Universitatea din Petroșani

Facultatea de mine

REFERAT
Deschiderea perimetrului minier al Salinei
Ocnele Mari

Student: Sebestyen Matyas-Peter

Descrierea metodelor de exploatare ale sarii geme:

In Romania, sarea gema din zacamintele aflate in prezent in exploatare, se exploateaza

prin urmatoarele doua procedee de baza:

- extragerea sarii pe cale uscata (solida), prin lucrari miniere;

- extragerea sarii in solutie, prin sondele de dizolvare

Din anul 2005, la noi in tara nu se mai aplica decat doua metode de exploatare a sarii
geme pe cale uscata (pentru care lucrarile de deschidere si de pregatire sunt comune) si anume:

-metoda de exploatare cu camere mici si pilieri patrati supraetajati;

-metoda de exploatare cu camere mici si pilieri dreptunghiulari supraetajati.

Tehnologiile actuale utilizate pentru exploatarea sarii geme pe cale uscata au fost introduse in
productie la jumatatea sec.XX in principal din necesitatea mecanizarii proceselor tehnologice de
productie. Astfel, au fost inlocuite in totalitate metodele de exploatare cu camere mari
trapezoidale, trecandu-se la metode de exploatare cu camere mici si pilieri abandonati. Metoda
respectiva are o larga productivitate pe plan mondial. Insa, ca o particularitate pentru zacamintele
de sare din tara noastra, se remarca structura supraetajata care rezulta din exploatarea pe mai
multe orizonturi ce se succed in adancime (11 orizonturi la Slanic Prahova, 9 orizonturi la Tg.
Ocna) cu mentinerea coaxilitatii pilierilor intercamerali care formeaza structura de rezistenta a
intregului ansamblu minier in exploatare. Principiul metodei consta in realizarea in cadrul
masivului de sare a unor goluri nerambleate si sustinute de pilieri intercamerali si plansee
dimensionate pentru a putea mentine stabilitatea ansamblului lucrarilor miniere pe timp
nelimitat.
1. Descrierea metodelor de exploatare applicate
Lucrarile de deschidere, pregatire si exploatare au fost esalonate in asa fel incat sa asigure
nivelele de productie estimate. Amplasarea lor a fost facuta pe baza proiectului cadru al
metodei de exploatare elaborat de I.C.P.M. Cluj si in baza documentatiilor intocmite de
institutele de specialitate, care fundamenteaza metoda de exploatare cu camere mici si
pilieri patrati abandonati.
Activitatea a fost separata pe aripi (vest – est) si pe orizonturi (+210 si +226). Cel mai
important aspect al acestui mod de separare a activitatii este ca va fi extrasa descendent si
in retragere mai intai rezerva din partea vestica din cele doua orizonturi proiectate, apoi
va fi extrasa rezerva din aripa estica.
Acest lucru a fost determinat in special de faptul ca a fost evitata executarea simultana a
lucrarilor de deschidere care deservesc toata mina (galeria de transport cu benzi) cu
lucrarile de deschidere a aripii de est a minei. Galeria de transport a fost considerata
prioritara tinand cont de faptul ca tunelul de acces auto la zacamant nu a fost proiectat si

1|Page
 pentru transportul productiei, iar alte considerente au fost de ordin economic (diminuarea
cheltuielilor de transport).
Lucrarile de deschidere au fost proiectate in asa fel incat sa satisfaca toate conditiile
necesare realizarii exploatarii rezervelor de sare gema, adica:
conditii de maxima securitate;
cresterea gradului de valorificare a rezervelor;
respectarea tuturor pilierilor stabiliti prin proiectul cadru al metodei de exploatare.
In figura urmatoare este prezenta planul de situatie al Salinei Ocnele Mari - Cocenesti in
care sunt incluse lucrarile de deschidere, pregatire si exploatare.

Fig.1.1

2|Page
2. Metode de deschidere utilizate in prezent la salinele din Romania    

Lucrarile miniere de deschidere a zacamintelor de sare din Romania sunt urmatoarele:

- lucrari miniere orizontale de tipul - galerie de coasta;

- lucrari miniere inclinate de tipul - plan inclinat;

- lucrari miniere verticale de tipul - put,

care se aleg astfel incat sa fie eliminate efectele negative generate de infiltratiile de apa, ce pot
conduce la pierderea controlului asupra exploatarii.

