare executate in perimetru au întîlnit formațiuni de varstă cuaternara
romariana, daciana și uneori portiana.
Dintre acestea ne interesează în mod special formatiunile productive și anume
ultimele două etape ale Pliocenului: Dacianul și Romanianul.
Aceste formațiuni sunt alcătuite din argile, argile nisipoase între care sînt intercalate
stratele de lignit ce apar fie individualizate, fie în complex de bancuri cu grosimi variabile.
În perimetrul carierei Urdari, formatiunile daciane cunoscute cantonează stratele de
lignit V-VII, iar cele romaniene stratele de lignit  din acoperișul statului VII respectiv stratele
VIII-XII.
 Din complexul stratelor de lignit menționate prezintă importantă pentru exploatare la
zi numai stratele X-XI.
În general stratul de carbure este constituit din bancuri de cărbune ce includ
intercalatele sterile pînă la 0,4 m grosime din care se separă în același timp intercalatele
argiloase, risipoase mult mai mari, care uneori sînt de ordinul metrilor.
Intervalele dintre stratele productive apar uneori argiloase, alteori risipoase - argiloase
sau nisipoase cu grosimi ce ajung la 30-40 m.
In acoperisul stratului I în intervalul X-XI și între bancurile acestora, intercalatele
sterile sunt cu predominantă argiloase, argiloase-nisipoase, intercalandu-se lentile ce nu
depasesc 5m grosime.
În acoperișul stratului, litologia prezintă un caracter argilos-nisipos și are grosimi în
jur de 10-20 m în zona centrală sudică și cu grosimi ce ajung pînă la 35 m în zona nord
vertica a perimetrului.
Depozitele de terasă, aluviunile și alunecările de teren întîlnite apartin cuaternarului. 
Din punct de vedere tectonic, zacamintul o structura monoclina, ușor ondulată cu
stralele orizontale NE-SV, cu înclinarea generală de 50-100 spre S-E.

a. DESCRIEREA STRATELOR DE LIGNIT EXPLOATABILE

 
În complexul carbunos din perimetrul carierei Urdari au fost întâlnire prin lucrările
de exploatare exeuctate stratele de lignit IV-XVI. Aceste strate diferă ca raspindire, grosime
si importanta economică. Astfel din cele 12 strate depuse în perimetru prezintă importantă
economică numai stratele X și XI.
 
 STRATUL X
 
Este primul strat de importantă economică și este fasciculat în 3 bancuri (a, b, c) cu
grosimi exploatabile prin carieră.
Acest strat se dezvoltă în tot perimetrul cariere cu excepția Văii Mănăstirii unde este
erodat. Dintre aceste bancuri, bancul superior (c) prezintă grosimea cea mai mare cu valori de
variază între 3-4,9 m în partea de nord si se reduc treptat la grosime în jur de 1,5 m.
Celelalte bancuri prezintă grosimi între 1 și 2,7 m. În total stratul I prezinta o grosime
medie exploatabilă de 5 m. Bancurile de cărbune sunt despărțite prin intercalați sterile de 1-8
m.
 
STRATUL XI
 
Este al doilea strat ca importanta economică dar are o extindere mai redusă datorită
procesului de eroziune întâlnit pe văile din perimetru.
Acest strat se dezvolte sub formă două bancuri cu grosime variabilă de la 1 la 1,5 m și
uneori chiar 2 m. Grosimile cele mai mari se situează în partea centrală și vestică a
perimetrului.
Intercalatiile sterile de la nord spre sud și care îl separă de stratul X cresc in sud-est
unde cele două strate prezintă o intercalatie mai accentuată formată dintr-un pachet argilos -
nisipos cu grosime până la 10 m .
Grosimea medie exploatabilă stratului XI este de 1,87 m, iar împreună cu stratul X
formează un complex carburos exploatabil prin carieră cu grosime de 6,87 m.
StraTele superioare stratului XI nu s-au sedimentat pe toată suprafață permimetrului sau
au fost acordate și din această cauză prezintă o extindere redusă cu apariții sporadice şi cu
grosimi sub 0,5 m. 

b. SITUAȚIA REZERVELOR.
 
Calculul rezervelor pentru exploatarea în carieră s-a făcut pana la culculul stratului X
cu grosimea de minim 1,0 m pentru resursele de bilanț și de 0,5 m pentru resursele afară de
bilant.
În proiectul 825-13A, prin încheierea nr 43-83 din 10 iunie 1983 au fost omologate de
către “Consiliul interdepartamental pentru omologarea rezervelor", rezervele stratului X și XI
din perimetrul carierei Urdari pentru dată de 01.01.1983.
 
Puteri
Rezerva de bilant mii Rezerve industriale calorific Cenusa Umiditat
Stratul tone mii tone e kcal/kg Aarb % e Wref %
X-a 1.665 1.890 1.765 37,86  
X-b 4.045 4.621 1.511 44,30  
X-c 7.941 8.982 1.662 40,61  
TOTAL X 13,651 15.493 1.646 41,26  
XI-a 2.001 2.089 1.552 43,31  
 XI-b 1.454 1.579 1.653 40.84  
TOTAL XI 3,455 3.668 1.602 42,12  
TOTAL
URDARI 17.106 19.161 1.633 41,0 42,0
 
 
C. CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE LIGNITULUI
 
Determinarea caracteristicilor calitative fizico-chimice ale lignitului a avut la baza
rezultatele probarilor inițiale ale forajelor de explorare.
Analizele s-au efectuat pe banouri de carbure cu grosimi de minin 0,5 m fara să se
introducă în calcul și intercalatile sterile de 0,0-0,3 m.
Parametri calitativi medii rezultați pentru stratul X și XI sunt următorii:
- Umiditate totală Wit % =40,27%
- Cenusă la arbidru Aarb = 23,85%
- Putere calorifică kcal/kg = 2.195
- Substanțe volatile % = 19,2-33,3%
- Sulf % =  0,64 - 3,00%
 
d. SITUAȚIA HIDROGEOLOGICA
Perimetrul carierei Urdari a fart cercetat din punct de vedere hidrologie în cadrul
perimetrului Negomir - Urdari, rezultatele cercetărilor fünd sărace pentru aceasta.
Lucrările de cercetare hidrogeologică executate în zonele adiacente perimetrului au
pus în evidență mai multe orizonturi nisipoase care în funcție de baza de eroziune locale pot
fi strate acvifere liber sau sub presiune (ascensionale).
Deoarece vatra carierei se situează pe culcușul stratului I, în cele ce urmează se vor
descrie în continuare conditiile hidrogeologice pentru aceste strate IX-XI.
-Orizontul acvifer din acoperișul stratului X.
Acest orizont este generat de nisipurile din acoperisul stratului și are o extindere
continuă în perimetru cu excepția zonelor de aflorare de pe văile principale. Grosimea lui
variază în funcție de morfologia perimetrulei de la 2,0 m în zonele de aflorare la 400 m în
partea Nord-Vestică. În general, stratele acvifere deasupra statului X au capacitate foarte
mică de debitare
- Orizontul acvifer din intervalul VIII-X ( din culcușul stratului X ).
Acest orizont cuprinde bancuri de nisip cu gratiori reduse care ajung uneori la 10m .În
partea nord-vestică nisipurile lipsesc integral, intervalul fiind argilos. Grosimile cele mai mari
în jur de 3-10 m se întîlnesc în sudul carierei. Acaste orizonturi fiind slab acvifere si nu
necesită lucrări de asecare.
 
 
 
 
 

CAPITOLUL III ROLUL ȘI REALIZAREA TEHNICA A OBIECTIVULUI PROIECTAT

Tema abordata are caracter specific lucrarilor topografica din exploatările miniera la
zi (cu excavatoare cu motor) cuprinzind aspecte topografice existente actual in perimetrul
carierei pe de o parte, iar pe de o de alta, probleme specifice pentru continuarea activitati
topografice.
Avind in vedere modul de realizare al obiectivelor carierei Urdari, activitatea
topografica de aici trebuie sa aiba un ritm intens, care să cuprinda toate operatile referitoare la
- amenajări drumuri acces;
- trasare planuri înclinate;
- geometrizarea treptelor carierei ;
- stabilitatea taluzelor;
- verificări ale deplasarilor sau alunecărilor mative de teren, atit in zona
frontului de lucrare cat si in halzi;
- trasare platforme lucru și aliniamente halzi;
- amplasarea in incinta perimetrului carierei forajelor necavare activități de
explorare a zăcământului;
- evaluarea masei miniere excavate si miscate in exploatarea la zi
- urmarirea fronturilor de lucru, pichetarea acestora
- urmarirea stocurilor rezervelor de carbune din depozite;

Pentru executarea acestor activități topografice aste necesar ca întotdeauna sa existe

baza materiala si baza de date, acestea reprezentind punctul de pornire al activitätü.
In scopul realizări obiectivului propus de sint necesare o serie de lucrari topografice
cu caracter premergator si anume.
I. Verificarea punctelor din reteaua aferentă perimetrului cariere.
II. Dezvoltarea acestei retele prin incadrarea de noi puncte acolo unde aste necesar, iar
existenta la acestora sã fie de lungă durată implica constituirea retelei de apropiere.
- dispunerea unui numar suficient de puncte uniform repartizate pe zonele de lucru,
determinate cu suficientă precizie, puncte de la care se execută ridicari de detaliu in
exploatarea miniera la zi (constituirea retelei de lucru).

I. VERIFICAREA PUNCTELOR DIN RETEAUA AFERENTA PERIMETRULUI

CARIEREI

In perimetrul carierei Urdari, se stabilesc punctele ca apartin triangulatiei de stat si

care formează reteau de triangulatia de ordinul IV-V.
 Se constată că aceste puncte, cu legături directe între ele conduc la formarea
geometrica a retelei de poligon cu punct central.
Reteaua de triangulație aferentă perimetrului carierei Urdari este determinată de
punctele A, B, C, D si E (punct central) ce apartin triangulatiei de stat.
Verificarea acestei retele implica:
- verificarea planimetrică;
- verificarea nivelitica;
I. -1. VERIFICAREA PLANIMETRICA A REȚELEI DE TRIANGULATIE

Pentru varificarea retelei de triangulatie, se efectuează in aceste puncte observați de

directie din care rezulta unghiurile (1…12) (THEO 010B)
Principala operatie pe care o implică verificarea retelei de triangulatie considerată se
referă la prelucrarea mărimilor măsurate.
Se urmărește prin aceasta, stabilirea valorilor probabile ale unghiurilor în baza unor
relati de condiții geometrice impure de natura și forma rețelei de triangulatie
Astfel, se consideră din totalitatea punctelor care alcătuiesc rețeaua, ca fiind
cunoscute numai coordonatele punctului "A" și “D", celelalte urmând să se determine si deci
sa se verifice. Avem deci o retea de triangulatie independentă un punct „A" de coordonate
cunoscute, cu o orientare ØAD (calculată din coordonatele punctelor, A si D si o distanta AD
de asmenea cunoscuta (bază măsurată alectrooptic).
În această rețea se formează următoarele conditü:
- condiție de figură.
- condiție de tur de orizont
- condiție de laturi
Se stabilește forma acestor condiții cu care se formează apoi sistemul ecuatiilor de
erori.
Sistemul ecuatilor de erori se rezolvă aplicând teoria masuratorilor conditionate.
Se stabilesc valorile corelatelor cu care apoi se calculează valorile probabile ale
corectilor.
Aceste valori se aplica unghiurilor masurate si se obțin valorile probabile ale
unghiurilor.
Pentru calculul valorilor laturilor pornim de la una din laturile rețele (AD- măsurată
electrooptic) și utilizând unghiurile compensate se determină din aproape in aproape prin
teorema sinusului toate laturile cuprinse în rețea.
Avand laturile şi orientările calculate, se stabilesc în final coordonatele punctelor
necunoscute utilizând ca punct de plecare punctul de coordonate date "A".
Coordonatele astfel calculate de punctelor cu ce au format reteaua de triangulatie se
compara cu coordonatele acelorati puncte cunoscute din rețeaua geodezică de stat.
Dacă diferentele nu sunt mai mari de ± 15 cm rezultă că punctele analizate nu s-au
deplasat în timp.

I.2. VERIFICAREA NIVELITICA A RETELEI DE TRIANGULATIE

Am realizat-o alcatuind o drumuire de nivelment trigonometric.

 Astfel, plecand de la cota cunoscută a punctului A, pentru determinarea cotelor
celorlalte puncte efectuăm o drumuire de nivelment trigonometrie in circuit închis pe laturile
cele mai scurte ale retelei si care să cuprindă toate punctele retelei.
Se determină diferentele de nivel intre puncte si se însumează aceste diferente.
Eroarea de neinchidere se repartizează diferentelor de nivel masurate proportional distanta
între puncte.
Cotele punctelor se calculează cu diferentele de nivel corectate.

II. DEZVOLTAREA RETELEI DE TRIANGULATIE

I-1. CONSTITUIREA RETELEI DE APROPIERE

Reteaua de apropiere este formată din puncte de lucrarile topografice plasate cat mai
mai aproape ce se vor executa in fronturile de lucru. ce Această retea am realizat-o prin
încadrarea a două puncte noi (P1 și P2) folosind metoda intersectiei liniare multiple. Astfel se
stationează cu un aparat tip P2 EQT-2000 in punctele P 1 si P2 si se masoara distantele SD1, ;
SP1P2, ; SP2A; SP1E, SP2E ; Precizia obtinuta folosind acest aparat este ±1 cm, distanta find
afisată integral la milimetru.
Pentru ca elementele afisate să fie corectate de influenta atmosferica, se introduce in
calculator factoral de corectie extras dintr-o ramograma în functie de presiunea și temperatura
atmosferica.
Astfel am obtinut distantele corectate si reduse la orizontala. Cu aceste distante si din
coordonatele obtinute ale punctelor D, E si A, folosind metoda intersectiei liniare multiple, se
determină coordonatele punctelor P1 si P2.
Transmiterea cotei la aceste puncte se face prin drumuire de nivelment trigonometric.
De asemenea masurind unghiurile verticale din punctele de statie P 1 si P2 câtre
celelalte puncte care sint vizibile din acestea, prin metoda intersectiei înapoi de nivelment
trigonometric se pot determina cotele punctelor P1 si P2.

II-2. CONSTITUIREA RETELEI DE LUCRU

Reteaua de lucru este dependenta de reteaua de apropiere, constind din dispunerea
unui numar suficient de puncte, uniform repartizate pe zonele de lucru, puncte de la care le
execută ridicări de detaliu în scopul realizarü obiectivului, lizat propus. Pentru constituirea
retelei de lucrue am realizat mai multe drumuiri astfel: ·
- Pentru excavatoral E1400-01 am realizat o drumuire sprijinità pe două puncte
cunoscute E si P2 si două orientari de asemenea cunoscute ØEB ØP2A
- Pentru excavatorul E 470-04 am realizat o drumuire sprijinită pe punctele cunoscute
(E si P1 ) si pe orientärile de asemenea cunoscute ØEB ØP1A
- Pentru excavatoral E 470-04 am realizat o drumuire sprijinită pe punctele cunoscute
(E si P1 ) si pe orientările de asemenea cunoscute ØEB ØP1A
- Pentru excavatorul E1400-02 am realizat o drumuire în circuit închis, punctul de
plecare fiind identic ca punctul de inchidere (punctul D)
Aceste drumuiri le-am rezolvat prin aplicarea metodologiei de rezolvare specifică
fiecărei drumuiri in parte, obtinend in final coordonatele pantelor intermediare ale drumuiri.
 Am folosit ca aparatură de lucru un aparat cutoreductor tip Dahlta 020 si anexele
necesare acestui tip de aparat incadrindu-mă în tolerantele spacifice acestui tip de drumuire.
Metodele folosite pentru constituirea retelei de fost impuse de morfologia terenului
(exploatare miniera la zi cu trepte inalte ).

