ry$",?

l{lo
o$

d I
a

fexte 6 .e
*#
 ln zonele
polare
Medii
de viafi 14-17
2-3
Viata
,
in mdri
gi oceane
1g-1 g
ln pidure
4-5
La balti
20-23
ln savani.
in pustiu
La fermi
6-9 24-27
ln jungli La menajerie
10-11 28-31
Animale
de companie
La munte
32-33
12-13
 -r-*
EJ
,,j
Fructe Tara
,
mea
34-35 44-45

ffi*
*7 pJ *E Legume Gartea
."*sslj 36-37 Rogie

#---c-,n 46-47
'w*
Anotimpurile
Prieteni
38-41 cu natura
48-49
SnS Fenomene
€qnr S ale naturii
f F?s 42-43
TESTE 50-55

Din creatia
,
copiilor.
Ghicitori
56-59
*ds
A-
,\g PROVERBE
grzrcALE 60-61
(D Uneqte cu ajutorul unei linii fiecare animal cu mediul lui de viat[.

#r4,g

@ Gdseqte animalele care pot trdi in mai multe medii. Bifeazd, in

dreptul lor.
+
t-l sslqr' L l

Eil
(O D.r.n. azd citeun animal pentru fiecare mediu de via!6.
(D Unegte cu ajutorul unei linii fiecare animal cu tipul de deplasare

@ gifeazain dreptul animalelor care avcoad6.

T
(O GAsegte animalele care au coarne. Bifeazd,in dreptul lor.

@ Scrie cite picioare are fiecare.

$ 4Fr#
tr

(D C" animale de p[dure pot fi vdzute pe lingd casa omului?

 -/\ .J

lr\i ;AVAIJ A
PAPAGALI

\
HIENA
PASARE-SECRETAR

(
r-.,I
:\
'. !..ii
l:-lL{
LEU

(
(
"-"i,
f--$,,

i I ri
i\fl
I r*l
"lb'
SURICATE
,\

IN PUSTIU
.:.:-'1,. vULTUR-HOITAR
\l :'/

goPiRLA CACTUS

ffi

CAMILA
DROMADER

scoRPtoN

ft
PAANJEN
O Numeqte doud animale de savand qi doud de pustiu.
€) citr. unde trdiegte? Uneqte cu ajutorul unei linii fiecare desen cu
mediul de via![ al animalului.

Gdsegte intrusul.

€) Citt" va minca bucata de carne?

t,
-'
 @ Obr.*d pe hartd zonele de savand (colorate in cafeniu) qi zonele
J de pustiu (in galben).
-* ,-fr-_^

EUROPA

AS IA

( AFRICA
( ll
t
\
oq9,o
(u{$l)res
+=FF

AUSTRALIA

SAVANA tip de stepd africand. in savand exista

- OAZA-zondadeger-
doud anotimpuri principale - sezonul secetos gi sezo- tului in care existd apd.
nul ploios. Vegetalia dominantd este cea ierboasS. Aici cresc palmieri, cur-
mali.
1'.1l::,.'- animal inrudit
1:l,,
cu vulpea, de dimensiuni -
SAHARA cel mai
mici (1-'1,5 kg), cu urechi mare degert de pe
foarte mari. I se mai spu- Pdmint; se afld in
ne,,vulpea-degertului". Africa.
r'i"G)

- cdmild cu o sin- i\P SURICATA-ospeciede

gurd cocoagd.
# mangustS, cu 4 degete.

BAOBAB - copac de savand, ale cdrui ramuri seamdnd cu rdddcinile (baobab in-
seamnd ,,copac cu capul in jos"). I se mai spune ,,copacul-butoi", deoarece are un
trunchi foarte gros - moale, fibros gi umed. Baobabul este o sursd de apd pentru
om gi animale. Pulpa fructelor sale este comestibild, fiind cunoscutd sub numele
de,,piinea maimulei". Poate trdi pind la citeva mii de ani.