Universitatea Transilvania Brasov

Facultatea de Alimentatie si Turism

Studiu de marketing vizand lansarea pe

piata interna a Romaniei a unui produs din
domeniul agroalimentar

Mustar cu vin rosu si usturoi

Profesor indrumator: Studenta:

Comanescu Ioana Apetrei Alexandra

Grupa:CEPA 16691

Brasov 2013

Cuprins

Cap I. Prezentare Generală

1
1. Prezentare Ofertantului…………………………………………pg. 3

2. Locaţia Firmei………………………………………………......pg.8

3 .Prezentare generala a produsului…………………………….....pg.9

Cap II. Obiective strategice pe termen scurt (6 luni – 1

an)

1.Lansarea pe piata a noii oferte…………………………………..pg.12

2.Obiective propuse de firma pentru primele 3,6,12 luni…………pg.15

Cap III. Analiza SWOT

1.Oportunitati,Amenintari,Puncte tari si puncte sabe a produsului……pg.16

Cap IV. Piaţa produsului

1. Piaţa potenţială şi segmentarea pieţei produsului……………..pg.17

2. Poziţionarea pe piaţă a mărci………………………………….pg.22

3. Strategia concutentiala………………………………………...pg.24

Cap V. Strategia de Mixt de marketing

1. Politica de produs……………………………………………..pg.27

2. Politica de Preţ……………………………………………….. pg.29

3. Politica promoţională………………………………………....pg.30

4. Sponsorizări…………………………………………………..pg.33

Cap. VI. Concluzii................................................................pg.34

Bibliografie..................................................................................pg.35

Capitolul I. Prezentare Generală

1. Prezentarea Ofertantului

2
Istoric al brandurilor si companiei Orkla Foods Romania

1995: Iau nastere brandurile Wiesana, Fruhstuck prin inaugurarea la Craiova de catre
Topway a primei unitati de productie de margarina si grasimi vegetale in
caserole din Romania.

1996: Ia nastere brandul Ardealul prin punerea in functiune la Covasna de catre Productie
Ardealul a primei unitati de productie de conserve de pate.

1997: Ia nastere brandul Linco prin infiintarea fabricii de margarina Vitan de catre Royal
Brinkers.

In acelasi an apare brandul de ketchup Tomi, apartinand Topway.

2000: Are loc lansarea brandului Bunatati de la Bunica, prin intrarea in categoria de
mustar si sosuri pentru mancaruri a Topway.

2001: Sunt lansate noi produse sub umbrela unora dintre brandurile deja existente: sucul de
rosii Tomi, Fruhstuck cu calciu si 12 vitamine, margarina Bunatati de la Bunica cu
ulei de masline, mustarul LaMinut si uleiul Allegria, apartinand Topway.

2002: Este infiintata SC ORKLA FOODS ROMANIA SA prin achizitionarea Topway

Foods International SA de catre grupul norvegian ORKLA FOODS
INTERNATIONAL.

Sunt lansate condimente si legume deshidratate sub brandul Bunatati de la Bunica.

2004: Orkla Foods Romania achizitioneaza fabrica de procesare legume/fructe de la

Targoviste.

Sunt lansate noi categorii de produse ale brandurilor Tomi si Bunatati de la Bunica:
Tomi ketchup din rosii galbene, respectiv gemurile si dulceturile Bunatati de la
Bunica (Targoviste).

2005: Orkla Foods Romania achizitioneaza producatorul de pate si conserve din carne
Productie Ardealul (Covasna), fondata in anul 1994.

Tomi isi schimba look-ul, cu noi ambalaje si vizualuri.

3
2006: Orkla Foods Romania achizitioneaza Royal Brinkers Romania, companie
producatoare de margarina si aluaturi congelate, fondata in anul 1996. Se adauga
astfel in portofoliu trei branduri noi: Linco, Unirea, Holland.

Tomi isi extinde gama de produse cu Tomi Xtra Iute.

Se relanseaza brandul Ardealul.

2007: Se relanseaza brandul Wiesana.

Tomi si Bunatati de la Bunica isi extind gama cu noi sortimente: Tomi Marele Dulce
(1kg) si Tomi Pizza, respectiv Bunatati de la Bunica Sosuri pentru paste.

2008: Orkla Foods Romania intra intr-o noua categorie de afaceri, a ingredientelor pentru
panificatie si cofetarie.

Are loc relocarea activitatii din Craiova si Targoviste si concentrarea activitatilor de

productie pe platformele de la Covasna si Bucuresti.

Se lanseaza Margarina cu ulei de masline Wiesana D'Olive, produs nou pe piata din
Romania.

Margarina Linco este relansata, cu un nou ambalaj si un nou portofoliu, fiind

sustinuta de promoţia "Inele cu diamante pentru mame briliante".

Pateul Ardealul se extinde prin lansarea cutiei de 300 g (porc), singura de pe piata cu
capac resigilabil.

2009: Lansarea in premiera pe piata din Romania a unei game noi de margarina aliniata la
cerintele europene si ale pietei - margarina profesionala fara acizi trans.

Brandul Unirea este relansat cu un nou design si imbogatit cu un nou produs dedicat
pasionatilor de dulciuri: Unirea pentru creme.

Tomi vine cu un nou design si un nou tip de ambalaj - sleeve; se lanseaza si Marele
Picant (1kg).

Wiesana se relanseaza, cu o noua reteta cu Omega 3 si 6, un nou design si un nou

portofoliu.

Ardealul isi extinde portofoliul cu un nou pate de 300g, de pui.

4
2010: Brandul LaMinut isi extinde gama de mustar cu doua noi sortimente - dulce si hrean.

LaMinut intra si in categoria de pate.

Tomi lanseaza pe piata primul ketchup romanesc special pentru copii: Tomi cel
viteaz.

Unirea isi extinde portofoliul cu un nou SKU - Unirea Original 500g.

Linco Apetit se lanseaza si la caserola de 1 kg.

Gama de foi de placinta Linco se extinde cu o editie limitata de iarna - Foi de placinta
cu scortisoara

Orkla Foods Romania

Tomi, Bunatati de la Bunica, Ardealul, Linco, Unirea sunt doar o parte din mandria
companiei Orkla Foods Romania.Este una dintre cele mai importante companii de pe piata
locala a bunurilor de larg consum, fiind prezenti in Romania din anul 2002, prin achizitia de-a
lungul timpului a mai multor companii locale (Topway, Ardealul, Royal Brinkers).

Orkla Foods Romania, face parte din grupul norvegian Orkla, una dintre cele mai mari
firme listate la bursa din Norvegia.

