Simbolurile exprimă nevoi (conform piramidei lui Maslow), iar crearea
de simboluri reprezintă în sine o nevoie. Simbolurile pot avea încărcătură - pozitivă (steaua lui David cu şase colţuri) - negativă (zvastica) Exemple de simboluri: • figuri tradiţionale din folclor ( Don Juan, Sherlock Holmes); •Androizi, roboţi, extratereştri şi alte creaturi imaginare care sugerează fantasticul, ştiinţa sau ficţiunea de tip speculativ din cadrul ecranelor de cinema sau tv; • vaca este proverbială pentru îngrijirea maternă (vaca Borden); • leul pentru autoritate regală, putere şi înţelepciune (leii Dreyfus); • iepuraşul pentru fertilitate şi apetit sexual (Playboy); Multe specii de animale sunt legate de ideea de hrană, nu doar ca suport vital, dar şi ca simbol religios sau cultural: ouăle, mierea, laptele, pâinea şi vinul. Florile implică nu doar calităţi apreciate, ci şi aluzii istorice şi religioase sau acoperiri geografice. Unele plante au semnificaţii simbolice: - Crinul = puritate; - Frunza de stejar = vitejie; - Creanga de măslin = pace. Ca embleme naţionale sunt folosite următoarele plante: • prazul pentru Ţara Galilor; • arţarul pentru Canada; • trifoiul pentru Irlanda; • ciulinul pentru Scoţia. • Mineralele şi formele acestora, au propriul limbaj: Jadul este pentru chinezi cea mai pură şi divină dintre substanţele naturale; • Anumite substanţe organice ca fildeşul sau perlele au semnificaţii speciale: în branding termenul Gold este lider, urmat de Crystal şi pietre preţioase ca Diamond, Ruby, Sapphire, Topaz, Amethyst şi Turquoise. • Alte simboluri: - categorii abstracte sau metafizice: heaven, heavenly, infinity. - ciclurile anotimpurilor: spring, summer; - vremea, condiţiile atmosferice şi aspectul cerului înstelat şi al corpurilor cereşti sunt elemente universale (soare, lună, stea, planete); - forme geografice generice: insula, deşertul, dealul sau muntele, valea sau marea; - locaţii: colţ, răscruce, centru, zenit; - direcţii: răsărit, apus, nord, sud, lateral, stânga, dreapta;