In conditii de eficienta economica, lucrarile de deschidere trebuie sa asigure urmatoarele:

- asigurarea aerajului general al minei;

- transportul sarii geme din camerele de exploatare la suprafata;

- transportul personalului;

- transportul materialelor necesare in procesul de exploatare a sarii;

- drenarea si evacuarea apelor;

- trasee pentru liniile electrice, pneumatice, cai de comunicatie, etc.

Lucrarile de deschidere trebuie amplasate spatial, astfel incat acestea sa functioneze in

conditii de maxima securitate si stabilitate, dar sa nu imobilizeze rezerve foarte mari de sare in
pilierii lor definitivi.

3|Page
Fig.2.1

In fig. 2.1 se prezinta succint metodele de deschidere aplicate la exploatarea zacamintelor de sare
din tara noastra.

Tehnologiile de executie a lucrarilor de deschidere sunt cele clasice, de perforare-

impuscare, iar in procesul de saparea acestor lucrari se utilizeaza utilajele urmatoare: haveze
URAL 33, autobasculante ROMAN, autoincarcatoarea STALOWA WOLA, perforatoare
electrice PEA - 19E, instalatii de perforat RADA, SECOMA.

2.1. Lucrari de deschidere la Salina Ocnele Mari

Lucrarile de deschidere la Salina Ocnele Mari sunt urmatoarele:

- tunel auto de acces la zacamant, ca lucrare principala de deschidere, executat ca galerie de

coasta pe traseul lucrarii de cercetare G 400, de la gura galeriei, cca.265 m si continua cu galeria
de ocol G401. Tunelul are lungime totala de 736 m, din care 166 m in pilierul de sare, este sapat
si amenajat pentru transport auto pe toata lungimea.

4|Page
In foto 2.1. este prezentat tunelul auto de acces la zacamantul Salinei Ocnele Mari - Cocenesti

Foto.2.1

- galerie transversala de deschidere sapata in sare, aproximativ pe traseul camerelor 28, cu

lungime de 15 m. Pana la metrul 60 serveste ca lucrare de deschidere pentru intreaga mina, iar in
continuare reprezinta lucrarea de deschidere pentru orizontul +226;

- planul inclinat auto, pentru deschiderea orizontului +210 atacat din galeria transversala de la
cca.50 m spre nord pe peretele dreapta (spre est) pe culoarul camerelor longitudinale E. Planul
inclinat cu traseu in forma de bucla cu lungimea de cca. 260 m are in centrul buclei pilierii
intercamerali E, 29, 30, 31 si 32 si deschide orizontul +210 in zona liniei conventionale de
demarcatie a celor doua aripi intre pilierii 29 E, F;

- galeria transversala de deschidere a orizontului +210, cu lungimea de cca. 110 m , este sapata
de la baza planului inclinat auto, aproximativ pe directia sud-nord, pe traseul camerei
transversale 28;

5|Page
- putul de aeraj nr.1 sapat la cota 305,35 m din exteriorul aripii vestice, pana la orizontul +226,
cota 225,25. La baza putului la orizontul +226 este amenajata statia de aeraj general al minei;

- galeria de transport cu benzi completeaza reteaua lucrarilor de deschidere. Este sapata ca

galerie de coasta la cota +253,69 m cu declivitate 7 o/oo cca.48 m si in continuare ca plan
inclinat cu inclinare de 4,52 % la 21%, pana la cota +201,49 m, in zona proiectiei pilierilor
intercamerali 32 E, F;

plan inclinat, pentru legatura cu silozul colector dintre orizonturile +201, +210 si +226

S-a executat in zona transversalei 34. Acesul la cota +201 este necesar pentru a prelua in
silozul colector si productia orizontului +210. La aceasta cota de +201, sub silozul colector, este
punctul de atac al galeriei de transport cu benzi.Profilul este de 36 mp.

Lucrari de pregatire utilizate in prezent la salinele din Romania

Urmatoarea faza dupa cea de deschidere a unui zacamant de sare gema este cea de
pregatire care consta in compartimentarea campului minier in etaje / orizonturi, subetaje, blocuri
de exploatare, felii, conform metodei de exploatare ce urmeaza sa fie aplicata. Toate lucrarile,
care in vederea pregatirii pentru exploatare, impart campul minier, alcatuiesc categoria lucrarilor
de pregatire.

Lucrarile de pregatire sunt foarte importante pentru asigurarea extragerii sarii, a

transportului acesteia la suprafata, a asigurarii aerajului si circulatiei, in functie de metoda de
exploatare utilizata.

