Adeluţa Roşu

Calatorie
prin
limba romÂna
– exerciţii şi teste –
Evaluarea Naţională
clasa a IV-a
Copertă şi ilustraţii: Giorgian Gînguţ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ROŞU, ADELUŢA
Călătorie prin limba română : clasa a IV-a : exerciţii și teste
Evaluarea Națională / Adeluţa Roşu. - Piteşti : Carminis Educaţional, 2016
144 p.; il.; 26 cm

ISBN 978-973-123-310-9

371.671:811.135.1

Copyright © Editura CARMINIS

Redactor: Cristina-Diana Neculai

Tehnoredactori: Marina Zamfir, Mina Suditu
Corectură: Adeluţa Roşu
Revizie: Diana Piţigoi, Anastasia Budişteanu
Tehnoredactare computerizată: Editura CARMINIS

Tiparul executat la SC BOOKART PRINTING SRL – București

Comenzile se primesc la tel./fax: 0248 253 022, 0248 252 467
e-mail: editura_carminis@yahoo.com
sau pe adresa:
Editura CARMINIS
str. Exerciţiu, bl. D 22, sc. B, ap. 1
cod 110242, Piteşti, jud. Argeş

www.carminis.ro

ISBN 978-973-123-310-9
 Cuvânt-înainte

Alcătuită după „Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA

ROMÂNĂ (2014)“, lucrarea de față se adresează atât elevilor din clasa a IV-a pentru
învățarea, exersarea și apro­fundarea noțiunilor de limba română învățate în clasă, cât și
învățătorilor care o pot folosi în procesul de predare-învățare sau părinților care vor să le
fie alături copiilor în călătoria prin limba română.
Temele, grupate pe capitole, se pot studia în una, două sau mai multe ore fiecare,
indiferent de ordinea pe care o propun manualele.
Materialul are drept scop învățarea corectă a limbii române; cuprinde noțiuni teo-
retice, exerciții foarte variate de cunoaștere, completare, creativitate; de asemenea conține
rebusuri și jocuri logice care-i solicită și-i antrenează pe elevi, amuzându-i în același timp.
Se urmăreşte receptarea și înțelegerea mesajului scris, dezvoltarea personală a ele-
vilor în situații familiare în care aceștia se pot afla, pentru ca ei să fie pregătiți din timp
pentru evaluarea finală.
În rezolvarea exercițiilor, școlarii vor avea ocazia să-și exprime propria opinie,
să justifice o alegere, să creeze (rime, versuri, replici, texte), să se orienteze, să se joace
învățând în același timp limba română.
Original și util, prezentul material va dezvolta la copii plăcerea lucrului individual.
Originalitatea este dată de modul de abordare a conținuturilor din programa școlară, iar
utilitatea se regăsește în contextul pregătirii elevilor pentru exprimarea şi scrierea corectă
în limba română.

Autoarea
 1. Recapitulare
 Prima zi de şcoală

Citeşte textul următor cu atenţie şi apoi rezolvă cerinţele date.

Prima zi de şcoală

E prima zi de școală. Bucuria și emoția pe care le simt la începutul fiecărui an școlar

sunt mari. Mi-e dor de chipurile naive și vesele, de inocența și nerăbdarea care mă așteaptă
de fiecare dată în curtea școlii.
Acum însă, fericirea primei zile e umbrită și de nostalgie... Ce repede au trecut cinci
ani! E ultima noastră „primă zi de școală“ împreună. Mă bucur că au crescut, că au învățat
atâtea lucruri, că mi-au fost alături prin lunga noastră călătorie nu doar prin limba română.
Am învățat să numărăm, să socotim, să rezolvăm probleme, să cântăm, să dansăm, să ne
jucăm. Am fost în tabere, în excursii și drumeții...
Se apropie momentul să-și ia zborul și le doresc din suflet să zboare cât mai sus, cât
mai departe, purtați de visuri mărețe. Știu că i-am învățat să zboare și mai știu că undeva,
în inima lor, au luat o părticică din inima mea, pe care le-am dăruit-o, în timp, fiecăruia.
Las gândurile deoparte. Curtea școlii iar e plină. Elevii mei mă așteaptă. Anul acesta
construim împreună „tunelul florilor“ pentru clasa pregătitoare. Parcă ieri am trecut cu ei
pe sub același pod...
– Bine v-am găsit, dragii
mei! Ce mari v-ați făcut!
– Sărut-mâna, doamna
învățătoare!
Ne îmbrățișăm cu drag.
Toți suntem bucuroși. E nor-
mal să fie așa. Bucuria lor vine
și la mine. Ei nu realizează că
suntem pentru ultima oară în prima zi de școală „a noastră“. Nu se gândesc la asta. E firesc.
Pentru mine va fi în fiecare an o primă zi de școală. Și pentru ei. Dar niciodată la fel.
Nici pentru mine. Nici pentru ei.

4
 – Avem un an greu, cu mai multe discipline. Anul acesta ne vom cunoaște istoria și
patria. Vom învăța mai multe metode de rezolvare a problemelor...
– Putem învăța la anul tot cu dumneavoastră? mă întrerupe o fetiță bronzată de pe
rândul de la perete.
... Uite că și ei s-au gândit că e ultimul an împreună. Credeam că...
– Eu vă învăț tot ce trebuie să știți pentru mai departe. Mă așteaptă o altă generație.
Pentru voi urmează o perioadă frumoasă, poate cei mai frumoși ani din viața voastră. Sunt
sigură că vă va fi la fel de bine pentru că sunteți niște copii minunați, ambițioși și dornici de
învățătură. Călătoria noastră prin clasa a IV-a va încheia plăcutul drum pe care am pornit
împreună, dar voi veți fi mereu elevii mei, iar eu doamna voastră învățătoare. Și, ori de câte
ori veți simți nevoia unui sfat sau a unei îmbrățișări... știți unde mă găsiți!
(Din jurnalul meu)
◘ Tu ai un jurnal în care să-ţi notezi evenimentele importante din viaţa ta?

Găsește un alt titlu potrivit pentru textul de mai sus și argumentează alegerea ta.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Precizează timpul şi locul când se petrece acţiunea.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

` În text este prezentată:
A. ultima zi de școală; C. călătoria prin limba română;
B. prima zi de școală de la clasa pregătitoare;
D. prima zi de școală din clasa a IV-a.

` Când învățătoarea se întâlnește cu elevii:

A. se salută; C. se îmbrățișează;
B. își dau mâna; D. se salută și se îmbrățișează.

` Învățătoarea se gândește cu nostalgie la prima zi de școală pentru că:

A. îi pare bine că elevii au crescut; C. e un an greu;
B. îi pare rău că elevii au crescut; D. e ultima „primă zi de școală“ cu acești copii.

4 Care sunt activitățile pe care învățătoarea și elevii le-au desfășurat împreună? Scrie răspunsul
sub forma unei propoziții care să conțină o enumerare.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
5
 5 Scrie un motiv pentru care învățătoarea le spune elevilor că anul acesta va fi un an greu.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

6 Crezi că și elevii regretau că e ultima „primă zi de școală“ cu doamna învățătoare? Alege una
dintre cele două variante de mai jos și scrie un motiv pentru a-ți susține alegerea.

Și elevii regretau că e ultima „primă zi Elevii nu regretau că e ultima „primă zi

sau
de școală“ cu doamna învățătoare deoarece
................................................................
................................................................
................................................................
................................................................
................................................................
de școală“ cu doamna învățătoare deoarece
................................................................
................................................................
................................................................
................................................................
................................................................

7 Transcrie, din text, enunțul în care învățătoarea le dorește elevilor să-și împlinească visurile.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

8 Explică, după părerea ta, înțelesul propoziției:

„Parcă ieri am trecut cu ei pe sub același pod.“
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

9 Analizează, din text, un pronume personal de politețe.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

10 Din ultimele două enunțuri ale textului, extrage:

– două pronume personale: _______________________________________________________
– două substantive de genul neutru: ________________________________________________
– un substantiv la numărul plural: _________________________________________________
– un adjectiv: _________________________________________________________________

6
 – două verbe la timpul viitor: _____________________________________________________
– un verb la timpul trecut: ________________________________________________________
– două verbe la timpul prezent: ____________________________________________________

11 Completează petalele florii cu cât mai mul­te

însușiri ale elevilor extrase din textul citit.

12 Explică rolul semnelor de punctuație și al

cratimei din propoziția:
– Bine v-am găsit, dragii mei! elevi
________________________________________
`
________________________________________
________________________________________
________________________________________
`
________________________________________
________________________________________
________________________________________
`
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
`
__________________________________________________________________________________

13 Transformă în vorbire indirectă fragmentul marcat în text.

__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

14 Te-ai gândit ce vrei să faci când

vei fi mare? Scrie visul tău pe carte!

15 Completează cvintetul „Visul meu“.

Visul ¤

Două însuşiri ¤

Trei verbe ¤
O propoziţie
formată din ¤
patru cuvinte
Visul meu
7
 16 Învăţăm expresii noi!
Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a pune punctul pe «i»“ = a trage concluzia

__________________________________________________________________________________

` „a pune pe cineva la punct“ = a-i da o lecție de bună-cuviință

__________________________________________________________________________________

Joc de orientare*
Recompense

GRAMA GRAMU GREMI

GRAME GRAMĂ GREMO

GRAMI GREMA GREMU

GRAMO GREME GREMĂ

Regulile jocului:
 Localitatea trebuie să aibă un nume. Scrie-l deasupra planului!
 Tu eşti unul dintre personajele de mai jos. Dă-i un nume şi colorează-l.
 Dacă rezolvi corect exerciţiul, colorezi bila indicată pe panou.
 Pe măsură ce rezolvi exerciţiile de orientare, colorezi şi bilele din urmă; vei avea tot panoul
de bile colorat când toate exerciţiile vor fi rezolvate corect.
Provocarea 1:
Locuieşti pe strada Marin Preda, la casa cu numărul 9. Colorează, în culori
diferite, traseele pe care poţi ajunge de acasă la Şcoala Generală.

Ai descoperit traseele corecte?

Colorează-l pe GRAMA!

* Vezi lecţia „Harta. Planul oraşului“ (pag. 136-137)

8
 2. FONETICA
Sunetul / Litera. Silaba
Îţi vei aminti:
• ce sunt sunetul, litera, silaba;
• să scrii şi să rosteşti corect cuvinte care conţin grupurile de litere sau de sunete învăţate;
• să desparţi cuvinte în silabe.


 Sunetul este partea cea mai mică a unei limbi; se rosteşte şi se aude.
 Sunetele redate în scris prin literele a, e , i/y, o, u, ă, î/â se numesc vocale. Ele se pronunţă uşor, fără
ajutorul altor sunete.
 Sunetele redate în scris prin literele b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, q, r, s, ş, t, ţ, v, w, x, z se numesc con-
soane. Acestea se rostesc cu ajutorul unei vocale.
 Litera este semnul scris al sunetului; se vede şi se scrie. Totalitatea literelor dintr-o limbă, aşezate
într-o anumită ordine, formează alfabetul acelei limbi.
 Silaba este un sunet (neapărat o vocală) sau un grup de sunete (cu cel puţin o vocală) care se
rosteşte printr-o singură deschidere de gură. Una sau mai multe silabe formează un cuvânt. (noi ¤o silabă;
car-te ¤două silabe)

I
1 Scrie câte două cuvinte pentru fiecare schemă.
Model: cvvcv ¤ roată, poate
vc ¤ ______________ vcvc ¤ ___________________ vvc ¤ ________________________
vcv ¤ _____________ cvcvc ¤ __________________ cvvccv ¤ _____________________

2 Adaugă vocale diferite şi citeşte cuvintele obţinute.

___ m c ___ ş v ___ s r ___ s l ___ n
___ m c ___ ş v ___ s r ___ s l ___ n

3

Formează cuvinte adăugând consoane diferite.
___ ei ___ ei ___ o ___ ___ e ___ ___ i ___ ___ i___
___ ei ___ ei ___ o ___ ___ e ___ ___ i ___ ___ i___

4 Combină silabele pentru a forma cât mai multe cuvinte:

a) ri la lă _________________________________________________________
na tă _________________________________________________________
_________________________________________________________
nă

a
mi mre _________________________________________________________
9
 b)
ma la re sa ră na pi pa tă
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

5 Completează spațiile cu silabe potrivite, pentru a forma cuvinte.

___ -pi- ___ -ri-e de- ___ - ___ -rant gră- ___ - ___ -ță
pri- ___ - ___ -ni-e in- ___ - ___ -sant gră- ___ - ___ -rit

6 Înlocuieşte, pe rând, literele colorate şi formează cuvinte noi.

lac,
______________________
______________________
______________________
coate,
_____________________
_____________________
_____________________
care,
______________________
______________________
______________________

7
Ordonează alfabetic următoarele cuvinte:
grădină, fructe, livadă, mere, prune, gutui, pere, grădinar, coș.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

8 Scrie propoziţii formate din cât mai multe cuvinte care încep cu aceeaşi literă.
Exemplu: C ¤ Corina culege caisele coapte căzute cu codițe.
A ¤ ______________________________________________________________________________
N ¤ ______________________________________________________________________________
S ¤ ______________________________________________________________________________

II. Citeşte textul următor cu atenţie şi apoi rezolvă cerinţele date:

– Ora următoare avem istoria, Alex! Abia aștept să văd cum e. Am auzit de la fratele meu atâtea
lucruri interesante despre războaie, regi și imperii, încât sunt foarte curios ce o să învățăm astăzi.
– Ana mi-a spus că e greu să înveți la istorie. Trebuie să ții minte anii de domnie, bătăliile...
– Dă-mi voie să nu fiu de aceeași părere. Dacă înveți cu plăcere și faci legături între evenimente,
nu are cum să fie greu. La istorie, toate informațiile trebuie așezate pe o scară, scara timpului. De
fapt, cronologia este cea care se ocupă cu acest lucru.
– Cristiane, dar tu știi deja multe lucruri legate de această nouă materie!
– Recunosc... sunt pasionat de pe acum de istorie!
10
 1 Găsește un titlu potrivit pentru textul de mai sus şi argumentează alegerea făcută.
__________________________________________________________________________________

2 Completează propozițiile:
a) Băiatul pasionat de istorie se numește ___________________________________________
b) Colegul susține că e greu să înveți la istorie deoarece __________________________________
__________________________________________________________________________________
c) Motivul pentru care primul băiat știe multe lucruri legate de istorie este __________________
__________________________________________________________________________________
d) Pentru a învăța ușor la disciplina istorie trebuie ______________________________________
__________________________________________________________________________________

3 Transcrie, din text:

a) trei cuvinte formate din două silabe: ____________________________________________
b) trei cuvinte formate din patru silabe: ___________________________________________
c) trei cuvinte formate dintr-o singură silabă: _______________________________________
d) două cuvinte care conțin vocale duble: ____________________________________________
e) trei cuvinte formate din cinci silabe: ______________________________________________
f) două propoziții în care virgula desparte o adresare de restul propoziției:
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
g) un cuvânt care să înlocuiască grupul de cuvinte „ții minte“:____________________________
h) enunțul prin care Cristian îl contrazice pe Alex:
__________________________________________________________________________________

4 Completează tabelul, după model:

5 Dacă Alex ar fi copilul tău, ce i-ai spune despre istorie? Scrie-ţi răspunsul pe spațiul următor.
_____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
11
 6
Documentează-te din manualul de istorie și scrie mai jos ce este istoria.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

7 Stai de vorbă cu prietenii de la bloc. Ei vor să știe ce este cronologia. Explică-le tu, după ce te
informezi, și scrie explicația pe spațiul marcat.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

8
Învăţăm expresii noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:
` „a fi căzut din lună“ = a nu ști ce se petrece în jurul lui
__________________________________________________________________________________
` „a cere și luna de pe cer“ = a cere imposibilul
__________________________________________________________________________________

 Grupurile de litere / grupurile de sunete

Îţi vei aminti:

• să scrii şi să rosteşti corect cuvinte care conţin grupuri de litere sau de sunete.