Portofoliul grupului este rezultatul a cinci divizii de business. La nivel international, in

industria produselor alimentare si a ingrijirii personale, grupul activeaza prin divizia Orkla
Brands din care fac parte: Orkla Foods Nordic, Orkla Brands Nordic, Orkla Brands
International si Orkla Food Ingredients.Orkla Brands opereaza pe bazele unui model de
business multi-local, unde responsabilitatea crearii valorii in activitatile de baza apartine,
local, fiecarei companii in parte

Astfel, Orkla Foods Romania activeaza sub umbrela Orkla Foods Ingredients dar este un
business local care beneficiaza de expertiza grupului in domeniu. Modelul multi-local de
business permite crearea de sinergii intre companiile grupului, obtinute prin impartasirea
celor mai bune practici si a celor mai eficiente si rentabile functii suport.

De aceea, produsele sunt locale, dezvoltarea lor pornind de la preferintele si nevoile

consumatorilor romani, fiind insa realizate la standarde internationale in fabricile din
Bucuresti, Covasna si Iasi. Sub cele noua branduri pe care le detin in prezent in segmentul
retail: Ardealul, Bunatati de la Bunica, Fruhstuck, Holland, LaMinut, Linco, Tomi, Unirea si
Wiesana, care acopera mai multe categorii de produse - de la pate la conserve de carne,
mustar, sosuri, creme de hrean, margarina, ketchup, aluaturi congelate - comercializeaza peste
80 de produse in diverse gramaje.

5
 Urmaresc sa creasca in toate categoriile in care activeaza, sa obtina o pozitie de top atat in
retail cat si in domeniul produselor de uz profesional, sa intre in noi categorii si sa identifice
alte oportunitati de crestere a businessului, prin abordarea altor piete.

Vizeaza sa devina activi pe noi piete din sud-estul Europei, concentrandu-se nu doar pe
produsele Orkla Foods Romania, ci pe toate produsele grupului.

Consumatorul roman este cel care ii inspira, tin cont de evolutia rapida a conditiilor pietei
si de schimbarea continua a preferintelor si nevoilor acestuia, adaptand produsele din
portofoliu si oferindu-i cea mai buna valoare pentru pretul platit.

In mod constant investesc in noi produse si in perfectionarea celor deja existente,

pentru a raspunde prompt nevoilor consumatorilor. Pentru ei, calitatea superioara a
produselor si a ingredientelor este foarte importanta, iar nutritia si sanatatea reprezinta
aspecte pe care le iau in considerare in mod natural in cadrul proceselor de dezvoltare si
productie a produselor lor.

Dezvoltatori de produse, bucatari sefi, nutritionisti, reprezentanti din marketing lucreaza

impreuna la elaborarea si dezvoltarea de noi produse adaptate nevoilor actuale si dorintelor
viitoare ale consumatorilor.

Prin proceduri clare, focus pe dezvoltare constanta si perfectionarea competentelor, detin

un sistem de control performant al proceselor de productie.

Pentru a asigura un nivel inalt si constant al calitatii si sigurantei alimentelor, Orkla si-a
stabilit propriile standarde (Orkla Food Safety Standards - OFSS) in ceea ce priveste
productia alimentelor.

Toate companiile din grup care produc alimente si bauturi respecta cu strictete aceste
standarde de siguranta a alimentelor. Angajamentul lor catre societate este de a fi o companie
responsabila, transparenta si de incredere. Opereaza in baza unor principii responsabile si
etice si sunt exigenti cu ei insi in ceea ce priveste impactul pe care il au asupra mediului si
societatii in general.

Echipa lor este formata din oameni cu o atitudine pozitiva, deschisi la minte, dornici sa
invete de la ceilalti si sa impartaseasca cele mai bune practici. De aceea, suntconvinsi ca
investind in oameni isi vor dezvolta businessul si vor aduce astfel beneficii consumatorilor si
comunitatilor in care activeaza. In acest moment au peste 400 de angajati, cu o medie de
varsta sub 40 de ani, si sunt unul dintre principalii angajatori din Covasna si Iasi.

Orkla este una dintre cele mai mari companii nordice cotate la bursa din Norvegia.
Principalele sale divizii sunt: Orkla Brands, Orkla Aluminium Solutions si Orkla Financial
Investments.

6
Grupul Orkla in cifre

Activitate in peste 40 de tari

Peste 30.000 de angajati
In anul 2009 circa 80% din veniturile Orkla au fost generate in afara Norvegiei
Activi în domenii multiple precum:
 Produse de consum
 Solutii pentru industria de aluminiu
 Materiale
 Investitii financiare
La sfarsitul anului 2009 Orkla a raportat venituri operationale de 56.228 milioane
NOK si profituri inainte de taxe de 2.448 milioane NOK

Cifra de afaceri pentru Orkla Foods Romania

Orkla Foods Romania anunta rezultate operationale bune, o cifra de afaceri in crestere a
operatiunilor din Romania si vanzari consolidate cu 7,5% mai mari fata de anul 2011, pe
fondul unei piete dificile de consum.

7
Orkla Foods Romania a ramas lider atat in volum, cat si in valoare, in categoriile ketchup
(Tomi, LaMinut) si margarina pentru gatit (Unirea), precum si lider de volum in categoria
mustar (Bunatati de la Bunica, LaMinut)

Portofoliu de marci
Fabrica Ardealul din Covasna gazduieste liniile de productie pentru specialitatile de pate si
conserve de carne, ketchup, sosuri si mustar, gemuri si umpluturi pentru uz profesional ale
Orkla Foods Romania. Marcile Ardealul, Tomi, LaMinut, Bunatati de la Bunica sunt
produse aici.

Orkla Foods produce și comercializează muștar sub două mărci: Bunătăți de la Bunica și
LaMinut.
Muștarul Bunătăți de la Bunica este disponibil in diferite variante pentru toate gusturile și
preferințele:
· Muștar dulce – 270 g
· Muștar fin – 270g
- 350 g
- 500 g
· Muștar iute – 270 g
- 350 g
- 500 g
· Muștar cu hrean – 270 g
- 350 g
- 500 g

2. Locaţia Firmei(unitate procesatoare)

S.C. Productie Ardealul S.R.L.

Este o societate cu răspundere limitată înfiinţată în România, cu sediul în Covasna,
Str.Târgului nr. 6, jud. Covasna.
Activitatea principală a SC Producţie Ardealul SRL este: prepararea produselor din carne
(inclusiv carne de pasăre) – cod CAEN 1513. Această încadrare cuprinde atât activităţile de
producţie a conservelor de pate, carne şi mixte cât şi activitatea de carmangerie.
Structura acţionariatului Ardealul este următoarea:
- Dl. Staicu Ilie Olteanu - 53,34% din capitalul social;
- Dl. Ovidiu Costea - 46,66% din capitalul social al societăţii.
În luna ianuarie 2005 acţionarii au decis punerea în vânzare a firmei Ardealul, aceasta fiind
8
preluată de grupul Orkla. Astfel, Orkla va controla în mod unic Ardealul, deţinând în
totalitate capitalul social al acesteia.