RIDICAREA DETALIILOR
In vederea realizari obiectivului propus, un rol determinant il are operatia topografica
de ridicare a detalilor. Această operatie se refera la ridicarea si reprezentarea prin planuri și
sectiuni a reliefului si a suprafetei, a marginilor superioare și inferioare ale treptelor de
descoperta și de exploatare precum și a variatiei inclinari terenului și a latimi borneler.
Eroarea de determinare a punctelor de detaliu trebuie să fie de cel mult ±0,5 mm la
scara planului
Sc 1:2000 = ∑ = ± 0,5·2000 = ± 1m
Transmiterea cotei la aceste puncte se face prin drumuire de nivelment trigonometric.
De asemenea masurand unghiurile verticale din punctele de statie P1 si P2 către
celelalte puncte care sunt vizibile din acestea, prin metoda intersactiei înapoi de nivelment
trigonometric se pot determina cotele punctelor P1 si P2.
Ca metoda de ridicare a detalilor am folosit metoda radieri sau metoda coordonatelor
polare.
In vederea ridicari detaliilor, am folosit pentru aceasta un aparat tip Dahlta 020 si
anexele necesare acestui aparat.
Am efectuat masuratorile specifice acestei metode care in urma prelucrari le-am
raportat pe un plan la scara 1:2000. Raportarea în planul topografic am realizat-o cu ajutorul
raportorului centimal pentru masurarea unghiului polar și a scararului pentru măsurarea
distantei polare
In urma situatie existent pe un plan de pe care erau figurate masuratorile anterioare (in
vederea delimitari conturului anterior) am obtinut pe plan suprafetele care au excavate in
această cariera.

CALCULUL EXCAVATIILOR
Se face pe baza documentatiei topografice intocmite folosind metoda sectiunilor
orizontale .
Am folosit această metodă deoarece in cariera Urdari, golul cu contur neregulat
rezultat in urma exploatări, se aproximează mai bine prin sectiuni orizontale la nivelul
haptelor. Conform acestei metode, volumal excavat se obtine
S S
V = 1 2 h in care,
2
S1 - suprafata sectiunii superioare
S2 - suprafața sectiuni inferioare
h - înălțimea medie a treptei

Inaltimea medie a treptei se determină ca diferenta dintre cotele medi partiale

[ H ] [h ]
h = i – i in care:
n n
 Hi = valoarea cotelor superioare (la partea superioară a taluzului) corespunzatoare
punctelor 1,2,...
hi = valoarea cotelor din vatra exploatarilor (platforma de lucru) corespunzatoare
punctelor a,b,...

CALCULUL SUPRAFEȚELOR

Dintre metodele de calcul folosit suprafetelor am folosit:

-metoda analitica, conform căreia
n
2 S = ∑ xi ( yi+1 – yi-1)
i=0
n
2 S = ∑ yi ( xi+1 – xi-1)
i=0

Pentru verificare am folosit ambele formule.

Pentru a evita erorile ce s-ar produce in cazul transcrierii gresite in formular a unei
coordonate, pentru verificare am folosit si metoda grafica: -metoda mecanică.
Se constată ca in urma rezultatelor aplicării acestor metode, rezultatele nu diferă mult
între ale, deci suprafata a fost corect evaluata.
Avand elementele S și h putem determina volumul excavat pentru perioada propusă.
În finalul proiectului am realizat și un studiu economic al cheltuielilor pe care le
impune realizarea obiectivului proiectat.
 CAPITOLUL IV
SITUATIA LUCRARILOR GEODEZICE SI TOPOGRAFICE

Bazinul minier Rovinari, in care este inclusă si cariera Urdari, face parte din
perimetrul minier Motra - Jilt - Rovinari încadrat in sistemul de referință miniar Oltenia 61
sistem constituit in conformitate сu principiile consemnate in normativul D. G. M. 005-67.
Datele caracteristice ale acestui sistem sunt inscrise in fisele din normativ.
Se conserva din triangulatia de start in proiectie Gauss- Kruger pe fusul de 8° de 3°
coordonatele punctului Piscul Tilvai (nord I) și orientarea directiei Piscul Telvai –
Samarinesti.
- Planul de proiectie a lungimilor se consideră tangent la suprafata de referinta (de
cota z =0) in punctul Piscul Tilvei - Samarinesti.
-Cotele au fost determinate fată de nivelul mediu al Marii Baltice, sistemul de cote
fiind materializat prin reperii retelei generale din nivelment, Dispensar Plostina si Posta
Rovinari .
Documentatia topografica a EM Urdari este constituită din harti si planuri topografice
intocmite la diferite scari si sisteme de proiectie, profile, sectiuni si schite pentru diferite
reprezentari grafice, lucrari miniere sau formationi geodologice, carnete de teren cu observati
apartin diferitelor categori de masuratori, cataloage donate diferitelor pante geodezice si
topografice.
Exploatarea miniera Urdari, necesită lucrări topografice in sistemul de referintă
urcitar, Oltenia 61 localizat si dependent de sistemul de referinta national.
Dependenta sistemului de referintă al exploatare față de sistemal rational este
determinată de necesitatea corelata a evolutiei exploatării miniere cu celelalte activitati
economice.
In acest fel, se evită pe cat posibil pagubele miniere, iar după incetarea exploatării,
suprafetele afectate sunt regularizate si refertilizate pentru fi redate agriculturi sau altor
sectoare economice.
Sistemul de referintă al exploatări miniere Urdari, find localizat in sistemal de
referinta national (actualmente, Stereografic 70") folosește din sistemal national urmatoarele
elemente:
-un punct A, de coordonate cunoscute (XA, YA ZA)
 -un punct D, de coordonate cunoscute (XD, YD) cit mai îndepărtat de A si utilizat
numai pentru calculul orientări de sprijin.
Reteaua topografică de sprijin aferenta E. M. Urdari este formată din totalitatea
punctelor necesare, uniform dispuse pe suprafata topografica atat in exterioral cat si in
interiorul cîmpului minier.
In parimetral Urdari, ca de altfel in toată Zona Bazinului Rovinare, reteaua de Sprijin
este formată din triangulatia topografica, reteaua de apropiere si reteaua de lucru.
Triangulatia topografică miniera este formată din puncte de ordinul V.
Punctele de triangulatie sunt marcate prin borne din beton armat și semnalizate prin
piramide din lemn, materializarea pe verticala a punctului marcat Ior teren realizindu-se prin
elemente constructive aflate la partea superioara (fluturi).
Reteaua de apropiere este formată din punte plasate cit mai aproape de lucrarile
topografice, executate in fronturile de lucru.
Determinarea coordonatelor acestor pante i-a făcut prin intersectie sau prin trasee
poli- gonale duble, toate aceste puncte indeplinind conditiile de incadrarea sub eroarea de 215
cm pe punct.
Reteaua de lucru, dependentă de reteaua de apropiere, constă din dispunerea unui
numar suficient de puncte uniform repartizate pe zonele de lucru (berme, trepte) determinate
cu suficienta precizie, puncte de la care le execută ridicări de detali in cariera.
In general, reteaua de lucru din cariera Urdari se realizează prin metoda poligonatilor
(mai rar folosindu-se metoda incadrari prin intersectii).
Cotele punctelor retelei de lucru se determina poin nivelment frigonometric sau
nivelment geometric.
Cariera Urdari, avand fronturile lungi, dispune longitudinal, din punct de vedere
topografic, capătul fiecărei trepte se fixează fie pe rețeaua de apropiere, fie prin poligonația
de contur.
Între aceste pante se constiture poligonatii ale caror laturi să aibă lungini între 50-150
m.
Diferențele de nivel între treptele de lucru fünd mai mari, se utilizează pentru
realizarea rețelei de lucru tahimetrul autoreductor care permite obținerea directă atât a
lungimilor reduse la orizontală cât și a diferențelor de nivel intre puncte.
Punctele intermediare ale traseului poligonal se materializează pe treapta, în funcție
de posibilitatile ulterioare de a realiza din aceste ridicari de detaliu.
 CAPITOLUL V

VERIFICAREA PUNCTELOR DIN REȚEAUA AFERENTĂ PERIMETRULUI

CARIEREI

V- 1. VERIFICAREA PLANIMETRICA A REȚELEI DE TRIANGULATIE.

Pentru verificarea planimetrică a rețelei de triangulatie, se stationează cu teodolitul

THEO 0108 (p=2") in fiecare punct al retelei, respectiv in A, B, C, D si E si sE citesc
directiile spre celelalte puncte din retea.
Măsurătoarea propriu-zisă a unghiurilor o vom efectua prin metoda serilor.
Făcând diferente de directii, obținem valoarea maSurată a unghiurilor dintre laturile
retelei.
    Citiri Media Vize Valoare Den. Schita
compens unghi Ung
ate in hi
punct
statie
P P Poz POZ II citicilor in purct ungki ungh Schita
S V de Hatie i
A B 00.00.0 200.002 00.00.1 00.00.12      
4 0 2
E 40.41.7 240.41. 40.41.7 40.41.72 40.41.6  1 ̂
9 75 7 0
D 104.80. 304.80. 104.30. 404 64.38.2  
06 12 09 79.99 7 B̂
B 00.00.1 200.003 00.00.2 00.00.12 2.95.20  ̂
9 5 7 13
B C 00.00.0 200.00. 00.00.0 00.00.07  
6 08 7
E 46.58.7 246.58. 46.68.7 46.58.70 46.58.6 3 ̂
6 70 3 3
A 88 288 18 88.18.7 88 18 71  2 ̂
 18.76 78 7 41.60.0
1
C 00.00.2 200.00. 00.00.1 00.00.07 311.81. β̂
0 12 6 36

C D 00.00.0 200.00. 00.00.0 00.00.04  

2 06 4
E 76.46.0 276.46. 76.46.1 76.46.08 76.46.0  5 ̂
8 12 0 4
B 118.16. 318.16. 118.16. 118.16.7 41.70.6  4 ̂
77 71 74 0 2
D 00.00.0 200.00. 00.00.1 00.00.04 281.83.  γ ̂
8 12 0 34
D A 00.00.0 200.00. 00.00.0 00.00.04      
0 02 4
E 40.09.0 240.08. 40.08.9 40.08.97 40.08.9  7 ̂
0 96 8 3
C 88.84.9 288.85. BB 88.84.96 48.75.9  
6 00 84.98 9 6̂
A 00.00.1 209.00. 00.00.0 00.00.04 311.15.  
2 02 7 08 (σ ) ̂
E A 00.00.0 200.00. 00.00.0 00.0006      
4 08 6  
B 117.98. 317.98. 117.98. 117 08 117.98.    
44 40 42 41 35 (10)̂  
C 229.69. 29,69.0 229.69. 229 69 . 111.70.  
04 0 02 00 59 (11)̂
D 304.47. 494.47. 304.47. 304.47.1 74.78.1  
19 15 17 4 4 (12)̂
A 00.00.0 200.00. 00.00.1 00.00.00 95.52.9    
8 12 0 2

Intr-o retea de triangulatie independenta se formeaza următoarele conditii:

- conditie de figura
- conditie de tur de orizont
-conditie de lature

FORMA CONDIȚIILOR GEOMETRICE CONDIȚIA DE FIGURA

Suma unghiurilor interioare ale triunghiurilor trebuie să fie egală cu 2009

De exemplu pentru triunghiul ABE
1 ̂ +2 ̂ +¿9=200g

CONDITIA DE TUR DE ORIZONT

 Suma unghiurilor situate in jurul unui punct și care formează un tur de orizont
complet, trebuie să fie egala cu 4008 .
De exemplu pentru punctul E se cere să fie satisfăcută egalitatea.
^ 10+
9+ ^ 1^1+ 12^ = 400g

CONDIȚIA POLILOR SAU ACORDUL LATURILOR

Rezolvarea succesivă a triunghiurilor care virf comun, cu începere de la o latură si

finalizare pa aceaasi latera trebuie să conducă catre aceeasi valoare. De exemplu, pornind de
la latera BE succesiv:
sin 1^ sin 3^ sin 5^ sin 7^
=1
^
sin 2sin 4^ sin 6^ sin 8^

Punctul E din care pornesc laturile câtre varfului poligonalui ABCD se numește pol.

DETERMINAREA NUMARULLII DE CONDITI GEOMETRICE

Notam cu:
W = numarul unghiurilor masurate
P = numarul total de puncte
r = numarul total de condiți geometrice
l1 = numarul laturilor cu viza dubla
P1 = numarul punctelor stationabile
W1= numarul conditülor de figura
W2 = numarul conditülor de tur de orizont
e = numarul total de laturi din retea
s= numarul conditilor de laturi
W1 = l1 - p1+ 1
l1 = 8
p1 = 8
W1 = 8-5+1=4
W2 = numaral punctelor in care unghiurile sint numarate intr-un tur de orizont complet.
W2 = 1
S = l-2p + 3
l =8
p =5
r=w-2p+4
w = 12
r=12-2·544=6
 SCRIEREA ECUATIILOR DE CONDITIE. ECUATII DE CONDITII DE FIGURA

In urma erorilor accidentale inevitabile ale masuratorilor, suma unghiurilor din fiecare
triunghi nu va fi egală cu 200g ci cu 200g + W1 g
∆ ABE
1^ + 2^ + 9^ = 200 + W1
de unde W1=1^ + 2^ + 9^ -200
Prelucrarea măsurătorilor consta in a gasi corectiile probabile V1, V2, V9 ale
unghiurilor masurate in asa fel incat suma unghiurilor probabile (compensate ) (1) , (2) , (9)
să fie egală cu 200g adica
(1) + (2) + (9) = 200g
Cum insa unghiurile compensate se exprimă pain relatiile:
(1) = 1^ + V1
(2) = 2^ + V2
(9) = 9^ + V9
rezulta egalitatea
1^ + V1 + 2^ + V2 + 9^ + V9 = 200g

ECUATIA DE CONDITIE DE TUR DE ORIZONT

Suma unghiurilor compensate in punctul E, trebuie să fie egală cu 400 g adică

(9) + (10)+(11) + (12) = 400g
^ + V10 + 12
10 ^ + V12 + 9^ + V9 = 400g

ECUATIA DE POLI SAU DE LATURI

sin 1^ sin 3^ sin 5^ sin 7^

^
sin 2sin ^4 sin 6^ sin 8^ = 1 x

sau
^ ^ ^ ^ ^ ^
sin (1 ¿ + v 1)¿ sin (3 ¿ +v 3 )¿ sin (5 ¿+ v 5 )¿ sin (7 ¿ +v 7 )¿ - sin (¿+v 2 )sin (4 ¿ +v 4 ) ¿ ¿
^
sin (6 ¿ +v )¿ sin (^ 8 ¿ +v )¿ = 0
6 8