 Grupurile de litere „ce“, „ci“, „ge“, „gi“, „che“, „chi“, „ghe“, „ghi“ se rostesc printr-un singur sunet dacă
mai există o vocală în silaba din care fac parte. Exemple: ghea-tă, cio-ban.
1 sunet 1 vocală 1 sunet 1 vocală
 Atunci când două vocale se rostesc în aceeaşi silabă, formează un grup de sunete (diftong): „ea“, „ia“,
„ie“, „oa“, „ua“, „uă“.
I
1 Completează tabelul după model:

ghiozdan ghioz-dan 6 8

12
 2 Subliniază cuvintele în care grupurile de litere se rostesc printr-un singur sunet:
frânghie, geam, Neghiniță, ghimpe, ceas, chibrit, ciorbă, cercei.

3 Încercuieşte varianta corectă de scriere a cuvintelor:

^ amiază – amează ^ iel – el ^ Ghiorghiță – Gheorghiță
^ nuea – nuia ^ iei – ei ^ Maria – Mariea
^ ceocârlie – ciocârlie ^ gheozdan – ghiozdan ^ cuală – coală
^ ziamă – zeamă ^ ghiare – gheare ^ culoare – culuare
^ ziar – zear ^ Ghiorghe – Gheorghe ^ trebue – trebuie
^ băeți – băieți ^ cuase – coase ^ foarte – fuarte

4 Colorează numai mingile pe care sunt cuvinte scrise corect.

luați iești greșeală

ied
ceocolată
loați nouă

5 Colorează cu galben grupurile de 6 Desparte în silabe cuvintele de mai jos,

sunete și cu portocaliu grupurile de litere: apoi scrie-le în tabel grupate pe două coloane:
adiere, ied, prieten, iarbă, piață, târzie, luăm,
ghe chi lua, miere, mergea, miez, steaua, bucuria, vie.

ea Cuvinte care au vocalele alăturate

oa în aceeași silabă în silabe diferite
uă
ghi ce/ che
ci
ua ia
ie
gi ge

7 Transcrie textul următor, alegând doar formele corecte:

„De dimineață/diminiață până siara/seara și nuaptea/noaptea, frunzele cădeau într‑una/întruna.
Unele mai repezi/repezii, altele mai domuale/domoale, legănându-se în aer/aier ca o aripă de fluture. Întro/
Într-o dimineață se speriie/sperie. În tot copacul rămăsese nu mai /numai ea/ia. Ramurile guale/goale se
loveau/loviau unele de altele tremurând de frig.“
(Emil Gârleanu, „Frunza“)
13
 __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

II. Citeşte cu atenţie textul următor pentru a rezolva cerinţele date:

„Gheata porni pe uliță în căutarea surorii ei. Ca să vadă cât
e ceasul, se urcă pe un gard și se uită în geamul unei ceasornicării.
Într-un scrânciob cât degetarul o păpușă se dădea huța. O mulțime
de ceasuri cu diferite chipuri și străluciri băteau măsura:
– Sus! Jos! Sus! Jos!“
(Călin Gruia, „Ghetele“)

1 Caută în dicționar sensurile cuvintelor subliniate. Transcrie-le.

__________________________________________________________________________________
`
__________________________________________________________________________________
`

2 Alege, din text:

a) un cuvânt care conține grupul de litere „ghe“ sau „chi“: _______________________________
b) câte două cuvinte care conțin grupurile de litere „ge“ sau „ci“: __________________________
__________________________________________________________________________________
c) trei cuvinte care conțin grupul de litere „ce“: ________________________________________
d) sinonime pentru cuvintele/grupurile de cuvinte:
înfățișări = ______________ ora = ___________________ să zărească = _______________
sclipiri = ________________ aflarea = ________________ plecă = ____________________
se sui = _________________ diverse = ________________ băteau tactul = _____________
__________________________
3 Dă exemplu de câte două cuvinte care să conţină:

` grupurile de litere „gi“, „che“, „ghi“: ______________________________________________

__________________________________________________________________________________
` grupurile de sunete „ia“, „ie“, „oa“, „ua“, „uă“:_______________________________________
__________________________________________________________________________________

14
 4 Scrie câte un enunț în care cuvintele date să aibă alt înțeles decât acela din text.

 uită: _____________________________________________________________________
 ei: _______________________________________________________________________
 dădea: ____________________________________________________________________
 băteau: ____________________________________________________________________
 măsură: ___________________________________________________________________

5 Scrie alte cuvinte care pot înlocui măsura: „– Sus! Jos! Sus! Jos!“
___________________________________________________________________________________

6 Pentru a-și găsi sora, gheata a dat un anunț în ziar care începe aşa:
„Mi-am pierdut sora, o gheată ...“
Scrie tu enunțul complet pe spațiul următor, dând cât mai multe indicii pentru ca gheata să
poată fi recunoscută (culoare, mărime, material, talpă, șireturi etc.).
______________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

7 Cu ajutorul cuvintelor date, compune strofe după model.

a) ploaia, oaia, baia, gaia

Când a venit ploaia ____________________________________
Rău s-a udat oaia. ____________________________________
Vrând să vadă baia, ____________________________________
A venit și gaia. ____________________________________

b) roată, scoată, poată, toată c) marea, boarea, zarea, floarea

_____________________________________ _____________________________________
___________________________­­­­­­­­­__________ ___________________________­­­­­­­­­__________
_____________________________________ _____________________________________
_____________________________________ _____________________________________

15
 8 Învăţăm expresii noi!

Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a trage cu ochiul“ = a se uita pe furiș

__________________________________________________________________________________

` „a-i merge gura ca o moară (stricată)“ = a nu-i tăcea gura

__________________________________________________________________________________

Joc de orientare
Recompense

GRAMA GRAMU GREMI

GRAME GRAMĂ GREMO

GRAMI GREMA GREMU

GRAMO GREME GREMĂ

Provocarea 2:
Eşti la Şcoala Generală. Faţă de şcoală, ţinând cont de punctele cardinale, casa
ta se află la: a) est b) vest c) nord d) sud
Încercuieşte varianta corectă.

Ai rezolvat corect?
Colorează-l pe GRAME! (Şi pe GRAMA, deoarece ai rezolvat deja prima provocare.)

16
 3. PROPOZITIA. PUNCTUATIa. TEXTUL

Îţi vei aminti: Vei învăţa:

• ce este propoziţia; • ce sunt ghilimelele şi punctele de suspen-
• să foloseşti corect semnele de punctuaţie învăţate. sie şi care este rolul acestora.

 Propoziţia

 Propoziţia este o comunicare orală sau scrisă. Poate fi alcătuită din unul sau mai multe cuvinte. Primul
cuvânt din propoziţie se scrie întotdeauna cu literă iniţială mare. La sfârşitul propoziţiei se pune unul dintre
semnele de punctuaţie: punct (.), semnul întrebării (?) sau semnul exclamării (!).
 După intonație, propozițiile pot fi enunțiative (Casa este mare.), interogative ( Cum este casa?) sau
exclamative (Ce mare este casa!).
 Într-o propoziție enunțiativă se poate afirma (Copiii citesc) sau se poate nega ceva (Copiii nu citesc.).

1
Transformă:
a) propozițiile afirmative în propoziții negative:
 Tu ți-ai scris tema. → _________________________________________________________
 Noi am aflat adevărul. → _______________________________________________________
 Ea i-a lăudat degeaba. → _______________________________________________________
 Lui i s-a tăiat respirația. → ______________________________________________________
 Copiii au întârziat astăzi. → _____________________________________________________
b) propozițiile negative în propoziții afirmative:
 Nu mai plouă. → ____________________________________________________________
 Nu ți-am mulțumit pentru cadou. → ____________________________________________
 Sub streașină nu curge apa. → __________________________________________________
 Unul singur n-a venit. → ______________________________________________________
 Noi n-am văzut la tablă. → _____________________________________________________

2 Citește cu intonația potrivită următoarele propoziții:

 Latră câinele. / Latră câinele! / Latră câinele?
Nu latră câinele. / Nu latră câinele! / Nu latră câinele?
 Ei povestesc tot filmul. / Ei povestesc tot filmul! / Ei povestesc tot filmul?
Ei nu povestesc tot filmul. / Ei nu povestesc tot filmul! / Ei nu povestesc tot filmul?
 Toate becurile sunt aprinse. / Toate becurile sunt aprinse! / Toate becurile sunt aprinse?
Nu toate becurile sunt aprinse. / Nu toate becurile sunt aprinse! / Nu toate becurile sunt aprinse?
17
 3 Scrie despre frunze câte o propoziție:
^ exclamativă, afirmativă: ______________________________________________________
^ interogativă, negativă: ________________________________________________________
^ enunțiativă, afirmativă, formată din trei cuvinte:
__________________________________________________________________________________
^ exclamativă, negativă, formată din patru cuvinte:
__________________________________________________________________________________
^ interogativă, afirmativă, formată din cinci cuvinte:
__________________________________________________________________________________

4 Dezvoltă propoziția afirmativă dată, după model:

Zboară. Caută.
Păsările zboară. ___________________________________________
Păsările călătoare zboară. ___________________________________________
Păsările călătoare zboară departe. __________________________________________
Păsările călătoare zboară departe acum. ___________________________________________

5 Ordonează cuvintele astfel încât să obții propoziții.

a) istorie, de, copiii, pentru, se pregătesc, ora.
b) clasă, toți, în, au intrat, elevii?
c) niciun, astăzi, a întârziat, elev, nu!

6 Descoperă proverbul!
cu să nu te duci pomul la lăudat sacul

__________________________________________________________________________________________

 Semnele de punctuaţie

 Punctul (.) marchează pauza dintre propoziții în vorbire; se scrie la sfârşitul unei propoziţii care exprimă o
constatare.
 Semnul întrebării (?) este folosit pentru a marca intonaţia unei propoziţii interogative şi se scrie la sfâr­
şitul acesteia.
 Semnul exclamării (!) este folosit pentru a marca intonaţia propoziţiilor exclamative sau pe a celor care
exprimă o poruncă ori un îndemn şi se scrie la sfârşitul acestora.
 Virgula (,) marchează o pauză mai scurtă în vorbire. Ea se foloseşte între cuvintele unei enumerări, pentru
a separa o adresare de restul propoziţiei sau pentru a separa vorbirea directă de explicaţia autorului.
 Linia de dialog (–) indică începutul vorbirii fiecărei persoane care participă la o convorbire (interlocutor).
18
  Două puncte (:) anunţă vorbirea directă, o enumerare, o explicaţie sau o concluzie.
 Punctele de suspensie (...) arată o pauză mai mare în vorbire, care marchează, în general, o întrerupere a
şirului vorbirii.
 Ghilimelele sau semnul citării („ ... “; « ... ») se folosesc pentru a reproduce întocmai cuvintele unei per-
soane, pentru a marca un titlu, o denumire sau un citat dintr-un text. Ghilimelele pot exprima ironia faţă de cel
care foloseşte cuvântul (grupul de cuvinte) reprodus.
 Dacă în interiorul unui citat intervine un alt citat, se folosesc două rânduri de ghilimele („ ... «...» ... “).

1 Explică întrebuinţarea ghilimelelor în următoarele exemple:

a) Rică se joacă cu „lățușca“.

__________________________________________________________________________________________

b) Noi învățăm la Școala Gimnazială „Marin Preda“.

__________________________________________________________________________________________

c) „Un dulău de curte... Era să mi-l omoare pe Bubico... Papadopolina are o cățelușă, Zambilica,
foarte frumușică! șade alături de mine; suntem prietene; și dumnealui (arată pe Bubico), curte teribilă!“
(Ion Luca Caragiale, „Bubico...“)
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

2 Completează propoziţiile următoare:

 O pauză mai mare în vorbire se redă în scris prin ___________________________________
 Pentru a separa o strigare de restul propoziției scriem ________________________________
 Înaintea unei enumerări este nevoie de ___________________________________________
 La începutul vorbirii unei persoane folosim _______________________________________
 Pentru a separa cuvintele unei enumerări folosim ___________________________________
 Un citat dintr-un text se redă în scris cu ajutorul ____________________________________

3 Precizează rolul virgulei în următoarele enunțuri:

a) – Ce pantofi frumoși ai, Georgiana! ______________________________________________
b) Ploaia, grindina, ninsoarea și vântul sunt fenomene ale naturii. ________________________
c) – Andrei, care a fost rezultatul meciului? __________________________________________
d) – Și elefanții sunt tot mamifere, adaugă George. ____________________________________
e) – Ce părere aveți, doamna învățătoare, despre spectacolul de ieri? _______________________
19

4 Explică rolul semnului de punctuație două puncte pentru fiecare dintre exemplele următoare:
a) „Lupul îi spuse:
– Bine, am să te las, dacă-mi spui de ce voi, veverițele, sunteți atât de vesele.“
(Lev Tolstoi, „Lupul și veverița“)
__________________________________________________________________________________
b) „Și să vezi minune: alunele încolțesc la rădăcina vreunui fag ori stejar și gata o pădurice nouă.“
(Eugen Jianu, „Pădurarii bunicului“)
__________________________________________________________________________________
c) Din livezi răzbăteau miresme de: prune zemoase, pere coapte, nuci delicioase, gutui amărui.
__________________________________________________________________________________

5 Scrie câte o propoziţie care să respecte cerinţele următoare:

 conține o enumerare _______________________________________________________________
 exprimă o întrebare________________________________________________________________
 conține titlul unei poezii ____________________________________________________________
 reprezintă cuvintele unei persoane ____________________________________________________
 conține o adresare _________________________________________________________________
 exprimă o poruncă ________________________________________________________________
 anunță vorbirea directă _____________________________________________________________

6 Completează textul cu semnele de punctuație potrivite, apoi transcrie-l corect pe caiet.

„Mircea Vodă a întrebat
Ce faci flăcăuașule
Păi ce să fac Condeie
Condeie Parcă seamănă cu săgețile
Noi le spunem condeiele lui Vodă
De ce le spuneți așa
Pentru că la porunca lui Vodă cu ele vom scrie pe spatele dușmanilor “
(Dumitru Almaș, „Condeiele lui Vodă“)

7 Explică pe caiet folosirea semnelor de punctuație, după model:
1 2 3
4
Model: – Băieți, a venit mămuca! zice iedul cel mare.
Linia de dialog [–]1 indică începutul vorbirii unui personaj (iedul cel mare).
Virgula [,]2 se folosește pentru a separa o adresare de restul propoziției.
Semnul exclamării [!]3 se scrie la sfârșitul unei propoziții exclamative.
Punctul [.]4 se scrie la sfârșitul unei propoziții care exprimă o constatare.
a) – Auzi, măi leneșule: te prinzi să moi posmagii singur, ori ba?
b) – Trebuie să fii om bun! Nu trage el la fitecine...
c) „– Șezi binișor, puișorule!“
20
  Textul
 Textul este alcătuit dintr-o înşiruire de propoziţii scrise, legate prin înţeles. El este format din unul sau
mai multe alineate (rânduri retrase dintr-un text, pentru a marca schimbarea ideii).
 Orice text are un titlu, adică un cuvânt sau un grup de cuvinte care prezintă pe scurt despre ce este vorba
în text. Titlul se scrie cu literă iniţială mare în partea de sus a textului, la mijlocul rândului.
 Numele autorului se scrie pe rândul de sub titlu, în partea dreaptă a paginii.
 Între titlu şi text se lasă un rând liber.

Citeşte textul următor cu atenţie.