In prezent, in fabrica lucreaza aproximativ 200 de angajati, Orkla Foods Romania fiind cel
mai important angajator din judetul Covasna.

Prezentare generală a produsului

Muștarul este obținut din semințele plantei Sinapis alba, din familia Cruciferelor, in
Romania fiind cultivate cu precădere două varietăți : muștarul alb(Sinapis alba) și muștarul
negru (Sinapis nigra).
Semințele muștarului alb conțin ulei alilic, componenta principală a muștarului,in proporție
de 30-36%. Turtele rezultate prin presarea uleiului se utilizează la prepararea muștarului de
masă. Semințele de muștar negru sunt mai puțin bogate in ulei alilic (18-24%) și se utilizează,
de asemenea, in alimentație.
Orice tip de muştar se fabrică după aceeaşi procedură standard. Seminţele sunt sfăramate
şi, funcţie de tipul de muştar care se prepară, coaja şi tăraţa pot fi indepărtate prin cernere.
Poate avea loc o măcinare ulterioară, funcţie de consistenţa produsului finit. Acestei
sfăramături de seminţe i se adaugă un lichid rece, ca bere, verjus, oţet, apă, vin (sau o
combinaţie a acestora), mirodenii (curcuma, cuişoare, zahăr) sau alţi asezonatori (fructe,
miere, verdeţuri aromate) .
In unele cazuri, muştarul este mijotat (fiert la clocot foarte mic) ca să i se reducă
din iuţeală, după care este răcit. Unele muştaruri sunt şi imbătranite in containere mari.
In tabelul următor se prezintă orientativ compoziția chimică medie a muștarului
de masă pregătit pentru consum ( in procente ) .

Acid
Substanțe Uleiuri acetic Sare de
Denumirea Apa Grăsimi Zahăr
azotoase eterice (otet) bucătărie
produsului [%] [%] [%]
[%] [%] [%]
[%]

Muștar de
77,62 6,23 0,21 4,89 2,73 2,48 2,66
masă

9
Tipuri de muștar:

Muştar iute - variantele de muştaruri iuţi includ variante obţinute prin combinarea
muştarului cu ardei iute (in special chipotle, jalapeno şi habanero) , piper , hrean.
Muştar de Dijon - se prepară cu seminţe de muştar brun și/sau negru,asezonatori şi
suc de struguri necopţi (verjus), vin alb, oţet alb sau o combinaţie a celor trei.
Culoarea sa este galben-pală, iar textura este catifelată şi omogenă. Acest muştar este
fabricat pornind de la seminţele picante şi cu gust puternic ce cresc in solul calcaros şi
in terenurile dens impădurite. Dacă muştarul este etichetat „stil Dijon”, inseamnă că
este fabricat in aceeaşi manieră, dar nu la Dijon.
Muștarul de Dusseldorf - foarte iute, similar celui de Dijon, făcut numai din semințe
de muștar negru.
Muştar de Meaux – se mai numeşte şi muştar cu boabe. Seminţele de muştar
multicolore sunt pisate grosier şi amestecate cu oţet şi mirodenii. Mulţi il denumesc
„regele muştarurilor” şi este folosit de bucătari de peste 400 de ani, mai ales in
dressing-urile salatelor şi ca glazură pentru carne şi peşte.
Muştar dulce – include o varietate de muştaruri cu gust diferit , de la mediu la iute,
indulcite cu miere, melasă, zahăr, zahăr brun şi nuci pecan, susan şi ghimbir etc .
Muștar Colman - specialitate de muștar foarte fin și iute, realizat din combinația a
două feluri de boabe.
Rotisseur - făcut din boabe măcinate mare. Este ideal pentru a fi pus pe friptură, sau
pentru sosuri picante rafinate.
Muștar bavarez - boabele măcinate se incălzesc cu zahăr, primind astfel aromă de
caramel. Este bun pentru diverse feluri de carnați.
Muştar cu hrean - conţine muştar şi hrean. Acesta din urmă vine cu un gust iute,
puţin acrişor. Se serveşte la friptură şi la sandvişuri şi se adaugă la gătit, la preparatele
cu carne de vită, in special la tocane şi caserole.

Destinații sau utilizări

Muștarul este folosit cel mai adesea ca un condiment care se serveşte la masă.
Totuşi, utilizările sale sunt limitate doar de imaginaţia celui care găteşte.
Este un ingredient extrem de valoros la prepararea vinegretelor şi maionezelor.
Muştarul este un emulsificator care stabilizează orice amestec format din două sau mai
multe lichide ce, in mod normal, nu se amestecă intre ele. De asemenea, unele sosuri, ca
cel olandez şi derivatele sale, beneficiază şi ele de pe urma adaosului de muştar, căci nu
se vor branzi.
Pasta de muştar mai este folosită la prepararea marinadelor de tip pastă şi a
sosurilor destinate cărnii gătite pe grătar. De asemenea , se poate adăuga in sosuri sau
supe picante chiar in timpul gătitului.
O altă utilizare a sa este ca ingredient ce formează diverse umpluturi, cel mai la
indemană exemplu fiind ouăle umplute.
Mai poate face parte și din sosuri reci, care insoţesc salatele sau alte preparate, adesea
in amestec cu iaurt, smantană, cremă de branză etc .
10
 Mustar Bunatati de la Bunica cu vin si
usturoi

Ingrediente:seminte de mustar(22%),otet,vin rosu(5%) ,zahar

,usturoi(4%) ,sare ,ierburi si condimente(0,5%),conservanti naturali.

Descriere:Mustarul combinat cu vinul rosu si usturoi da o savoare speciala

carnii

Informatii nutritionale

Energie/100g 600.00 kj

11
 Proteine/100g 5.00 g
Grasime-Total/100g 4.00 g
Grasime saturata/100g Mai putin de 1g
Carbohidrati-Total/100g 16.00 g
Carbohidrati-zaharuri/100g 6.00 g
Sodiu mg/100g 684.00 mg
Fara gluten Nu este detectat

Cap II. Obiective strategice pe termen scurt (6

luni – 1 an)
În etapa de lansare, dacă se iau în considerare două elemente de acţiune importante,
respectiv preţul şi promovarea,rezultă patru tipuri de strategii

Promovare
Sustinuta Redusa
Mare Strategia de Strategia de
fructificare rapidă fructificare lentă
a avantajului a avantajului
Pret de piaţă de piaţă
Mic Strategia de Strategia de
pătrundere rapidă pătrundere lentă
pe piaţă pe piaţă

Strategia de pătrundere rapidă pe piaţă are în vedere obţinerea celei mai mari cote de
piaţă, în condiţiile în care lansarea produsului se face pe piaţă mare, iar producătorul deţine
cheia curbei de experienţă şi a costurilor reduse.