Logaritmind această expresie, iar apoi dezvoltind in serie obtinem:

d1v1 - d2v2 + d3v3-d4v4 + d5v5-d6v6 +d7v7 -d8v8+W6=0
P
W6 = (p1-p2)
n
p1 = lg sin 1^ sin 3^ sin 5^ sin 7^
p2 = lg sin 2^ sin 4^ sin 6^ sin 8^

sau aceelasi lucru putem obtine scriind o relatie similara cu * dar care are membral
din stanga format din produsul rapoartelor laturilor care pornesc din polul E și carora le
corespund in relatia de sinusuri unghiurilor opuse lor adică:
 d1v1 - d2v2 + d3v3-d4v4 + d5v5-d6v6 +d7v7 -d8v8+W6=0
P2
W6 = 9''(1- )
P1
p1 = lg sin 1^ sin 3^ sin 5^ sin 7^
p2 = lg sin 2^ sin 4^ sin 6^ sin 8^
di = ctgi

FORMAREA ECUATIILOR NORMALE SI CALCULUL

V1 + V2 + V9 + W 1 = 0
V3 + V4 + V10 + W2 = 0
V5 + V6 + V11 + W3 = 0
V7 + V8 + V12 + W4 = 0
V9 + V10 + V11 V12+ W5 = 0
d1v1 - d2v2 + d3v3-d4v4 + d5v5-d6v6 +d7v7 -d8v8+W6=0
w1 = 1^ + 2^ + 9^ – 200g = 40.41.60 + 41.60.01 + 117.98.35 – 200g = - 0.00.04
w2 = 3^ + 4^ + 10
^ – 200g = 46.58.63 + 41.70.62 + 111.70.59 – 200g = - 0.00.16
w3 = 5^ + 6^ + 11
^ – 200g = 76.46.04 + 48.75. 99+ 74.78. 14 – 200g = - 0.00.17
w4 = 7^ + 8 + 12^ – 200g = 40.08. 93+ 64.38.27 +95.52.92– 200g = - 0.00.12
w5 = 0
P2
w6 = 9''(1- )
P1

p1 = sin 1^ sin 3^ sin 5^ sin 7^ =

sin 40.41.60 + sin 46.58.63 + sin 76.46.04 + sin 40.08. 93 =0,21760265
p2 = sin 2^ sin 4^ sin 6^ sin 8^ =
sin 41.60.01 + sin 41.70.62 +sin 48.75. 99 +sin 64.38.27 = 0,217604693

0,217604693
w6 =63.66.20 ( 1 - )= - 5,97 ≈ -6
0,21760265
w6 = -6

Eroarea de neinchidere εt pe triunghi conform normelor

εt < ± 48cc

Nr.
unghi Valoare unghi ctg
1^ 40.41.60 1,357636578
2^ 41.60.01 1,306050739
3^ 46.58 G3 1,113435988
4^ 41.70.62 1,301551055
5^ 76.46.04 0,38758613
6^ 48.75.99 1,039737991
 7^ 40.08.93 1372329667
8^ 64.38.27 0,62621875

Deci sistemul ecuatilor de erori va avea urmatoarea formă :

{
v1 + v 2+ v 9−4=0
v 3 + v 4 +v 10−16=0
v 5+ v 6 + v11 +17=0
v 7 +v 8 + v 12+12=0
v 9 +v 10 +v 11 +v 12 +0=0
1,357636578 v 1−1,306050739 v 2+ 1,113435988 v 3−1,301551055 v 4 ¿ + 0,38758613 v 5−1,039737991 v 6 +1372
¿

Analizind acest sistem, observam ca algebric este nedeterminat, numarul de ecuaţi fiind mai
mic decit numarul de necunoscute . Pot fi insă găsite valori pentru necunoscutele sistemului
care sa- l verifice daca ii atasam conditia [vv] = minim
Sistemul ecuatiilor de erori, dine nedeterminat devine determinat si are forma :

[aa]k1 +[ab] K2 +- ............ [af]K6+W1 = 0

[bb] K2 +- ............ [bf]K6+W2 = 0
...................................
[ff]K6+W1 = 0

Calculul coeficientilor de erori este dut in tabelul urmator.

Nr. Crt. a b c d e f S
1 1 0 0 0 0 1,3576365 2,3576365
2 1 0 0 0 0 13060507 -0,3060507
3 0 1 0 0 0 1,1134359 2,1134359
4 0 1 0 0 0 -1,3015510 0,3015510
5 0 0 1 0 0 0,387586/ 13,875,861
G 0 0 1 0 0 -1.0397379 -0,0397379
7 0 0 0 1 0 1,3723296 2,3723296
8 0 0 0 1 0 -0,6262187 0,3737813
9 1 0 0 0 1 0 2
10 0 1 0 0 1 0 2
11 0 0 1 0 1 0 2
12 0 0 0 1 1 0 2
3 3 3 3 4 0002 15,9574298
3 0 0 0 1 0,0515858 4,0515858
  3 0 0 1 -1,188,151 3,8118839
    3 0 1 -0,6521518 3,3478482
      3 1 0,7461109 4,7461109
        4 0 8
     w     9,08943608 9,94686588
             33,9042956

Sistemul de ecuatii normale va avea urmatoarea forma:

3k1 + 0 K2 + 0 K3 + 0 K4 + K5 + 0,0515858 K6 - 4 = 0
3 K2 + 0 K3 + 0 K4 + K5 - 0,1888151 K6- 16 = 0
3 K3 + 0 K4 + K5 - 0,6521518 K6 - 17 = 0
3 K4 + K5 +0, 0,7461109 K6 +12 = 0
4 K5 + 0 K6 +0 = 0
9,08943608 – 6 = 0

a] b] c] d] e] f] w S
3 0 0 0 1 0,0515858 -4 0,0615858
K1 =
-1 0 0 0 -03333333 -0,0171952 1,3333333 -0,0171952
3 0 0 1 -0,1881151 -16 -12,1981151
0 0 0 0 0 0 0
3 0 0 1 -0,1881151 -16 -12,1681151
K2 =
-1 0 0 03333333 0,0627050 5,3333333 4,0627050
3 0 / -0,6521518 17 20,3478582
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
3 0 1 -0.6521518 17 20,3478482
K3= -1 0 -0,3333333 0,2173839 5,6666666 6,7826160
3 1 07461109 12 16,7461109
o 0 0 0 0
0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
3 1 0,746/109 12 16,746.1109
K4= -1 - 0,3333333 -0,2487036 -4 5,5820369
4 0 0 8
-0,3333333 -0,0171952 43333333 -0,0171952
-0,3333333 0,0627050 5,3333333 40627050
-0,3333333 0,2173839 -5,6666666 -6,7826160
-0,3333333 -0,2487036 -4 -5.5820369
2,6666668 0,0141901 -3 0,3191431
K5 = -1 -0,0053213 1.249999 0,1196786
9,9894360 -6 3,9468658
-0,0005070 0,0687810 -0,0008870
 -0,017757 -1,0032805 -0,7642551
-0,1417673 3,6955268 4,4232952
-0,1855604 -2,9844436 -4,1648185
-0,0000755 0,0159638 0,0016982
9,6493501 -6,2074525 3,4418976
K6 = -1 0,6433026 -03566974

K6 = 0,6433026
K5 = -0,0053213 K6 + 1.249999 = 1,1215766
K4 = - 03333333 K5 - 0,2487036 -4 = 4,5338505
K3= 0 K4 - 0,3333333 K5 – 5,6666666 = 5,9006818
K2 = 0 K3 + 0 K4 - 0,3333333 K5 + 0,0627050 K6 + 5,3333333 = 4,9998127
K1= 0 K2 + 0 K3 + 0 K4 - 0,3333333 K5 - -0,0171952 K6 + 1,3333333= 0,9484127
Cu ajutorul corelatiilor putem calcula corectiile folosind relatiile:

vi=aiK1 biK2 +......................fiK6

v1= 1 K1+ 1,3576365 K6 = 0,9484127 +1,3576365 ⋅ 0,6433026 = 1,822173
v2= 1 K1+ 1,3060507 K6 = 0,9484127 + 1,3060507⋅ 0,6433026 = 0,10823
v3= 1 K2+ 1,1134359 K6 = 4,9998127 + 1,1134359⋅ 0,6433026 = 5,71608
v4= 1 K2 - 1,3015510 K6 = 4,9998127 - 1,3015510 ⋅ 0,6433026 = 4,16252
v5= 1 K3+ 1,30875861 K6 = 5,9006818+1,30875861 ⋅ 0,6433026 = 5,65134
v6= 1 K3+ 1,0397397 K6 = 5,9006818+ 1,0397397 ⋅ 0,6433026 = 6,56954
v7= 1 K4+ 1,3723296 K6 = 4,5338505+ 1,3723296 ⋅ 0,6433026 = 3,65103
v8= 1 K4 – 0,6262187 K6 =4,5338505- 0,6262187 ⋅ 0,6433026 = - 4,93670
v9= 1 K1+ 0,9484127 K6 = 0,9484127 +1,1215766 = 2,06999
v10= 1 K1+ 4,9998127 K6 = 4,9998127 + 1,1215766 = 6,12139
v11= 1 K3+ 1 K6 = - 5,9006818+ 1,1215766 = -4,77910
v12= 1 K4 + 1 K6 =- 4,5338505 + 1,1215766 = -3,41227

Pentru verificarea corelatelor trebuie sa avem satisfacuta egalitatea:

[ vv ] =−[ kw ]
[ vv ] = - 242,3679
[ kw ] =¿ -0,9484127 ⋅ 4 – 4,9998127 ⋅16 – 5,9006818 ⋅17 – 4,5338505 ⋅12 + 0 ⋅ 1215766
– 0,6433026 ⋅6 = 0

Deci avem verificata egalitatea

v1= 2cc
v2= 0cc
v3= 6cc
v4= 4cc
v5= -6cc
v6= -6cc
v7= -4cc
v8= -5cc
v9= 2cc
v10= 6cc
v11= -5cc
v12 = -3cc

CALCULUL UNGHIURILOR COMPENSATE

(1) = 1^ + V1 = 40.41.60 + 2cc = 40.41.62
(2) = 2^ + V2 = 40.60.01 + 0cc = 40.60.01
(3) = 3^ + V3 = 46.58.63 + 6cc = 46.58.69
(4) = 4^ + V4 = 41.70.62+ 4cc = 41.70.66
(5) = 5^ + V5 = 76.46.04 - 6cc = 76.46.98
(6) = 6^ + V6 = 48.75.99 - 6cc = 48.75.93
(7) = 7^ + V7 = 40.08.93 - 4cc = 40.08.89
(8) = 8^ + V8 = 64.38.27 -5cc = 64.38.22
(9) = 9^ + V9 = 117.98.35 + 2cc = 117.98.37
^ + V10 = 111.98.59 +6cc = 111.98.65
(10) = 10
^ + V11 = 74.78.14 -5cc = 74.78.09
(11) = 11
(12) = 1^ 2 + V12 = 95.52.92 -3cc = 95.52.89

(1) + (2) +(9) = 40.41.62 + 40.60.01 +117.98.37 =200

(3) + (4) +(10) = 46.58.69+ 41.70.66+111.98.65=200
(5) + (6) +(11) = 76.46.98+ 48.75.93+74.78.09200
(7) + (8) +(12) = 40.08.89 + 64.38.22 +117.98.37 =200
(9) + (10) +(11) + (12) = 117.98.37+ 95.52.89+74.78.09 + 117.98.37 =400

CALCULUL ORIENTARILOR LATURILOR

y D y A 41482,12−43050,17 −¿
tg ØAD = = = ¿
x D x A 63872,25−64716,13 −¿ ¿
Ø CAD = 68.56.59 ⇒ Ø AD = 200 + Ø CAD= 268.56.59
ØAE = ØAD – (8) = 268.56.59 – 64.38.22= 204.1837
ØAB = ØAE – (8) = 204.1837-40.41.62 = 163.76.75
ØBA = ØAB +200 = 363.76.75
ØBE = ØBA – (2) = 363.76.75 -41.60.01 = 322.16.74
ØBC = ØBE – (3) = 322.16.74 -46.58.69 = 275.58.05
ØCB = ØBC – 200 = 275.58.05 - 200 = 75.58.05
ØCE = ØCB – (4) = 75.58.05- 41.70.66 = 33.87.39
ØCD = 400 – (5) + ØCE = 400 – 76.45.98 = 322.16.74
ØDC = ØCD – 200 = 322.16.74 -200 = 157.4141
ØDE = ØDC – (6) = 157.4141 - 48.75.93 = 108.65.48
ØDA = ØDE – (7) = 108.65.48 – 40.08.89= 68.56.59
ØEA = ØAE – 200 = 204.1837 – 200 = 04.18.37
ØEB = ØBE -200 = 322.16.74 -200 = 122.16.74
ØEC = ØCE +200 = 33.87.39+200 = 233.87.39
ØED = ØDE +200 = 108.65.48+200 = 308.65.48

CALCULUL LUNGIMII LATURILOR

Pornind de la una din laturile masurate CAD-baza masurata electroptic si orientarea laturii
AD-
ØAD cunoscuta din rezolvarea unei retele de triangulatie invecinata si utilizand unghiurile
compensate se determina din apropae in aproape prin teorema sinusurilor toate laturile
cuprinse in reteta. Avanda laturile si orientarile calculate se stabilesc initial coordonatele
punctelor necunoscute utilizand ca punct de plecare punctul de coorodonate date A.

AD = 1780,753

AD AE DE
= =
sin(12) sin(7) sin(B)
AD sin(7) 1780,753sin 40.08.98
AE = = = 1051.303
sin (12) sin 95.52.89
AD sin(8) 1780,753sin 64.38 .22
DE = = = 1512,971
sin(12) sin 95.52.89

AE AB BE
= =
sin(2) sin(9) sin(1)
AE sin (9) 1051,303sin 117.98 .37
AB = = = 1660.770
sin(2) sin 41.60.01
 AE sin (1) 1051,303sin 40.41.62
BE = = = 1025.588
sin (2) sin 41.60.01

EB BC CE
= =
sin(4) sin(10) sin(3)
EBsin (10) 1025,588sin 111.70 .65
BC = = = 1654,957
sin(4 ) sin 41.70.66
EBsin (3) 1025,588sin 46.88.69
CE = = = 1124.804
sin(4 ) sin 41.70 .66

CE CD DE
= =
sin(6) sin(11) sin(5)
CE sin( 1) 1124,804 sin 74.78.09
CD = = = 1496.980
sin(6) sin 48.75.93
CEsin(5) 1124,804 sin 76.45.98
DE = = = 1512.970
sin(6) sin 48.75.93
 DE AD AE
= =
sin(8) sin(12) sin(7)
DE sin(12) 1512,970sin 95.52 .89
AD = = = 1780,752
sin(8) sin 64.38.22
DE sin(7) 1512,970sin 40.08.89
AE = = = 1051,302
sin(8) sin 64.38.22

AD = 1780,752
AE =1051,302
DE=1512.970
AB=1660.770
BE=1025.588
BC=1654,957
CE=1124.804
CD=1496.980

Cu ajutorul laturilor calculate in acest mod si a orientarilor vom determina coordonatele

punctelor din retea.