Dupa etapa de deschidere nu se poate face intotdeauna o delimitarea exacta intre lucrarile
de deschidere si cele de pregatire,deoarece unele lucrari de deschidere pot deveni lucrari de
pregatire (ex.: o galerie sau un plan inclinat, care a fost utilizat la inceput pentru transport, devine
ulterior lucrare miniera de aeraj).

De asemenea lucrarile de pregatire au o legatura foarte importanta cu metodele de

exploatare (ele constituind faza pregatitoare a lucrarilor de exploatare) si trebuie sa indeplineasca
conditiile:

-sa asigure pregatirea in timp util a etajului in vederea exploatarii;

-sa asigure accesul usor al personalului si utilajelor la fronturile de lucru;

-sa asigure conditii usoare de transport al sarii din frontul de lucru;

-sa permita o buna aerisire a fronturilor de lucru active;

-sa asigure imobilizarea unor rezerve minime in pilierii de siguranta;

6|Page
-sa permita cercetarea zacamantului concomitent cu executarea lor;

-sa asigure conditii de lucru normale in front;

-sa asigure conturul pilierului marginal de protectie a viitoarelor camere de exploatare impotriva
inundatiilor sau patrunderii de material detritic si namol.

Privind strategiile de executie, se urmareste ca intervalele de timp intre cele trei faze:
deschidere, pregatire si exploatare trebuie sa fie minime, pentru ca lucrarile miniere executate sa
nu aiba o durata prea mare de intretinere, care necesita cheltuieli suplimentare. De aceea lucrarile
de pregatire trebuie executate cu rapiditate maxima si numai atat cat sa preceada exploatarea.

Executia lucrarilor de pregatire si volumul acestora trebuie astfel proiectate incat cu un

volum minim al lucrarilor de pregatire sa se pregateasca un volum maxim posibil al rezervelor de
exploatat, concluzionand asadar, conceptia in baza careia se face deschiderea si pregatirea
zacamintelor de sare gema in vederea exploatarii, este de mare importanta pentru rentabilitatea
exploatarii.

1. Lucrari de pregatire la Salina Ocnele Mari

Dupa realizarea lucrarilor de deschidere, pentru trecerea la etapa de exploatare a

orizonturilor sunt necesare lucrari de pregatire, care trebuie sa asigure urmatoarele:

desfasurarea procesului de abatare, incarcare si transport a productiei;

aerajul locurilor de munca si asigurarea accesului personalului si utilajelor;

asigurarea conditiilor normale de lucru la front si asigurarea posibilitatii de exploatare a

rezervelor in retragere.

Aceste lucrari se vor executa la un profil de 64 mp la fel ca si lucrarile de deschidere. In

prezent s-au executat urmatoarele lucrari:

galerie de deschidere orizont +226 aripa vestica, de la galeria transversala de deschidere pana la
putul de aeraj;

galerie de pregatire orizont +226 aripa estica de la galeria transversala de deschidere pe culoarul
camerei longitudinala G;

galerie de pregatire orizont +210 vest de la galeria transversala de deschidere, pe culoarul

camerei longitudinale G;

galerie de pregatire orizont +210 aripa estica de la galeria transversala de deschidere, pe culoarul
camerei longitudinale G;

7|Page
pe traseul lucrarilor de pregatire au fost executati suitori de aeraj.

Executia lucrarilor se desfasoara in fiecare an, in functie de necesitatile impuse de

dezvoltarea lucrarilor de exploatare, in orizonturile +266 si +210.

4. Lucrari de exploatare utilizate in prezent la salinele din Romania   

In Romania, in prezent, metodele de exploatare a sarii geme au o baza comuna, in sensul

ca acestea se constituie dintr-o structura de rezistenta pilier – planseu si folosesc aceeasi
tehnologie de exploatare. Diferentele apar de la o mina la alta in functie de realizarea clasificarii
metodelor actuale aplicate, care constau in geometria sistemului camera – pilier sau camera –
pilier – planseu.

Astfel se disting trei metode de exploatare cu:

-camere mici si pilieri patrati;

-camere mici si pilieri patrati supraetajati;

-camere mici si pilieri dreptunghiulari supraetajati.