Erau patru vechi prieteni. Vechi de când băiețelul trecuse pentru prima oară pragul casei pe
piciorușele lui. De atunci se întâlneau la portiță în fiecare zi. Acolo era țara lor, a celor mai buni
prieteni din lume: piticul de porțelan cu pipă și cu roaba în mâini, câinele lățos, mărul cel bătrân
și el, băiețelul.
Cu vremea, piticului i se desprinsese o mână și se mira el însuși cum de mai putea ține roaba.
Ce-i drept, băiețelul nu se mai urca în roabă. Nici n-ar fi încăput... Câinele cel lățos își tocise dinții
și se uita la oasele care-i erau azvârlite, rușinat, dând din coadă. Pomul de lângă poartă se uscase
aproape de tot. Mai avea o singură creangă verde și, în ea, un singur măr roșu cu dungi aurii.
Atât. Altădată, demult, toamna, merele picau singure de pe fiecare ram.
Îmbătrâniseră... Doar băiețelul se făcuse din ce în ce mai voinic. Uitase vremea când se ținea
de zgarda câinelui, ca să poată veni până la poartă. Nu se mai chinuia un ceas întreg ca să urce
în roaba piticului. Acum se cățăra în măr sau pe gard și sărea de-a dreptul în stradă, în timp ce
câinele hămăia stins, iar piticul îl privea îngrozit.
Un singur lucru nu izbutea băiețelul în toamna aceea: să se urce până la creanga cea
verde a mărului cel roșu cu dungi aurii. Încerca să se apropie de el, dar crengile uscate pârâiau
amenințător. Atunci începea să zvârle cu bețe și șipci. Dar parcă era un făcut. Nu-l nimerea deloc.
Arunca cu pietre. Zadarnic. Doar una, în cădere, fărâmase pipa piticului. Și asta îl întărâta și mai
mult pe băiat. De cum se trezea, alerga la portiță și încerca să-l doboare. Și plângea aproape, de
ciudă că nu reușea.
Într-o dimineață însă, băiețelul ieși din casă și se îndreptă spre portiță.
– Iar o să dea cu pietre în mine, se cutremură îngrozit mărul.
– O să-mi spargă și tichiuța, murmură pierdut piticul, în timp ce câinele se ascundea în
cușcă.
Băiețelul nu le aruncă însă nicio privire. Deschise portița și ieși în stradă.
Piticul nu pricepea nimic. Nici câinele. Mărul îl văzu peste gard cum sălta voinicește pasul
spre colț și mai departe. Și nici el nu înțelegea nimic.
21
 Băiețelul nu zvârlise cu pietre, nu-l scuturase ca de obicei. Nici măcar nu se uitase la el. Ce se
întâmplase? Ce? Se întrebau toți, nedumeriți, și așteptau cu nerăbdare întoarcerea sa. Timpul tre-
cea greu, curtea era pustie, roaba îi părea piticului mai grea ca niciodată, iar bătrânul câine nu‑și
mai găsea locul.
Spre prânz, băiețelul se întoarse, deschise poarta, dar nici de data asta nu se opri lângă vechii
săi prieteni. Intră în casă și un timp nu i se auzi decât gurița.
– Ce-o fi turuind întruna? se întrebau cei trei și-l așteptau să iasă afară.
În sfârșit, băiețelul ieși în curte și se apropie de portiță. Avea în mâini cărți și caiete și îi privea
voios.
– Aha, ne jucăm de-a școala, se lumină piticul.
– De-a școala? Nu...
– De ce ? hămăi trist dulăul.
– Pentru că școlarii nu se joacă de-a școala, spuse băiatul. Nu știți? De astăzi sunt școlar
adevărat. Dacă sunteți cuminţi, vă arăt abecedarul. Bine?
Și băiețelul se așeză lângă roaba piticului cu cartea deschisă pe genunchi. Greoi, ca un
moșneag, se apropie și câinele. Pomul își aplecă și el crengile și, în aceeași clipă, fără pic de vânt, în
roaba piticului, chiar lângă carte, se rostogoli încetișor mărul cel roșu cu dungi aurii.
Îi căzură apoi, lin, ultimele frunze.
(Mircea Sântimbreanu, „Mărul“)

Rezolvă cerințele următoare:

1 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

 Care sunt personajele acestei povești?

A. băiețelul, bunica, mărul, câinele C. băiețelul, piticul, câinele, mărul
B. băiețelul, piticul, școala, mărul D. băiețelul, pragul casei, mărul, câinele

 Unde se întâlneau cei patru prieteni în fiecare zi?

A. la școală B. în curte C. la țară D. la portiță

 Cu ce arunca băiețelul pentru a doborî mărul din pom?

A. bețe, șipci B. bețe, șipci, pietre C. pietre D. bețe, pietre

 Unde se afla mărul cel roșu cu dungi aurii?

A. pe creanga de sus a mărului C. la poalele mărului
B. pe creanga verde a mărului D. lângă roaba piticului

22
 2 Citește propozițiile de mai jos referitoare la evenimentele din poveste.
1. Școlarul le arată prietenilor abecedarul.
2. Mărul râvnit cade în roaba piticului.
3. Băiețelul, piticul, câinele și mărul s-au împrietenit.
4. Copilul începe școala.
5. Băiatul aruncă cu bețe, șipci și pietre după mărul roșu cu dungi aurii.

Încercuiește litera care indică ordinea corectă a evenimentelor din poveste.

A. 3, 5, 2, 4, 1 B. 3, 2, 5, 4, 1 C. 5, 3, 4, 1, 2 D. 3, 5, 4, 1, 2

3 Unește cu o linie fiecare personaj cu trăsăturile sale din text.

băiatul ◦ ◦ se uscase
◦ își tocise dinții
mărul ◦
◦ i se desprinsese o mână
câinele ◦ ◦ nu mai încăpea în roabă
piticul ◦ ◦ avea dungi aurii

4 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

• Din ce cauză băiețelul nu s-a oprit într-o dimineață lângă vechii săi prieteni?
A. Pentru că era supărat pe ei. C. Fiindcă nu doborâse mărul.
B. Deoarece începuse școala. D. Pentru că avea alți prieteni.

• Ce înțeles are expresia „a turui întruna“?

A. a alerga mereu; C. a merge ca o mașină;
B. a vorbi fără oprire; D. a merge la moară.

• De ce crezi că băiatul a ieșit în curte cu cărți și caiete?

A. Deoarece avea teme. C. Pentru a le arăta prietenilor că este școlar adevărat.
B. Fiindcă era preocupat de școală. D. Deoarece pleca la școală.

5 Încercuiește litera corespunzătoare titlului care ți se pare nimerit. Alege apoi un alt titlu
potrivit pentru acest text și completează-l.
A. Piticul de porțelan C. Cei patru prieteni ________________________
B. Câinele lățos D. Mărul cel bătrân ________________________

6Ai aflat că, în timp ce piticul, câinele și mărul îmbătrâniseră, băiatul se făcuse din ce în ce mai
voinic. Scrie mai jos două lucruri pe care nu putea să le facă băiatul când era mic.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
23
 7 Pune semnul X în caseta din dreptul răspunsului corect. DA NU
A. Când crescuse, băiatul se cățăra în măr sau pe gard și sărea de-a dreptul în stradă.

B. Dimineața, băiatul a lovit mărul cu pietre înainte de a pleca la școală.

8 Notează Adevărat sau Fals în caseta din dreapta fiecărui enunț de mai jos.

A. Textul prezintă pe scurt copilăria unui băiat până când acesta merge la școală.
B. Proverbul potrivit acestui text ar putea fi „La pomul lăudat să nu te duci cu
sacul“.

9 Ce ai face tu dacă ai fi în locul băiatului: ai sta de vorbă cu piticul, câinele și mărul înainte de
a pleca la școală?
Alege una dintre cele două variante de mai jos și scrie un motiv pentru a-ți susține alegerea.

Aș sta de vorbă, pentru că ............. Nu aș sta de vorbă, pentru că ........

sau
.................................................................
.................................................................
.................................................................
.................................................................
.................................................................
................................................................
.................................................................
.................................................................
.................................................................
.................................................................
.................................................................
.................................................................

10 Ți-ar plăcea să fii prieten/prietenă cu băiețelul?

Scrie un text de 10-12 rânduri în care să explici motivele pentru care ți-ar plăcea/nu ți-ar
plăcea să fiți prieteni. În compunerea ta, vei respecta următoarele cerințe:
- să prezinți trei trăsături ale băiatului;
- să pui un titlu potrivit compunerii tale;
- să ai grijă la scrierea corectă a cuvintelor și la așezarea textului în pagină.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
24
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Joc de orientare
Recompense

GRAMA GRAMU GREMI

GRAME GRAMĂ GREMO

GRAMI GREMA GREMU

GRAMO GREME GREMĂ

Provocarea 3:
1. Eşti acasă (str. Marin Preda, nr. 9). Colorează traseul cel mai scurt până la teatru.
2. Scrie pe spațiul următor numele străzilor pe care trebuie să mergi.
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________

Ai rezolvat corect? Colorează-l pe GRAMI! (Şi pe GRAMA, și pe GRAME.)

25
 4. Vocabularul
 Cuvinte cu înţeles asemănător  Cuvinte cu înţeles opus
 Cuvinte cu aceeaşi formă, dar cu înţeles diferit

 Cuvintele cu înțeles asemănător se numesc sinonime. (generos, darnic)

 Cuvintele cu înțeles opus se numesc antonime. (generos ≠ zgârcit)
 Cuvintele cu aceeași formă, dar cu înțeles diferit se numesc omonime. (vii = 1. terenuri cu viță-de-vie;
2. te deplasezi spre...; 3. ageri; care trăiesc)

1 Combină corespunzător silabele date pentru a forma cuvinte cu același înțeles:

te-meș-şug = se-me-ri-e gu-ră-ne = ță-cea
______________ = ______________ ______________ = ______________
dă-me-to = ce-pro-deu umf-tri = bân-iz-dă
______________ = ______________ ______________ = ______________
nu-mi-ne = ra-col-mi ver-se = xi-e-gent
______________ = ______________ ______________ = ______________

2 Scrie, cu ajutorul dicționarului, sinonime pentru:

a dojeni ¤ _______________________
a risipi ¤ ________________________
a sfida ¤ ________________________
a făgădui ¤ ______________________
a ctitori ¤ _______________________
festivitate ¤ _____________________
serie ¤ _________________________
sfat ¤ __________________________
revoltă ¤ _______________________
fast ¤ __________________________

3 Unește sinonimele din coloanele date:

a aprofunda ◦ ◦ a întărâta aprobă ◦ ◦ adiere
pasionat ◦ ◦ rival boare ◦ ◦ univers
a provoca ◦ ◦ a adânci crud ◦ ◦ îngăduie
adversar ◦ ◦ înflăcărat cosmos ◦ ◦ nemilos

4 Transcrie enunțurile, înlocuind cuvintele evidenţiate cu altele având același înțeles:

Vrabia i-a dojenit pe puișori că nu i-au ascultat sfatul. Ei au făgăduit că nu vor mai risipi
semințele adunate cu atâta trudă.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
26
 5 Colorează numai frunzele pe care sunt scrise cuvinte care au același înțeles cu al celui de pe
tulpină:
a fi
înf
um ri

vo

ie
ura ău

nţ
a

in
f

ge
t a on

ță

ie
ri
d

cţ
fre

di

ra
as

st
a

dr

di
eg

ag
ri ie
a se mând
a fi
meser
răb

plăc
i

tr u
a fi mândru aspirație

e
fa
a

re
t ție
as ș plan n
as

a te

lini
ep a
eu

lim

fer

şte
ba
ita

ici
a se

re
însă gust
a năto
d și
ău ță
in
as

e l e ț u
z e

po
ef

s
a se
m nă e ți

ftă
ud
făli

ință
fi um
ul

a dr
i
a se

dor
6 Scrie cuvinte cu sens opus celor date, alegându-le dintre cele de mai jos pe cele potrivite:
încurcă, regresează, grosolan, dezaprobă, neprietenos, incomodează, retrogradează, dezgustător,
nemanierat, stânjenește, respinge, neagă, se retrage, respingător, hidos.

Model: încurcă

7 Colorează numai „ferestrele“ pe care sunt scrise cuvinte

cu înțeles opus celui de pe „ușa“ din aceeași coloană. e
ânar
m
nde
neî
e
frig ușor delăsător
n g ăci
stâ
răcoare comod stăruitor ilitate
ab
căldură facil indolent
pricepere
perseverent
anevoios
arșiță

27
 8 Alege „des“, „dez“ sau „de“ pentru a forma cuvinte cu sens opus.
• leagă ≠ __________________________
• acoperă≠ ________________________
• înfășoară ≠ _______________________
desfășoară
• montează ≠ _______________________
• înrădăcinează ≠ ____________________
• rulează ≠ _________________________
• blochează ≠ _______________________
• a tăinui ≠ ________________________
• face ≠ ___________________________
• încheiat ≠ ________________________
• ordine≠ _________________________
• iluzie ≠ _________________________
• acord ≠ _________________________
• reglează ≠ _______________________
• formează ≠ ______________________
• săra ≠ __________________________

9 Transcrie pe spațiul din dreapta textul dat, înlocuind cuvintele colorate cu altele, având înțeles
opus. Compară textele!
_________________________________________________
Radu este un elev dezorganizat.
Colegii îl ponegresc pentru acest lucru, _________________________________________________
dar și pentru faptul că este indisciplinat _________________________________________________
și incorect în relațiile cu ei. Când apare _________________________________________________
printre ei, se neliniștesc. Este o pagubă _________________________________________________
pentru colectiv.
Un așa coleg needucat este neplă- _________________________________________________
cut să ai! _________________________________________________
(educat, disciplinat, laudă, organizat, _________________________________________________
corect, plăcut, se liniștesc, un câștig) _________________________________________________

10 Sensul opus al unor cuvinte îl afli dacă adaugi înaintea acestora „ne“, „in“, „i“, „a“:
controlat ≠ _________________ potrivit ≠ __________________ moral ≠ ___________________
fericit ≠ ___________________ capabil ≠ __________________ sigur ≠ ____________________
complet ≠ __________________ înfrunzit ≠ _________________ real ≠ _____________________
temporal ≠ _________________ credibil ≠ __________________ comod ≠ ___________________
exact ≠ ____________________ spațial ≠ ___________________ cult ≠ _____________________

11 Transcrie versurile următoare caligrafic, pe caiet, și subliniază antonimele.

„Eu spun mic, iar tu spui mare! Melcu-i leneș, merge greu.
Eu spun tare, tu spui moale. Eu sunt harnic, fug mereu.
Dacă nu e negru-i alb Ne-am jucat cu antonime.
Iar dacă nu-i gras, e slab. V-a plăcut, nu? Școala vine
Iepurilă e... fricos Cum va fi? Ușor sau greu?
Dar Azor e... curajos «Lasă, că mă descurc eu!»“
(Niculina Mureșan în http://www.copilul.ro/poezii/poezii-pentru-scoala/Antonime-1572.html)
28
12 Citește cu atenție fabula următoare și rezolvă cerințele formulate mai jos:

Leul și șoricelul
de La Fontaine
Pe cât îţi stă-n putință, fii bun cu orișicine: Să crezi c-o namilă ca el
Adesea ai nevoie chiar de mai mici ca tine, Ar fi având cândva nevoie
Cum am s-arăt prin două exemple, de îndată, – De un pârlit de șoricel.
Atâta e în pilde povața de bogată. Odată, Șoricelul, zărindu-l într-o plasă,
Răcnind, sărind zadarnic, dar neputând să iasă, –
Pornind să hoinărească prin lume, teleleu, S-apropie de plasă și roade un ochete,
Chiț-Chiț se pomenește sub laba unui Leu. Făcând să se deșire, îndată, ațăria...
De data asta craiul jivinelor s-abține,
Și-l lasă-n viață (fapta avea să-i prindă bine). Răbdarea, deci, și truda depusă pe-ndelete
Cu toate că e anevoie Mai rodnice-s adesea ca forța și mânia.

a) Scrie sinonime pentru cuvintele încercuite și antonime pentru cele subliniate.

_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________

b) Răspunde, pe spaţiile marcate, la următoarele întrebări:

• Care sunt personajele fabulei?

_________________________________________________________________________________________

• Ce fel de oameni sunt reprezentaţi de leu? Dar de șoricel?

_________________________________________________________________________________________

• De ce i-a prins bine leului că l-a lăsat în viață pe șoricel?

_________________________________________________________________________________________

• Cum l-a salvat șoricelul pe leu?

_________________________________________________________________________________________

• Care este învățătura (morala) fabulei?