{
x=64716,23
DA y =43050,17
z=210,53

{
'
B' x B' =x A +d BC cosØ AB =64716,23+1660,770 cos 163.76.75=63317,255
y B = y A +d BC sinØ AB=43050,17+1660,770 sin 163.76.75=43945,170

{
'
C ' xC' =x ' B +d BC cosØ BC =63317,255+1654,957 cos 275.58 .05=62697,898
y C = y ' B +d BC cosØ BC =43945,170+1654,957 cos 275.58 .05=42410,478

{
'
E ' x E' =x ' C + d CE cosØ CE =62697,888+1124,804 cos 33.87.39=63.667,197
y E = y ' C +d CE cosØ CE =42410,478+1124,804 cos 33.87 .39=42981 ,131

{
'
D ' x D' =x ' E +d ED cosØ ED =63.667,197+11512,971 cos 308.65.48=63872.250
y D= y ' E + d ED sinØ ED =42981,131+11512,971 sin308.65 .48=41482,120

{
'
A ' x A' =x ' D +d DA cosØ DA =63872.250+1780,753 cos 68.56 .59=64716,229
y A = y ' D +d DA sinØ DA =41482,120+1660,770 sin 68.56 .59=43050,169

Toate aceste calcule le-am efectuat într-un tabel de forma urmatoare, in continuarea caruia
am anexat si un tabel comparativ cu coordonale punctelor obtinute anterior.Se observa ca
rezultatele se încadrează în tolerantele admisibile pentru diminuirea pantelor de triangulatie
(+-± 15 cm-eroare maxima admisibila pentru un punct de triangulatie de ordine VI. În
continuere, la efectuarea calculelor voi utiliza rezultatele actuale.

COORDONATELE PUNCTELOR ACTUALE

Punct Orientare Øi , Lo Dx by Punct
i+1 Cos Øi , i+1 x' y' determina
Stati viza Sin Øi , i+1 Cx Cy t
e t La cumulat x y
m mm m mm A

64716 230 4306 170

0
A B 163 7 7 1660,770 -1398 975 895 000 B
6 5 -84.23.65 63317 255 4394 170
5
53.87.07 0 000 0 0
1,660,770 63317 255 4394 170
5
B C 275 5 0 1654.957 -619 357 -1534 692 C
8 5 -37.42.43 52697 898 4241 478
0
-92.73.31 -0 001 -0 001
3315,727 52697 agg 4241 479
0
1124,804 969 298 570 652 E
86.17.49 63667 196 4298 130
1
C E 33 8 3 50.73.35 -0 002 -0 1
7 9
4440,531 G366 198 4298 131
7 1
1512,971 205 052 -1499 011 D
13.35.31 63872 248 4148 119
2
E D 308 6 4 -99.07.73 -0 002 -0 002
5 8
5963,502 63872 250 4148 121
2
1780,753 843 979 1568 049 A
47.3945 64716 227 4305 168
0
D A 68 5 5 88.05.54 -0 003 0 002
6 9
          7734,255 64716 230 4305 170
0
COORDONATELE PUNCTELOR DETERMINATE ANTERIOR
Punct x y z
m mm m mm m mm
A 64716 230 43050 170 210 530
B 633/7 250 43945 230 182 720
c 62697 890 42410 500 224 B70
D 63872 250 41482 120 275 140
E 63567 200 42981 150 172 130

Wz = X'A-xA=64716,227-64716,230 = -0,003
WY = X'Y-xY=64716,227-64716,230 = -0,003
Lcumulat – lungimea traseului poligonal
Wxy = ± √ W 2 x +W 2 y = ±√ (−0,003) 2+(−0,003)2 = 0,0036
Wxy =0,0036
W
CX = X
S
W
CY0 = Y
S
S = dAB + dBC + dCE + dED + dAD = 7734,235

0,003
CX0 = = - 0,000000258
7734,235
Y'A-YA = WY = Y'A - WY
V. 2 VERIFICAREA NIVELATICA A RETELEI DE TRIANGULATIE

CARNET MASURATORI EFECTUATE IN TEREN

unghi
vertical
Punct Citiri orizontal (z) Unghi vertical(y) mediu
media
Static Vizat Poz I Pozti POZI PozII (Pm)  ia iv 
00.89.6 00.82.5
B 10080.60 299.1042 0 8 00.89.59 4,6
297.86.6 02.13.4 02.13.4
E 1021342 0 2 0 02.13.41 4,61
302.41.6 02.41.6 02.41.6
A D 97.5834 8 6 8 02.41.67 1,4 4,62
301.73.9 01.73.9 01.73.9
C 98.26.10 2 0 2 01.73.91 4,65
100.46.2 299.53.8 00.46.1
E 0 4 00.4620 6 0046.18 4,61
B A 9881.70 301.18.3 01.18.3 01.18.3 01.18.32 1,4 4,62
 4 0 4
302.26.7
D 97.73.28 6 0226.72 0226.76 02.26.74 4,62
102.80.6 297.19.4 02.80.6 02.80.5
E 0 4 0 6 02.80.58 4,61
101.50.5 298.49.4 01.50.5 01.50.5
C B 8 6 8 4 01.50.56 1,4 4,6
102.20.2 297.79.8 02.20.2 02.20.1
A 0 5 0 5 02.20.17 4,62
104.20.0 295.79.9 04.20.0 04.20.0
E 5 8 5 2 04.20.04 4,61
102.00.5 297.99.4 02.00.5
D C 9 7 02.0059 3 02.0056 1,4 4,65
302.51.4 02.51.4 02.51.4
A 9748.58 6 2 6 02.51.44 4.62
300.85.1 00.85.1
B 99.14.89 6 00.85M 6 00.85.14 4,5
303.16.1 03.16.1 03.16.1
C 96.83.88 8 2 8 0316.15 4,65
304.45.6 04.45.5 04.45.6
E D 95.54.43 1 7 1 04.45.59 1,4 4,62

Plecand de la cota cunoscuta a punctului, pentru determinarea cotelor celorlalte puncte,

efectuam o dramuire de nivelment trigonometric pe laturile cele mai scurte ale retelei și care
sa cuprinde toate punctele retelei Se determină diferitele de nivel între puncte si se insumeaza
acest diferente. Eroarea de neinchidere se repartizează diferentelor de nivel masurate
proportional cu distanta între puncte. Cotele punctelor se calculeză cu diferentele de nivel
corectate.

CAPITOLUL VI CONSTITUIREA RETELEI DE APROPIERE

- O realizare prin intersectie liniară multiplă. Rezolvarea retelei o facem prin metoda
măsurătorilor. Consideram coordonatele punctelor D, E, A cunoscute si se majoară laturile
SDP1; Sp1p2; Sp2A; SEP1; SEP2.
Se pune problema determinare coordonatelor punctelor p1 si p2. Pentru determinarea
coordonatelor (xo) ,(y0) ale punctelor P1 si P2 se stabilesc in primă etapă, coordonatele lor
provizorii folosind coordonatele a doua puncte cunoscute c fie A si E pentru punctul P 1 si fie
E si A pentru punctul P2 si distantele masurate de la acestea la punctele respective (F si G)
m
S12 = 665,060
Determinarea coordonatelor provizorii ale punctului P1
Pornim de la faptul ca punctele D si E

{
D x=63872,25
y =41482,12

{
E x=63667,20
y=42981,15
Pentru a determina coordonatele punctului P1 analizam triunghiul DEDP 1. In acest triunghiu
in afara coordonatelor punctelor D si E se cunosc si laturile SD1 si SE1

smD =¿ 680,100
1

smE =¿ 1607,251
1

Cu aceste marimi putem scrie

DP ' 1 P1 P ' 1
x p =x p + + ( X E−X D ) + ( Y E−Y D )
1
DE DE
 DP ' 1 P1 P ' 1
Y p =Y D + ( Y E −Y D ) + ( X E −X D )
1
DE DE

√ 2
DE = ( X E− X D ) + ( Y E−Y D )
2

= √ ( 63667,198−63872,25 )2 + ( 42981,131−41482,121 )2
=1512,989
iar DP ' 1, P1 P ' 1 se obtin scriind

2 2
P1 P ' 12 = DP '21 - DP 11 = EP 21 - EP 11
2
2 2 2
DP ' 1- DP 11 = DP 1- DP 1
DP 11 + EP 11 = DE
1 1
DP 1=¿ DE – EP 1
D P21−E P21
DE – EP 11 - EP '1 =
DE
' D P1−E P21
2
DE - 2 EP 1 =
DE
' D P1−E P21
2
2 EP 1 = DE -
DE
P1 P ' 1 = 677,818
x p = 64536,271
1

y p = 64536,271
1

DETERMINAREA COORDONATELOR PROVIZORI ALE PUNCTULUI P2

Pornim de la faptul ca punctele A si E au coordonatele cunoscute:

{
A x =64.716 .23
Y =43050,17

{
E x=63.67 .20
Y =42.98.115

Pentru a determina coordonatele punctului P2 analizam triunghiul DEP 1A. In acest triunghiu
in afara coordonatelor punctelor E si A se cunosc si laturile S2A si SE2
(s ¿ ¿ E2 )EP 2=¿ ¿ 1245,209
(s¿¿ 2 A ) AP 2=¿ ¿ 775,095

Cu aceste marimi putem scrie

EP ' 1 P P'
x p =x E + + ( X A −X E ) + 2 2 ( Y A−Y E )
2
EA EA
EP' 2 P2 P ' 2
Y p = yE + +( y A − y E ) + ( x A −x E )
2
EA EA
iar EP ' 2, P2 P ' 2 se obtin scriind

2 2
P2 P ' 22 = EP 2- EP '2 = AP 22 - AP '2
2 2
2 2
EP '2 - AP '2 = EP 2- AP 2

( E P'2− A P'2 )( E P'2 + A P'2 )=E P22− A P22

{
2 2
' E P 2−A P 2
'
EP −A P = ' '
2
EA2
⇒ E P2  si  A P2
' '
E P2+ A P2 =EA
' '
E P2=EA− A P2
2 2
' E P 2− A P 2
EA−2 A P2 =
EA
2 2 2
' E P −E P2 + A P2
A P 2=
2 EA
¿

' 1051 , 3012−1245 ,209 2+775 , 0952

AP 2 ¿ =73,937
2 ⋅1051,301
E P'2 ¿ 1051,301−73,937=977,364
¿ √ E P 2−E P2 =√ 1245 , 209 −977 ,364 =771,560
' 2 '2 2 2
P2 P 2
977,364 771,560
xP ¿ 63667,20+ (64716,23−63667,20)+ ¿+ ( 43050,17−42981,15)=64693,107
2
1051,302 1051,301
977,364 771,560
yP ¿ 42951,15+ (43050,17−42981,15)−¿− (64716,23−63667,20)=42275,422
2
1051,301 1051,301
xP 2
¿ 64693,107
yP 2
¿ 42275,422

Utilizind teoria masuratorilor indirede, se vor stabili in a doua etapá corectile probabile
Δ x 0 , Δ y 0 eu care obtinem

( x 1 )=x 1 + Δ x 1
( y 1 ) = y 1+ Δ y 1
Corectiile probabile intrá ca aecuaroscute principale in sistenul ecuatuilor de prooi ce pot fi
scrise peatra distartele maturate.

Peatu stabilirea formei ecuatulor confiderain (S , E) distanta maisuratá intre punctele Esi P,
Notain cu
(S , E) - valoarea probabilá a distantei
SIE - valoarea maivaratá a distantei
SIE - valoarea calculatá a distantei cu coondonatele dete at punctuki E si coordonatele
provizori ale punctului P,

V E E - corectia probabila a distratei maisurate

Δ s 1e - eoroctia prebabilá a divtantei callewate ca aceste rotatic pater vere

( s , E ) =s 21 E +i1 E
c
( s E ) =s 1 E + Δs , E
m c
Jau siϵ + ν ϵ =sϵ + Δ s ,ϵ

Δ s , E−( s m,ϵ −s c,ϵ )=ν 1 ϵ

Pentru a stabili expresia corectiei DSIE vom scrie

√
S 1 ϵ = x 1−x E ) + y 1− y E )
c 2 2

√ 2
S1 E c + Δ S 1 E= ( x 1− Δ x1 −x ϵ ) + ( y1 + Δ y 1− y E )
2

c c ( x 1−x e ) ( y 1− y E )
s1 F + Δ s1 E=s1 E + c
Δ x1 + c
Δ y1
s
1E s1 E

de unde

x 1−x ϵ y 1− y E
Δ S 1ϵ = Δ x1 + Δ y1
S c1 E sc1 ϵ

Notam

x 1−x E
a1E= c
s1 E
y 1− y E
b=
s1c E
l 1 E =−( s1 E−s1 E )
n c

Cu aceste rotati si egalitatea 1 putem scrie

a 1 E Δ x 1+ b1 F Δ y 1+l 1 E=r 1 E
Pentru celelatte distante masurate ( S1 D ; S 2 A ; S 2 E ) mod analog putem scrie

a 1 ΔΔ Δ x 1 +b1 Δ Δ y 1+l 1 Δ=2/ Δ

a 2 A Δ x2 +b 2 A Δ y 2+ l 2 A =v 2 A
a2 F Δ x 2+ b2 F Δ y 2+l 2 ϵ =r 2 F

Forma ecuatiei corospunde distantei ce se masoara intre cele 2 puncte noi P1 sip se stabili
scriind ecuatia de erori pentru distanta S12
Astel:

√ 2
s12+ ν 12= [ ( x 1 + Δ x 1 )−( x 2 + Δ x 2 ) ] + [ ( y 1 + Δ y 1) −( y 2 + Δ y 2 ) ]
n 2

Dezvoltam in serie si obtinem:

n c x 1−x 2 y 1− y 2 x1−x 2 y 1− y 2
s12+ γ 12=s 12+ Δ x 1+ Δ y 1− Δ x2 − Δ y2
s 12 s12 s 12 s 12

Notam coeficienti corectiilor cu a12, b12, c12, d12 iar terenul liber artfel:

l 12=−( s 12 −s 12 )
m c

⇒ a12 Δ x 1 +b12 Δ y 1+ c 12 Δ x 2 +d 12 Δ y 2+l 12 =v 12

se observá cá

{c12=−a12
d 12=−b12

Introducem coeficienti a, b, pentru punctele P1 , si c d pentru punctul P2

Notam laturile retelei de triangulatie mai simplu cu 1,2,3, 4,5, iar sistemal ecuatilar de erori
pentra incadrarea punctelor P1 , P2 are forma