Pătrundere presupune lansarea produsului la un preţ scăzut

rapidă pe piaţă şi cu cheltuieli mari de promovare. În acest caz se
(pull-push urmăreşte pătrunderea foarte rapidă pe piaţă şi obţinerea
strategy) celei mai mari cote de piaţă.
Această strategie de produs în etapa de lansare
este indicată atunci când:
12
 - piaţa este suficient de mare;
- consumatorii nu ştiu de existenţa produsului;
- există o concurenţă potenţială puternică;
- costurile unitare de fabricaţie ale firmei scad pe măsura
creşterii volumului şi a experienţei de producţie;
- majoritatea cumpărătorilor sunt sensibili la preţ.

Pret de lansare 4,5 Lei

Creşterea Sporirea consumului se poate face fie prin creşterea
vânzări mărcii frecvenţei de utilizare, fie prin mărirea cantităţii folosite
într-un ritm la o utilizare. O tehnică clasică pentru creşterea
lunar de … % vânzărilor constă în găsirea de utilizări noi pentru
produsele actuale şi comunicarea acestui lucru clienţilor.
Mustarul poate fi folosit in diferite retete :pentru
marinarea carnii de vita si porc,pentru satata de pui
si ciuperci,dalata cu broccoli si rosii cherry etc.

1. Cresterea vanzarii marcii intr-un ritm lunar de 0,5%

pana la 31.12.2013.
2. Cresterea notorietatii produsului cu 18% pana la
31.12.2013
Obţinerea unei În funcţie de potenţialul de care dispune, o firmă poate
cote de piaţă deţine pe piaţă una din următoarele poziţii concurenţiale,
în primul an criteriul principal vizând cota de piaţă a firmei
de la lansare respective:
de … % 1. Lider – firma cu cea mai mare cotă de piaţă;
Mărcile cu o cotă mare de piaţă necesită, de regulă,
cheltuieli publicitare mai mici (calculate ca procent din
volumul vânzărilor) pentru a-şi păstra cota de piaţă.
Conform criteriului costului pe expunere publicitară,
este mai puţin costisitor să se ajungă la consumatorii
unei mărci larg utilizate, decât la consumatorii unor
mărci cu cotă mică de piaţă.

Cota de piata 30%

Modalităţi de Se vor adopta măsuri de fidelizare a clientelei, recurgând

fidelizare a la campanii de diferenţiere şi la servicii post-vânzare
clientelei avantajoase.
Ofertanţii (producători sau distribuitori) îşi completează
gama de produse pentru a determina o mai mare
fidelizare şi dependenţă a consumatorilor faţă de
13
 produsele lor.(se completeaza gama de produse
Bunatati de la bunica mustar dulce,fin,iute ,cu hrean
cu noul produs)
Creşterea
segmentului Alegerea segmentului de piata pe care firma urmeaza sa
de piaţă cu … patrunda cu noul produs. Firma isi propune sa analizeze
% concurentii potentiali, riscurile pe care le are de suportat
si avantajele pe care le are de obtinut pe piata.
Cresterea segmentului de piata cu 10%

Atragerea Sporirea consumului se poate face fie prin creşterea

clienţilor mixti frecvenţei de utilizare, fie prin mărirea cantităţii folosite
la o utilizare. O tehnică clasică pentru creşterea
vânzărilor constă în găsirea de utilizări noi pentru
produsele actuale şi comunicarea acestui lucru clienţilor.
Găsirea de clienţi noi. Atunci când consumul nu poate
fi mărit pe seama clienţilor actuali trebuie găsiţi alţii noi.
Aceasta ar putea solicita o strategie de anvergură, cum ar
fi reclama prin televiziune la nivel naţional sau
urmărirea unor nişe de piaţă prin reclamă în reviste de
specialitate.
Cadourile de protocol constau în mici obiecte utile şi
nu foarte scumpe (agende, calendare, pixuri, brichete,
ceasuri de birou etc.), care au imprimate pe ele numele şi
emblem firmei, oferite clienţilor actuali şi potenţiali.
Cadourile de protocol slăbesc rezistenţa psihică a celui
care primeşte, îl fac mai concesiv şi, la o adică, mai uşor
„de dus de nas”. Când apuci să primeşti, începi să te
simţi obligat să şi dai.

14
 Obţinerea unei Să presupunem că producătorul doreşte să obţină o rată a
cote a profitului de 20%. În acest caz, preţul de vânzare al
profitului de produsului va fi: Pret vanzare=Cost unitar/1-profit
…%
asteptat

Unul dintre cele mai uzuale (şi măsurabile) obiective

orientate spre profit este nivelul
scontat (dorit) de recuperare a investiţiei (target return
on investment – ROI). Acesta măsoară eficienţa totală a
managementului în generarea de profituri cu activele
(capacităţi de producţie) existente. Cu cât ROI este mai
mare, cu atât este mai bine pentru firmă (şi implicit
pentru proprietarii care au investit capitalul social în
afacere). Evident, ROI se corelează cu obiectivul
maximizării profitului.
Formula de calcul este următoarea:
recuperarea investiţiei (ROI) = profit net (după
impozitare) / active totale

De exemplu, să presupunem că într-un an o firmă a avut

un nivel scontat de recuperare a investiţiei de 10% şi a
realizat un profit net de 20000 euro, cu un active de
150000 euro. În această situaţie:
ROI =20000/150000= 13,33%.
Aşa cum se poate vedea, firma şi-a depăşit obiectivul,
deci se poate considera că a avut o activitate încununată
de succes în acel an.
Cota a profitului de 20% in primul an

Obiectivele propuse de catre firma noastra sunt

urmatoarele:

1) Pentru primele 3 luni:

Contractarea in magazine a unui spatiu cat mai vizibil clientilor ;
Impartirea pliantelor potentialilor clienti ;
Stand in magazinele contractate pentru degustare;
Implementarea cat mai puternica a produsului pe piata prin reclama audio-video si
degustari in magazine ;
Vanzarea a 50 de borcane zilnic.