Pentru a alege oricare dintre tipurile de metode de exploatare aratate anterior se vor avea
in vedere cel putin urmatorii factori:

-dimensionarea corecta a structurilor de rezistenta (pilieri, plansee) in vederea tinerii sub control
a fenomenului de presiune si deformare a intregului sistem;

-realizarea mecanizarii unui numar cat mai mare din fazele tehnologice ale procesului de
exploatare;

-realizarea unui coeficient de extractie rentabil.

4.1. Lucrari de exploatare la Salina Ocnele Mari

Metoda de exploatare utilizata la Salina Ocnele Mari este cea cu camere mici si pilieri

patrati, care consta in excavarea prin perforare-impuscare a unor spatii numite camere, intre care
se abandoneaza stalpi paralelipipedici ca baza patrata, numiti pilieri intercamerali.

In figura 4.1 este prezentata, o sectiune orizontala printr-un astfel de sistem de exploatare.

8|Page
Fig. 4.1 Sectiune orizontala prin sistemul de exploatare camera – pilier

Acest sistem camera-pilier este un sistem functional bine determinat in cadrul

exploatarii, unde camera asigura spatiul din care se extrage materia prima, iar pilierul asigura
stabilitatea (sustinerea) masivului de sare. Metodele acestea nu presupun sustinerea tavanelor
camerelor de exploatare si a pilierilor parasiti dar nici nu exclud aceasta sustinere atunci cand
sunt intalnite fenomene de instabilitate la nivelul acestor zone (fisuri ale tavanelor si pilierilor,
exfolieri, desprinderi mari de copturi).

Rezerva dintr-un etaj se imparte in subetaje cu inaltimi in jurul a 20 m, alcatuite din
camere si pilieri. Sensul general de exploatare este descendent, teoretic in exploatare putand fi
simultan 2-3 subetaje. Extragerea rezervei dintr-un subetaj se poate face in avans sau in retragere
fata de lucrarea principala de deschidere. In primul caz din lucrarea miniera transversala,
executata de regula pana la limita pilierului de margine, se ataca de o parte si de alta camere de
extractie si se incepe conturarea pilierilor. Cand aceste camere au o lungime egala cu latimea
pilierului plus latimea camerei, se poate trece la atacarea camerelor paralele cu lucrarea miniera

9|Page
principala, avand loc o multiplicare de fronturi. Cand aceste camere au o lungime egala cu cea a
unei camere plus pilier are loc o noua dezvoltare de camere.

O alta schema de lucru este urmatoarea: din galeria transversala se ataca perpendicular la
distante egale cu latura pilierilor, camere pana la limita pilierului de margine pentru ca dupa
terminarea acestora se va ataca camerele paralele cu lucrarea transversala.

Varianta de exploatare se alege functie de gradul de cunoastere a zacamantului la nivelul

subetajului, necesitatile de productie si de utilajele tehnologice posibile.

Sensul de exploatare in retragere consta din dezvoltarea sistemului de camere de la limita

pilierului spre lucrarea principala de deschidere, dupa prima sau a doua metoda de atacare a
camerelor.

Pot fi realizate combinatii intre cele doua sisteme de exploatare, aceasta depinzand in
afara de factorii amintiti si de sorturile de sare solicitate.

Aplicarea metodei de exploatare cu camere mici si pilieri patrati permite dezvoltarea la

nivelul unui singur subetaj a unui numar mare de fronturi active, aflate in diferite faze ale
procesului tehnologic de abatere ( perforare, incarcare cu exploziv, evacuare gaze, transportul
materialului abatat etc.)

Metoda de exploatare cu camere mici si pilieri patrati, folosita la majoritatea salinelor,

prezinta o serie de avantaje:

-dotarea cu utilajele este mai usoara, avandu-se in vedere gabaritul camerei;

-se creeaza posibilitatea deschiderii unui numar mai mare de fronturi active amplasate la acelasi
orizont;

-reteaua de lucrari miniere de aeraj este mult diminuata nefiind necesare lucrari speciale aferente
fiecarei camere;

-se pot evita cu usurinta eventualele zone de steril sau sare de calitate inferioara existente in
zacamant.

La orizonturile 210 si 226 se va aplica metoda de exploatare cu camere mici si pilieri

patrati. Reteaua de trasare a camerelor si pilierilor din mina este o retea patratica cu lungimea
laturilor de 30 m. Distanta dintre axele camerelor si pilierilor este de 30 m, aceasta distanta
pastrandu-se indiferent de latimea camerelor si pilierilor.

In cazul camerelor situate intre sirurile de pilieri cu dimensiuni diferite acestea se executa
asimetric fata de ax.