{
a1 Δ x 1+ b1 Δ y 1+l 1=v 1
a2 Δ x 1+b 2 Δ y 1+l 2=v 2
c 3 Δ x 2+ d 3 Δ y 2+ l3 =v 3
c 4 Δ x2 +d 4 Δ y 2+ l 4=v 4
a5 Δ x 1+ b5 Δ y 1 +c 5 Δ x2 + d5 Δ y 2 +l 5=v 5
 x1 −x ϵ y 1− y ϵ
a1 =a1 ϵ = c
; b1=b 1ϵ = c
s
1ϵ  sie c 
x 1−x B y 1− y D
a2=a1 D = C ; b2=b1 D = C
siD s1 D
x 2−x A y 2− y A
c 3=a2 A = C ; d 3=b 2 A = c
s2 A s2 A
x −x y −b
c 4 =a2 E= 2 c E ;d 4=b2 E = 2 c E
s2 E s2 E
x −x y −y − x −x
a 5= 1 c 2 ; s5 = 1 c 2 ; c 5= 1c 2 =−a5
s 12 s 12 s 12
− y 1− y 2
d 5= c
=−b5
s12
¿

x 2−x A 64693,107−64716,23
c 3= = =−0,029θ
Sc
2A
775,093
y 2− y A 42275,422−43050,17
d 3= = =−0,9995
s c
2A
775,093
x 2−x E 64693,107−63667,20
c4= c
= =0,8239
s 2f
1245,205
y2− yϵ 42275,422−42981,15
d4 = c
= =−0,5667
s 2ϵ
1255,205
x 1−x 2 64536,27/1−64693,107
a5= = =−0,2358
s
c
12
665,054
y 1− y 2 41629,125 ⋅ 42275,422
b5 = = =−0,9718
s c
12
665,054
C5 =−a5 =0,2358
d 5=−b5=0,9718
e 1=4 ϵ −( s nc
1, ϵ −s1 , ϵ ) =−( 1607,251−1607,251)=0
c

l 2=e1 D=−( s 1 D −sC1 D )=−(680,10−080,098)=−0,002

m2

l 3=l 20=−( sn20−5 c20) =−(775,095−775,093)=−0,002

l 4 =l 2 E=−( sn2 ϵ −sc2 ϵ ) =−(1245,209−1245,205)=−0,004
l5 =l 12=−( sn12−s12
c
)=−(665,060−665,054)=−0,006
¿

Sistemul ecualilor de erori devine:

 {
0,540+ Δ x 1−0,8412 Δ y 1+0=v 1
0,9763 Δ x 1+ 0,2161 Δ y 1−0,002=v 2
−0,0298 Δ x2 −0,9995 Δ y 2=0,002=v 3
0,82239 Δ x 2−0,5667 Δ y 2−0,004=v 4
−0,2358 Δ x 1−0,9718 Δ y 1 +0,2358 Δ x 2 +0,9718 Δ y 2−0,006=v 5

Acesta se rezolva folosind teorema masuratorilor indirecte cu aceeasi teorie se vor stabili
erorile in determinarea corectailor posibile si deci erorile medii patratice ale coordoratelor
calculate.

Forma generala a sistemului este

a1Dx1 + b1Dy1 + l1 = v1
a2Dx2 + b2Dy2 + l2 = v2
a3Dx3 + b3Dy3 + l3 = v3
a4Dx4 + b4Dy4 + l4 = v24
a5Dx5 + b5Dy5 + l5 = v5
Algebric sistemal aste nedeterminat intrucât contine (n+4)(5+4) necunoscutele erori aparente
v1.....v5 ,numarul de ecuatii fünd mai mic respectiv 5 ecuati.
Rezolvorea unui affel de sistem este posibila in sensul in care pentru necunoscutele D X ; Dy1;
Dx2, Dy2 se urmareste determinarea valorilor lor probabile.
Pentru aceasta, la acest sistem trebuie atasată conditia [vv] = minim.
Ecuatiile aparente v1.....v5 dupa cum rezulta din sistemul ecuatiilor de erori sunt functii DX ;
Dy1; Dx2, Dy2
Este cunoscut că extremul unei functi se află pentru valorile variabilelor case anulează
derivatele partiale ale functii in raport cu aceasta, deci pentru valorile care. sint soluti ale
sistemului

δF
=0
δ Δ x1
δF
=0
δ y1
δF
=0
δ Δ x2
δF
=0
δ Δ y2

Procedind la derivare partialä a functiei F, sistemul devine

{
2 ( a 1 Δ x 1 +b1 y 1+ l 1) ⋅ a 1+ 2 ( a2 Δ x1 +b 2 Δ y 1 +l 2 ) ⋅ a2 +¿+2 ( a5 Δ x1 +b 5 Δ y 1+ c5 Δ x 2 +d 5 Δ y 2+ l 5 ) ⋅ a5=0
2 ( a1 Δ x 1+b 1 Δ y 1+l 1 ) b1 +2 ( a2 Δ x 1 +b2 Δ y 1 +l 2 ) ⋅ b2 +¿+2 ( a5 Δ x 1 +b5 Δ y 1 +c 5 Δ x 2+ d 5 Δ y 2+l 5 ) ⋅b5 =0
2 ( c 3 Δ x 2+ d 3 Δ y 2+l 3 ) ⋅ c 3 +2 ( c 4 Δ x 2 +d 4 Δ y 2 +l 4 ) ⋅c 4+ ¿+2 ( a5 Δ x 1+ b5 Δ y 1 +c 5 Δ x 2+ d5 Δ y 2 +l 5 ) ⋅ c 5=0
2 ( c3 Δ x 2 +d 3 Δ y 2 +l 3 ) ⋅ d 3+2 ( c 4 Δ x2 +d 4 Δ y 2+ l 4 ) ⋅d 4 +¿+ 2 ( a5 Δ x1 +b 5 Δ y 1+ c5 Δ x 2 +d 5 Δ y 2 +l 5 ) ⋅ d5 =0

sau
 {
[ a 2 ] Δ x 1 +[ab ] Δ y 1+[ac ] Δ x 2+[ad ] Δ y 2 +[al ]=0
[ab] Δ x 1 +[bb ] Δ y 1+[bc ] Δ x 2+[bd ] Δ y 2+[bl ]=0
[ac] Δ x1 +[bc ] Δ y 1 +[cc] Δ x 2 +[cd ] Δ y 2+[cl]=0
[ad ] Δ x 1+[bd ] Δ y 1 +[cd ] Δ x 2 +[dd ] Δ y 2 +[dl]=0

Sistemal poarta numele de sistemul ecuatilor nornale.

Nr.crt. a b C d e S
1 0,5407 0,840 0 0 0 - 0,8005
2 0,9763 0,2161 0 0 -0,002 1,1904
3 0 0 -0,0298 -0,9995 -0,002 -1,0313
4 0 0 0,8239 -0,5667 -0,004 0,2532
5 -0,2358 0,9718 0,2358 0,9718 -0,006 -0,006
  1,2812 -1,5969 1,0299 -0,5944 -0,014 0,1058
  1,3011 0,0147 -0,0556 -0,2292 -0,0005 1,0011
    -1,6987 0,2292 -0,9444 0,0054 0,5156
      0,7353 -0,2080 -0,0047 0,2378
        22,645 -0,0015 0,8814
          0,00006 0,0013
            2,6348

1,3011 DX1- 0,0147 Dy1 -0,0556 Dx2-0,2292 Dy2-0,0005=0

-1,6987 Dy1 -0,2292 Dx2-0,9444 Dy20,0054=0
0,7353 Dx2-0,2080 Dy2-0,0047=0
22,645D y2-0,0015 =0

Rezolvarea schematica a sistemului de ecuatii normale

Ai Bi Ci Di Ei Si Q11 Q22 Q33 Q44
1,3011 - - - - 10011 -1 0 0 0
0,0147 0,0556 0,2292 0,0005
-1 0,0113 0,0427 0,1761 0,0003 - 0,7685 0 0 0
0 3 6 8 0,7694 8
3
  1,6987 - - 0,0054 0,5158 0 -1 0 0
0,2292 0,9444
  - - - - 0.0113 - 0 0 0
0,000/ 0,0006 0,0025 0,0000 1 0,0113
7 3 9 1 00
  1,6985 - - 0,0053 0.5271 - 0 0 0
3 0,2298 0,9469 9 1 0,0113
3 9 00
  -1 0,1353 0,5575 - - 0,0066 0,58874 0 0
 1 3 0,0031 0,3103 5
7 3
    0,7353 - - 0,2378 0 0 -1 0
0,2080 0,0047
    - - - e,0427 - 0 0 0
0,0023 0,0097 0,0000 8 0,0427
8 9 2 3
    - - 0.0007 0,0713 - .0,1353/ O 0
0,0311 0,1281 3 2 0,0015
0 4 3
    0,7018 - - 03519 - -0,13531 0 0
2 0.3459 0,0039 0,0442
3 9 6
    -1 0,4929 0,0056 - 0,0630 0,19280 1,4248 0
0 8 0.5014 6 7
1
      2,2645 - 0,8814 0 0 0 -1
0,0015
      - - 0,7635 - 0 0 0
0,0403 0,0000 0,4616
8 9
      - 0,0030 0,2938 - -0,55753 C 0
0,5279 0 8 0,0063
7 0
      - - 0,1734 - -0,06669 - 0
0.1705 0,0019 5 0.0218 0,4929
1 6 1 1
      1,5256 0,0005 1,5250 - -0,62422 - -
4 5 8 0,2042 0,4929
7 1
      -1 0,0003 - 0,1338 0,40915 0,3230 0.6554
6 0,9996 9 8 6
3
        0 - Q11= Q22= Q33= Q44=
0,0047
        0 0,0003
8
        - -
0.0000 0,0016
2 7
        - 0,002
0,0000
2
        0 0,0005
5
        - - control obligator    
0,0000 0,0000 ics
4 4
 VERIFICAREA NECUNOSCUTELOR DIN SISTEMUL DE ECUAȚII NORMALE

Pantru aceasta, trebuie să avem indeplinită conditia [vv] = [ll4] Pantru determinarea
elementului [ll4] se dezvolta schema de rezolvare a sistemului de ecuații normale cu 4
necunoscute, respectind aceeasi metodologie. Dezvoltarea va avea loc pe coloana termenilor
liberi in care vom introduce alementul [ll] si coloana de control în care vom introduce [es]
Se obtine pe ultimul rind elementele [ll4] și [ls4] cu relatia de control.
[ll4] = [ls4]
ERORI MEDII PATRATICE
- Eroarea medie a unei singure maturatori se determină cu relatia

mo= ±
√ [vv ]
R−K

[vv] = [ll4] = - 0,00004

R=5 (numarul de ecuati)
K=4 (numarul de necunoscute)

mo= ±
√
−0,00004
5−4
= ±0,00632

Erori medi patratice ale marimilor probabile. Dacă am notat cu DX ; Dy1; Dx2, Dy2
marimile probabile determinate prin rezolvarea sistemului de 5 ecuati

Cu 3 necunoscute, atunci vom nota cu c n mΔ x , mΔ y ,m Δ x , m Δ y erorile medii patratice ale

1 1 2 2

acestora
Cu acestea patern scrie
m Δ x 1=± m0 √ a11
m Δ y 1=± m0 √ Q 22
m Δ x 2=± m0 √ a33
m Δ y 2=± m0 √a 44

( )
2
1 m0
unde = =P Δ x
Q 11 m Δ x 1 1

1
=
( )
m0 2
Q22 Δ y 1
=P Δ y 1

( )
2
1 m0
= =P Δ x
Q 33 Δ x 2 2

( )
2
1 m0
= =P Δ y
Q44 Δ y 2 2

Inversele mărimilor Q11 , Q22 ,Q33 ,Q 44 definesc ponderile marimilor obtinute indirect
Δ x1 , Δ y1 , Δ x2 , Δ y2
Q11 , Q22 ,Q33 ,Q 44 se numera cooficienti de porderi
Q11 , Q22 ,Q33 ,Q 44 se obtin din schema fiind o sumă de produse între elementele scrise cu rosu
si cale de deasupra lor luate cu semn schimbat.

Q11=0,76858+0,00665 ⋅0,0113+ 0,06306⋅ 0,06426+0,13399 ⋅0,20427

Q 11=0,79879
Q22=0,58874+0,19280 ⋅ 0,13531+0,40915 ⋅0,02422
Q 22=0,87023
Q33=1,42487+0,32308 ⋅ 0,49291=1,58412
Q 44 =0,65546

m Δ x =± m 0 √ a11=± 0,00632 √ 0,79879=± 0,00565 ?

1

m Δ y =±m 0 √ Q 22 =±0,00632 √ 0,87023=± 0,00589 ?

1

m Δ x =± m 0 √Q 33=±0,00632 √ 1,58412=± 0,00795?

2

m Δ y =± m0 √ Q 44=± 0,00632 √0,65546=± 0,00512 }

2

c u  acestea putem scria 

cu acestea putem scrie

P1
{
( x p )= ( x1 ) =x 1+ Δ x1 +m Δ x 1=64536,271+0,00067 ± 0,00565
1
1

( y p )=( y 1 ) = y 1+ Δ y 1+ mΔ y =41629,125+(−0,00218)± 0,00589

1

P2 p
{
( x ) =( x 2 )=x 2+ Δ x 2+ m Δ x =64693,107+ 0,00586 ± 0,00795
2

2
2

( y p ) =( y 2 )= y 2 + Δ y 2+ mΔ y =42275,422+0,00036 ± 0,00512
2

P1
{
( x p ) =64536,272± 0,006
1

( y p )=41629,123± 0,006
1

P2
{
( x p ) =64693,112± 0,008
2

( y p )=42275,422± 0,005
2

INCADRAREA NIVELITICÁ A PUNCTELOR P1 SI P2

Au fost efectuate pe teren unrmätoarele masuratori

Punct Citiri unghi oriz. (z) Unghivertical Unghi

viza vertical
static t Poz I Poz I Poz II Poz II mediu ia is
(-)5 (1590.1
D P1 105.90.25 294 09 87 90.25 3 (-15.9019 1,4 2,8
(10.84.1 (-)084.4
P2 104.84.14 299.15.60 4 0 (-08427 1,42 295
(-
E 101.40.20 298.5965 ()14020 114035 (-)140.28 1,42 4,61
P1 D 93.67.60 306.32.50 6.32.40 6.32.50 63245 1,42 4,62
 A 98 89.40 301.10.80 1.10.60
1.10.80 1.10.70 1,4 4,62
(-)1.27.6
P2 E 101.27 70 298.72.40 (112770 0 (6)1.2765 14 4,61
(- (-)0213.
A E 102.13.42 297 86 60 102.1342 40 (-10213.41 1,4 4,61
E 0 95.54.43 304.45.61 04.45.57 04.45.61 04.45.59 1,4 4,62

(1−K ) Δ̇ 2p ,e
Δ kP E ¿ Δ p , E tg ⁡φ P E +c a−J +
, 1 1
2R
HP 1
¿ H E −Δh p E 1

HE ¿ 172,138
HD ¿ 275,148
HA ¿ 210,53

1 1
P D=2
= 2
=0,00000216
Δ P 680 , 1001

1 1
P 1 E= 2 = =0,00000038
Δ AE 1607 , 2512
1 1
PA= 2 = =0,00000166
ΔP 775 , 0952
2
2A

1 1
2
P2 E =
= 2
=0,00000064
Δ P E 1245 , 209 2

0,00000216⋅ 210,529+ 0,00000038⋅210,574

HP= =210,536
1
0,00000216+0,00000038
H P =210,536 1

0,00000166 ⋅200,23+0,00000064−200,214
HP= =200,226
2
0,00000166+ 0,00000064
H P P =200,226 2

DRUMURILE DE NIVELMENT TRIGONOMETRIC GEODEZIC

In scopul determinarii cotelor puntelor P1 si P2 din punctul I efectuam un traseu de nivelment
trigometric geodezic laturile DP1 P1P2, P2A, AE, ED.
Se determina diferentele de nivel intre puncte, însumează aceste diferente de nivel. Eroarea
de neinchidere se repartizează diferentelor de nivel proportional cu distanta dintre puncte.
Cotele punctelor le calculează cu diferentele de nivel corectate.
Calculul reirchiderii pe cote (W /z )

