În general, dezvoltarea economico-socială zonală ( locală) din perspectiva durabilității, are

ca premise și componente naturale, demografice și economice. Din această perspectivă ,

studiul de față prezintă câteva dintre aspectele geografice și demografice , care au
relevanță pentru caracterizarea ulterioară a spectrului activităților economico-sociale din
punctul de vedere al turismului rural.
Rolul turismului în dezvoltarea economică și creșterea standardului de viață al unei unitățî
socio-teritoriale anume este strâns dependent de prezența resurselor naturale sau
antropice , de gradul în care acestea sunt cunoscute , de facilitățile oferite pentru
‚,consumul’’ resurselor și, nu în ultimul rând , de apropierea spațială a unui potențial de
cerere cât mai ridicat. În timp se realizează o strânsă relație între localizarea resurselor
specifice și dezvoltatrea turismului , între varietatea acestor resurse și zonele de turism.
Turismul rural a căpătat o deosebită amploare în ultimii ani în țara noastră .România
întrunește condiții deosebite pentru desfășurarea acestei forme de turism . Acestea încă
mai păstrează în bună măsură datinile și obiceiurile străvechi , un bogat și variat folclor,
elemente originale de etnografie și artizanat.
Agroturismul reprezintă o formă particulară de turism rural cu un grad de complexitate mai
ridicat, cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, prestări de
servicii, sport, distracţie etc.), cât şi activitatea economică, de regulă agricolă practicată de
gazdele turiştilor (activităţi de producţie, de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi
de comercializare a acestora).
Agroturismul este activitatea de primire și ospitalite realizată de întreprinzătorii agricoli
individuali sau asociați precum și de familiile lor utilizând propria întreprindere ( gospodărie,
exploație) sau una închiriată astfel încât activitatea desfășurată să fie într-un raport de
complementaritate cu activitățile aferente terenului, silviculturii și creșterii animalelor ,
acestea trebuind să constituie și în continuare activități principale.
Agroturismul cuprinde toate activitățile turistice desfășurate în mediul rural , în afara zonelor
destinate „turismului luminilor” (în orașe), “turismului albastru”( de litoral) , turismului de
sănătate “( în stațiuni balneoclimaterice) și “turismului alb”( de stațiuni montane).
Agroturismul necesită zone rurale modificate de om în care sectorul primar este foarte
evident și include cazare, administrare de alimente și băuturi și alte servicii suplimentare
oferite de un agricultor sau un țăran.
În Uniunea Europeană , piața turismului rural este estimată la peste 370 milioane
persoane , iar 25% din turiștii europeniîși petrec concediile în spțiul rural.
Teritoriul țării noastre prezintă o mare varietate de valori cultural istorice : artă populară ,
etnografie, folclor, tradiții , vestigii istorice- un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond
peisagistic variat și pitoresc. Toate acestea se constituie într-un valoros potențial turistic și
în certe valențe ale turismului rural românesc. Apărute și dezvoltate pe cele mai variate
forme de relief, încă din vremea traco-dacilor, așezările rurale românești au păstrat și mai
păstrează încă în bunăstare datinile și obiceiurile străvechi , un bogat și variat folclor ,
elemente originale de etnografie și artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei
strategii de organizare și dezvoltare a turismului rural.
 1. Identificare si descriere o zona cu potential agrotustic

Una dintre zonele cele mai atractive din punct de vedere al turismului rural și a
agroturismului o constituie microzona Cașin-Onești, care prin caracteristicile ei unice în
peisajul turistic al României oferă un potențial agroturistic imens ce așteaptă doar a fi
exploatat.

1.1. Potențialul natural

Având o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, regiunea înfățisează tabloul

îmbinării tradiției cu modernul, a trecutului cu prezentul, pentru valorificarea potențialului
resurselor umane, infrastructurii industriale și a agroturismului.

1.2. Așezarea geografică

Coordonatele geografice ale zonei Cașin-Onești sunt: 26°47´ longitudine estică și

46°13´ latitudine nordică.