Sectiunea pilierilor este patratica cu dimensiunile cuprinse intre 14x14m aripa vestica a

minei si 15x15m aripa estica a minei, functie de solicitarile verticale la care sunt supusi. In

10 | P a g e
functie de dimensiunile pilierilor, camerele au dimensiuni cuprinse intre 16m si 15m, pentru
completarea modulului de 30m.

Tehnologia de lucru pentru lucrarile de exploatare este urmatoarea:

din galeria de pregatire, dupa ce aceasta a fost reprofilata la dimensiunile camerei de exploatare,
se executa camere la profil de 16 x 8 = 128 mp sau 15x8, orientate perpendicular pe aceasta ,
lasandu-se intre camere pilierii de 14m, respectiv 15m latime.

Succesiunea operatiilor este urmatoarea:

-copturirea si cioplirea suprafetelor create in ciclu anterior, eliminindu-se astfel pericolul de

desprindere a blocurilor de sare in timpul operatiilor ulterioare. Aceasta operatie se executa cu
rangi de pe platforma speciala. La copturire participa o formatie compusa din 2 mineri;

-havarea se executa dupa copturirea frontului si consta din taierea unui fagas orizontal la baza
frontului, pe toata latimea camerei cu grosimea de 140-160 mm, si adancimea de 2m. Fagasul se
executa mecanizat cu ajutorul masinii de havat tip Ural-3 Operatia de havare se executa cu o
echipa de 2 oameni;

-perforarea gaurilor de mina se executa cu ajutorul instalatiei de perforat tip Secoma. Plasarea si

perforarea gaurilor se face in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor, respectiv cu
dispozitia de impuscare intocmita de seful de sector. Lungimea unei gauri este de 2m, iar
numarul de gauri este de maxim 176, functie de gradul de maruntire dorit;

-incarcarea si impuscarea gaurilor de mina se executa manual de pe nacela montata pe

autoincarcatorul tip Wola, conform dispozitiei de impuscare. Ca materiale explozive se vor folosi
astralita si capsele electrice milisecunda.

Se vor incarca initial primele doua randuri de gauri de la vatra, se impusca si se controleaza
frontul. In continuare se va incarca si impusca restul frontului. Cantitatea de sare rezultata in
urma impuscarii unui front, la un salt de 2m, va fi de 537 tone;

-aerisirea frontului dupa impuscare se va realiza sub depresiunea generala a minei creata de

ventilatorul montat la baza putului de aeraj;

-incarcarea si transportul sarii din front. Incarcarea se va realiza mecanizat, cu incarcatorul

frontal tip Wolla, in autobasculante de 16 tone tip Roman cu motoare de 215 cp. Sarea din front
va fi transportata cu autobasculantele la suprafata, la instalatia de preparare. Dupa ce va intra in
functiune galeria de transport cu benzi, transportul sarii la suprafata se va face prin intermediul
releului de benzi transportoare, asigurandu-se astfel un transport continuu.

4.2. Descrierea operatiilor aferente metodei de exploatare cu camere si pilieri patrati

11 | P a g e
 Constructia camerelor (respectiv conturarea pilierilor) defineste unul din elementele de
influenta a stabilitatii lucrarilor miniere si in ansamblu ale zacamantului. In acest scop, s-a
acordat atentia cuvenita operatiunilor de dislocare a masei miniere rezultand ca atare scheme si
solutii de separare care difera de la salina la salina. Executia camerelor si conturarea pilierilor se
face de regula cu explozivi (dinamita sau astralita) plasati in gauri de mina forate dupa o schema
patratica la distante de 1 x 1 m sau 1,1 x 1,1 m.

In vederea cresterii randamentului de dislocare a masei miniere prin impuscare, la vatra

lucrarii miniere se executa prin havare un fagas de 14-16 cm grosime si de 2-3 m profunzime,
functie de caracteristicile tehnice ale utilajului folosit. Fagasul realizat la vatra camerei are un
dublu scop respectiv, crearea celei de a doua suprafete libere (care ajuta la procesul de dislocare
a sarii prin impuscare) si altul de obtinere a unei vetre netede care usureaza miscarea utilajelor de
incarcare si transport. Pot fi create multiple variante de tehnologii de derocare, functie de rolul
gaurilor de mina in procesul de excavare al repartitiei si al marimii incarcaturilor din gaurile de
conturare etc.