'
W z=z Δ−z Δ=275,161−275,148=0,013

calculul telenantei neinchiderì pe cote T z

T z =± 0,25 m √[ L]( km)=± 0,25 m √ 4,684529 km

T z=± 0,541 m .
L- lungimea tralealui in km Calculul corectiei unitare pe cote ( C z )

0 −W z −0,013
cz = = =−0,000002775
[L] 4,684,529

Calculul cotelor corectate

H P =H D + Δ Δ p ⋅C 0z
1
'
1 1

CAPITOLUL IX
CONSTITUIRE A RETELEI DE LUCRU

Reteaua de lucru aste dependenta de rețeaua de apropiere, constind din dispunerea

unui numar suficient de puncte, uniform repartizate pe zonele de lucru, determinate cu
suficientă precizie, puncte de la care se execută ridicări de detali în scopul realizarii
obiectivului propus. Executarea drumurilor este conditionată de respectarea unor conditi si
anume: -punctele de drumuire sa fie fixe, între ele sa existe vizibilitate reciproca si să fie
situate cit mai în punctelor de detali ce urmează a fi ridicate. apropierea - distanta intre
punctele de drumuire poate varia între 30 și 300m insa in medie între 80-150 m. - lungimea
tuturor laturilor unei drumuiri sa nu depaseasca 300ml extravilan -numarul laturilor unei
diumuiri variază între 15-18 .Tinand cont de aceste condiți, afectiva a decemuirii astfel: am
trecut la realizarea efectiva a drumuire astfel: o prima operatie in drumuire consta in alegerea
si marcarea punctelor de drumuire. Marcarea se face prin tarusi de lemn (extravilan) -Apoi,
se măsoară lungimile laturilor de drumuire,
dus si intors diferentele de nivel dintre punctele dramairi precum si unghiurile orizontale
dintre acestea. - unghiurile orizontale se vor citi în ambele poziti ale lunetei. Duра ce am
efectuat masuratorile în teren, trecem la calculer drumuiri.
Pentru rezolvarea drumuiri, vom folosi pentrue fiecare drumuire in parte, metodologia de
rezolvare specifica astfel:
- Pentru excavatorul E 1400-01-drumuire sprijinita clouă puncte cunoscute E și P 2 si doua
orientari de asemenea cunoscute (QEB si QA2A) pe
- Pentru excavatorul E470-04- 1 drumuire sprijinità pe punctele cunoscute E si P1, orientärile
de asemenea cunoscute QEB Si QP1D
- Pentru excavatorul E1400-03 - drumuire sprijinità pe punctele cunoscute D si P 1 și
orientarile eunoscute QDA QP1E
- Pentru excavatoral E1400-02 docemuire in circuit. inches, punctul de plecare fund identic
cu punctul de inchidere (punctul D)
Pentru toate drumurile, am utilizat un aparat Dahlta - 010 precum si anexele necesare acestuia

Punct citiri Media Valoare Pen Dist Dist

statie vizat Poz I Poz II citirilor unghi unghi oriz medie
E B 00.00.25 200.005 00.00.38
0
B1 1642750 364.27.2 184.273 167.27.0 L1 122,70
5 8 0
B1 E 00.00.50 200.00.2 00.00.38 122,80 122,75 17,22
5
B2 254.37.0 54.36.75 254.36.8 L2 141,00
0 8
B2 B1 00.0025 200.002 00.00.25 254.36.5 141,00 141,00 4,11
5 0 VIIININ
B3 189.83.5 389.84.0 189.83.7 189.83.5 L3 101,40
0 0 5 0
B3 B2 00.00.75 200.00.2 00.00.50 101,50 101,45 -10,9
5
B4 197.22.7 397.22.5 197.22.6 Ly 134,70
5 0 3
B4 B3 00.00.25 200.00.5 00.00.38 134,80 135,75 -0,46
0
B5 221.69.7 21.69.59 221.69.6 221.69.2 25 119,90 1,61
5 3 5
B5 B4 00.00.50 200.00.0 00.00.25 120,00 119,95
0
B6 19775.0 397.75.2 197.75.1 197.74.8 46 149,20
0 5 3 8
B6 B5 00.0075 200.00.5 00.00.63 44,90 149,20 3,50
0
B7 203.97.2 03.97.00 203.97.1 203.96.5 L7 140,50
5 3 0
B7 B6 00.01.00 200.01.2 00.02.B 140.50 140,50 2,6
5
B8 205.19.5 05.19.25 205.19.3 205.18.2 Lg 119,80
0 8 5
B8 B7 00.00.50 200.00.7 00.00.63 119,80 119,80 -1,5
5
B9 234.78.2 34.78.75 234.78.5 234.77.8 Lg 147,20
5 0 7
B9 B18 00.00.25 200.00.5 90.00.38 47,30 147,25 -4,51
0
B10 227.62.0 27.62.50 22762.2 227.61.9 Lie 23,90
0 5 3
B10 Bg 00.00.25 200.00.0 00.00.13 124,00 23, 951
0
 B11 184.12.7 384.12.5 184.12.6 184.12.5 41 116,10 -2,38
5 0 3 0
B11 B10 00.01.00 200.01.2 00.01.13 118,20 116,15 14,11
5
P2 242.00.5 42.00.75 242.00.6 241.99.5 42 133,20
0 3 0
P2 B11 100.00.2 10000.5 00.00.38 133,20
5 0
A 253.12.2 53.12.50 263.12.3 253.12.0 43
5 8 0

CALCULUL DRUMUIRII
1 Calculul orientarilor provizori
θ'BE=322.16 .74 . ⇒Q EB=122.16 .74
θ'E B =θ EB+ L1 1
'
θ =θ'B E −200+α 2
B 1 B2 1

⋯
' '
Q B B =θB B −200+ α 3
2 3 1 2

' '
θ B2 A =θ B 1 P2 +200+ α 3

2 Calculul neinchideri unghiulare pe arientair (W Q )

W Q =θ'P A−θ P A ≤ T C 2 2

y A − y P 43050,170−42275,422
tg ⁡θP A = = 2

2
x A −x P 64716,230−64693,112
2
C
Q P2 A =98.10.09
'
Q  - orientare transmi S a 
P2 A
Q P A  - orientare calculaté 
2

W Q=98.08 .50−98.10 .09=−0.01.59

3 Calculul tolerantei neinchideri pe orientari T Q

T Q=± mβ √ n

 m β - eroare medie de masurare a unghiului pentru Dahlta 020 m A =±1c 50ch

n=13 (numârul de rotatii)
cc √ 13
c
T θ=± 1 50
W A ≤ T A avem indeplinitä aceasta conditie.
0
4. Calculal corectiei unitare pe orientari (C Q)

0 −W 0 0.01 ⋅ 59
C Q= = =0,00 ⋅1223076
n 13

5 Calculul orientarilor compensate.

' ∘
θ E B =θE B +1C A
1 1

θ B B =θ'B B +2C ∘θ
1 2 1 2

⋯⋯
θ B A=θ 'B A +13 C ∘A
2 2

6 Calculul coondonatelor provizori ( x ' , y ' )

{
'
x B =x E + DE B cos ⁡θ E B
'

B'1 '
1 1 1

y = y E + D E B sin ⁡θ E B
B1 1 1

{
'
x =x B + DB
'
P2 cos ⁡θB P2
D '2 B2
'
11 11 11

y = yB + D B
P2 11 11 P2 sin ⁡θB 11 P2

7 Calculul neinchideri pe coordonate (W /x ,W / y ,Wy )

W x =x 'P −x P =64692,759−64693,112=−0,353 m
2 2
'
W / y = y − y P =42275,875−42275,422=0,453 m
P2 l

8. Calculul tolerantei; neinchideri pe coordanate (Txy )

T xy =± 0,003 √ Δ+ ( Δ
2600 )
D -lungimea totalá a drumuiri Δ=¿

(
T xy =± 0,003 √ 1552,00+
1552,00
2600
=± 0,715109 )
Trebuia sä avem indeplinitä conditia

W xy ≤ T xy
¿

Deci avem indeplinita conditia

W xy ⩽ T xy ⇒ puten trece la repartizanea corectilor sau la compensarea drumuirï prin
corectarea coordonatelor relative.

Calculul corectilar unitare pe coordonate ( q̇ , C j )

0
9
 ¿

10 Calculul cuondonatelor compensate (x , y )

{
' 0
x B =x B + D E B ⋅C x
B1 1
'
1 1
0
y B = y B + DF B ⋅C y
1 1 1

{ x B =x 'B + ( DE B + DB 0

B2 2 2
)C x 1 1 B2

y B = y 'B + ( D E B + DB B ) C 0y
2 2 1 1 2

Calculul nivelitic al drumuirii

1 Calculul cotelor provizori z '

'
z B =z ϵ + Δ hE B
'
1 1

……
'
z =z B /1 + Δ k B P 2
P2
'
11

2 Calculul neinchideri pe cote ( W z )

'
W z=z p −z p ( m) 2 2

z 'p - cota transmitá

2

z P - cota datá
2

W z=190,968−200,240=−0,272

3 Calculul tolerantiei neinchideri pe cote(T z )

¿
∘
4 Calculul corectiei unitare pe cote C z

0 −W z
Cz= ¿ ¿

5 Calculul cotelor compensate z

z B =z'8+ Δ E B C 0z
1 1

⋯−⋯
¿
 CAPITOLUL X.
X. 1. RIDICAREA DETALIILOR PLANIMETRICE

Pentru realizarea obiectivului propus, un rol foarte important îl are ridicarea detaliilor
planimetrice.
Prin această operatie, putem cunoaste cu exactitate atit pozitia fronturilor de lucru cît
și dimensiunile spatiului exploatat. Una din metodele de ridicare detalilor este si metode
radieri sau metoda coordonatelor polare, metoda pe care o vom folosi în acest project. Astfel,
ca urmare a faptului că punctele cele mai, apropiate de punctele de detalice sint punctele de
drumuire, sa stationează apoi în fiecare punct al drumuiru, din care se vor ridica apoi punctele
de detaliu. Vom folosi pentru aceasta un aparat tip Dahita 020 aparat care pe linga unghiurile
orizontale maturate, ne oferă posibilitatea citiri atît a distantelor orizontale către punctele de
detaliu cat și a diferentelor de nivel. Se vizează din punctul de statie cu zero in aparat curre
un alt punct de drumuire (ex P5 = B7, PV=B8) latura B7B8 constituind latura de sprijin, apoi
către punctele de radière
1,2... a, b...
1,2 ---. punctele de la parte a superioară a taluzului
a,b --- punctele de la baza taluzului
Se masoară de asemenea si distantele din punctul de statie catre punctele de detaliu dinect in
valoarea lor orizontala, precum si diferentele de nivel dintre PS si acestea.
Pozitia punctelor de radiere este astfel determinată planimetric prin coordonatele lor polare
(distanta si unghi orizontal) si nivelitic prin diferenta de nivel dintre PS si acesta
Pentru masuratorile curente, unghiurile orizontale se mavoacă într-o singura pozitie a lunetei
Masurarea unghiurilor se face prin metoda turului de orizont, inchizindu-se pe originea
comună pe directia de referintä. Unghuirile se masoara cumulat
Punctele de detaliu nu se materializează interen, ele se semnalizeaza prin mire numai în
momentul efectuarii măsuratorilor. Numai dacă aceste puncte de detaliu se folosesc si pentru
alte măsurători ulterioare, pogitia lor se materializează poin täruti, determinarea lor făcindu-
se cu o precizie mare.

CARNET RIDICARI TAHIMETRICE

Data 3.01.1995
Lucrare receptie lunara
E O1
Citire Elemente
Punct   unghi Unghi tarimetric Observati
Hartie vizat orizontalorizontal dis. Exis Dl Cota i
Bb 00 00 25 00.00.00        
a 32.15.25 3215.00 43.30 -29.70 160,21 MIT
b 54.50.25 54 50.00 30,10 -29,8 160, 11 MIT
c 90.25.25 90.25.00 40,40 -28,60 161,31 P
117.25.2
d 11725.50 5 67,50 25,00 160,91 D
131.50.5 131.50.2
e 0 5 25,30 -30,20 159,71 MIT
131.50.5 131.50.2
f 0 5 46,20 -30,40 151,51 P
151.70.5 151.70.2
g 0 5 96.60 -30,20 159,71 P
166.30.2
h 16630.50 5 41,30 -30,30 159,61 MTT
166 166
i 81.00 80.75 76,20 -30.50 159.41 p
197.90.7 197.90.5
1 5 0 87.90 -1,60 188,31 MST
201.15.5 201.15.2
2 0 5 58,60 -1,40 188.51 MST
206.90.7 206.40.5
3 5 0 39,20 -1,00 188,91 MST
211.30.5 211.30.2
4 0 5 21,5 -9.80 189,11 MST
391.31.0 391.30.7
B7 - 5 0 5 25,3 0,10 190.01 MST
189,91 Bb 00.00.50 00.0025        
B7 00.00.50 00.00.00        
j 17.50.75 17.50.25 68.5 -27,40 15988 MJT
k 23.90.75 23.90.25 52,10 -27,80 159,48 MYT
l 33.51.25 33.50 ts 63,90 -28,00 159,28 P
m 34.61.00 34.60.50 3340 -28.20 159.08 MTT
B6 n 54.91.00 54.90.50 63,20 -27,90 159,38 P
187,28 o 65.8075 6580.25 38,10 -28,20 159,08 P
 P 69.70.00
69.69.50 24,20 -27,80 159,48 MYT
q 96.15.75
96.15.25 48,30 -28,10 159,18 P
113.70.5
r 11371.00 0 34.20 -28,30 158,98 P
117.91.2
s 117.9175 5 81,50 -28,20 159.08 MYT
127 12 127.12.2
t 75 5 61,80 -28,10 159,18 MYT
134.60.7 134 60
t 5 25 45,70 -27,00 160,28 MYT
134.60.2
u 134.6075 5 28,30 -47.20 160,08 MTT
138.50.0 138.49.5
6 0 0 72,30 130 188,58 MST
156.71.7 156.71.2
7 5 5 63,70 1,60 188,88 MST
178.21.0
8 0 AB 20.50 47,30 1,00 188 28 MST
198.50.7 198
9 5 50.25 34,20 0,80 188.08 MST
398 398.05.2
10 05.75 5 37.9 1,30 188,58 MST
398.71.0 398.70.5
H 0 0 69,2 100 188,38 MST
B7 00.0050 00.00.00        