Județele învecinate sunt: Neamț în nord, Harghita și Covasna în vest, Vrancea în

sud și Vaslui în est. Se poate considera că este una din cele mai tipice regiuni subcarpatice,
deoarece atât depresiunile de la contactul cu unitatea montană, cât și culmile înalte ce le
închid la exterior, forme de relief caracteristice pentru Subcarpați, au aici o dezvoltare
aproape ideală.

1.3. Relieful

Atât în Carpaţi cât şi Subcarpaţi relieful este alcătuit din câteva tipuri de forme care
se impun în peisaj printr-o fizionomie aparte. Mai întâi sunt culmile ce aparţin munţilor
Tarcău, Goşmanu, Berzunţ, Nemira şi Vrancea care se caracterizează prin înălţimi de 800-
1400 m, versanţi în trepte dar cu pante accentuate, interfluvii rotunjite cu unele vârfuri
golaşe ce constituie locuri de belvedere şi culmi colinare subcarpatice (300-700 m înălţime,
platouri separate de văi cu versanţi intens afectaţi de alunecări şi ravenări). Între acestea
sunt culoarele văilor mari (în primul rând a Trotuşului) cu lunci şi terase largi pe care se află
cele mai multe aşezări, apoi depresiunile Dărmăneşti, Tazlău-Caşin şi mai multe bazine
depresionare separate de îngustări (defilee) tăiate în straturi groase de gresii.

1.4. Condițiile climatice

Climatul este puternic influenţat de dezvoltarea în altitudine (impune etajarea) şi

desfăşurarea culoarelor de vale (permite o rapidă circulaţie a maselor de aer din vest şi est
cu caracteristici de ordin termic şi pluvial diferite). Se diferenţiază topo-climate de culoar de
vale şi depresiuni (deosebiri evidente de la un anotimp la altul, mai ales în Subcarpaţi) şi
topo-climate de munţi joşi (răcoros şi cu precipitaţii cu valori anuale de 800-900mm,
concentrate primăvara şi vara).

Temperatura medie anuală este de 8-9°C, -2 sau -3°C în ianuarie și 19-20°C în iulie.

Cantitatea anuală de precipitații se apropie de cea a depresiunilor intracarpatice (550-

650 mm), apar uneori și secete, fercvente în regiunea subcarpatică Onești - Târgu Ocna.

4.1.4. Hidrografia și hidrologia

Reteaua hidrografică în zona aceasta este mai rară 0,5-0,7 km/km², permanentă, dar cu un
ritm al scurgerii mai neregulat dat de mulţimea izvoarelor minerale (la Slănic Moldova și
Poiana Sărată).

Toate apele curgatoare sunt tributare Siretului, fiind în totalitate în bazinul hidrografic al
acestuia. Poluarea urbană și agricolă, în cazul tuturor râurilor prezintă un pericol mai redus,
cele mai curate ape, cu proprietăți potabile le au afluienții montani ai Trotușului: Ciobanașu,
Uzul, Dofteana, Slănic, Oituz și Cașin.

Lacul de acumulare Poiana Uzului cu un volum de 98000000 m³, cel mai mare din
zonă este destinat și alimentării cu apă potabilă și industrială. Fiind așezat într-o zonă
montană foarte pitorească, în fața defileului Uzului este unul din punctele turistice
importante ale zonei Cașin-Onești.

4.1.5. Solurile

Solul este de tip cernoziom calcaric slab erodat cu o textură mijlocie, structură glomerulară
bine dezvoltată conferind o permeabilitate bună pentru apă şi valori medii ale indicilor
hidrofizici (capacitatea de apă în câmp şi capacitatea de apă utilă). Conţinutul în humus
este mijlociu (3 - 4 %) și de bună calitate de tip mull calcic, iar gradul de saturaţie în baze
depăşeşte 85 %.

4.1.6. Vegetația și fauna

În munţi sunt răspândite pădurile de fag şi de amestec ce acoperă cea mai mare parte a
culmilor excepţie făcând treimea inferioară a versanţilor (fâneţe) şi vatra depresiunilor
(aşezări, unele culturi). În Subcarpaţi există mai întâi pâlcuri de păduri de stejar pe versanţii
cu pantă mare şi pe platourile interfluviale înalte iar apoi în culoarele devale şi depresiuni
suprafeţe cu pajişti, livezi, localităţi.