2) Pentru urmatoarele 6 luni:

15
 Castigarea unui procent cat mai mare pe piata de desfacere a produsului ;
Cresterea cu un procent de 10% fata de primele 3 luni.

3) Pentru primul an :
Ocuparea printre primele 3 pozitii in ceea ce priveste volumul vanzarilor pe piata din
Romania .

Cap III. Analiza SWOT

1.Oportunităţi
diversificarea gamei de produs

cresterea pietei pe care actioneaza

2.Ameninţări
criza economica

penetrarea pietei de catre catre concurenti puternici, o data cu intrarea Romaniei in

UE

rata crescuta a inflatiei

cadru legislativ instabil

existenta numerosilor concurenti puternici

3.Puncte slabe
reteaua de distributie nu acopera si mediul rural

profitabilitate in scadere fata de anul precedent

Pretul – in raport cu cel al concurentei este mai ridicat, diferenta fiind de aproximativ
1 – 1,5 lei. Din cauza acestui inconvenient se adreseaza doar consumatorilor cu
venituri medii si mari.

4.Puncte tari

16
 experienta companiei in fabricarea si distributia produselor sale;

produsele firmei sunt cunoscute pe piata nationala;

calitatea superioara a produselor;

notorietatea marcii si a sloganului “ ”;

tehnologia avansata utilizata de companie;

ambalaje de inalta calitate,moderne ;

contracte stabile cu furnizorii .

comunicarea de marketing foarte bine pusa la punct si sustinuta continuu de reteaua

de distributie si renumele pe care il are compania care detine in portofoliu marca.

lider recunoscut pe piata

Cap IV. Piaţa produsului

1. Piaţa potenţială şi segmentarea pieţei produsului

Piaţa reprezintă un ansamblu coerent, un sistem sau o reţea de relaţii de vanzare -cumpărare
de bunuri şi servicii intre părţi contractante care, pe de o parte, sunt unite prin legături de
afaceri şi pe de altă parte, se află in raporturi de forţe. Privită ca mecanism, piaţa cuprinde
concurenţa, cererea şi oferta , preţurile, taxele, etc.

Cererea reprezintă ansamblul activităţilor, metodelor şi tehnicilor care au ca obiect studiul

cererii consumatorilor şi modul de satisfacere a acesteia cu produse şi servicii in condiţii
bune.Cererea de consum pentru produsele agricole şi agroalimentare este una din formele de
materializare a nevoilor de consum ale populaţiei. Satisfacerea cererii de consum pentru
produsele agricole şi agroalimentare presupune realizarea concomitentă a două condiţii:

existenţa unei anumite oferte de produse agricole şi agroalimentare (obiectul cererii

de consum);

solvabilitatea cererii de consum, respectiv existenţa unei puteri de cumpărare

corespunzătoare.
17
Oferta reprezintă cantitatea dintr-un bun economic care poate fi vandută in condi iile pre ului
existent. Oferta de produse agricole şi agroalimentare apare pe piaţă in mod direct sau
indirect, prin intermediul intermediarilor. Pe piaţă vom intalni oferta sub cele două
componente ale sale:

-oferta activă, care reprezintă totalitatea produselor agricole şi agroalimentare

angajate de firmele comerciale de la producători sau distribuitori intr-o anumită
perioadă de timp;

-oferta pasivă, care exprimă stocurile existente in reţeaua comercială.

In Romania, piața producătorilor de muștar este fragmentată, peste 25 de jucători și cam tot
atatea branduri disputindu-și o parte importantă din piață (aproximativ 80% din volumul și
valoarea vanzărilor). Consumatorii romani pun muștar in foarte multe feluri de mancare. In
topul preparatelor la care folosesc mu ștar, pe primul loc sunt sandvișurile, urmate de carnea
făcută friptură sau la grătar, crenvurștii fierți, cartofii prăjiți, salata rusească, micii, carnații
prăjiți salata orientală, pizza. Prin urmare, pe măsură ce gusturile romanilor au devenit, in
ultimii ani, mai sofisticate, marii producători de pe piața muștarului au lansat pe piață tot mai
multe variante noi, pe langă muștarul clasic: dulce, cu miere, cu hrean, iute, cu boabe de
muștar sau in combinație cu maioneza. Dintre companiile producătoare de muștar, cele mai
importante sunt Orkla Foods Romania și Unilever.

Muștarul este și va fi un aliment ce nu lipsește din portofoliul de alimente al romanului, un

ingredient indispensabil la masă. Are o tradiție veche și notorietatea sa a atins demult cota
maximă. Dovezile sunt evidente dacă judecăm după fragmentarea pregnantă din acest
segment. Acum, există producători locali, cu produse de o calitate superioară, distribuție
națională și mărci puternice dar și producători locali cu produse de o calitate inferioară și
distribuție regională. Pe aceștia ii completează cațiva importatori, cu mărci foarte puternice
dar și cu prețuri destul de ridicate, incadrandu-se astfel in anumite segmente de nișă.

In anul 2012 consumul casnic de muștar l-a depășit cu mult pe cel din anul 2011,
inregistrandu-se astfel una dintre cele mai mari creșteri din ultimii ani. Această evoluție a
pieței s-a datorat atat creșterii consumului mediu de muștar pe gospodărie cat și atragerii de
noi consumatori.

Principalii jucători in 2009 au fost, in ordinea cotelor de piață (in volum): OrklaFoods,
Unilever, Alen Comp, Sitemani și Atfab. Cei cinci producători acoperă aproape 50 % din
volumul pieței.

Cota vânzărilor de muștar ale marilor companii(%)

MUÇTAR
MUSTAR VOLUM VANZARI VALOARE VANZARI

18
 Top Martie 2011 – Martie 2011 – Martie 2011 – Martie 2011–
Producato
ri Februarie 2012 Februarie 2012 Februarie 2012 Februarie 2012

55,6 % 59,1% 61,2% 64,7%

Orkla Foods

Unilever

Alen Comp

Sitemani

Atfab

Papalito

Trust
Orizont

Agricultorul

Top

Trendul ascendent a continuat și in primele două luni ale anului 2013, cand s-a intregistrat
o creștere semnificativă a consumului de muștar față de aceeași perioadă a anului trecut.
Majoritatea mărcilor a atras mai mulți consumatori față de inceputul anului 2011, mărcile
Bunătăți de la Bunica (Orkla Foods) și Knorr (Unilever) bucurandu-se de cei mai mulți
cumpărători. Aceste două mărci au fost de asemenea cel mai bine vandute in 2012.

In hypermarketuri, supermarketuri și cash & carry, oferta de muștar este diversificată din
toate punctele de vedere: al sortimentației, al prețului, al gramajului cat și al ambalajelor. In
ceea ce privește tipurile de ambalaje, borcanul de sticlă rămane pe primul loc in topul
preferințelor consumatorilor, fiind urmat de flaconul și cutia de plastic.