Data 3.01.1995
Lucrare receptie lunara
E O4
Citire Elemente
Punct   unghi Unghi tarimetric Observati
Hartie vizat orizontalorizontal dis. Exis Dl Cota i
C10 C11 00.00.50 00.00.00        
202,43 1 17.15.75 17.15.25 27,6 0,40 202,83 MST
2 17.15.75 11.2525 45,3 1,2 203,63 MST
a 288075 28.80.25 46,2 -14.90 187,53 MIT
l 53.15.75 53.15.25 44,3 -15,10 187,33 P
c 53.55.00 53.55.50 21,6 -15.5 186,93 MYT
d 90.50.75 90.50.25 45,4 -15,4 187,03 P
125.51.7 124.51.2
e 5 5 D, -15,5 186,93 MTT
125.90.5
f 12591.00 0 40,6 -15,9 186,53 P
g 156.82.2 15681.75 34,5 -16,10 186,33 P
5
 180.91.0 180
h 0 90.50 63,6 -15,7 186,73 P
183.70.2
i 18370.75 5 77,3 -16,3 186,13 P
199.60.2
j 199.6075 5 40,1 -16,2 186,23 MYT
216.60.7 216.60.2
3 5 5 20,3 -0,5 201,93 MST
216.60.2
4 216,6075 5 43,9 -0,7 201,73 MST
216.60.7
5 5 216.6025 61,5 -0,4 202,03 MST
C11 00.0050 00.00.00        
C10 00.00.25 00.00.00        
K 13.6075 13.60.50 60,6 -B,Y 186,92 MYT
e 16.30.50 16.30.25 50,9 -13,6 187,02 MYT
m 24.51.00 25.50.75 34,2 -13,8 186,82 MYT
R 31.54.50 31.5425 59,5 -19.3 186,32 P
0 48.52.75 48.52.50 47,3 -19,10 186,52 P
P 70.05.50 70.05.25 42.2 -13.6 187.02 P
2 86.60.50 86 6025 11,5 -13,4 187,22 MJT
r 95.90.75 95.9050 29.7 -13,5 187,12 P
s 95.90.75 95.90.50 57.2 -13,7 186,92 MIT
117 117.00.2
6 00.50 5 52.4 0,40 201,02 MST
117.00.5 117.00.2
t 0 5 32,0 -13,8 186,82 MIT
127 127.01.5
c 01.75 0 13,2 -13,B 186,82 MIT
139,98.5
7 139 9875 0 39.9 0,3 200,92 MST
193.60.5 193.60.2
8 0 5 15,2 0,10 200,72 MST
399.98.2
9 39998.50 5 25,3 -0,10 200,52 MST
399.98.2
c9 10 399.9850 5 45.4 0,20 200,82 MST
200,62 C10 00.00.50 90.00.00        

Calculul suprafetelor excavate

1 voi realiza prin urma toarele metode:
1. Metoda analitica
2. Metoda grafică
3. Metoda mecanica.
1. CALCULUL SUPRAFETELOR PRIN METODA ANALITICA
Utilizează coordonatele rectangulare ale punctelor ce delimitează suprafata respectiva.
Suprafata excavată se va obtine cu relatile
2 s=∑ x n ( y n+1− y n−1)
2 s=∑ y n ( x n−1 −xn +1 )

In aplicarea acestei metode este absolut obligatorie sã se utilizeze ambele formule pentru
verificare, rezultatele obtineate turmind sa fie de asemenea verificate prin metoda grafico si
metode mecanica
Punct Dist. Unghi oriz. Orien Valor Dx Dy Coord. Abs.
st vitat Oriz. taria cosa sinq     x y
  a°               6416 4222
7,23 7,26
  b°               6415 4229
9,54 9,83
  c°               €416 4227
2,15 1,35
  d°               (4170 4220
,54 9,95
  e°               6415 4230
5,82 9,71
  f°               6413 4232
5,41 7,93
  y°               6411 4234
5,32 5,61
  h°               (4093 4236
,82 7,84
  i°               6407 4238
6,2 7,61
  B6               6401 4234
4,98 0,67
  B7     351.1            
736
  s 81,5 117, 91 25 6918. 46.5 8851. 37,9 72.1 6405 4241
61 344 30 3 4 2.91 2,81
  t 61,8 127.12.25 78396 3828 94.29 20,5 54,2 6403 5239
1 77 .70 7 8 5,55 8,95
  t 45,7 1346025 8587. 22 97.54 10,0 44.5 6402 4238
61 0042 .90 6 8 5,04 5,25
B6 u 28,3 134.6025 85876 22 97.54 6,23 27,6 6402 4236
1 00.4 90 1,21 8,48
2
  p 24,2 69.6950 20.96. 9462 3234. 22,9 7,83 6403 4236
86 45 51 7,88 8,5
  m 37,4 34.60.50 38587 97.5 - 36,9 -8,23 (4051 4233
80 499 22.00 8 ,46 2,44
.04
   K 52,1 23.90.25 375.1 92.4 38 58, -19,8 6406 4232
7.61 4.35 0126 15 3,12 0,87
  j 68,5 17.50.25 36877 82.2 47.10 60,4 - 6407 4230
.61 4.44 .55 2 32,2 5140 8,40
4
  B7               (4116 4224
,33 3,29
  B8     356,4            
573
  h 41,3 166.34251   3499 9367 - 38,6 6410 4228
22.1598 43 71 14,4 9 1,88 1,98
5
By e 25,3 131.5025 8795. 18.8 4821 4,76 25,8 6412 4226
98 0.01 69 5 1,09 8,14
  b 30,1 5450.00 10 98.5 17.12 29,6 5,16 6485, 4224
95.73 7.14 .68 6 99 8,45
  a 43,3 32.5500 388.6 98.4 - 52,6 -1,71 6415 4223
075 0.30 1780. 1 8,54 5,58
02

25=∑ x n ( y n+1− y n −1 ) =x a ( y b − y a ) + x b ( y c − y a ) + y c ( y a − y b ) +¿+ x d

0 0 0 0 0 0 0

2 s=∑ y n ( x n−1−x n+1 ) = y a ( x a−x l ) + y b ( x a −x c ) + y c ( x a −x a ) +¿+ y

0 0 2 0 0 c 0

25=64,384,2(41911,82−4,899,33)+ 64389,15(41929,94−41688,34)+ ¿+64391,41(411,92,35−41911,62)+

+ 64242,62(42005,04−42026,62)+64248,46( 41987,32−42010,40)+¿+64271,72( 41976,15=

¿+¿+ 41929,94 (64389,15−64397,52)+ 49942,35(64391,41−64377,91)+¿+ 41962,43(64397,52−64352,34 )

Punct Dist. Unghi Orientari Valor Dx Dy C

Oriz. oriz. a
st vizat cosa sinq x
a°

b° 6438

c° 6439
1
d° 6439
2
e° 6437
1
f° 6435
4
y° 6432
7
 h° 6429
2
i° 6423
12
B6 355.91.4
0
B7 57,2 9590.50 518190 686617 12.70.19 39,27 41,58 6427
9
s 32 117.00.2 12.91.65 41.27.04 91.08.6 13,21 29,15 6425
5 3
t 13,2 127.01.5 829290 26.49.49 96.4263 3,50 12,73 6425
0 2
t 11,9 8660.25 4251.65 18.51.56 61.92.97 9,34 7,37 6525
0
c9 u 34.2 2450.75 3804215 953082 - 3260 -10,35 6427
30.17.13 2
p 50,9 16.30.25 372.216 906270 -42 46,13 -21,52 6428
5 20.99 5
m 696 136050 368.519 88.75.91 46.07.09 53,79 -27,92 6429
0 1
K 6433
5
j 39.9814
B7 40,1 199.60.2 895842 B12639 -23,36 32,59 6939
5 8
B8 12,1 124.51.2 14.4442 52.92.56 88.8562 6,40 14,27 6433
5 5
h 246 13 54 50 3935267 9948.35 10.15.07 2149 -2,19 6435
. 4
c10 e 46,2 18.8025 36878.4 - 40,76 -21,76 6437
2 47.09.23 1
b

+ x m ( y e − y 2 ) + x l ( y k − y m ) + x k ( y j − y l ) + x j ( x e−x k ) + x e ( y c − y e ) +¿+ x c ( y 0− y e ) + x a ( y e− y c )
¿
2 s=∑ y n ( x n−1−x n+1 ) = y c ( x a−x l ) + y b ( x a −x c ) + y c ( x a −x a ) +¿+ y d ( x c −x e ) + y e ( x d −x p ) + y f ( x l −x g ) + y g ( x
0 0 2 0 0 c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

25=¿ 64,384,2(41911,62−41899,33)+ 64369,15(41929,94−41668,34 )+ ¿+64391,41(41492,35−41911,62)+

 CALCULUL SUPRAFETEI PRIN METODA GRAFICA
Aceasta metoda are mai multe variante: descompunerea in figuri goometrice simple,
patratele si paralele module si descompunerra in triunghiuri.
Dintre acestea, pentru calculul suprafetei voi folosi pocedeul descompunerii in triunghiuri.
Acesta consta in realizarea pe suprafata care se calculeazà a unor triunghiuri la care se
maisoara in centimetri baza si inaltimea.
Marimea suprafetei le obtine cu relatia.
n
1
SCm =
2 ∑ ❑ βi ⋅k i
2 i=1

Suprafata in m 2 se obtine cu relatia

sm =k ⋅s cm
2 2

k  - factor de scara 

Valoarea lui k se obtine tinind seamä de scara planului topografic.

Astfel, la scara la care am raportal masurätorile din teren (1 :2000)⇒

1 mm ¿ 2 m
2 2
1 mm ¿ 4 m
⇒K ¿4

CALCULUL SUPRAFETEI PRIN METODA MECANICA

In acest caz, suprafata o determinam cu instrumente speciale numite planimetre.
Pentru maturarea suprafetelor prin această metodă la cariera Urdari vom folosi un
planimetru polar
Pentru măturarea unei suprafete cu planimetrul polar, se aseaza harta pe care se
execută măturătoarea pe o suprafată care trebuie să fie perfect plană si omogena pentru ruletei
de suprafata pe care se deplasează să fie aceeasisJe fixează poziția căruciorului pe bratul
portcarucior la divizionea corespunzătoare scara 1:2000.
Pentru obtinerea suprafeței, se inregistrează lectura prin pozitia initialà de urmarire a
contorului acesteia și lectura C2 in pozitia finală, care evident coincide Cu cea initialà.
Suprafata 5, se determină cu relatia SIK (G-G1) K- constanta de scară a Sc=1:2000 ;K=40.
Deoarece există posibilitatea ca in timpul planimetrari sa se deplaseze planimetrul din punctul
fixat, planimetrarea o facem de 3 ori, lund in calcul media acestor maturatori. E-O1.
E−01.
 C 1=0000 } 0248
c 2=0248
c 3=0497 }
0249⇒ c m=0248

e 4=0743 } 0246
2
s=em ⋅k =248 ⋅40=9920 m
¿

E−04
c 1=0000 } 0216

}
c 2=0216 0216
c3 =0432 0216
⇒ c m=0215

c 4=0646 } 0214
2
sec ⁡cm ⋅ k=215.40=8600 m
 E-  03
e 1=0000 } 0272
c 2=0272 {0272
c3 =0545 { 0273 ⇒c m=0272
c 4=0816 } 0271
2
S=c m ⋅k =272.40=10880 m
E−O 2
c1=0000
c2 =0252 }
0252

c 3=0506 } 0254 ⇒c m=0,253

c 4=0760 } 0254
2
S=c m ⋅k =253 ⋅40=10120 m
¿

X.3. CALCULUL EXCAVATIILOR.

Evaluarea topografică a excavatilor se referă atit la productia propriu-zisă de subitantă
minerală utilä, eit ti la determinarea volumelor de coca din lucrările de descoperta. Calculele
se execută pe baza documentatie topografice intocmite dintre metodele de calcul a
excavatilor, vom folosi metoda sectiunilor orizontale intra-cat această metodă aproximează
cel mai bine golurile excavate in cariera Urdari. Această metoda se reduce la determinarea
printr-un procedeu sau altul a suprafetei excavate 5, iar apoi, prin determinarea inaltimi
medie a faptei poate fi calculat volumul de masa miniera exploatat.
Pentru aceasta vom utiliza formulele V=S hm
V-volumul de masa minierà excavata.
S- suprafața excavata
hm- inaltimea medie a treptei de excavare.
Hi= valoarea cotelor superioare /petaluz / corespunzatoare punctelor vizate 1,2....
hi- valoarea cotelor punctelor din vatra exploatata (plat- forma de lucru) corespunzătoare
punctelor vizate a,b.....
PJ HpJ Hm PS Hps HM  for (m2 (m2 (m2 (m3) (m3 (m3 (m3)
pJ PS mul ) S ) s ) S V1 ) ) V3 Vme
a anal graf me V2 a
itic ic can
ic
a 160 159 1 188 189 29, 9,89 992 992 28.94 290 290 290,0
,21 ,74 ,31 ,99 26 8,93 4 0 .96.1 376 259 43,95
b 160 2 188 1 42 .2 ,2 3
,11 ,51
c 161 3 188
.31 .91
d 160 4 189
,96 ,11
e 159 5 190
,71 ,01
f 159 6 188
,51 ,58
g 159 7 188
,71 ,88
h 159 8 188
,61 ,26
i 159 9 186
,41 ,08
j 159 10 188
,88 ,58
k 159 11 188
,48 ,38
l 159 11 189
,28 ,12
m 155 2° 189
,08 ,42
n 155 3° 189
,38 ,62
o 159 4° 189
,08 ,52
p 159 5° 189
,48 32
l 159 6° 189
,18 ,42
r 159 7° 185
,98 32
s 159 8° 189
.06 ,42
t 159 9° 189
,18 ,22
t 160    
,28
u 160    
,08
a° 159    
,82
b° 160    
,12
c° 159    
,92
d° 159    
,82
e° 159    
,62
f° 159    
,82
g° 159    
.72
h° 159    
,62
i° 159    
,72

(m ) (m2)
HmpJ PS Hps HMPS   Sanalihic syrufic (m2) (n3) (m3) V2
1 102,83
2 203,63
3 201,93
4 201,73
5 202,03
6 201,03
7 200,02
8 200,72
9 200,52
10 200,82
11 203,42
11 203,22
2° 203,12
3° 203,32
4° 209,22
5° 203,62
6° 203,12
7° 203.32
8° 189,42
9° 189,22
   
   
    8,464,86 130697,4 133779
186,98     202,42 15,44 2 8664,5 8600 7 8
    
   
   
   
   
   
   

PJ Hp Hm PS Hps HM   (m ) (m2 (m2) (n3) (m3 (m3) (223

J pJ PS San ) ) V3 )
alih syr V2 Vme
ic ufic a
a 20 228 1 228 28. 1,11 109 108 211 306 305 307 1324
0,4 .65 ,36 04 0,81 63, 80 547, 659, 075, 760, 20,4
6 2 5 17 46 2 61 5
b 20 2 228
0,6 ,56
6
c 20 3 228
0,3 ,86
6
d 20 4 228
1.0 .46
6
e 20 5 228
0,9 ,86
6
f 20 6 228
0,8 ,86
6
g 20 7 228
0,5 ,76
6
h 20 8 228
0,3 ,76
6
i 20 9 228
0,6 ,69
6
j 20 10 228
0,9 ,89
6
k 20 11 228
0,7 ,59
6
l 20 11 228
0,5 ,75
6
m 20 2° 228
0,3 ,65
9
n 20 3° 228
0,5 ,35
9
o 20 4° 228
0.9 ,65
9
p 20 5° 228
0,7 ,55
9
l 20 6° 228
0,2 ,45
9
r 20 7° 203
0 .32
49
s 20 8° 189
0,5 ,42
9
t 20 9° 189
0,6 ,22
5
t 20    
0,7
5
u 20    
0,5
5
a° 20    
0.1
5
b° 20    
0,2
5
c° 20    
0,4
5
d° 20    
0,6
5
e° 18    
7,4
2
f° 18    
1.6
2
g° 18    
 1,1
2
h° 15    
9,6
2
i° 15    
9,7
2