Functie de pozitionarea gaurilor de mina fata de profilul de sapare al camerelor, se disting

scheme cu sambure si scheme fara sambure. Utilizarea lor este determinata in principal de
tehnologia de derocare adoptata cat si de structura morfologica a sarii.

1.In varianta in care sunt utilizate scheme cu sambure, gaurile de mina din profilul de
sapare a lucrarilor miniere executate in sare gema sunt: de sambure, de rupere si de profilare,
prezentate in fig.4.2.

Samburele se realizeaza sub forma unei pene in axul vertical al camerei, fiind constituit
din 6 randuri verticale de gauri de mina, cate trei pe fiecare parte a axului. Inclinarea fata de axul
longitudinal al camerei, de la cel vertical spre pereti este de 75, respectiv 850.

Gaurile de rupere sunt plasate in exteriorul samburelui iar numarul lor depinde de
deschiderea camerei (deschideri de 10-20 m).

Gaurile de profilare sunt cele plasate in randurile de la peretii camerei si ultimul rand de
gauri de la tavan.

Cele dinspre peretii camerei se perforeaza avand inclinari de 85,80 si 75 0 (de la pereti
spre sambure).

La una din camere pentru o mai buna profilare, gaurile de profilare s-au dublat, dar ele nu
au fost incarcate cu exploziv.

Incarcarea gaurilor de mina se face cu exploziv incartusat (astralita) si granular

(nitramon), burarea se face cu sare marunta in folie din polietilena, initierea incarcaturilor se
executa pe cale electrica cu capse milisecunda legate in serie iar intarzierea intre trepte este de
20-25 milisecunde.

12 | P a g e
Fig. 4.2. Schema de perforare-impuscare in varianta cu gauri de sambure

Cantitatea de exploziv, in echivalent trotil, dintr-o gaura de mina este de 1,26 kg iar
numarul de gauri variaza functie de suprafata sectiunii camerei fiind de 138 bucati (camera de
16x8 m), 170 bucati (camera de 20x8 m) si de 252 bucati (camera de 20x12 m). Acestor gauri le
corespund urmatoarele incarcaturi pe reprize de impuscare: 175,9 kg trotil, 214,2 kg trotil,
respectiv 310,5 kg trotil.

Treptele de intarziere, in profilul camerei, sunt astfel distribuite incat fiecare gaura sa
aiba doua suprafete libere (unele au chiar trei suprafete libere). Ordinea de explodare (treptele)
este de jos in sus si de la centru spre peretii camerei, cu dezvoltarea succesiva a samburelui.
Incarcatura pe treapta de intarziere este valabila fiind crescatoare in intervalul de trepte 1-8 si
descrescatoare de la 8 la 16.

Ca observatii se desprind: samburele poate fi imbunatatit, indesirea gaurilor de profilare

nu este fundamentata, iar intervalul de intarziere dintre trepte este foarte mare.

2.In varianta in care sunt utilizate scheme fara sambure in profilul de sapare se executa
doar gauri de rupere si de profilare (varianta de sapare cel mai des folosita la salinele din tara).
Gaurile de rupere sunt mai multe decat in cazul variantei cu sambure, ele perforandu-se
perpendicular pe suprafata de sapare a camerei.

Gaurile de profilare sunt plasate in ultimul rand de la tavanul si peretii camerei.

In cadrul acestei scheme sunt doua subvariante de plasare a gaurilor de profilare:

13 | P a g e
subvarianta 1 de plasare la aceeasi distanta ca si gaurile de rupere – 1 sau 1,1 m si este prezentata
in figura 4.;

subvarianta 2 de plasare a gaurilor de mina la distanta mai mica – 0,5-0,55 m si este prezentata in
figura 4.4.

Subvarianta 2 se aplica fie prin incarcarea normala cu exploziv a tuturor gaurilor de

conturare, fie cu incarcatura si impuscarea numai a jumatate din gaurile de conturare.

Cantitatea de exploziv din gaura de mina este constituita ca si in cazul precedent din
astralita, cantitativ fiind aceeasi atat in cazurile de rupere cat si in cele de profilare (0,8 kg/gaura)
sau cu incarcatura marita cu 50% in gaurile de profilare si in primul rand in gaurile de deasupra
fagasului realizat cu haveza.

La una din salinele din tara se aplica atat subvarianta 1 cat si 2 pentru realizarea de
camere cu dimensiuni de 14x8 m rezultand :

camera 16x8 m, 138 gauri din care 33 gauri profilare, 105 gauri de rupere;

camera 14x8 m, 122 gauri din care 30 gauri profilare 92 gauri de rupere.