__________________________________________________________________________________
29
 13 Rezolvând corect rebusul următor, îți vei reaminti mai ușor denumirea cuvintelor cu aceeași
formă, dar cu înțeles diferit, în coloana A-B.
1. • program săptămânal pe baza căruia se desfășoară activitatea în școli
• acul mic al ceasului, care indică orele
2. • talie, brâu
• centru A
3. • parte din corpul unei ființe 1
• parte componentă a unui aparat, având 2 J
o anumită funcție
4. • calificativ sau ... obținută la școală în 3 R G
urma unei evaluări 4
• semn grafic al sunetului muzical
5. • pe moment 5 N E U
• imagine de scurtă durată dintr-un film 6
6. • a cincea lună a anului
• unealtă în formă de ciocan de lemn 7 R
care servește la îndesat, la nivelat B
7. • personaj principal al unei întâmplări
• semizeu
• ostaș căzut pe câmpul de luptă
• persoană care se distinge prin vitejie, cu curaj excepțional

14 Scrie propoziții în care cuvintele date să aibă mai multe înțelesuri:

• seamănă • blană
________________________________________ ________________________________________
________________________________________ ________________________________________
• factor • cod
________________________________________ ________________________________________
________________________________________ ________________________________________
• curs • liră
________________________________________ ________________________________________
________________________________________ ________________________________________

15 Dialoguri amuzante:

– Hai să ne aşezăm pe bancă!
– Şi eu am depus azi bani la bancă!
– Am făcut pană la roata din faţă!
– Nu-mi trebuie o pană de raţă! – Tata e factor poştal!
– Unu e factor neutru la înmulţire?
– Cel cu capul în jos e liliac?
– Şi pentru mine aglomeraţia din trafic e un factor de stres!
– Şi mie îmi place mirosul de liliac.
– Sunt mulţi peşti în lac?
– Am câştigat! Suntem chit!
– Am mai dat pe parchet cu un strat de lac!
– Avem şi la noi în magazin chit!
– Şi eu am pantofi de lac!
30
16 Descoperă sensurile cuvântului „mină“ din următorul dialog:
– Tatăl meu lucrează în mină.
– Ce vorbești? Cum în mină? Păi, em am o mină atât de subțire la creion...
– Doamne ferește! Creionul tău e gata să explodeze la orice atingere? Tu ai o
mină în penar?
– Nu mai afișa o mină atât de speriată! Dacă vrei să știi, eu am la colecția de monede o mină
foarte veche din Grecia.

17 Învăţăm expresii noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a-și lua nasul la purtare“ = a se obrăznici
__________________________________________________________________________________
` „a-și băga nasul unde nu-i fierbe oala“ = a se amesteca într-o problemă care nu-l privește
__________________________________________________________________________________
` „a nu vedea de nas“ = a fi neatent
__________________________________________________________________________________

 Exerciţii de îmbogăţire a vocabularului

1 În Țara Piticilor, toate lucrurile sunt mici. Numește-le, după model:

cuib Ÿ cuibușor fereastră Ÿ __________________ muscă Ÿ ________________

pui Ÿ ___________________ floare Ÿ ____________________ poartă Ÿ _______________
ochi Ÿ __________________ coș Ÿ ______________________ copac Ÿ ________________
picior Ÿ _________________ piatră Ÿ ____________________ deget Ÿ _________________
foaie Ÿ __________________ creion Ÿ ____________________ poveste Ÿ _______________

2 În Țara Uriașilor, toate se numesc altfel:

bogat Ÿ bogătan ladă Ÿ ______________________ casă Ÿ__________________

căciulă Ÿ ________________ pătură Ÿ ____________________ șarpe Ÿ _________________
carte Ÿ __________________ mătură Ÿ ___________________ barbă Ÿ ________________
băiat Ÿ __________________ piatră Ÿ ____________________ buză Ÿ _________________

3 Completează tabelul, după model.

Alte denumiri care se formează
Denumire Însuşire Acţiune
din cuvântul dat
grădină grădinăresc a grădinări grădinar, grădiniță, grădinărie
școală
pământ
scriere
lemn
copil
31
 4 Scrie familiile de cuvinte pentru:
J prieten Ÿ __________________________________________________________________
J exemplu Ÿ _________________________________________________________________
J muncă Ÿ __________________________________________________________________

5 Cuvântul „tânăr“ s-a pierdut de familie. 7 Încearcă-ți și tu talentul poetic, folo­

Gă­sește-o, subliniind cuvintele înrudite cu el! sind cuvântul „prieten“ și familia lui!
întinerit, neîntinerit, reîntinerit, tinerel, tinerește, _____________________________________
tine, tineret, tină, a întineri, a reîntineri, reține, flăcău
_____________________________________

6 Descoperă familia de cuvinte din versurile:

_____________________________________
_____________________________________
Omul calm, omul blând
Îmblânzește fiarele pe rând. _____________________________________

Le vorbește cu blândețe _____________________________________
Și nu face fețe-fețe. _____________________________________
Îngrijește îmblânzitul cal,
_____________________________________
Scoate delfinul din val.
Nici chiar leul cel vestit _____________________________________
Nu rămâne neîmblânzit! _____________________________________
Joc de orientare
Recompense

GRAMA GRAMU GREMI

GRAME GRAMĂ GREMO

GRAMI GREMA GREMU

GRAMO GREME GREMĂ

Provocarea 4:
1. Eşti la teatru. Colorează traseul până la biserică.
2. Scrie pe spațiul următor numele străzilor pe care trebuie să mergi. _____________
___________________________________________________________________
Ai rezolvat corect? Colorează-l și pe GRAMO! (Și pe cei din provocările precedente.)
32
 5. Scrierea Si
, exprimarea corectA
˘
 Scrierea corectă a cuvintelor care conţin „î“/„â“

 În interiorul cuvintelor se scrie întotdeauna litera „â“.
 Litera „î“ se scrie în următoarele situaţii:
– la începutul şi la sfârşitul cuvintelor (Exemple: încercare, coborî);
– în interiorul cuvintelor compuse formate din cuvinte care încep cu „î“ (Exemple: re + întâlnit = reîntâlnit,
ne + început = neînceput).

1 Aplică regulile învăţate, în exemplele de mai jos, completând cu „â“ sau „î“.
mpăiat ndurerat mpărțitor nspăim ntat

mbătr nit dobor de mpărțit mp nzit

mbl nzit cobor nființat nt rziat

2 Înlocuieşte silaba „des-“/„dez-“ cu silaba „în-“/„îm-“. Scrie cuvintele obţinute.

J desființat Ÿ ________________________ J dezbinat Ÿ ___________________________

J desfundat Ÿ ________________________ J dezgropa Ÿ __________________________
J despletit Ÿ _________________________ J deznodat Ÿ __________________________
J despădurit Ÿ _______________________ J dezrobit Ÿ ___________________________
J despărțit Ÿ _________________________ J dezbrăcat Ÿ __________________________

3 Elimină din fiecare cuvânt prima silabă. Scrie cuvântul obţinut.

` reîntâlnit Ÿ ________________________
` neîntinat Ÿ ________________________
` neîntors Ÿ _________________________
` neîmplinit Ÿ _______________________
` neîndemânatic Ÿ ____________________
` neînfrânt Ÿ _________________________
` reînnodat Ÿ _________________________
` reînnădit Ÿ _________________________
` reînnoit Ÿ __________________________

4 Desparte în silabe şi precizează în fiecare caz numărul de sunete și de litere.

S L
încearcă Ÿ _____________________ 7 8 îngheață Ÿ___________________
înceată Ÿ_______________________ îngâmfare Ÿ__________________
înciudat Ÿ______________________ îngrășământ Ÿ________________
încântare Ÿ_____________________ încheagă Ÿ___________________

33
 5 Încercuieşte greşelile din textul următor şi apoi transcrie-l corect pe caiet:

Ân clasă
Astăzi e luni. Âncepe ora de joc și mișcare. Ne ridicăm ân piceoare și âncepem exercițile de
âncălzire. Doamna ânvățătoare ne surprinde cu cîteva egzerciții de atenție. Sântem âncîntați că reușim să
ne descurcăm foarte bine. Nimeni nu execută nimic la ântîmplare. Concursurile pe echipe âncheie ora.
Cîștigătorii sînt felicitați.

 Scrierea corectă a cuvintelor

care conţin „m“ înainte de „p“ şi „b“

 Înainte de „p“ şi „b“ scriem „m“, nu „n“!

Excepţie: Istanbul

1 Subliniază cu o linie cuvintele care conțin „m“ înainte de „p“ și cu două linii pe cele care
conțin „m“ înainte de „b“. Transcrie apoi pe caiet aceste cuvinte!
ambiționat, îmbunătățit, amplasament, împăcat, îmbrățișat, ambuteiaj, împădurit,
împotrivit, îmbucurător, împiedicat, îmbrâncit, împăcat, împărtășit, ambulanță,
împreunat, îmbogățit, amplificat, îmbâcsit

2 Desparte în silabe următoarele cuvinte:

I îmbâcseală Ÿ _____________________ I amploare Ÿ ________________________
I împărțire Ÿ ________________________ I ambarcațiune Ÿ _____________________
I îmbătrânit Ÿ _______________________ I amploare Ÿ ________________________

3 Scrie în casete „mp“ sau „mb“.

Jî odobit Jî ărțitor Jî achetat

Jî ătrânit Jî ăiat J bu i

Jî ătat Jî ătat Jî rospătat

4 Scrie un scurt text în care să folosești cuvintele:

împărat, împarte, împărăție, împărătește, împărăți, scumpe.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
34
 5 Completează cuvintele versurilor cu „m“ sau „n“.
„Câ___tă cucu-___ du___brăvioară
Pe copacul î___florit,
Salutare, pri___ăvară,
Ti___p frumos, bi___e-ai ve___it!“
(Vasile Alecsandri, „Primăvara“)
6 Transcrie pe caiet textul următor, înlocuind cuvintele subliniate cu cele corespunzătoare date
în coloana din dreapta:
S-a spălat în baie pe tot corpul. Apoi, parfu­mul ei amețitor ■ împotrivă
■ îmbăiat
s-a risipit prin toată casa. A mâncat în grabă ceva, și-a luat haina
■ îmbulzeală
căptușită cu blană și a zbughit-o la întâlnire. În fața cinematografului ■ împrăștiat
era o înghesuială de nedescris. Cinefilii se răspândiseră, acoperiseră ■ îmbucat
ca o pânză tot trotuarul. ■ îmbătător
■ împânziseră
– Dacă nu aveți nimic contra, aș dori să ajung la prietena mea.
■ îmblănită

 Scrierea corectă a cuvintelor

care conţin grupurile de sunete „cs“ sau „gz“

 De cele mai multe ori, grupurile de sunete „cs“ şi „gz“ se redau în scris prin litera „x“.
 Reguli de despărţire în silabe:
– „x“ urmat de vocală trece la silaba următoare (e-xe-cu-ţi-e);
– „x“ urmat de consoană rămâne la silaba din faţă (ex-pli-ca-ţi-e).
 Se scriu şi se pronunţă cu „cs“ cuvintele: Alecsandri, rucsac, ticsit, îmbâcsit, cocs, sfincşi, ortodocşi, ficşi.

1 Desparte în silabe următoarele cuvinte:

excludere Ÿ __________________ exersează Ÿ ________________ exactitate Ÿ ____________
luxos Ÿ ______________________ exterioară Ÿ ________________ exclamație Ÿ ____________
exemplifica Ÿ _________________ explozie Ÿ _________________ executat Ÿ ______________
explozie Ÿ ___________________ exclamații Ÿ _______________ text Ÿ __________________

2 Încercuieşte în fiecare caz cuvântul scris corect.

• Alexandrescu/Alecsandrescu • micsandră/mixandră • bocsă/boxă
• egzaminat/examinat • escroc/excroc • pics/pix
• exigență/ecsigență • axă/acsă • fax/facs
• ecsagerează/exagerează • fixi/ficși • taxi/tacsi

35
 3 Citeşte fiecare cuvânt de mai jos şi scrie-l în spaţiul corespunzător din tabel.
extrem, extrașcolar, exaltat, exasperat, excavator, excelență, excepție, execuție, exotic, exilare

x Ÿ „cs“ x Ÿ „gz“

4 Precizează numărul de sunete și de litere, după model:

Model: exclus Ÿ 7 sunete, 6 litere excursie Ÿ sunete, litere
examen Ÿ sunete, litere exact Ÿ sunete, litere

5 Completând corect careul următor, vei descoperi pe diagonala A-B

un cuvânt sinonim cu „pretențios“.
A
1 C E I V 1. exagerat, abuziv
2 F 2. a (se) coji, a (se) desface în foi
3 T 3. obligată să plece, surghiunită
4 4. a deforma realitatea prin mărirea proporțiilor
G E
5. jucător care ocupă locul cel mai înaintat din stânga sau din
5 E R M
dreapta într-o echipă de fotbal, de handbal sau de hochei
6 R 6. străină, din afară, din exterior
7 V 7. teren săpat cu excavatorul (adjectiv)
B

 Scrierea corectă a cuvintelor

care conţin vocale sau consoane duble

 Există cuvinte care se scriu cu vocale duble (ee, ii, oo, uu) sau cu consoane duble (cc, nn).
 Vocalele sau consoanele duble nu fac parte din aceeaşi silabă.
Exemple: ac-cent, vac-cin, ac-cesorii, în-năs-cut, a co-op-ta, con-ti-nu-u, fi-in-ță
Excepții: fiică Ÿ fii-că, pizza Ÿ pi-zza, watt Ÿ watt

1
Transcrie pe caiet următoarele cuvinte care se scriu:
a) cu vocale duble

fiind, fiindcă, știință, ființă, viitor
ambiguu, asiduu, perpetuu, superfluu
alcool, cooperare, zoologic
reeducat, licee, muzee, orhidee, azalee, alee, onomatopee, epopee
36
 b) cu consoane duble
accelerează, acceptă, vaccinează, succint, acces
înnoadă, înnegrește, înnebunește, înnoptează
interregional, hiperrealist, transsiberian, posttraumatic

2 Formează cuvinte noi, după model:

Model: în + nadă = înnădit în + nobil = _________________ post + traumă = _________________

în + nărav = _____________ în + născut = ________________ hiper + realitate = ________________
în + nebun = _____________ în + nor = ___________________ inter + regiune = _________________

3 Barează în fiecare situație forma greșită a cuvintelor date.

a) vaccin/vacin nnoroi/noroi înălțime/înnălțime
înoată/înnoată accidentat/acindentat acelerat/accelerat
înnăscut/înăscut înnegrit/înegrit acceptă/aceptă
b) fiică/fică zmeie/zmee fințe/ființe
liceie/licee idee/ideie zoologic/zologiic
alee/aleie alcolic/alcoolic fiindcă/fiincă

4 Explică modul de formare a următoarelor cuvinte, respectând modelul:

Model: înnoptat = în + noapte  înnegrit = ________________  înnegurat = _______________

 înnăscut = ________________  înnorat = ________________  înnămolit = _______________
 înnodat = _________________  înnoit = _________________  înnebunit = _______________

5 Transcrie pe caiet textul de mai jos, înlocuind fiecare cuvânt sau grup de cuvinte subliniat cu
un cuvânt având același înțeles:
Aproape am luat-o razna repetând lecția la istorie, deoarece aflasem că voi fi reascultat. Știu că is-
toria este un domeniu care aparține științei și, de aceea, am repetat stăruitor anii luptelor și ai domniilor.
M-am bazat pe faptul că orice vietate care învață poate răspunde pe scurt la multe întrebări.
Și totuși, răspunsul meu a fost neclar.
În perioada care va urma voi citi chiar și „Epopeea lui Ghilgameș“*.

6 Învăţăm expresii noi!

Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:
` „a da ființă“ = a da viață
___________________________________________________________________________________
` „a avea idee“ = a fi informat
___________________________________________________________________________________
* „Epopeea lui Ghilgameș“ este cea mai veche scriere literară care s-a păstrat a umanității, datând de la începutul
mileniului al III-lea î.Hr.
37
 Joc de orientare
Recompense

GRAMA GRAMU GREMI

GRAME GRAMĂ GREMO

GRAMI GREMA GREMU

GRAMO GREME GREMĂ

Provocarea 5:
1. Eşti la biserică. Colorează traseul până acasă (Str. Marin Preda, nr. 9).
2. Străzile pe care mergi sunt următoarele: _________________________________
____________________________________________________________________
Ai rezolvat corect? Colorează-l și pe GRAMU!

 „Odată“/„o dată“
 Inițierea și menținerea unui schimb verbal

Îți vei aminti:
• să scrii corect cuvintele „odată“/„o dată“; • semnificația cuvântului „odată“;
• să inițiezi și să menții un dialog; • să soliciți informații.