4.2. Resursele turistice din microzona Cașin – Onești

Este aproape în egală măsură asigurat de elementele date de componentele cadrului

natural cât şi de cele legate de multiplele activităţi antropice desfăşurate milenar.

Oneștiul constituie centrul turistic cel mai însemnat, caracteristică determinată de câţiva
factori. Are mai multe obiective turistice (biserica din Borzeşti - ctitorie a lui Ştefan cel Mare
la 1494, în stil tipic moldovenesc, lângă care se află stejarul secular şi un muzeu istoric;
rezervaţia naturală de pe dealul Perchiu pe care se află crucea - monument al eroilor si un
important punct de belvedere etc.).

Din oraş se ramifică numeroase drumuri ce constituie axe turistice (pe Trotuş, Uz,Tazlău,
Slănic etc.).

Pe o rază de circa 30 km de Onești, se află foarte multe puncte turistice:

• valea Cașinului, cu punctele Scutaru, Mănăstirea Cașin;

• valea Oituzului cu punctul Poiana Sărată, apoi Bogdănești, dealul Măgura de lângă
Târgul Ocna;

• complexul de la Poiana Uzului, stațiunea Slănic Moldova și Parcul Dendrologic de la

Dofetana.

Târgu Ocna este al doilea centru turistic important. În sălile salinei vechi s-a amenajat un
complex de tratament balnear, pe o culme sudică se află mânăstirea din secolul 17 şi
Monumentul Eroilor (mausoleu din primul război mondial) şi loc de belvedere important. Se
adaugă pădurile bogate de fag, gorun şi conifere, mai multe izvoare minerale cu ape
clorosodice, bicarbonatate şi magneziene indicate în tratamente, dotări pentru activităţi
turistice de odihnă, recreere, tratament; în amonte un sector de vale îngust.

Slănic Moldova – aici există peste 25 de izvoare minerale (ape clorosodice, bicarbonatate,
carbogazoase, slab sulfuroase şi feruginoase), un microclimat tonifiant răcoros dar ferit de
vânturi, un parc cu arbori ocrotiţi, hoteluri, vile, un cazinou şi poteci cu marcaje pe culmile
limitrofe.

Între munţii Berzunţ, Ciuc şi Nemira, de origine tectonică şi cu un relief de terase există mai
multe localităţi agroturistice importante:
 Dofteana – aici se găsește:

• o colecţie muzeistică etnografică;

• un conac din secolul al XIX – lea;

• Parcul Dendrologic cu o suprafaţă de 26 ha;

• bogate tradiţii etnnofolclorice;

 Asău și satele învecinate:

• elemente etnofolclorice tradiţionale.

• tradiţii şi meşteşuguri

- Brusturoasa - renumit pentru cusături, ţesături, cojocărit şi dulgherit;

- Palanca - biserică din lemn din secolul al XIX - lea, instalaţii tehnice populare;

- Ghimeş - Făget - ruinele unei cetăţi din secolul XVIII şi obeliscul Emil Rebreanu;

- Lunca de Jos - prelucrare artistică a lemnului şi colecţie muzeistică).

 Oituz și satele învecinate:

• elemente etnofolclorice tradiţionale:

- Oituz – muzeu etnografic;

- Caşin - (vestigii dacice, ruine de cetate medievală) şi Mânăstirea Caşin (biserica de

la 1665, hram şi sărbători folclorice).

• tradiţii şi meşteşuguri

- Ferăstrău - olărit, ţesături, costume, instalaţii tehnice populare;

• izvoare minerale:

- Poiana Sărată aici există şi un mausoleu al eroilor din primul război mondial) şi un
defileu.
În bazinul hidrografic Slănic funcționează 12 pensiuni agroturistice iar in bazinul hidrografic
Cașin nu este înființată nici o pensiune de acest tip. În bazinul hidrografic Oituz, situația
este intermediară, funcționând trei pensiuni agroturistice, un popas și un han agroturistic.

În bazinul hidrografic Slănic, pensiunile agroturistice identificate au fost: Liana-Simona;

Margareta 1; Rodica Avădanei; Casa albă; Excelsior, Carmen Dumitruc; La bârlogul ursului;
Montana; Cristal, Alex, Cerbul.