Aceleasi camere dar cu indesirea gaurilor de profilare conduc la urmatoarele :

camera 16x8 m, 171 gaurit, 66 gauri profilare, 105 gauri de rupere;

camera 14x8 m, 152 gauri, 60 gauri profilare, 92 gauri de rupere.

In privinta marimii cantitatii de exploziv pe reprize (salt) aceasta este la :

camera 16x8 m, 138 gauri x 0,8 kg/gaura = 110 kg echivalent trotil (TNT); 105 gauri x 0,8
kg/gaura + 33 gauri x 1,2 kg/gaura = 123,6 kg TNT;

camera 14x8 m, 122 gauri x 0,8 kg/gaura = 97,6 kg TNT; 92 gauri x 0,8 kg/gaura + 30 gauri x
1,2 kg/gaura = 109,6 kg TNT.

14 | P a g e
Fig. 4. Schema de perforare-impuscare in varianta fara gauri de sambure

Cand are loc indesirea gaurilor de profilare cu incarcarea normala (0,8 kg/gaura) si
impuscarea gaurilor de indesire, rezulta :

camera de 16x8 m, 171 gauri x 0,8 kg/gaura = 136,8 kgTNT;

camera de 14x8 m, 152 gauri x 0,8 kg/gaura = 121,6 kgTNT.

Daca gaurile de indesire pentru profilare nu se incarca cu exploziv si nu se impusca,

incarcatura este cea corespunzatoare numarului de 138 gauri (16x8 m) si 122 gauri (camera 14x8
m) cu incarcatura de 0,8 kg/gaura.

Lungimea gaurilor de mina este de cca. 2,0 m, iar lungimea neincarcata se bureaza cu

sare marunta in folie de polietilena, incarcaturile se impusca electric cu capse cu milisecunde (cu
intarziere de 20-25 milisecunda) cu legarea in serie a electrodetonatorilor. Numarul difera de la
salina la salina.

Varianta adoptata privind ordinea de explodare a incarcaturilor din gaurile de mina se

face pe randuri orizontale incepand de la vatra spre tavan adica in maximum 8 trepte. Aceasta
impuscare conduce la o repartizare uniforma a incarcaturii pe fiecare treapta de impuscare.

15 | P a g e
 Perforarea gaurilor de mina se executa la salinele din tara cu instalatii de perforat de tip
SECOMA si RADA lungimea gaurilor de mina fiind stabilita functie de utilajul de havare
existent in dotarea salinei (dimensiunile bratului de havare de 2 m pana la 3 m).

Fig. 4.4. Schema de perforare-impuscare in varianta cu indesirea gaurilor de profilare

Incarcarea gaurilor se executa manual de pe platforme fixe sau montate pe utilaje

autopropulsate.

In urma exploziilor indiferent de schemele utilizate, rezulta material dislocat cu

dimensiuni granulometrice de la 0,1 mm pana la 350-400 mm. Spargerea supragabaritilor se face
de regula manual. Lungimea unui salt realizat prin operatiunile de dislocare este de 1,8 m pana
la 2,5 m, coeficientul de utilizare (rupere) al gaurilor de mina fiind de 0,9. Totodata, prin
impuscare rezulta neregularitati ale peretilor si tavanului camerei si o zona de fisurare extinsa pe
circa 0,5-1 m in structura ei de rezistenta. Copturirea peretilor se face manual de pe platforme
fixe sau mobile.

16 | P a g e
 Viteza undelor seismice propagate longitudinal fiind de cca. 3700 – 5700 m/s, deoarece
socurile seismice generate de explozia de derocare conform schemelor de impuscare sunt relativ
mari.

Materialul (sare gema) excavat din fronturile de lucru/abataje se evacueaza cu

incarcatoare frontale de tip SLALOWA WOLA cu capacitatea cupei de 3,3 m3 sau de tipul LK-1
cu capacitatea cupei de 1,2 m

Transportul masei miniere de la abatajele in lucru este realizat in general cu

autobasculante de productie romaneasca cu capacitati de transport de 16 t sau 10 t.