19
 Tip de ambalaj Volum( % ) Valoare( % )

2011 - 2012 2011 - 20112

Borcan 53,5 57,6

Flacon de plastic 16,9 19,6

Cutie de plastic 3,5 2,8

Găleată 0,3 0,3

Altele 2,9 2,1

In Romania, din totalul gospodăriilor, circa 63% au cumpărat muștar, cel puțin o dată, in
2012. Consumul mediu anual de muștar a fost de 1,28 kg pe gospodărie. Romanii consumă,
in mod tradițional, foarte mult muștar, obiceiurile lor de consum fiind similare cu cele ale
francezilor. Potrivit unui studiu MEMRB, dupa aromă, preferința romanilor este netă in
favoarea muștarului clasic, acesta deținand mai mult de 50% din totalul pieței, ca importanța
in volum și valoare. Următorul in ordinea preferințelor este muștarul dulce. Astfel, dacă in
perioada iulie 2010 - iunie 2011, muștarul dulce deținea după importan ă in volum 18,5% , in
intervalul iulie 2011 - iunie 2012, acesta ț a crescut cu 4 puncte procentuale, pana la 22,6%.

Cu siguranță că muștarul este un produs cu o penetrare de peste 90% in randul populației.

Tradiția romanească a micilor și a preparatelor din porc il fac un aliment indispensabil,
indiferent de anotimp. Piața muștarului este insă una foarte fragmentată, cu foarte mulți
producători regionali și locali și cu doar trei patru producători cu acoperire națională. In
Romania piața muștarului este fragmentată, existand atat producători mari cu produse de
bună calitate , distribuție națională și mărci puternice , cat și mici producători locali cu
produse de calitate inferioară la un preț scăzut și cu acoperire regională, precum și cațiva
importatori cu produse de calitate bună, dar prețuri foarte ridicate și distribuție limitată.
In marea lor majoritate, consumatorii de muștar nu sunt pretențioși.

Sunt persoane influențate de prețul produsului, dar și de calitatea acestuia, din ce in ce mai
mult in ultima vreme. La muștar, primordial este, incă, prețul, dar se observă o creștere
semnificativă a consumului de produse din segmentul mediu premium, fapt datorat in special
campaniilor de promovare și preț. Numărul mare de producători forțează concurența pe
prețuri, in defavoarea calității, obligand astfel producătorii care mizează pe calitate să urce cu
prețurile spre categoria premium. In masa consumatorilor se detașează cunoscătorii, cei care
preferă și cumpără produsele premium. Aceștia au cunoștințe gastronomice avansate, sunt
cunoscători ai marilor bucătării ale lumii și dispun de puterea financiară care sa le permită
achiziția de produse premium. De altfel in piață există importatori numai de produse
premium, cum este Kamis, cu produse importate din Polonia. Clienții finali ai muștarului
Kamis sunt din categoria celor cu venituri foarte mari, fiind un muștar fin, deci și scump.
20
 Pe langă preț și calitate, alți factori care influențează consumul de muștar sunt
sortimentația, obiceiurile de consum in funcție de zona geografică, sezonalitatea. Un alt
factor care influențează consumul de muștar il reprezintă rețetele noi oferite de producătorii
din piață, indiferent de noutatea intrinsecă (ingrediente sau proces de fabricație). Nu neapărat
sezonier, muștarul poate fi incadrat in gama produselor cu vanzări preponderente in anumite
perioade ale anului. Mai exact, in lunile reci, aspectul acesta fiind confirmat de către
producători. Din septembrie pană după sărbătorile Pascale este perioada de sezon a acestor
produse, cu varfuri ale vanzărilor atat de Crăciun, cat și de Paste. O altă perioadă de crestere a
consumului de mustar se inregistrează si vara, cand acesta este achiziționat in preponderență
pentru ieșirile la grătar.

2. Poziţionarea pe piaţă a mărci

Bunatati de la Bunica este o marca apreciata si cunoscuta, care aduce produse de calitate
exceptionala si garantia gustului bun de la bunica. Gama de produse cuprinde mustar,

21
margarina, pasta de tomate, crema de hrean, sosuri pentru preparate din carne si sosuri pentru
paste. Bunatatile de la Bunica vin ca un ajutor in bucatarie pentru toate gospodinele care isi
doresc sa pregateasca rapid o masa delicioasa.Notorietatea marcii si a sloganului in
combinatie calitatea produselor ajuta la cresterea vanzarilor.Marca firmei se distinge de
mărcile concurente printr-un raport calitate-preţ excepţional, prin beneficiile suplimentare
oferite clienţilor (servicii post-vânzare), printr-o reţea de distribuţie bine dimensionată

22
3. Strategia concurentiala
23
 Concurenţii direcţi

Unilever, una dintre cele mai importante companii de pe piața bunurilor de larg consum din
Romania, este prezentă pe piața romanească din 1995.

De atunci, Unilever a investit aproape 125 milioane euro, fiind unul dintre cei mai
importanți investitori din Romania. Portofoliul de mărci pe care Unilever le comercializează
pe cele două mari piețe pe care este prezent – produse de ingrijire casnică și personală,
produse alimentare – include mărci precum Dero, Omo, Cif, Domestos, Coccolino, Dove,
Rexona, Axe, Clear, Signal, Delma, Rama, Becel, Delikat, Knorr, Hellmann’s, Algida,
Napoca, Lipton. Unilever este reprezentat pe piața romanească de către compania regional
Unilever South Central Europe - care coordonează din București operațiunile de marketing și
vanzări in Romania, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova și Kosovo
- și de Unilever Romania, compania care gestionează capacitățile de producție de pe
platforma industrială a companiei de la Ploiești .Compania Unilever produce și
comercializează muștar sub marca Knorr. Acesta se găsește in mai multe variante de
sortimente și gramaje:Knorr Muștar Clasic - borcan 270g Knorr Muștar Clasic - plastic 250g
Knorr Muștar Clasic - plastic 500g , Knorr Muștar Dulce - borcan 270g, Knorr Muștar Dulce - plastic
250g , Knorr Muștar Dulce - plastic 500g, Knorr Muștar Iute - borcan 270g , Knorr Muștar Iute -
plastic 250g, Knorr Muștar Iute - plastic 480g , Knorr Muștar cu Hrean - borcan 270g Knorr Mustar
cu Hrean - plastic 250g ,Knorr Muștar cu Hrean - plastic 500g.

harta de poziţionare a mărcii firmei în raport cu ceilalţi competitori

de pe piaţă

BUNATATI DE LA BUNICA
LA
MINUT KNORR

CREMVUSTILA

PICNIC

REGAL

Studierea consumatorului

24
 Vor fi întocmite chestionare de interviu, atât pentru consumatori, cât şi pentru distribuitori;
acestea vor conţine cca. 15-20 de întrebări (deschise, închise, scale) şi vor fi testate în teren,
pe un număr de respondenţi prestabilit; concluziile cercetării vor fi sintetizate în raportul
final, la care se ataşează chestionarele completate.