PJ Hp Hm PS Hps HM   (m ) (m2 (m2 (n3) (m3 (m3 (223)

J pJ PS San ) ) ) V2 ) V3 Vme
alihi syru a
c fic
a 228 228 1 256 256 28 10,1 101 101 282 281 282 282,
,94 .65 ,31 ,66 44 12 20 806. 922. 156. 291
b 228 2 256 1 6 6
,71 ,21
c 228 3 256
,81 ,51
d 228 4 256
,51 ,81
e 228 5 256
,61 ,31
f 228 6 256
,11 .89
g 228 7 256
.41 ,69
h 228 8 256
37 ,75
i 228 9 256
,51 .89
j 228 10 256
.61 ,65
k 228 11 256
71 .70
l 228 11 256
.91 ,70
m 229 2° 256
.11 ,80
n 225 3° 256
,09 ,90
o 229 4° 256
,29 .80
p 228 5°
.99
l 228 6°
.75
r 228 7°
.89
s 208 8°  
,59
t 228 9°  
,49
t 228    
,09
u 228    
,39
a° 228    
,69
b° 229    
c° 229    
,00
d° 229    
,00
e° 229    
,10
f° 229    
,20
g° 229    
.2
h° 159    
,62
i° 159    
,72

elemente
punct   citire unghiuri unghiuri tahimetrice Cota obs
It vizat orizontal oriz. dist oriz dh    
b7 00.00.50 0000.00        
a' 188.20.75 38.20.25 84,3 -27,2 160,08 P
b' 150.25.50 150.25.00 70,2 -26.8 160,38 D
c' 160.02.00 100.01.50 42,8 -27 160.28 MYT
d' 161.03.75 161.03.25 86,8 -27,2 160,08 P
e' 161.84.50 161.84.00 1119 -27.3 159.98 P
168.60.25
f' 168.60.75 . 45,6 -27,3 159,98 P
g' 144.21.00 174.20.50 68,7 -234 159.86 MTT
i' 175.50.50 115.50.00 104.3 -27 160,28 P
c' 18341.00 1834050 105,8 -27 160,28 MIT
1' 1964175 196.41.25 97,7 1,6 188,88 MST
3' 199.06.00 199.05.50 37.2 1,7 188,98 MST
b6 2' 200.6075 200.60.25 60,7 1,7 168.98 MST
18276 B7 00.00.50 00 00.00        
  B6 00.00.25 00.00.00        
  4' 00.09.45 00.09.50 23,2 5,4 189,16 MST
   5' 00.10.50 00.10.25 64 5.5 189,26 MST
  6' 21.50.50 21.50.25 69,2 -23,5 160,26 MTT
  J' 46.0175 4601.50 33 B -23,6 160,16 MII
  K' 50.30.25 50.30.00 61,2 -25,5 160,26 P
05 L' 63.90.50 63.90.25 42,3 -23,3 160.46 P
  5' 88.50.50 88.50.25 68 -23,3 160,46 P
181.16 o' 10001.50 100.01.25 20.3 -23,5 160,26 AIT
  2' 101.90.75 10190.50 46.7 -23,5 160,26 P
  g' 110.20.25 110.20.00 76,4 -23.4 160,36 MJT
  r' 119.01.75 119 01.50 42 -23,3 160,46 MYT
  6' 130.97.50 130.97.25 64,8 6 189.76 MST
  7' 155.80.25 155.80.00 43.7 6 189,76 MST
  8' 144.72.75 199.12.50 18,2 5,9 189,66 MST
  BE 00.00.25 00.00 00        

+ x 1 ( y j− y t ) + x j ( y k − y s ) + x k ⋅ ( y 2− y j ) + x co ( y m− y k ) + ¿+ x m ( y 2 − y e ) + x g ( y n − y k
∘ ' 0 ' '

25−∑ y n ( x n−1−x n+1 ) = y α ( x c −x t ) + y t ( x kα −x c ) + y t ( x c −x d ) + ¿+ y s ( x c −x j 0 ) + y j 0 ( x j −x k ) + y k ⋅ ( x j 0−x c ) + y 0 ⋅ ( x k

21=64021,20(42385,25−42382,41)+ 64025,0% (42398,95−32368,28)+¿

+64035,56 (42412,81−42385,25) -64052, 91( 42,423,45−42388,95)
+64043,52(4244,3,25−52412,81)+ 64023,22(42465,38−52423,44 )x
+64005,63(42487,2−42443,25)+62985,37 (52510,58−42465,38)+¿
+63561,29(42586,84−42,487,2)+ 63935,2(42464,32−42510,58)+ ¿
+63928,95(42447,04−42586,84)+63947,61(42431,45−42464,32) L
+63960,16 (52418,02−42447,04)+63975,06 (42603,94−42431,16)+¿
+63988,21(42382,41−48,18,02)+64007,5($ 2368,28−42403,95)
25=14552,538⇒ s=7276,269 m 2
25−4,2368,28 (67007,5-64025, of ) +42385,25(64021,21-64035,55h
+ 42398,95(64025,05−64052,91)/424,2,81 ¿, a h
+ 42523,44(64052,91−64023,22)+4244325 (64043,52−64005 ; 63)
+ 42465,38(64023,22−63985,37)+4,2487,2 ¿
+ 42510,58(63985,37−63935,2)+42486,84 (63961,29−63928,95)/¿
+ 42464,32(63935,2−63947,61)+52447,04 (63928,95−63560,16)+ 4
+ 42431,16(63947,61−63975,06)+ 42418,02( 63960,16−6399821)+¿
+ 42403,94(63975,06−64007,5)+ 42382,41(03988,21−64021,2)

25=14552,5384
2
⇒ S=7276,269 m

+64278,39(42045,24−42026,82)+ 64275,15(42073,58−42039,25)4
+64247,29(42100,07−42045,25)+ 64218,35(42121,80−42073,56)+¿
+6406,75(42110,58−42100,07)+ 64,75,69(4209,90−4212,80)+¿ +64166,49 ¿.
2 2
25=11700,2054 ⇒s=5850,102∗ m ≈ 5050,103 m
2 s=42016,0¿ + 42039,25(6,6252,33−66275,4 )+ 42055,25(65277,35−66247,29)+¿
+ 4,2073,58(64,75,14 ,−64218,35)+ 42100, of (60247,29−64096,74)+ ¿
+ 420060(6475,69−6472,41)+42005,95 ¿
+ 42059,79(6472,41−64220,59)+42026,79(65,109,49−6426262) x
25=11700,2056⇒ 5=5050,1027

2 s=∑ x a ( y n+1− y n −1 ) =x 0 ( y n− y g ) + x n ( y p− y 0 ) + x p ( y n− y a) + ¿+ x h ( y i 0 − y p ) + x i ( y j 0− y h ) + x j 0 ( y j− y i 0 ) + x j ( y
'
0 0

2 s=∑ y R ( x R−1−x R+1 ) = y 0 ( x g ,−x n ) + y R ( x 0 −x p ) + y P ( x R −x h ) +¿+ y h ( x p−x i ) + y i ( x h −x j 0 ) + y j0 ( x i −x j) + y j ( x

0 0 0 0

2 s=¿ ∑ y R ( x R−1−x R +1 )= y 0 ( x g −x n ) + y R ( x 0−x p ) + y p ( x R −x h ) +¿+ y h 0 ( x p−x i ) + y i ( x h −x j ) + y j ( x i −x j ) + y j (

'
0 0 0 0 0 0
' '

2 S=64017 , of (41919,72−41912,37)+64041,24 (41952,92−4020,32)+¿

+64067,95(41944,15−41919,72)+64000,01 ¿
+64106,11(41074,18−41944,15)+64131,14 (41051,91−41509,03)4
+64146,94 (41815,75−41675,46)+64124,31(40118,44−41851,91)+¿
+64100,59(41043,45−41615,75)+ 64000,53¿
+64059,54 (41888,77−4694,45)+64052,66 /4912,37−41800,33 ¿+¿
+64024,85(41920,32−41688,77)
2 s=15725,5175 ⇒ s=7862,7587 ≈ s=7862,759 m 2 2 s=41920,32(64024,85−64051,24)+ 41960,72
(64017, 07 −64067,95 ¿
+ 41952,92(64041,24−64000,01)+41944,15 (64067,95−64105,11)+ ¿
+ 41909,03(64080,01−64131,14)+ 41074,18(64105,11−64145,94)+¿
+ 41851,91(64131,14−64124,31)+41615,75 (65145,94−64100,59)+¿
+ 41818,15(64124,31−64089,53)+41843,45( 64,00,099−64059,54)+¿
+ 41869,33(64080,53−64042,65)+ 41868,77(64059,55−64025,85)+¿
+ 41912,37(64042,65−64017,07)
2
25=15725,516⇒ s=7862,758 m

2 s=∑ x a ( y n+1− y n −1 ) =x 0 ( y n− y g ) + x n ( y p− y 0 ) + x p ( y n− y a) + ¿+ x h ( y i 0 − y p ) + x i ( y j 0− y h ) + x j 0 ( y j− y i 0 ) + x j ( y
'
0 0

2 s=∑ y R ( x R−1−x R+1 ) = y 0 ( x g ,−x n ) + y R ( x 0 −x p ) + y P ( x R −x h ) +¿+ y h ( x p−x i ) + y i ( x h −x j 0 ) + y j0 ( x i −x j) + y j ( x

0 0 0 0

2 s=¿ ∑ y R ( x R−1−x R +1 )= y 0 ( x g −x n ) + y R ( x 0−x p ) + y p ( x R −x h ) +¿+ y h 0 ( x p−x i ) + y i ( x h −x j ) + y j ( x i −x j ) + y j (

'
0 0 0 0 0 0
' '

2 S=64017 , of (41919,72−41912,37)+64041,24 (41952,92−4020,32)+¿

+64067,95(41944,15−41919,72)+64000,01 ¿
+64106,11(41074,18−41944,15)+64131,14 (41051,91−41509,03)4
+64146,94 (41815,75−41675,46)+64124,31(40118,44−41851,91)+¿
+64100,59(41043,45−41615,75)+ 64000,53¿
+64059,54 (41888,77−4694,45)+64052,66 /4912,37−41800,33 ¿+¿
+64024,85(41920,32−41688,77)
2 s=15725,5175 ⇒ s=7862,7587 ≈ s=7862,759 m 2 2 s=41920,32(64024,85−64051,24)+ 41960,72
(64017, 07 −64067,95 ¿
+ 41952,92(64041,24−64000,01)+41944,15 (64067,95−64105,11)+ ¿
+ 41909,03(64080,01−64131,14)+ 41074,18(64105,11−64145,94)+¿
+ 41851,91(64131,14−64124,31)+41615,75 (65145,94−64100,59)+¿
+ 41818,15(64124,31−64089,53)+41843,45( 64,00,099−64059,54)+¿
+ 41869,33(64080,53−64042,65)+ 41868,77(64059,55−64025,85)+¿
+ 41912,37(64042,65−64017,07)
25=15725,516⇒ s=7862,758 m 2

CALCULUL SUPRAFETEI PRIN METODA MECANICA

E-O1

}
c 1=0000
c2 =0181
018100182 ⇒c m =0182
c 3=0363
c 4 =0546
s=C m ⋅k=182 ⋅ 40=7320 m2
E−04 . 
¿

S=Cm ⋅ K=149 ⋅ 40−5960 m2

¿

s=Cm ⋅ K=197 ⋅ 40=7880 m2

E ∘2
c 1=0000 } 0204
c2 =0204 { 0205 ⇒ cm =0205
c 3=0409 {0207
c 4 =0616 } 0207
2
s=C m ⋅k =205 ⋅40=8200 m
¿

+ y 0 ( x R −x p ) + y p ( x 0 −x m ) + y m ( x p −x j ) + y j ( xm −xi ) +¿+ y i ( x j , r−x e ) + y e ( x i −x 0 )

'' '' '' '' '' '' '' '' '' '' '' '' '' '' ¿ '' '

25=63928,95(42486,84−42480,67)+ 63935,2(42510,58−42464,32)+¿
+63961,29(42529,96−42486,84)+63944,85(42550,11−42510,58)+¿
+63930,25(52569,78−42529,96)+63916,18( 42600,01−42550,11)t
+63895,10(2622,38−42569,78)+63876,29( 42600,33−42600,01)+¿
+63840,49(42575,75−42622,38)+ 63827,33(42554,35−42600,33)+ ¿
+63844,93(42534,72−42575,75)+63863,53( 42513,87−42554,35)+ ¿
+63884,10(42480,67−42534,72)+63913,21( 42464,32−42513,87)

2 s ¿ 18026,3145
2
⇒ s ¿ 9013,157 m

+ 42510,58(63935,2−63944,85)+42529,96 (63961,29−63930,25)+¿+ 42550,11(63944,85−63916,18)+425

+ x f =( y 2 + y g )
¿

+ y f =( x g−x z ) '

+6466,74 (42108,75−42410,50)+6448,201/5215,13−4212,00¿ h
+64,03,08(42,26,17−3204,50)−640× 3,69(42006,92−$ 2203,97)+¿
+64,11,10(4209,90−42,30,04)
25−15249,9652.
2
⇒ s=7625,5026∧5=7626,993 m

CALCULUL SUPRAFETEI PRIN METODA MECANICA

E-01

} }
c 1=0000 0230 0228
2
c 2=0230 0231c m =0230 s=c m ⋅ k=230 ⋅ 40=9200 m
c 3=0461 c 4 =0689 E−04

E- 04

c 1=0000 }  a191 

}
c 2=0.191
0190 c m=0191
c 3=0381
0193
c 4 =0.574
S=Cn ⋅ K=191.40=7640 m2
¿

E-O3
 c 1=0000 } 0206

}
c 2=0206
0208
c 3=0414 c =0207
0207 m
c 4 =0621
2
s=Cm ⋅ k =207 ⋅40=8280 m
E−02
c1=0000 } 0212
c 2=0212 {0214
c 3=04263
c 4 =0642 } 0216
S=C m K=214 ⋅ 40=8560 m2
¿

BIBLIOGRAFIE

1. Bonea J-. Curs topografie, Ed. Didacticati pedagogica, Bucuresti 1963

2. RuJu A, M. Kiss - Topografie, Geodezie, Ed. Didacticà si pedagogica, Bucuresti 1982
3. Dima H, Padure Y - Geodezie, Litografie IMP. 1985
4. Dima H, Padure 7 - Topografie minierà, curd, Litografia UTP 1991
5. Dima M, Padure I - Topografie miniera, Indrumator pentru întocmirea proiectului de
diploma, Litografia I.M.P 1986