În bazinul hidrografic Oituz, pensiunile identificate sunt Leurdis; Oky și Erica; Margareta 2,
alături de Popasul Poiana-Sărată și hanul turistic Codreanu.

4.3. Tipuri de turism rural practicate în zona Cașin – Onești

A. Turismul rural

Este dat de acele servicii de cazare şi servire a mesei, caracterizată printr-o ofertă
localizată în mici centre rurale. Clădirile au capacitate redusă şi prezintă interes arhitectonic
(tradiţional sau artistic), fiind decorate în stil rustic care aminteşte de locuinţele tradiţionale.
Ca şi caracteristici: se acordă o atenţie specială gastronomiei, sunt conduse în general în
sistem familial.

B. Turism ecologic

Turism în natură. Aceşti termeni sunt utilizaţi pentru a denumi acel tip de turism care se
desfăşoară în zone naturale cu valoare ecologică ridicată. În mod normal este nevoie ca
turistul să aibă un interes deosebit pentru natură, estetic şi peisaj.

C. Turism de aventură

Turism alternative. Aceste denumiri sunt folosite pentru a ne referi la un gen de turism care
utilizează zone naturale cu caracteristici concrete pentru practicarea unor sporturi riscante
sau de aventură.
D. Agroturismul
Necesită zone rurale modificate de om în care sectorul primar (agricultura, creşterea
animalelor, activităţi forestiere) este foarte evident. Acest tip de turism include cazare,
administrare de alimente şi băuturi şi ale servicii suplimentare oferite de un agricultor sau
un ţăran.

1.5Agroturismul în microzona Cașin-Onești

 Dezvoltarea turismului rural și a agroturismului din microzona cuprinsă în bazinele
râurilor Slănic, Oituz și Cașin cu un potențial agroturistic foarte puțin pus în valoare, se poate
realiza printr-o creștere economică și socială care să producă un impact pozitiv.
Creșterea economică și îmbunătățirea stării sociale poate fi realizată doar dacă pașii de
dezvoltare vor fi urmați îndeaproape, se vor urma procedurile elementare care să pună în valoare
potențialul zonei și nu în ultimul rând dacă calitatea serviciului agroturistic va fi perfecționat.
Indicatorul “Număr Turişti” arată potențialul microzonei și se obţine din cumularea
informaţiilor cuprinse în diferite documente statistice calculându-se efectiv la sfârşitul anului
calendaristic dar şi pe perioade mai mici în funcţie de nevoile utilizatorului. Acest indicator
poate determina pe total circulaţie turistică sau pe zonă turistică.

Tabel 1.1

Evoluţia indicatorului “Număr turişti” în zona Cașin – Onești

Indicator/Anul 2009 2010 2011
Total număr turişti 3106 3694 4011
Străini 916 1258 1405
Români 2190 2436 2606
Sursa: Antrec Bacau

Observăm o evoluţie crescătoare a numărului de turişti care au vizitat această zonă din
anul 2009 până în anul 2011. De la nivelul anului 2009 până la nivelul anului 2010 numărul de
turişti a crescut cu 588 totalizând un număr de 3694 turişti urmând apoi o creştere în anul 2011
cu 905 turişti mai mult decât în 2009 totalizând un număr de 4011 turişti.
 2009 2010 2011

Total turişti; 4011

Total turişti; 3694

Total turişti; 3106

Români; 2606
Români; 2436
Români; 2190

Străini; 1405
Străini; 1258
Străini; 916

Total turişti Străini Români

Această zonă poate și trebuie să devină zonă turistică de sejur, cu destinație pentru
petrecerea concediului tot timpul anului, căci ea răspunde nu numai motivației agroturismului
cultural și de cunoaștere, ci și dorința de a petrece timpului liber în natură, într-un peisaj deosebit
unde factorul antropic nu l-a influențat mai deloc.