Studiu de piata

1. Ce mărci de mustar cunoaşteţi, indiferent dacă aţi consumat vreodată sau nu?
1. ............... 2. ............... 3. ............... 4. ............... 5. ...............

2. Care sunt, în opinia dumneavoastră, aspectele pozitive şi aspectele negative pe care le

puteţi semnala legate de marca Mustar Bunatati de la bunca:

1. pozitive ……………… 2. negative ………………

3. Care este, în opinia dumneavoastră, segmentul de piaţă căruia i se adresează marca X de

produse cosmetice naturiste:

cumpărători cu venituri mari;

cumpărători cu venituri medii;

cumpărători cu venituri mici;

4. Care sunt, în ordinea preferinţelor dumneavoastră, atributele pe care le aveţi în vedere la

cumpărarea mărcii Mustar bunatati de la bunica (1 = primul loc ca impoprtanţă … 6 =
ultimul loc ca importanţă atribuită):

gustul (aroma, savoarea) produsului imaginea de marcă

prospeţimea produsului noutatea produsului

modul de ambalare preţ atractiv

5. Cum apreciaţi atributele care individualizează pe piaţă marca Bunatati de la bunica

Mustar , comparativ cu mărcile concurente (bifaţi cu X în căsuţa corespondentă):
Foarte Nu cunosc
Favorabil Satisfacator Nefavorabil
favorabil marca

1 Gust

2 Ambalaj

3 Pret

4 Imaginea
marcii

5.Oferte 25
promotionale
26
 Cap V. Strategia de Mixt de marketing

Caracteristicile produsului:

Seminte de mustar(22%),otet,vin
rosu(5%),zahar,usturoi(4%),sare ,ierburi si
Compozitie condimente(0,5%),conservanti naturali(Betacaroten)

Forma Foma specifica borcanelor de mustar Bunatati de la bunica

Dimensiuni 270mm/140mm/146mm

Gramaj 270g

Design Design simplist ,colorat,usor de reperat cu un capac compact

Calitate Superioara

Modalitati de A se pastra in incaperi curate,aerisite,racoroase,ferite de razele

depozitare si solare si inghetDupa deschidere, a se pastra la rece (4….8 C)
pastrare maxim 14 zile.

Termen de
9 luni
valabilitate

Analiza gamei potrivit ciclului de viaţă (introducere, dezvoltare,

maturitate, declin (stabilirea clienţilor)

Conceptul de ciclul de viaţă prezintă utilitatea în cazul analizei strategice, care impune luarea
de decizii în funcţie de stadiul în care se află produsul.

În faza de lansare, se va pune accent pe companiile categoriilor de clienţi foarte receptivi la

inovare. În paralel, produsul va fi orientat, cu grijă, spre cele mai bune canale de distribuţie.

În faza de creştere, preţul produsului ar putea scădea, întrucât trecerea la producţie de serie,
permite instalarea efectului curbei de experienţă. De asemenea, pot fi diminuate şi costurile
de promovare.

În faza de maturitate, întreprinderea nu-şi poate menţine partea de piaţă decât prin
ameliorarea produsului şi prin intervenţii pe segmentele considerate mai puţin rentabile.
Calitatea trebuie să devină principalul argument.

În faza de declin, se poate recurge la o relansarea produsului, dar acesta necesită costuri
comerciale mari, ceea ce poate grăbi declinul produsului. Se impune auditul de marketing şi
diagnostic strict, pentru a lua cea mai bună decizie.

27
 Promovarea prin: design, nume de marcă, siglă, simbol,
slogan

Ca să

pregatesti ceva bun, trebuie să pui ceva

bun!

Valorile mustarului cu vin rosu si usturoi de la Bunica:

 Gustul bun de acasă

 Grija pentru cei dragi

 Cele mai bune ingrediente naturale

 Experienţa care vine …cu timpul

Mustarul cu vin rosu si usturoi de la Bunica înseamnă:

 Tradiţie transmisă din generaţie în generaţie

 Folosirea celor mai bune ingrediente naturale

28
2. Politica de Preţ
În concepţia cu privire la preţ a cumparatorilor distingemdouă limite între care se
situează preţul psihologic (de acceptabilitate): 4,5 lei

• limită inferioară a preţului, sub care cumparatorul începe să manifeste neîncredere în

calitatea produsului

• limită superioară de acceptabilitate a preţului produsului care depinde de gradul de

solvabilitate al consumatorilor.

Pretul de penetratie

Strategie de pret constand in fixarea unui pret de vanzare, in scopul vanzarii unor cantitati
mari de produse (cresterea volumului si valorii vanzarilor) si sporirii cotei de piata a firmei . s
Este aplicata strategia valorii ridicate (calitate ridicată la preţ mediu)

Distibutia

Obiective

Selectarea câtorva intermediari în măsură să

distribuie.
Deschiderea de numeroase puncte de vânzare
ce valorifică maximum potenţialul de creştere
a volumului de vânzări
Valorificarea maximă a preferinţei exprimate
de consumatori.

Strategii posibile

De distribuţie directă şi/sau distribuţie indirect

(selectivă)
Produsul va fi orientat, cu grijă, spre cele mai
bune canale de distribuţie.

Strategia de dezvoltare de produse noi

presupune eforturi de extindere a liniilor de
produse curente sau adăugarea de produse
înrudite, care exploatează avantajele reţelei de
distribuţie existente, a imaginii de marcă şi a
accesului uşor pe canalele de distribuţie.