4. Pilierii stabiliti pentru protectia zacamantului si a lucrarilor miniere de la Salina

Ocnele Mari

Avand in vedere studiile si proiectele mentionate anterior, pentru protectia zacamantului

si a lucrarilor miniere, conform metodei de exploatare, la Salina Ocnele Mari, au fost stabiliti
urmatori pilieri de protectie :

pilierul de protectie pentru acoperis;

pilierul de protectie pentru culcus;

pilierul de protectie marginal;

pilierul de protectie pentru Salina Ocnele Mari;

pilieri de protectie pentru protectia lucrarilor miniere speciale (put de aeraj, depozit de
explozivi);

pilier de protectie pentru lucrari miniere noi (plan inclinat auto orizontul +226 - +210 si plan
inclinat auto orizont +226 - +201);

pilier de protectie pentru lucrare miniera veche – orizont +226;

pilieri tehnologici (pilieri intercamerali, planseele dintre orizonturile de exploatare);

Pilierul de protectie pentru acoperis – a fost delimitat pe toata suprafata zacamantului cu

o grosime de 30 m, masurata perpendicular pe contactul sare - steril din acoperis spre interiorul
lentilei de sare gema. Pilierul de acoperis urmareste forma zacamantului in acoperis. In zonele
marginale ale zacamantului, pilierul a fost trasat pana in pilierul de protectie marginal. In partea
vestica a zonei, pilierul de acoperis a fost trasat pana in planul pilierului localitatii Buda sau
pilierul orasului Ocnele Mari.

17 | P a g e
 Pilierul de protectie pentru culcus – a fost delimitat pe toata suprafata zacamantului pe o
grosime de 8 m, masurata perpendicular pe contactul sare - steril din culcus spre interiorul
lentilei de sare gema. Pilierul de culcus urmareste forma culcusului zacamantului. In zonele
marginale ale zacamantului, pilierul de culcus a fost trasat pana in pilierul de protectie pentru
zacamant. In partea vestica a zonei pilierul de culcus a fost trasat pana in pilierul localitatilor.

Pilierul de protectie marginal pentru zacamant – a fost trasat in zonele marginale ale
zacamantului: partea nordica, estica si sudica a zonei, incepand cu zonele unde lentila de sare are
grosime sub 48 m spre limita de efilare a zacamantului. Grosimea pilierului rezulta din:

30 m , grosimea pilierului de acoperis;

10 m , grosimea pilierului de culcus;

8 m , inaltimea camerelor de exploatare.

Grosimea limita de 48 m a lentilei este masurata pe verticala intre acoperisul si culcusul
lentilei.

Pilierul de protectie pentru Salina Ocnele Mari a fost trasat pe o grosime de 15
m masurata pe orizontala de la limita lucrarilor miniere de exploatare (camere) in toate directiile
si intre pilierul de acoperis si pilerul de culcus.

Pilierul de protectie pentru putul de aeraj – a fost delimitat in jurul putului de aeraj nr.1
(zona vestica), a zonei si a lucrarilor miniere aferente depozitului de explozivi de la orizontul
+226. Pilierul are forma unei prisme cu inaltimea de 240 m. Pilierul a fost delimitat pe verticala
intre acoperis si culcus.

Pilierii tehnologici sunt: planseul dintre orizonturi si pilierii intercamerali.

Planseul pentru un orizont a fost considerat ca zona cuprinsa in vatra orizontului si

tavanul camerelor de exploatare de la orizontul inferior invecinat. Pe orizontala planseul
orizontului se extinde pana la limita de exploatare proiectata la nivelul orizontului respectiv.
Pilierii intercamerali reprezinta elementele de sustinere ale sistemului de rezistenta a minei. In
general au forma de prisma patrata si inaltimea egala cu inaltimea camerelor.

Dimensiunile pilierilor tehnologici sunt:

Adancimea orizontului de la Pana la 120 m Intre 121 m - 160 m

suprafata
Planseu 8m 8m
Pilieri intercamerali 14 m x 14 m 15 m x 15 m
Camere 16 m x 8 m 15 m x 8 m

18 | P a g e
19 | P a g e
Bibliografie:
 https://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/geologie/Descrierea-
metodelor-de-exploa34.php?
fbclid=IwAR0HKkb8QAYuKMCkKxHttm1UuYXtkhjJOPKhixLSja_Z5LK
iVHKpQ-bEQ5A
 https://www.valceaturistica.ro/atractii-turistice-valcea/salina-ocnele-mari/
 https://www.salvil.ro/salina-ocnele-mari/
 https://planiada.ro/destinatii/valcea/salina-ocnele-mari-635
 http://www.salinaocnelemari.ro/

20 | P a g e