2. Proeictam o pensiune sau descriem una

2.1. Prezentarea pensiunii agrotustice "La Cherry"

Pensiunea "La Cherry" a fost înființată în anul 2002 și este situată în Onești, județul
Bacău. Având 4 de angajați (soțul, soția și cei doi copii,majori ai acestora), firma efectuează
servicii de cazare, servicii agroturistice – aici existând un salon de prezentare cu exponate
privind arta meștesugăritului cu tradiții din zonă iar ca scară ierarhică unitatea este clasificată cu
2 margarete.
Pensiunea cuprinde în structura sa:
 unitate de cazare – 8 camere;
 micro-fermă zootehnică;
 micro-fermă legumicolă
 Capacitatea de cazare este de 8 camere structurate astfel: 5 camere duble cu paturi
separate, 2 camere single şi 1 apartament cu pat matrimonial.

Micro-ferma zootehnică, are rolul alături de alimenta pensiunea cu produse de origine

animală, destinate consumului clienților și are în componența sa:
 3 vaci de lapte;
 35 păsări (20 găini și 15 pui);
 2 viței;
 1 porc
 4 oi

Micro-ferma legumicolă, are rolul de a oferi pensiunii produsele legumicole de care are
nevoie și cuprinde un complex de 3 solarii și o suprafață de teren deschisă de 1,5 ha pe
care se cultivă:
 cartof – 0,5 ha
 plante furajere – 1 ha
 cele trei solarii au în componența lor legume diverse ca: ceapă, morcov, varză,
roșii și castraveți – 0,4 ha.

5.2. Activitatea desfășurată la pensiunea "La Cherry"

În cadrul pensiunii se desfășoara două tipuri de activități: cea de bază - agricultura

vegetală (legumicolă și furajeră) și zootehnia (păsări, ovine, porcine și bovine) și o activitate
anexă - activitatea turistică:

3. Clasificam pensiunea

Pensiunea La Cherry find o afacere de familie este un PFA. Actele constatatoare ale
pensiunii fiin prezentate mai jos:
3.1. Pensiunea La Cherry a fost clasificata ca si o pensiune agrotursitica, deoarece
intruneste mai multe conditii: se desfasoara activititatii legatate de agricultura si
de cresterea animalelor, pesniunea nu este amplasat pe mai mult de 1000 de
mp,bla blha,
Actele:

4. Oferta produselor specific pensiuni

5. G
6. Concluzii
CONCLUZII

1. Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi servirea
mesei numai pensiunile turistice şi fermele agroturistice, beneficiind de un mediu
nepoluat şi pitoresc, de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice, de
tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural.
2. Potenţialul turistic și agroturistic în microzona Cașin – Onești este aproape în egală
măsură asigurat de elementele date de componentele cadrului natural cât şi de cele legate
de multiplele activităţi antropice desfăşurate milenar.
3. În bazinul hidrografic Slănic funcționează 12 pensiuni agroturistice iar in bazinul
hidrografic Cașin nu este înființată nici o pensiune de acest tip. În bazinul hidrografic
Oituz, situația este intermediară, funcționând trei pensiuni agroturistice, un popas și un
han agroturistic.
4. Pensiunea "La Cherry" a fost înființată în anul 2002 și este situată în Onești, județul
Bacău. În cadrul pensiunii există o activitatea turistică și o activitatea productivă:
vegetală (legumicolă și furajeră) și zootehnică (păsări, oi, porci și bovine).
5. Sectorul zootehnic s-a dezvoltat în mod progresiv din 2002, ajungând la nivelul anului
2012 să cuprindă un efectiv de 40 animale.
6. Sectorul vegetal este unul mult mai stabil, având în vedere că majoritatea culturilor se
realizează în spații închise (solare), singurele culturi de câmp fiind cele furajere, destinate
hranei animalelor, și cea a cartofului.
7. În anul 2011 s-a diminuat suprafețele destinate culturilor furajere, iar în compensație s-au
mărit suprafețele destinate culturii cartofului (cu 25% față de 2009 și cu 21,9 % față de
2010), a varzei sau castraveților.
8. Evoluția negativă a numărului de turiști străini la nivelul total al pensiunilor în ultimul an
după o creștere spectaculoasă în 2010 poate fi pusă pe seama recesiunii economice tot
mai accentuată în 2011.
9. La pensiunea La Cherry utilizarea spațiului de cazare se încadrează la limitele inferioare,
iar situația este una în declin continuu din 2009 până astăzi, coborând de la un procentaj
de 42 % la unul de 19,6 % în anul 2011.
10. Deși din punct de vedere al numărului turiștilor, situația este în descreștere după cum
arată și numărul zile/turist totale sau gradul de ocupare, cei din conducerea pensiunii și-
au îmbunătățit serviciile, au făcut schibări în organizarea structurală a acestora, fapt ce a
putut susține și creșterea prețurilor cu 3 respectiv 4 lei de la an la an, ajungând astăzi la o
valoare de 52 lei/ pe zi un loc.
11. Cheltuielile cresc de la an la an mai accentuat din 2009 spre 2010, adică cu 2908 lei,
aceasta deoarece s-a achiziționat o vacă de lapte și s-au menținut efectivul celorlalte
animale din sectorul zootehnic.
12. Mai mult de 80 % din valoarea cheltuielilor este generată la nivelul anului 2012 de
creșterea vacilor de lapte, acest lucru fiind arătat și în figura 6.5 , unde valoarea totală la
această specie se ridică la 12250 lei, în timp ce valoarea totală este de 13525 lei.
13. Menținerea rezultatelor prezentate va reprezenta un factor cheie în evoluția viitoare a
pensiunii, de aceea administratorul pensiunii dorește implementarea unor obiective
strategice viitoare care să urmărească aplicarea și punerea în practică a următoarelor
direcții:
 îmbunătăţirea poziţei competitive a firmei
 promovarea sa mai intensă pe piaţa
 creşterea competitivităţii produselor realizate în cadrul sectoarelor zootehnic și
vegetal
  îmbunătăţirea productivităţii muncii prin asimilarea continuă de noi tehnologii și
tehnici de producție.