 „Odată“ se scrie într-un cuvânt când are înțeles de sine stătător și poate fi înlocuit cu unul dintre cuvin-
tele: odinioară, demult, cândva, imediat, în sfârșit. Exemple: • „Cică era odată într-un sat un om grozav de leneș.“
• Taci odată!
De asemenea, „odată“ se scrie legat în situațiile următoare: • Odată ce v-am explicat, puteți începe să rezolvați
problema.
• Vine și ea odată cu noi!
• Odată și odată îi va ajunge cuțitul la os.*
• Dintr-odată a venit toamna.
* „a-i ajunge (cuiva) cuțitul la os“ = a ajunge la capătul puterilor

38
  „O dată“ se scrie în două cuvinte în următoarele cazuri:
o dată – o zi calendaristică (1 Decembrie este o dată importantă pentru români.)
o dată – numai o dată, doar o dată (Am mai văzut încă o dată filmul.)
o dată – exprimă o numărătoare (Am răspuns corect o dată, iar de două ori am greșit.)

1 Subliniază cuvintele „odată“, „o dată“, „odată cu“, „odată ce“ din textul următor, dă-i un titlu
potrivit și apoi transcrie-l pe caiet.

______________________________________

A fost odată, într-un sat dintr-o ţară foarte îndepărtată, un om foarte priceput în vremea sa. Odată ce
învăţase de la un mare meşter meşteşugul olăritului, a început să creeze adevărate opere de artă. Odată cu el
deprinsese această artă şi fiul său mai mare. Împreună lucrau din zori şi până seara.
Celălalt fecior a încercat doar o dată să facă şi el o cană, dar n-a reuşit. Învârtea de roată, fără oprire,
neavând grijă să urmărească lutul.
– Opreşte-te odată! i-a zis tatăl său. Ascultă mai întâi glasul lutului! El este cel care îţi spune o poveste
pe care tu, odată ce ai ascultat-o, îi dai viaţă.
– Ziua în care voi reuşi să aud povestea lutului, va fi o dată specială pen-
tru mine. Dar nu cred că am acest talent.
– Dacă îţi doreşti cu adevărat să înveţi acest meşteşug, odată şi odată tot
o să reuşeşti.
Dintr-odată, ochii băiatului s-au luminat:
– Aş vrea să mai încerc o dată.

2 Răspunde la următoarele întrebări, folosind, acolo unde este posibil, cât mai multe cuvinte
din text.
^ Când se petrece acțiunea relatată?
__________________________________________________________________________________
^ Când a început omul să creeze adevărate opere de artă?
_________________________________________________________________________________
^ Cine a mai deprins această artă odată cu el?
_________________________________________________________________________________
^ De câte ori a încercat feciorul mai mic să facă o cană?
_________________________________________________________________________________
^ Ce personaj rostește replica: „– Oprește-te odată!“
_________________________________________________________________________________
^ Care este momentul în care un olar poate da viață lutului?
_________________________________________________________________________________
39
 ^ Ce va reprezenta pentru fiul cel mic ziua în care va reuși să audă povestea lutului?
_________________________________________________________________________________
^ Va reuși fiul cel mic să învețe meșteșugul olăritului?
_________________________________________________________________________________
^ Ce face feciorul, încurajat de vorbele tatălui?
_________________________________________________________________________________

3 Exprimă-ți părerea!
În ce condiții crezi că vei putea învăța o meserie?
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

4 Gândesc critic! Completează rubricile de mai jos cu privire la meşteşugul olăritului. Pentru
cea de-a treia rubrică, consultă diferite surse de informare, pe care le ai la îndemână.

5 Imaginează-ți un dialog între tine și un mare meșter olar. Află de la acesta informații cu pri-
vire la obținerea diferitelor culori naturale ale vaselor din lut. Nu uita de formulele de inițiere și de
încheiere.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

40
 6 Completează spațiile libere cu „odată“ și „o dată“:
• Plecați _____________ ca să nu întârziați!
• Pe această stradă erau _____________ numai case.
•– Spune-mi _____________ importantă pentru tine.
• Mi-am verificat lucrarea încă _____________ înainte de a o preda.
• Am nimerit ținta de patru ori, iar _____________ am ratat.
• Poate voi înțelege și eu _____________ și _____________ tipul acesta de probleme.
• Se face răcoare _____________ cu apusul soarelui.
• S-a întunecat dintr-_____________.

7
Alege forma corectă:
Călăream odată/o dată Odată/O dată cu toamna Odată/O dată ce stropii

În satul natal. Soarele voinic Cad mai des din cer,
Acum, dintr-o dată/odată, Și-a luat năframa Se scutură plopii
Mi-e frică de cal. Și e cam peltic. Tremurând de ger.

8 Alcătuiește propoziții cu ajutorul cuvintelor (grupurilor de cuvinte):

odată:
__________________________________________________________________________________
dintr-odată:
__________________________________________________________________________________
dintr-o parte:
_________________________________________________________________________________
odată cu:
__________________________________________________________________________________
odată ce:
__________________________________________________________________________________
o dată:
__________________________________________________________________________________

9 Ordonează cuvintele date pentru a obține proverbe!

odată cu nu crește mintea barba

___________________________________________________________________________________

vine odată cu vârsta înțelepciunea

___________________________________________________________________________________

a fost că uită un mormoloc broasca odată

___________________________________________________________________________________

pierdută, greu iară cinstea odată se capătă

___________________________________________________________________________________
41
 10 Inițiază și menține un scurt schimb verbal, plecând de la următorul fragment:
„Trec de colo până colo prin coridor, să văz în care compartiment aş găsi un loc mai comod... Aci.
O damă singură [...]. Intru şi salut [...].“
(Ion Luca Caragiale, „Bubico...“)
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

11 Compune și tu versuri scurte folosind cuvintele „o dată“ și „odată“, după modelul de la exer­cițiul 7.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

12 Învăţăm expresii noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a sta strâmb și a judeca drept“ = a recunoaște adevărul
___________________________________________________________________________________
` „a se uita strâmb la cineva“ = a se uita urât
___________________________________________________________________________________

 „Niciun“/„nici un“; „nicio“/„nici o“

 Formularea unor solicitări formale și informale
 Comunicare eficientă

Îți vei reaminti:
• să scrii corect formele cuvintelor „niciun“/„nici un“, „nicio“/„nici o“;
• sensurile neobișnuite ale unor cuvinte; • să formulezi solicitări formale și informale.

 Se scrie „nici un“ sau „nici o“ când exprimă un număr (Eu nu am nici un frate, nici mai mulți. Ea nu a spus nici o părere,
nici mai multe.) ori în enunțuri de felul: Ea nu e frumoasă și nu e nici o fată proastă. El nu e voinic, dar nu e nici un om slab.
 În toate celelalte situații scriem „niciun“ și „nicio“ într-un singur cuvânt. Acestea sunt cele mai întâlnite forme
ale celor două cuvinte.
 „Niciun“ și „nicio“ se pot despărți în silabe în două moduri, ambele fiind corecte:
niciun → ni-ciun (2 silabe) nicio → ni-cio (2 silabe)
→ nici-un (2 silabe) → nici-o (2 silabe)
42
 1 Desparte în silabe cuvintele de mai jos în două moduri, precizând numărul de silabe, de su-
nete și de litere.

▶
▶
▶
nicio explicație ▶

2 Completează spațiile punctate cu nume de:

flori
____________ păsări
____________ pomi
____________ rechizite
____________
   
nicio ____________ nicio ____________ niciun ____________ niciun ____________

____________ 
____________ 
____________ 
____________

____________ 
____________ 
____________ 
____________

3 Scrie pe spațiile libere una dintre formele „nicio“ sau „niciun“.

i ____________ invitat n-a lipsit și ____________ masă n-a fost liberă.
i ____________ clipă n-am renunțat la ____________ elev.
i ____________ avion n-a plecat spre ____________ destinație.
i ____________ propunere n-a primit ____________ vot.

4 Scrie pe caiet câte trei propoziții cu „nicio“ și cu „niciun“, în care aceste cuvinte să se afle în
interiorul propoziției.

 Solicitările formale (oficiale) şi informale (neoficiale) pot fi verbale, scrise (scrisori, mesaje telefonice, emailuri)
sau nonverbale (mimică, gesturi).
 La şcoală, putem adresa solicitări formale domnului director al şcolii, doamnei învăţătoare, reprezentantului Con-
siliului elevilor pe şcoală. Solicitările informale le putem adresa colegilor, prietenilor, dar şi celor enumeraţi mai sus.

5 Formulează, după modelul dat, o solicitare formală adresată directorului şcolii. În numele
clasei, vei cere amenajarea unor coşuri de baschet în curtea şcolii.

– Bună ziua, domnule director! Mă numesc Popescu Ionică şi reprezint elevii clasei a IV-a A din
Şcoală Gimnazială „Marin Preda“. Am dori ca pe timpul recreaţiilor, radioul şcolii să se audă şi în
curtea şcolii, nu doar pe holuri. Sunt multe ştiri interesante, muzică pe care noi, cei care ieşim în curte,
nu le putem auzi.

43
 6 Descoperă greşelile şi apoi transcrie corect următoarea solicitare informală, scrisă ca SMS:
Model:
Doru,
Dă-mi și mie, te rog, piesele tale de șah!
am nevoie de ele mâine la concurs,
Mihai

7 Subliniază cererea familiară din următoarele situaţii:

a) – Bună, Daniel! Ce faci?
– Merg să mă întâlnesc cu băieţii în parc. Vino şi tu cu mine, te rog!
b) – Alin, ia şi mingea de baschet, te rog!
– Jucăm şi baschet?

8 Formulează o solicitare politicoasă către mama colegei/colegului de bancă pentru a-i da voie
acesteia/acestuia să te însoțească la expoziția de pictură organizată la Biblioteca Județeană.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

9 Imaginează-ți o convorbire telefonică prin care îi ceri unui coleg de clasă să-ți spună tema la
științele naturii.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

10 Descoperă cauzele care au dus la neînțelegerea mesajelor din următoarele situații:

a) – Câți ani ai, Ionică?
– Tlei, răspunde băiețelul ridicând trei degețele.
– A cui zici că e pisicuța?
– Mi-a dat-o poimâine Laluca.

44
 b) – Cornele, n-am stabilit ieri că ne întâlnim?
– Tu vorbești? Te-am așteptat o jumătate de oră în fața blocului!
– Cum în fața blocului? N-a rămas că ne jucăm în parc?
– Păi, „n-a rămas“. Eu știu că trebuia să ne vedem în fața blocului.

c) Îmi aduc aminte prima zi de școală...

Eram doar niște ființe cu capul plecat, cu sclipiri în ochi și speriați. Adunați ca într-o haită o
doamnă blândă, cu un zâmbet care ne mai încuraja și o privire ațintită când pe noi, când pe părinții noștri.

11 Învăţăm expresii noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a trage (la) aghioase“ = a sforăi, a dormi
___________________________________________________________________________________
` „a nu-i ajunge (cuiva) cu prăjina la nas“ = a fi foarte înfumurat
___________________________________________________________________________________
` „a fi cu musca pe căciulă“ = a fi vinovat
___________________________________________________________________________________
` „a se băga (a cădea) ca musca-n lapte“ = a interveni într-un moment nepotrivit
___________________________________________________________________________________

Joc de orientare Recompense

GRAMA GRAMU GREMI

GRAME GRAMĂ GREMO

GRAMI GREMA GREMU

GRAMO GREME GREMĂ

Provocarea 6:
Eşti acasă. Colegul/colega de bancă a lipsit de la școală, fiind bolnav/bolnavă.
Te duci să-i dai lecțiile.
Colorează în culori diferite traseele posibile de acasă până la blocul E, strada
Petre Ispirescu, unde locuiește el/ea.
Ai indicat corect traseele? Colorează-l și pe GRAMĂ!
45
  „Demult“/„de mult“
 Jocuri de rol

Vei învăța:
• semnificația cuvântului „demult“; • să folosești corect cuvintele „de mult“;
• să interpretezi diferite jocuri de rol.

 Se scrie „demult“, într-un singur cuvânt, atunci când are înțeles de sine stătător: „odinioară“, „cândva“,
„odată“, „cu mult timp înainte“.
Exemplu: Demult, acest oraș avea doar case. Cândva, acest oraș avea doar case.
 Sunt două cuvinte atunci când „de mult“ exprimă o parte de timp: „dintr-o vreme îndepărtată“, „din
vechime“. În acest caz, poate fi urmat de cuvântul „timp“.
Exemplu: De mult nu ne-am văzut./ De mult timp nu ne-am văzut.
 Tot două cuvinte sunt și în situațiile în care „mult“ indică o cantitate: De mult efort, am obosit. De mult
ce am mâncat, nu mai pot merge.

1 Încercuiește variantele scrise corect ale cuvintelor „demult“ și „de mult“.

a) _ Demult/ de mult timp nu ne-am mai jucat împreună.
_ Mă doare mâna demult/ de mult ce am scris.
_ Nu am câștigat un meci demult/ de mult.
_ Aici au locuit demult/ de mult dacii.
_ Au trăit demult/ de mult un moș și o babă.
_ Demult/ de mult noi am avut un pisoi de rasă.

b) _ Demult/de mult, tare demult/de mult, un lup plângea la marginea unei păduri.
_ – Demult/ de mult nu am mai mâncat carne de miel!
_ – Demult/ de mult pe aici trecea un cioban cu turma lui, îi spuse o cioară. Nu l-am mai văzut
demult/ de mult timp.
_ – Demult/ de mult nu mi-a mai vorbit cineva, se plânse și mai tare lupul.

2 Completează propozițiile cu una dintre formele: „demult“/ „de mult“.

a) ^ Eu te cunosc ___________________ . b) ^ Cât ______________ a plouat astăzi!
^ Tu ne-ai vizitat _________________ . ______________ timp nu a mai plouat atât.
^ ______________ , ea creștea albine. ______________ , am auzit că mai erau
^ El ne povestea totul ______________ .
ploi abundente. Astăzi, toți au uitat ploile de
^ ______________ timp suntem vecini.
^ Cât ______________ v-ați schimbat! ______________.
^ Ele s-au întors ______________ .
^ ______________ , ei aveau un palat.
46
 3 Scrie câte două enunțuri în care să folosești cuvintele date:
_________________________________________________________________________
demult
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
de mult
_________________________________________________________________________

4 Ordonează cuvintele date pentru a forma propoziții:

de mult cât stai film? la nemișcat

________________________________________________________________________________________

deal pe demult un era castel.

________________________________________________________________________________________

atât nu de mult voi v-ați distrat petrecere. la o

________________________________________________________________________________________

5 Completează floarea alăturată cu termenii care au același înțeles cu cei din stânga.

gălăgios
vrednic
conducător
odată tâlc

rămăşag categoric

 Jocuri de rol

De multe ori, în jocurile tale, ți-ai imaginat că ești medic, polițist, pompier, superman,
cântăreață, prințesă etc.
Jocul de rol este o metodă de învățare activă, o artă magică a imitației și a prefacerii
care nu e doar o activitate distractivă, ci devine chiar instrument al învățării. Din jocul de
rol poți dobândi o mulțime de abilități și cunoștințe, îți dezvolți latura emoțională, limbajul,
mimica și inteligența.

47
 Imaginează-ți că ești:
a) un reporter care îi ia un interviu unui mare artist după un concert foarte reușit;
b) un artist pe scenă care i se adresează publicului înainte de începerea concertului;
c) doamna învățătoare la ora de istorie;
d) Mircea cel Bătrân în dialog cu Baiazid, sultanul turcilor;
e) primarul localității în care locuiești, aflat în campanie electorală.

6 Învăţăm expresii noi!
Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:
` „a stoarce lacrimi“ = a face pe cineva să plângă
_________________________________________________________________________________
` „a-și strica gura degeaba“ = a vorbi în zadar
_________________________________________________________________________________

 „Nu-l“/„n-o“/„nu-i“
 Susținerea /Argumentarea unei păreri

Vei învăța:
• să scrii corect cuvintele „nu-l“/„n-o“/„nu-i“; • să susții / să argumentezi o părere.