3. Politica promoţională

29
 I. CHELTUIELI PRIVIN CREAREA UNUI PACHET PROMOTIONAL:

cheltuieli cu stabilirea continutului pachetului promotional:

2zile*150lei/zi=300lei

cheltuieli cu negocierea si incheierea unui contract cu producatorul de carne care ne

va furniza Tava de mici personalizata inclusa in pachetul promotional:

4zile*250lei/zi=1000lei

cheltuieli cu receptia si plata tavilor de mici

2zile *2.000.000 Tavi*7lei/tava=14.000.000lei

+cheltuieli de manipulare:

2zile*150lei/zi=300lei

cheltuieli cu ambalarea pachetului promotional:

4.000.000 ambalaje*0.002 lei/ambalaj=80.000 lei

+cheltuieli ambalare:4.500 lei

TOTAL:14.086.100 lei

II. CHELTUIELI CU DISTRIBUTIA PACHETELOR PROMOTIONALE

cheltuieli cu recrutarea si formarea angentilor de distributie proprii:recrutare:200 lei/zi

formarea lor printr-un training:1.000 lei/zi*4 zile = 4.000 lei

cheltuieli cu distribuirea efectiva: cmbustibil:10 l/zi*90 zile*6.25 lei/l = 5,625lei

total bani benzina 5 agenti:5,625 *5 agenti = 25,125 lei diurna:50 lei*5 agenti*90
zile = 22.500 salarii agenti:1.500 lei/luna*3 luni = 4.500 lei total salarii 5
agenti:4.500*5 = 22.500

TOTAL: 70,125 lei

La 2 Borcane de mustar cumparate primesti o

tava de mici!

Oferte speciale de preţ

30
 La un bax de 6 borcane de mustar cu vin rosu si
usturoi Aveti o reducere de 5%

Concursuri
Perioada: Ian -Mar. 2013
Descriere: concurs de creativitate dedicat copiilor cu vârsta între 7-15 ani.
Marele Premiu: Cea mai frumoasă poveste va fi făcută film sau o tabără de vis la Pârâul
Rece.
Modalitate de comunicare: Seria de emisiuni tv de 5 minute „Poveşti cu Bunica", difuzată
pe Pro Tv, de luni până vineri. Practic, prin intermediul celor 50 de scurte poveştiri culese de
micuţa Anne Marie Călinescu (5 ani) de la vedetele noastre, copiii sunt stimulaţi să îşi
amintească cât de speciale sunt bunicuţele lor şi să scrie propriile istorisiri despre ele.

Personalităţile invitate în aceste ediţii au fost actori renumiti, sportivi, cântăreţi de muzică
populară şi uşoară, designeri şi nu în ultimul rând politicieni.

Campania beneficiaza de susţinerea Ministerului Educaţiei şi Învăţământului şi a Teatrului

Ion Creangă, care a sponsorizat apariţia volumului „Cartea cu bunici" (coordonat de Marius
Chivu), la editura Humanitas.
Metoda de participare: Pentru mai multe detalii privind participarea la concurs , poti
accesa: www.povestidelabunica.ro

Premii

Marele Premiu constând în transpunerea poveştii câştigatoare în reclamă tv pentru

“Untdelemn de la bunica” şi într-un calculator în valoare de 650 E+TVA:

Premiul II constând într-o tabară la munte în vara anului 2013 în valoare de 175 E +
TVA/persoană.

Premiul III “Cel mai eficient învăţător/profesor” în valoare de 300 E fără TVA constând în
materiale didactice

31
4.Sponsorizari

Mustar cu vin rosu si usturoi de la Bunica – partener de incredere

al Top Chef

32
Mustarul cu vin rosu si usturoi de la Bunica îi susţine, începând din13 Martie ,
pe cei 24 dintre cei mai buni bucătari din România, ce se vor întrece în cel mai
tăios show de cooking din lume - Top Chef – proiectul Antenei 1. Dintre aceştia,
doar unul singur poate fi primul Top Chef din istoria bucatariei româneşti
moderne, titlu pentru care va trebui să-şi demonstreze îndemânarea, cultura
culinară, creativitatea şi adaptabilitatea în cele mai inedite situaţii, sub atenta
supraveghere a celui mai rafinat juriu de profil. "Arbitrii” luptei pe muchie de
cuţit care se va da între bucătari vor fi cei mai buni chefi din România: Joseph
Hadad, Nicolai Tand şi Tudor Constantinescu.

Mustarul cu vin rosu si usturoide la Bunica, marca ce întruchipează gustul

tradiţional în produse de înaltă calitate, este partenerul de încredere al
concurenţilor celui mai sofisticat şi rafinat format de cooking din lume, ce oferă
românilor şansa de a pătrunde în lumea fascinantă şi competitivă a gastronomiei
de lux.

Ne mândrim că Mustarul cu vin rosu si usturoi de la Bunica, prin familia de

produse susţine experienţa în bucătărie şi este un partener de încredere al tuturor
celor care aleg produse de calitate .

Ca să pregatesti ceva bun, trebuie

să pui ceva bun!

33
 Concluzii

Prelucrarea la scară industrială a luat locul micii industrii, ceea ce a condus la creșterea
considerabilă a producției. In timp, muștarul s-a răspandit pe tot globul, a fost diversificat și
personalizat prin modul de imbuteliere, prin forma specifică a recipientelor și capacelor.

De asemenea, astăzi se pare că cea mai mare producătoare de semințe de muștar este
Canada.In Romania, piața producătorilor de muștar este fragmentată, peste 25 de jucători și
cam tot atatea branduri disputindu-și o parte importantă din piață (aproximativ 80% din
volumul și valoarea vanzărilor).

Dintre companiile producătoare de muștar, cele mai importante sunt Orkla Foods Romania
și Unilever.

Muștarul este și va fi un aliment ce nu lipsește din portofoliul de alimente al romanului, un

ingredient indispensabil la masă. Are o tradiție veche și notorietatea sa a atins demult cota
maximă.

In anul 2012 consumul casnic de mustar l-a depăs it cu mult pe cel din anul 2011,
inregistrandu-se astfel una dintre cele mai mari creșteri din ultimii ani. Această evoluție a
pieței s-a datorat atat creșterii consumului mediu de muștar pe gospodărie at și atragerii de
noi consumatori.

In hypermarketuri, supermarketuri și cash & carry, oferta de muștar este diversificată din
toate punctele de vedere: al sortimentației, al prețului, al gramajului cat și al ambalajelor
atrăgand astfel in mod constant consumatorul către acest tip de produs.

BIBLIOGRAFIE

34
1.A. Chiran și colab.– Marketing în agricultură,
Editura Almaprint (2007);
2. Demetrescu, M.,C. - Mecanismele decizionale în marketing,
Editura Politică Bucureşti, (1993);
3. Vasile Munteanu, George Medrihan şi colab. - Marketing
pentru toţi, Editura Uniunii Scriitorilor, (1996).
4. Boier R. - Inovare şi succes. Strategii de marketing pentru
produse noi, Sedcom Libris, Iaşi,(1997)
5. Olaru A. - Managementul marketingului firmelor româneşti,
Ed. Alma, Galaţi, (2000)
6. Pop N.- Marketing strategic, Ed. Economică, Bucureşti, (2000)

35