BIBLIOGRAFIE

1. Bran F., Istrate I., 1995 - Turismul rural, Editura Economică, București.
2. Brezuleanu, S, 2005 - Management agricol – teorie şi practică, Editura Performantica, Iaşi.
3. Burloiu P., 1990 - Economia şi organizarea economică a muncii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
4. Cârste, Gh., Pârvu F., 2009, - Economia și gestiunea întreprinderii, Editura Tribuna
Economică, București.
5. Chiran, A. şi colab., 2004 - Piaţa produselor agricole şi agroalimentare, abordare teoretică şi
practică. Editura Ceres, Bucureşti.
6. Chiriţă V., 2003 - Depresiunea Oituz – studiu fizico-geografic, Editura Universitară din
Suceava, Suceava
7. Chișu V. A., 1997 - Manualul specialistului în Resurse Umane, Editura Economică,
Bucureşti.
8. Ciangă N., 1997 - Turismul din Carpaţii Orientali, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca
9. Constantin M şi colab., 1989 - Conducerea, organizarea şi planificarea activităţii unităţilor
agricole, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
10. Corneliu Russu, Ileana Gheorghe, - Managementul resurselor umane, Editura Tribuna
Economică București 2004.
11. Cosmescu I., 1998 - Turismul, Editura Economică, Bucureşti
12. Crăciun St.,1997- Agroturism – organizare – eficienţă, Editura Mirton, Timişoara.
13. Deaconu Alexandrina, 1998 - Economia întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
14. Jivan Al., 1995 - Economia turismului, Editura Universitatea de Vest, Timişoara.
15. Negruţ C., 1997 - Iniţiere în marketing, Editura Augusta, Timişoara.
16. Nistoreanu P., 1999 - Turismul rural – O Afacere mică cu perspective mari, Editura
Didactică și Pedagogică, Bucureşti.
17. Pârjol F., 1997 - Marketing turistic, Editura Mirton, Timişoara.
18. Verboncu I., Zalman M., 2005 - Management și performanțe, Editura Universitară,
București.
19. Voicu M., - Conlucrarea interumană în economia de piaţă, Editura Danubis, Brăila, 1995.
20. Zorlenţan T., Burdus E., Căprescu G., 1998 - Managementul organizaţiei, Editura
Economică, Bucureşti.
21. ***DADR Bacău
22. ***ANTEC Bacău
23. www.insse.ro
24. www.cjbc.ro