 „nu-l “ ¤ cratima leagă în rostire și desparte în scris două cuvinte diferite care se rostesc împreună: „nu“
și „-l“; cratima ține locul literei „î“;
 „n-o“ ¤ cratima leagă în rostire și desparte în scris două cuvinte diferite care se rostesc împreună: „nu“
și „-o“; „u“ din cuvântul „nu“ este înlocuit prin cratimă;
 „nu-i “ ¤ cratima leagă în rostire și desparte în scris două cuvinte diferite care se rostesc împreună: „nu“
și „-i“; cratima ține locul literei „î“; (Exemple: nu îi văd = nu-i văd)
¤ „i“ mai poate fi înlocuit cu „este“; (Exemple: nu este atent = nu-i atent)
 „îl“/„-l“, „îi“/„-i“, „o“ țin locul unor persoane și sunt variante scurte ale formelor: „pe el“, „pe ei“/„lui“, respectiv
„pe ea“.
Nu-l zăresc. N-o înțeleg. Nu-i spun. Nu-i aud.
Pe cine nu zăresc? Pe cine nu înțeleg? Cui nu spun? Pe cine nu aud?
Pe el nu îl zăresc. Pe ea nu o înțeleg. Lui nu îi spun. Pe ei nu îi aud.

1
Scrie forma scurtă a cuvintelor evidențiate, după model.
a) Model: Nu îi povestesc nimic. → Nu-i povestesc nimic.
_ Nu îi mai aminti situația. → __________________________________________________
_ Cine nu este prezent? → ______________________________________________________
_ Nu este nimeni așteptat. → ___________________________________________________
48
 _ Nu îi el vinovat. → _________________________________________________________
_ Nu îi recunoști? → __________________________________________________________
b) _ Nu o ascultă nimeni. → ______________________________________________________
_ El nu o suportă. → __________________________________________________________
_ Cine nu o cunoaște? → _______________________________________________________
_ Nu o mai răsfăța! → _________________________________________________________
_ Mai bine nu o aduceai! → ____________________________________________________
_ Nu o lua la tine! → __________________________________________________________
c) _ Nu îl așteaptă nimeni.→ _____________________________________________________
_ Noi nu îl agreăm. → ________________________________________________________
_ Elevii nu îl apreciază. → ______________________________________________________
_ Nimeni nu îl înțelege. → _____________________________________________________
_ Nu îl deschidem astăzi. → ____________________________________________________
_ Nu îl iei cu tine? → _________________________________________________________

2 Desparte în silabe, după model, cuvintele din propozițiile date.

Model: Eu nu o însoțesc. →Eu nu o în-so-țesc.
1 2 3 4 5 6
Nu-i nici el vinovat. → Nu-i nici el vi-no-vat.
1 2 3 4 5 6
 Nu îl urmărește nimeni. → ___________________________________________________________
___________________________________________________________
 N-o înțeleg elevii. → ________________________________________________________________
________________________________________________________________
 Nu-i spune povestea. → _____________________________________________________________
_____________________________________________________________
 Nu-l încurajezi destul. → ____________________________________________________________
________________________________________________________________

3 Scrie pe caiet câte o propoziție în care să folosești grupul „n-o“ și care să aibă la final cuvintele:
clar, clasă, bine, acasă, nimeni și colegii.
Exemplu: N-o văd prea clar.

4 Subliniază cu o linie „-i“ cu valoare de pronume perso-

nal și cu două linii „-i“ cu valoare verbală („este“) din exemplele:
a) Astăzi nu-i senin. Nici vânt nu-i. Lui nu-i place când
nu-i soare. Nu-i agreează pe cei care suferă de reumatism.
b) „Cine nu-i gata/ Îl iau cu lopata!“
(folclorul copiilor)
49
 5 Folosind cuvintele „nu-l“, „n-o“ și „nu-i“, transformă propozițiile afirmative în propoziții negative.

• Victor o ajută pe sora lui.

____________________________________________________________________________________
• Povestea aceasta îl interesează.
____________________________________________________________________________________
• Bunica îl însoțește la mare.
____________________________________________________________________________________
• Tudorel o ascultă mereu pe mama sa.
____________________________________________________________________________________
• Testul de mâine îl preocupă.
____________________________________________________________________________________
• Lui îi pasă de noi.
____________________________________________________________________________________

6 Modifică după modelul următor:

Model: Nu este frig. → Nu-i frig.
^ Câinele nu este rău. → _________________________________________________________
^ Nu este vânt dimineața. → ______________________________________________________
^ Cui nu îi este frică? → __________________________________________________________
^ Nu este aglomerație astăzi. → ____________________________________________________
^ Nu este o idee bună. → __________________________________________________________

7 Explică rolul cratimei în următoarele situații:

Model: nu-l lasă → cratima leagă în rostire și desparte în scriere două cuvinte diferite care se ros-
tesc împreună: „nu“ și „-l“; cratima ține locul literei „î“ („nu-l“ = „nu îl“).
` nu-l întrece → ________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
` nu-i salută → ________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
` nu-i trist → __________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
` n-o așteaptă → _______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

8 Scrie pe caiet care este sportul tău preferat și argumentează-ți afirmația, după model.
Model: Sportul meu preferat este handbalul. Mie îmi place handbalul deoarece este un sport de echi-
pă, presupune cooperare, tact și multă concentrare.

50
 9 Dă-i un titlu fragmentului următor și argumentează-ți alegerea pe
spațiul dat.
„Patria este aducerea-aminte de zilele copilăriei... Este casa părintească și co-
pacul cel mare din pragul ușii, dragostea mamei, locul unde am iubit și am fost iubiți,
câinele care s-a jucat cu noi, sunetul clopotului bisericii satului ce ne vestea zilele frumoase de sărbătoare...“
(Alecu Russo, „Cântarea României“)
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

10 Învăţăm cuvinte noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „prin viu grai“ = oral
____________________________________________________________________________________
` „nu-i vreme de șagă“ = nu e momentul potrivit pentru a glumi
____________________________________________________________________________________

Joc de orientare Recompense

GRAMA GRAMU GREMI

GRAME GRAMĂ GREMO

GRAMI GREMA GREMU

GRAMO GREME GREMĂ

Provocarea 7:
Eşti la colega/colegul tău care locuieşte pe strada Petre Ispirescu, blocul E. Pe dru-
mul cel mai scurt, te îndrepţi spre Bazinul Olimpic.
Colorează traseul şi scrie pe spaţiul dat numele străzilor pe care mergi. _________
__________________________________________________________________
Ai descoperit traseul corect? Colorează-l și pe GREMA!

51
 .
 „Iar“/„i-ar“
 Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

Vei învăța:
• să scrii corect cuvintele „iar“/„i-ar“; • să transformi vorbirea directă în vorbire indirectă.

 Se scrie „iar“ când are înțeles de sine stătător și înseamnă „din nou“, „de asemenea“, „dar“ („însă“).
Exemple: • Ionel a lipsit iar. (din nou)
• Ea are cinci baloane, iar colega ei are două. (de asemenea)
• Iar voi așteptați aici. (însă/dar)
 Se scrie „i-ar“ când sunt două cuvinte diferite care se rostesc împreună: „i-“ ține locul unei persoane
(„lui“/„ei“), iar „ar“ formează o acțiune împreună cu următorul cuvânt.
Exemplu: I-ar povesti mai amănunțit.
Cui ar povesti? Lui/ei

1 Completează spațiile libere, după model.

pleacă
_________________ arăta
_________________ ajutat
fi _______________
_________________ iar i-ar _________________ i-ar fi _______________
_________________ _________________ fi _______________

2 Scrie „iar“ sau „i-ar“, după caz, pe spațiile marcate.

i ________ vine i sosește________
i ________ a venit i ________ fi cerut
i ________ plăcea i ________ lipsi
i ________ da i ________ cântă

3 Încercuiește forma corectă a cuvintelor „iar“ și „i-ar“.

Iar a sosit iarna. Iar ninge mult și pământul arată iar ca o plapumă albă.
I-ar I-ar i-ar
– Iar trebui o sită mai deasă iernii, spun bătrânii. Iar veni de hac ninsorii cu fulgii mari de acum.
I-ar I-ar

4 Scrie câte trei propoziții în care să se afle cuvintele „iar“ și „i-ar“.

52
 5
Completează versurile cu „iar“ sau „i-ar“.
a) ________ face ________ pe plac mămicii,
b) Ne-am adunat cu toții ________ în clasă,
________ plăcea chiar și bunicii Când clopoțelul vesel ne-a chemat,
Dacă fiul lor, Mardare, De joacă și mâncare nu ne pasă!
Ar lua ________ notă mare. Ne concentrăm ________ la învățat.

6 Transformă în povestiri următoarele dialoguri. Scrie-le apoi pe caiet.

a) „– Ai un cățel, Bunico! se bucură nespus, Fetița.
– Da. De la o vreme m-am simțit cam singură. Așa că mi-am luat un cățel...
– «Câinele este cel mai bun prieten al Omului», spuse Fetița [...] Cum îl cheamă pe cățelul tău?
– E o fetiță. Și o cheamă... Teea.“
(Silvia Kerim, „Puf “)
b) „ – Hai! Deschideţi cu fuga, dragii mamei! Cu fuga!
– Ia! Băieți, zice (iedul) cel mare, săriți și deschideți ușa că vine mama cu demâncare.
– Sărăcuțul de mine! zise cel mic. Să nu cumva să faceți pozna să deschideți, că-i vai de voi! Asta
nu-i mămuca. Eu o cunosc după glas; glasul ei nu-i așa de gros și răgușit, ci-i mai subțire și mai frumos!“
(Ion Creangă, „Capra cu trei iezi“)

7 Învăţăm cuvinte noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a-i da apă la moară“ = a-i înlesni să facă un lucru
____________________________________________________________________________________
` „a se bate cu morile de vânt“ = a se lupta cu dușmani ireali

 „Cel“/„ce-l“
 Transformarea vorbirii indirecte în vorbire directă

Vei învăța:
• să scrii corect cuvintele „cel“/„ce-l“; • să transformi vorbirea indirectă în vorbire directă

 Se scrie „cel“ când cuvântul are înțeles de sine stătător și îl înlocuiește pe „acela“.
Exemplu: • El este cel căutat. (acela)
 Se scrie „ce-l“ atunci când este format din două cuvinte diferite care se rostesc împreună și se despart
în scris, prin cratimă. „Ce“ este cuvânt de sine stătător, iar „-l“ ține locul unei persoane.
Exemple: • – Ce îl doare? • – Ce-l doare?
două silabe o silabă

53
 1 Înlocuiește cu „acela“ cuvintele marcate și scrie enunțul obținut pe spațiul dat.
_ El este cel pe care îl cauți. → ____________________________________________________
_ Mișu este cel mai mare. → ______________________________________________________
_ Iedul cel mic era cuminte. → ____________________________________________________
_ Băiatul cel frumos este al lui. → __________________________________________________
_ Din stejarul cel înalt cad frunzele. → ______________________________________________

2 Transformă enunțurile după model:

Model: Am văzut ce îl interesează. → Am văzut ce-l interesează.

 Vezi ce îl doare! → ____________________________________________________________
 De ce îl aperi? → _____________________________________________________________
 Ai aflat ce îl bucură? → ________________________________________________________
 Ce îl mai lăuda pe fiul ei! → ____________________________________________________
 Marian a văzut ce îl așteaptă. → _________________________________________________

3 Completează casetele cu „cel“ sau „ce-l“.

vestit mare scuzi ascultat

urmărești căutat harnic iei

apreciezi interesează asculți încurcă

4 Explică rolul cratimei în situațiile următoare, după model.

Model: A evitat ce-l deranja.
ce-l → cratima leagă în rostire și desparte în scris două cuvinte diferite
care se rostesc împreună: „ce“ și „-l“; cratima ține locul literei „î“. („ce-l“ = „ce îl“)

^ După ce-l privi, îl atinse ușor.

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

^ – De ce-l imiți doar pe el?

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

^ Ce-l mai plăcea profesorul!

___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
54
 5 Descoperă greșelile, corectează-le, apoi scrie corect textul pe caiet.

Cel mai bun

– Cine este ce-l mai bun elev la matematică din clasa ta?
– Ce-l mai bun este Vladimir. El este ce-l care s-a calificat și la ce-l de-al patrulea
concurs consecutiv de matematică din anul acesta. El a reușit să rezolve cel mai dificil
exercițiu.
– Cel motivează în reușitele sale?
– Nu știu cel motivează dar știu că el este unul dintre cei care lucrează ce-l mai
mult.

6 Transformă în vorbire directă următoarea povestire.

Ionel se plânge la doamna învățătoare că Mitică i-a vorbit urât în ziua aceea.
Doamna învățătoare vrea să știe cum de s-a întâmplat acest lucru.
Ionel îi explică faptul că au jucat fotbal în curtea școlii. El și cu echipa sa au câștigat. Apoi, Mitică l-a
jignit, spunându-i că este cel mai prost jucător din echipa sa.
Mitică se apără, spunându-i învățătoarei că el a spus că e cel mai prost moment să joace fotbal înainte
de testul de istorie.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

7 Învăţăm cuvinte noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a avea ac de cojocul cuiva“ = a avea mijloace de a pedepsi pe cineva

____________________________________________________________________________________
` „a scăpa ca prin urechile acului“ = a scăpa cu mare greutate
____________________________________________________________________________________
` „a căuta acul în carul cu fân“ = a căuta zadarnic
____________________________________________________________________________________
55
  „Va“/„v-a“
 Povestirea unui fragment

Vei învăța:
• să scrii corect cuvintele „va“/„v-a“; • să povestești oral și în scris un fragment dat.

 Se scrie „va“ când are înțeles de sine stătător și ajută la exprimarea timpului viitor al verbului. (Exemple:
va vorbi, va citi, va alerga)
 „V-a“ se scrie cu cratimă atunci când sunt două cuvinte diferite care se rostesc împreună: pronumele
personal „v-“ (vouă) și „a“, care ajută la formarea timpului trecut al verbului. (Exemple: v-a vorbit, v-a citit, v-a
alergat)

1 Completează spațiile libere cu „va“ sau „v-a“.

a) ______ spus ______ ascultat ______ relata ______ căutat
______ spune ______ asculta ______ relatat ______ cânta
______ povestit ______ impresiona ______ explicat ______ luat
______ povesti ______ impresionat ______ explica ______ lua

b) Vacanța ______ sosi în curând. Când ______ bate în ușa școlii, toată suflarea o ______ pofti să
intre în clase. Deși școala ______ rămâne pustie, nu se ______ întrista. Știe că elevii se vor întoarce veseli,
cu povești noi.
c) – ______ plăcut în vacanță, copii? Ce ______ impresionat mai mult: tabăra de la munte sau cea
de engleză?
– Cea de la munte...
– Cine ______ însoțit a rămas cu voi sau ______ lăsat doar cu
instructorii?

2 Alege forma corectă:

– Cred că va plăcut filmul. Probabil că Mihai îl va mai vedea o dată cu tatăl lui, cel care
v-a v-a
va adus biletele. Dumnealui este cel care va invitat și va rezervat cele mai bune locuri. Dacă va
v-a v-a v-a v-a
mai putea, vă va invita și la alte filme la fel de frumoase. I-ați mulțumit că va organizat timpul liber
v-a v-a
într‑un mod atât de plăcut?
56
 3 Alcătuiește câte patru propoziții cu „va“ și „v-a“.

4 Trece la timpul viitor verbele subliniate, după model, și apoi transcrie propozițiile.
Model: Mircea pleacă la gară. → Mircea va pleca la gară.
• Tudor scrie o compunere. → ___________________________________________________
• Dan spune o poveste. → _______________________________________________________
• David ascultă cu atenție. → ____________________________________________________
• Vlad arbitrează meciul. → _____________________________________________________
• Răzvan joacă atacant. → _______________________________________________________
• Victor stă în apărare. → _______________________________________________________

5 Transformă enunțurile după model:

Model: Vouă vă place la școală? → Vouă v-a plăcut la școală?
 Cine vă însoțește la spectacol? → ________________________________________________
 Vă aduce uniforma cea nouă. → _________________________________________________
 Matei vă dă invitaţiile. → ______________________________________________________
 Andrei vă ajută la lecții. → _____________________________________________________
 Alexandru vă urează un an bun. → ______________________________________________
 Astăzi vă aduce Dimos cornurile. → ______________________________________________
 Cezar vă explică etapele de rezolvare. → ___________________________________________
 Mihnea vă uimește prin punctualitate. → __________________________________________

6 Explică rolul cratimei în exemplele următoare, după model.

Model: Tania v-a povestit întâmplarea.
v-a → cratima leagă în rostire și desparte în scris două cuvinte diferite: pronumele „v-“ și „a“, care
ajută la formarea timpului trecut al verbului „a povesti“.

^ Tina v-a aplaudat.

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
^ Silvia v-a privit din sală.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
57
 7 Povestește oral fragmentul:

De dimineață, Fluturele vesel s-a trezit odată cu răsăritul soarelui. Astăzi va colinda poiana florilor.
– Bună dimineața! Cine v-a trezit așa devreme, domnule Fluture? îl întreabă o furnicuță.
– A! Bună dimineața, doamnă Furnică! Soarele care v-a trezit și pe dumneavoastră este cel care
mi-a trezit dorul de flori.
– Vă doresc o zi frumoasă! Merg la cules de polen.
– Mulțumesc, asemenea! Sper că o să vă mai revăd!

8
Povestește pe caiet fragmentul următor, folosind verbele la timpul trecut, cu forma „au știut“,
„a dansat“ etc., cu excepţia celor subliniate.
„Când se ivi la petrecere [...], oaspeții nu știură ce să mai zică, uimiți
de atâta frumusețe nepământeană.
Feciorul de împărat dănțui iarăși numai cu dânsa, și de venea
vreunul și căuta s-o poftească la joc, numai ce-i zicea aceluia, drept în față:
– Nu se poate, că dănțuiește numai cu mine!
Când să se ivească zorile, Cenușăreasa dădu iar să plece pe nesimțite,
dar feciorul de împărat se luă numaidecât după dânsa. Și se întâmplă ca
zgâtia de fată să se strecoare cu atâta dibăcie, că tânărul crai îi pierdu și de
această dată urma...“
(Frații Grimm, „Cenușăreasa“)

9 Precizează care este persoana verbelor și a pronumelor folosite în povestire.

____________________________________________________________________________________

10 Compară semnele de punctuație folosite în povestire cu cele învățate. Care sunt semnele de
punctuație folosite în povestire? ________________________________________________________
Ce semne de punctuație nu s-au folosit? __________________________________________________

11 Învăţăm cuvinte noi!

Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a privi pe cineva de sus“ = a-l privi cu dispreț

____________________________________________________________________________________
` „a șterge cu buretele“ = a uita greșeala cuiva
____________________________________________________________________________________

58
  „Ceai“/„ce-ai“
 Extragerea ideii principale dintr-un fragment

Vei învăța:
• să scrii corect cuvintele „ceai“/„ce-ai“; • să extragi ideea principală dintr-un fragment.

 „Ceai“ este un cuvânt cu înțeles de sine stătător, având sensurile de arbust exotic de la care se folo-
sesc frunzele sau de băutură obținută din frunzele/fructele/rădăcinile unor plante. (Exemple: Eu beau ceai de
sunătoare. / Acesta este un arbore de ceai.)
 Se scrie „ce-ai“ atunci când cratima leagă în rostire și desparte în scris două cuvinte diferite rostite
într‑o singură silabă: „ce“ și „ai“.
 Atunci când cele două cuvinte se rostesc în silabe diferite, se scriu fără cratimă.
(Exemple: • Ce ai făcut la școală? / • Ce-ai făcut la școală?)
o silabă o silabă o silabă
 Cuvântul „ai“ este legat prin înțeles de cuvântul care urmează, alcătuind împreună una din formele de
trecut ale verbului (Ce-ai citit?, Ce-ai mai dormit!) sau poate însemna „a avea“. (Ce ai la tine?/ Ce-ai la tine?)

1 Completează spațiile libere cu „ceai“ sau „ce-ai“, după caz.

a) ______ de tei ______ aflat? beau ______

______ medicinal ______ spus? ______ în ghiozdan?
______ verde ______ povestit? ______ la gât?

b) – ______ avut în ceașcă?
– ______ de tei. De ______ întrebat?
– Nu știam ______ băut.

2 Transcrie enunțurile, folosind ortograma „ce-ai“.

Model: Ce ai mai auzit? → Ce-ai mai auzit?
 Ceea ce ai aflat nu este adevărat. → _______________________________________________
 – Ce ai pățit la mână? → _______________________________________________________
 Ce ai învățat bine, nu se uită. → _________________________________________________
 Ce ai de mâncare? → __________________________________________________________
 – Ţicu, ce ai în coș? → _________________________________________________________
 – Ce ai să auzi la ședință! → ____________________________________________________
59
 3 Potrivește și unește! Ce-ai spune să vii ◦ ◦ la un ceai.
Transcrie apoi propozițiile pe caiet. Din ce-ai făcut ◦ ◦ de răceală.
Cu ceai de tei te vindeci ◦ ◦ la un ceai?
La ora cinci te aștept ◦ ◦ un ceai așa bun?

4 Ordonează cuvintele și scrie propoziția obținută.

dacă zice Ce-ai invita ceai? un la te-aș

____________________________________________________________________________________

5 Completează după model: De

_________________ întârziat?
_________________
_________________ ce-ai _________________
_________________ _________________

Pentru a extrage ideea principală dintr-un fragment, îl citești cu atenție, apoi răspunzi la în-
trebările „cine?“, „ce face?“.
Lângă răspunsuri, mai adaugi, după caz, locul, timpul sau alte elemente pe care le consideri
importante.
Exemplu: Recitește textul de la exercițiul 6, pagina 55.
Cine? Ionel. Ce face? Se plânge.
Neînțelegând ce i-a spus Mitică, Ionel se plânge la doamna învățătoare.
sau
Crezând că a fost jignit, Ionel se plânge la doamna învățătoare.

6 Extrage ideile principale din fragmentele de la exercițiile 7 și 8, pagina 58.

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

7 Învăţăm expresii noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a-și tăia craca de sub picioare“ = a-și primejdui situația
____________________________________________________________________________________
` „cu noaptea-n cap“ = foarte devreme
____________________________________________________________________________________
60
  „Cam“/„c-am“
 Extragerea unei concluzii dintr-un text/fragment citit

Vei învăța:
• să scrii corect cuvintele „cam“/„c-am“; • să extragi o concluzie dintr-un text citit.

 Cuvântul „cam“ are înțeles de sine stătător și înseamnă „aproximativ“, „oarecum“, „prea“, „exagerat“,
„aproape“. Exemplu: • Este cam vorbăreţ. (prea)
• Poşta este cam la cinci sute de metri de aici. (aproximativ)
 Se scrie „c-am“ când sunt două cuvinte care se rostesc împreună. Cratima leagă în rostire și desparte în
scris cuvintele „că“ (→ „c-“) și „am“, care ajută la formarea timpului trecut al unui verb.
Exemplu: Știu c-am întârziat. (că am întârziat)

1 Scrie sensul cuvântului „cam“. ¶ Cam în cât timp te întorci?

¶ Peștele este cam mic. ¶ Sunt cam plictisit.
¶ Filmul începe cam în cinci minute. ¶ Am așteptat cam mult.


¶ Ghiozdanul este cam greu pentru tine.

2 Completează cu „cam“ și „c-am“ spațiile libere.

________ pretențios ________ târziu ________ ascultat
________ rezolvat ________ grăbit ________ ca și el


________ scris ________ interpretat ________ la fel

3 Unește cu cam sau c-am printr-o linie formele potrivite:

mult singuratic
cam adus
încet c-am
uitat
spus tăcut înotat

4 Bifează propozițiile scrise corect:
Ai aflat c-am reușit la examen? El are c-am tot atâția ani ca și mine.
Ai văzut c-am luat c-am multă carne? Cam cât îmi dai c-am adus-o pe toată?
Cam cât să cer pentru mașinuță? E cam frig astăzi.
5 Alcătuiește propoziții cu grupurile de cuvinte: c-am fost, c-am recitat, c-am urcat, cam moale,
cam înceată, cam înghesuită.

61
 Unele texte literare transmit învățături.
(E bine să fii bun, harnic, ascultător etc.)
Altele transmit sentimente (bucurie, regret, tristețe etc.). Uneori, pentru a înțelege mesajul
unui text, urmărim părțile de vorbire care predomină, semnele de punctuație folosite.

6 Unește titlul textului cu concluzia desprinsă.

„Gândăcelul“ de Elena Farago • Să fii ascultător!
„Scufița Roșie“ de Charles Perrault •
Să fii bun!
„Capra cu trei iezi“ de Ion Creangă •
„Greierele și furnica“ de La Fontaine • Să fii harnic!

7
Identifică și transcrie din versurile de mai jos părțile de vorbire cerute. Răspunde apoi la întrebări.
„Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură.
Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură.
În curând și el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineții de pe câmpul înverzit.“
(Vasile Alecsandri, „Dimineața“)

verbe substantive adjective

a) Ce parte de vorbire predomină?

____________________________________________________________________________________
b) Ce concluzie poți să tragi cu privire la mesajul versurilor? Ce fel de sentimente transmit?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
c) Redă într-o singură propoziție conținutul versurilor.
____________________________________________________________________________________
d) Scrie într-un singur cuvânt conținutul strofei.
____________________________________________________________________________________
e) Realizează un desen care să surprindă
imaginea prezentată.

8 Învăţăm expresii noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a vedea lumina zilei“ = a se naște
____________________________________________________________________________________
` „a pune rămășag“ = a paria
____________________________________________________________________________________
62
  „Mai“/„m-ai“
 Oferirea de informații referitoare
la universul școlar și extrașcolar


Vei învăța:
• să scrii corect cuvintele „mai“/„m-ai“; • să oferi informații despre școala ta și despre
activitățile desfășurate în cadrul școlii.

 Cuvântul „mai“ denumește a cincea lună a anului (florar), unealta de lemn în formă de ciocan care servește
la nivelat, tasat, bătut; este folosit la comparații (mai înalt, mai puțin grăbit, cel mai voinic), arată că acțiunea
verbului durează (Mai cântă la petreceri.) sau că se repetă (Mai cântă o dată.). Poate fi înlocuit cu „încă“ (Mai
dorm. = Încă dorm.)
 Se scrie „m-ai“ când sunt două cuvinte diferite care se rostesc împreună. Cratima leagă în rostire și
desparte în scris două părți de vorbire diferite care se rostesc într-o singură silabă: pronumele personal „m-(mă)“
și „-ai“ care formează timpul trecut împreună cu verbul (m-ai întrebat, m-ai însoțit).

1 Scrie sensul cuvântului „mai“ din următoarele exemple.

¶ Mircea este mai rapid decât mine.
¶ Tata bate pământul cu un mai.
¶ Luna mai este cea mai frumoasă din an.


¶ Mai mănânc o prăjitură.

2 Completează cu „mai“ sau „m-ai“.

________ văzut ________ ajutat ________ citește luna ________
________ mic ________ trădat ________ înțeles are un ________
________ tăcut ________ scrie ________ invitat cel ________ mare

3
Alege forma corectă prin încercuire.
– Îți mulțumesc că mai/m-ai ajutat la rezolvarea problemei!
– Eu mă bucur că mai/m-ai solicitat. Când mai/m-ai întâmpini greutăți la matematică, vino la mine!
– E bine să ai un frate mai/m-ai mare care să știe mai/m-ai multe lucruri. Apropo: câți ani ai?
– Mai/m-ai sunt două luni și împlinesc doisprezece ani.


– Așa e! Tu ești născut în mai/m-ai, ca și bunicul nostru.

4 Explică rolul cratimei în scrierea ortogramei „m-ai“.

– De ce m-ai întrebat?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
63
 5 Completează propozițiile:
 Mai ai _____________________________________________________________________
 Tu m-ai ____________________________________________________________________
 Mai vino ___________________________________________________________________
 Iar m-ai ____________________________________________________________________
 În luna mai _________________________________________________________________
 ___________________________________________________________________ mai vin?
 _____________________________________ cel mai _______________________________

6 Ordonează cuvintele și scrie propozițiile.

a) o dată poezia citește mai Bogdan

____________________________________________________________________________________
b) m-ai ieri la ajutat grădinii udatul

____________________________________________________________________________________
c) mai cămașa haina. aproape e piele de decât

„
____________________________________________________________________________________ “
(proverb)
7 Prezintă-ți școala, precizând:
a) Denumirea: _________________________________________________________________
b) Localitatea în care se află/cartierul: _______________________________________________
c) Adresa (strada, numărul): ______________________________________________________
d) Cu aproximație, numărul de elevi: _______________________________________________
e) Numărul claselor: _____________________________________________________________
f) Aspectul școlii: _______________________________________________________________
g) Ce îți place mai mult la școala ta? _________________________________________________
______________________________________________________________________________________
h) Ce nu îți place la școala ta? ______________________________________________________
______________________________________________________________________________________
i) Câteva activități la care ai participat împreună cu colegii din școală: ___________________

8 Învăţăm expresii noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a vorbi cu gura altuia“ = a vorbi fără convingere
____________________________________________________________________________________
` „a vorbi în barbă“ = a vorbi încet
____________________________________________________________________________________
64
  „Cai“/„c-ai“
 Explicarea sensului unor cuvinte pornind de la context

Vei învăța:
• să scrii corect cuvintele „cai“/„c-ai“; • să explici sensul unor cuvinte pornind de la context.

 Cuvântul „cai“ este forma de plural a cuvântului „cal“, animal domestic erbivor folosit la călărie și
tracțiune.
 Se scrie „c-ai“ când sunt două cuvinte diferite care se rostesc într-o singură silabă: „c-(că)“ și „ai“, care
ajută la formarea timpului trecut al cuvântului (verbului) următor (ai căzut, ai plâns).
 Cratima ține locul literei „ă“.

1 Completează spațiile libere cu „cai“ sau „c-ai“.

• Bunicul a avut ________ de rasă. • – Mai are cineva ________ în sat?
• Am aflat ________ fost bolnav. • Știi ________ reușit la examen?
• Aici pasc doi ________ albi. • Mă bucur ________ venit.

2 Continuă, după modele.

c-ai mers
a) că ai mers Ÿ _________________________ că ai vorbit Ÿ _______________________
că ai fost Ÿ __________________________ că ai citit Ÿ _________________________
că ai adus Ÿ _________________________ că ai strigat Ÿ _______________________
blânzi
____________________ recitat
____________________
b) ____________________ ____________________
cai ____________________ c-ai ____________________
____________________ ____________________

3 Barează forma greșită:

– Acum, cai/c-ai învățat să călărești, ia cei doi cai/c-ai și du-i să pască.
– Știam eu cai/c-ai să-mi ceri lucrul acesta. Cred cai/c-ai așteptat de mult să te ajute cineva la
cai/c-ai.
– Bănuiam cai/c-ai să te prinzi. Când ai cai/c-ai e frumos,
dar nu e simplu.

4 Explică rolul cratimei în enunţul:

Am auzit c-ai plecat.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
65
 5 Indică intrusul!
a călări ¤ călărie, călare, necălărit, călător, călăreț.

6 Unește ce se potrivește!

hipic denumire științifică dată cailor

hipism aparat pentru măsurat dimensiunile părților corpului la cai
referitor la cai; de cai
hipodrom
sport practicat cu caii
hipometru incintă amenajată pentru desfășurarea concursurilor hipice,
cabaline prevăzută cu tribune pentru spectatori

7 Descoperă, în funcție de context, sensul cuvintelor subliniate:

a) Fire crude de iarbă au ieșit din pământ. c) Am citit o carte interesantă.
Inei i-au ieșit toate problemele.
Mi-a ieșit ciorapul din picior.
Mama a ieșit din casă.
Cuiul a ieșit pe partea cealaltă.
Culoarea bluzei a ieșit la spălat.
b) Gura peșterii e strâmtă.
Iau o gură de aer.
Are o gură cât o șură.
Are o gură frumoasă.
E tobă de carte.
Ai primit o carte poștală.
d) Vin și eu, de vrei.
A plouat atât de mult, de băltește apa pe străzi.
Du-te de-mi adu pâine, te rog!
De mi-ai spune orice, tot am să mă duc.

8 Învăţăm expresii noi!

Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:
` „Calul de dar nu se caută la dinți“ = lucrurile primite în dar se iau așa cum sunt, fără a se ține
seama de defecte
____________________________________________________________________________________
` „cal de bătaie“ = persoană muncită de toți
____________________________________________________________________________________
` „a visa cai verzi pe pereți“ = a-și închipui lucruri imposibile
____________________________________________________________________________________
` „La Paștele cailor“ = niciodată
____________________________________________________________________________________

66
  „Căi“/„că-i“
 Observarea dezacordului în exprimare

Vei învăța:
• să scrii corect cuvintele „căi“/„că-i“; • să sesizezi și să corectezi dezacordul în exprimare.

 Forma de plural a cuvântului „cale“ („căi“) este un cuvânt cu înțeles de sine stătător şi are înţelesul:
drumuri; metode, procedee, modalități.
 De asemenea, (se) căi înseamnă „regretă“.
 „Că-i“ se scrie cu cratimă când sunt două cuvinte diferite care se rostesc într-o singură silabă: „că“ și „i“
(forma scurtă a verbului „este“ sau pronume personal).
 Cratima marchează și lipsa literei „î“ (că-i trist).
îi/este

1 Descoperă sensul cuvântului colorat.

^ Am rezolvat problema prin două căi. (_________________)
^ Pot ajunge la școală pe mai multe căi. (_________________)
^ Românii aveau mai multe căi de a se apăra de turci. (_________________)
^ Muncitorii lucrează la căi ferate. (_________________)
^ Mi s-au înfundat căile respiratorii. (_________________)
^ Băiatul se căi pentru fapta lui. (_________________)

2 Scrie fără cratimă, după model.

Model: Văd că-i place. → Văd că îi place.
Văd că-i atent. → Văd că este atent.
• Trântește ușa că-i supărat. → ____________________________________________________
• Spune că-i programat. → _______________________________________________________
• Stă cuminte că-i dă ciocolată. → _________________________________________________

3 Completează, după model, spațiile libere.

a) că îi spune Ÿ că-i spune
______________________ că îi (este) trist Ÿ ____________________
că îi anunță Ÿ _____________________ că îi (este) tare Ÿ ____________________
că îi ajută Ÿ ______________________ că îi (este) ușor Ÿ ____________________

privește
____________________ de munte
____________________
b)
____________________ ____________________
că-i ____________________ căi ____________________
____________________ ____________________
67
 4 Completează cu „căi“ sau „că-i“.
Puișorul e necăjit ________ cel mai mic din curte. Îi vine să plece în lume pe ________ necunoscute.
Ceilalți pui râd de el ________ mic.
– Este mic ________ ultimul ieșit din ou, le explică mereu cloșca.
Dar, prin oricâte ________ le-ar spune, ei tot îl necăjesc ________ diferit.

5 Explică rolul cratimei.

• Ocolim, că-i aglomerat pe aici. __________________________________________________
____________________________________________________________________________________
• Tu vino, că-i spune el totul. _____________________________________________________
____________________________________________________________________________________

6 Înscrie-te în campania „Să vorbim corect!“, la care participi împreună cu clasa. Vânează gre­șeli
de exprimare și notează-le pe panoul clasei „Așa nu!“. Corectează-le și scrie-le pe panoul „Așa da!“.
Așa nu! Așa da!
Model:
Pomii roditori a livezii... → Pomii roditori ai livezii...
Bicicleta roșie al băiatului... → Bicicleta roșie a băiatului...
Părerile fetei, băiatului și părinților ... → Părerile fetei, ale băiatului și ale părinților...
Nu mai mă aștepta. → Nu mă mai aștepta!
Mingea care am cumpărat-o e roșie. → Mingea pe care am cumpărat-o e roșie.
Băieții care i-am întâlnit sunt colegii mei. → Băieții pe care i-am întâlnit sunt colegii mei.
Am decât cinci lei. → Nu am decât cinci lei.
El, care nu îi place la noi, a plecat. → El, căruia nu-i place la noi, a plecat.

7
Învăţăm expresii noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:
` „din cale-afară“ = peste măsură, neobișnuit
____________________________________________________________________________________
` „a găsi cu cale“ = a socoti că este nimerit
____________________________________________________________________________________

 „Sar“/„s-ar“
 Prezentarea unor rezultate/proiecte

Vei învăța:
• să scrii corect cuvintele „sar“/„s-ar“; • să prezinți rezultatele unei activități/ unui proiect.

68
  Se scrie „sar“ când exprimă o acțiune, fiind un cuvânt cu înțeles de sine stătător. (Eu sar în apă./Copiii
sar la trambulină.)
 Grupul de cuvinte „s-ar“ se scrie întotdeauna cu cratimă când cuvântul „s-“ (se – pronume) se află lângă
cuvântul „ar“, cu care se rostește împreună într-o silabă. (S-ar fi potrivit mai bine eșarfa.).

1 Transcrie propozițiile descoperite.

Peștii în apă. Astăzi fi rezolvat mai repede.

Lăcustele sar prin iarbă. Aș pleca dacă s-ar afla incidentul.
Eu de bucurie. Ar fi curat dacă spăla mai des.

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

2 Completează spațiile libere cu „sar“ sau „s-ar“, după caz.

a) ________ peste gard ________ putea
________ de la o idee la alta ________ rezolva
________ ca broasca ________ întâlni
________ de gâtul tău ________ fi jucat
b) E recreația mare. Fetele ________ coarda în curte. Băieții ________ juca cu mingea, dar Cristi a
uitat-o acasă. El ________ duce să o ia, dar știe că nu are voie să plece de la școală în timpul programului.
Dacă ________ afla că a plecat, s-ar putea să i se scadă nota la purtare. Așa că ________ cu toții în lungime
la groapa de nisip.
Câteva vrăbiuțe ________ și ele prin curte după mâncare.

3 Explică rolul cratimei, după model.

Model: Zăpada s-ar topi mai repede dacă ar fi cald.
s-ar → cratima leagă în rostire și separă în scris două părți de vorbire diferite:
pronumele „s-“ și verbul „ar topi“; cratima ține locul literei „e“.
• Tare s-ar bucura bunicii de i-ar vedea!
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

69
 • Mâine s-ar putea să plouă.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

4 Scrie câte două enunțuri cu „sar“ și „s-ar“.

` .................................................................................. ` ..................................................................................
` .................................................................................. ` ..................................................................................

5
Ilustrează prin desene o activitate extrașcolară desfășurată
împreună cu colegii tăi și prezint-o oral în fața clasei.

6 Ordonează etapele organizării concursului „Cel mai bun cititor“:

Citirea cărților propuse Completarea fișelor de lectură
Prezentarea listei de cărți care trebuie citite Anunțarea concursului de către învățător
Acordarea premiilor Comunicarea punctajelor obținute de către elevi
Proba de verificare (Testul scris)

7 Elevii clasei a IV-a A au de realizat un proiect în echipe formate din câte cinci elevi cu titlul
„Școala viitorului“. Ajută-i să ordoneze următoarele etape de realizare a proiectului:
Prezentarea machetei „Școala viitorului“. Expunerea lucrărilor pe holul școlii
Procurarea materialelor Anunțarea termenului de realizare a machetelor
Discuții privind înfățișarea școlii Realizarea schiței machetei
Formarea echipelor de lucru Realizarea în echipă a machetei
Aprecierile colegilor și ale doamnei învățătoare Alcătuirea listei de materiale necesare
Anunțarea temei Mediatizarea rezultatelor activității

8 Realizează și tu împreună cu colegii tăi un proiect intitulat „Castele din povești“. Stabilește
mai întâi etapele de realizare împreună cu doamna învățătoare.

9
Învăţăm expresii noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:
` „pe sărite“ = trecând peste anumite părți
____________________________________________________________________________________
` „a sări peste cal“ = a exagera; a sări peste limita admisă
____________________________________________________________________________________
` „a sări în ochi“ = a fi evident
____________________________________________________________________________________
` „a-i sări inima din loc“ = a se speria foarte tare
____________________________________________________________________________________
70
  „N-ai“/„nai“
 Proiectul de documentare

Vei învăța:
• să scrii corect cuvintele „nai“ și „n-ai“; • să realizezi un miniproiect de documentare.

 Se scrie „nai“ când este un singur cuvânt care denumește un instrument muzical.
 „N-ai“ este format din două cuvinte (nu ai) care se rostesc împreună într-o singură silabă. Prin pierderea
vocalei „u“ din cuvântul „nu“ se micșorează numărul de silabe. (nu ai ¤ două silabe)
(n-ai ¤ o silabă)
1 Transformă după model.
nu ai fost ¤ n-ai fost nu ai creat ¤ _________________________
nu ai răspuns ¤ _______________________ nu ai povestit ¤ _______________________
nu ai întrebat ¤ _______________________ nu ai așteptat ¤ _______________________
nu ai explicat ¤ _______________________ nu ai cumpărat ¤ ______________________

2 Barează forma greșită. _ Cu un nai/n-ai și trei viori

Cânți hora de multe ori.
_ Când nai/n-ai un nai/n-ai, cânți la ce ai.
Dacă nai/n-ai acordeon
_ Dacă ai nai/n-ai, nai/n-ai de ce să cauți alt instrument. Sufli-n nai/n-ai și în trombon.
3 Completează spațiile libere și alcătuiește propoziții cu patru dintre formulele obținute (două
_____________________________
cu „nai“ și două cu „n-ai“.)
iau un
_____________ ajuns
_____________ _____________________________
_____________ _____________ _____________________________
_____________ nai n-ai _____________ _____________________________
_____________ _____________ _____________________________

4
_____________________________
Scrie „nai“ sau „n-ai“ în casete.

– Tu fost la spectacol? De ce venit? Tina a cântat la cum văzut

vreodată. vrea să mergem mâine să o ascultăm împreună?

5 Explică rolul cratimei în exemplele următoare, după model.

Model: Să n-ai nicio grijă!
n-ai → • cratima leagă în rostire și desparte în scris negația nu (n-) de verbul „ai“;
• cratima ține locul literei „u“.
• Tu n-ai avut nai până acum?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
71
 • Doar tu n-ai priceput problema.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

6 Realizează un proiect despre meseria ta preferată. Caută informații și imagini pe internet, în

cărți, ori mergi la fața locului. Notează, xeroxează și decupează ce e semnificativ și lipește-le pe un
carton mare pentru a-l afișa în clasă. Apreciază obiectiv cel mai reușit poster.

7 Învăţăm expresii noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „joacă cum îi cântă“ = face întocmai cum îi poruncește
____________________________________________________________________________________
` „a-i cânta cuiva în strună“ = a linguși pe cineva
____________________________________________________________________________________
` „a ține (pe cineva) în strună“ = a ține din scurt (pe cineva)
____________________________________________________________________________________

Joc de orientare
Recompense

GRAMA GRAMU GREMI

GRAME GRAMĂ GREMO

GRAMI GREMA GREMU

GRAMO GREME GREMĂ

Provocarea 8:
Eşti la Bazinul Olimpic. Urmează traseul: 
Pe ce stradă ai ajuns? Scrie răspunsul tău aici:
_______________________________

Ai indicat traseul corect? Colorează-l și pe GREME!

72
 ,
6. PArTile
, de vorbire
 Substantivul
Ne amintim:
 Substantivul este partea de vorbire care denumește ființe, lucruri, fenomene ale naturii, stări sufletești,
acțiuni, însușiri.
 Substantivele sunt comune (denumesc ființe, lucruri, fenomene de același fel) sau proprii (denumesc anu-
mite ființe sau anumite lucruri spre a le deosebi de alte ființe sau lucruri de același fel).
 Substantivul care denumește o singură ființă (lucru, fenomen) este la numărul singular. Substantivul care
denumește mai multe ființe (lucruri, fenomene) este la numărul plural.
 După felul cum se numără, substantivele sunt de trei genuri: feminin (o floare – două flori), masculin (un
lup – doi lupi) și neutru (un tren – două trenuri).

A.
1 Citește substantivele următoare și apoi rezolvă cerințele de mai jos:
vulpe, Marea Neagră, tei, București, mistreți, șuruburi, bancă, brumă, mașină, fulger, scrisul,
ciocănitori, Franța, mersul, fuga, tunete, tristeți, frumusețe, bucurii, Teatrul „Alexandru Davila“, ne-
cazuri, bunătate, copaci, zborurile, Școala Gimnazială „Marin Preda“, penare, ploi, pui.
a) Subliniază cu o linie substantivele comune și cu două linii pe cele proprii.
b) Grupează substantivele în:

c) Transcrie substantivele care au aceeași formă la numărul singular și la numărul plural.

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
d) Alcătuiește propoziții în care substantivele cu aceeași formă la singular și plural să fie la nu-
mărul singular și la numărul plural.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
73
 e) Scrie câte o propoziție cu fiecare substantiv propriu identificat.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

2 Transformă în substantive următoarele adjective, respectiv verbe:

• harnic Ÿ ____________________________ • scriu Ÿ _______________________________

• alb Ÿ _______________________________
• obosit Ÿ ____________________________
• mărinimos Ÿ ________________________
• atent Ÿ _____________________________
• dreptunghiular Ÿ _____________________
• desenez Ÿ _____________________________
• (mă) plimb Ÿ __________________________
• chem Ÿ ______________________________
• plâng Ÿ ______________________________
• prezint Ÿ _____________________________

3 După model, scrie pe caiet substantivele care se pot forma de la verbele:

a cânta, a juca, a picta, a plânge, a striga, a uita, a trece, a lua, a cădea.
Model: a cânta Ÿ cântare(a), cântat(ul)

4 Transformă, după model, următoarele adjective în substantive.

Model: galben Ÿ îngălbenire ] lemnos Ÿ __________________________

] fometos Ÿ __________________________
] fioros Ÿ ____________________________
] duios Ÿ ____________________­­________
] dulce Ÿ ____________________________
] des Ÿ ______________________________
] setos Ÿ ____________________________
] vecin Ÿ ____________________________
] tare Ÿ _____________________________
] străin Ÿ ____________________________
] singur Ÿ ___________________________

5 Trece la numărul plural următoarele substantive:

copac Ÿ __________________ făptură Ÿ _________________ coală Ÿ __________________

copil Ÿ ___________________
fiu Ÿ _____________________
fiică Ÿ ______­______________
pod Ÿ ____________________
colind Ÿ __________________
cântec Ÿ ______ ____________
femeie Ÿ __________________
foc Ÿ ____________________
șoim Ÿ ___________________
cocoș Ÿ __________________
coș Ÿ ____________________
făraș Ÿ ___________________
chibrit Ÿ ___________­­­­­­­­­­______
rucsac Ÿ _________________
micsandră Ÿ ______________
ghiozdan Ÿ _______________
caiet Ÿ ___________________
stilou Ÿ __________________

74
 6 Eu scriu multe, tu scrii una!
ploi Ÿ ____________________ capete Ÿ __________________ bordeie Ÿ _________________
flori Ÿ ____________________ capi Ÿ ____________________ ființe Ÿ ___________________
cornuri Ÿ _________________ colți Ÿ ____________________ muzee Ÿ __________________
coarne Ÿ __________________ colțuri Ÿ __________________ licee Ÿ ____________________
unghii Ÿ __________________ codri Ÿ ___________________ urcușuri Ÿ _________________
dealuri Ÿ __________________ nopți Ÿ ___________________ ninsori Ÿ __________________
uși Ÿ _____________________ lăcrămioare Ÿ ______________ unchi Ÿ __________________

7 Adaugă în fiecare șir câte trei substantive potrivite. Scrie între paranteze ce denumesc sub-
stantivele din fiecare grupă.
a) țânțar, frate, _____________________________________________________ [ființe]
b) casă, panou, _____________________________________________________ [.................................]
c) ninsoare, lapoviță, ________________________________________________ [.................................]
d) scriere, mers, ____________________________________________________ [.................................]
e) frumusețe, blândețe, _______________________________________________ [.................................]
f) tristețe, neîncredere, _______________________________________________ [.................................]

8 Scrie câte patru substantive proprii nume de:

• persoane: Anca, ____________________________________________________________
• țări: Germania, _____________________________________________________________
• orașe: Arad, _______________________________________________________________
• animale: Aricel, _____________________________________________________________
• munți: Apuseni, ____________________________________________________________
• cărți: „Dumbrava minunată“, __________________________________________________
__________________________________________________________________________________
• instituții: „Muzeul Județean Argeș“, ______________________________________________
• sărbători: 1 Decembrie, _______________________________________________________

9 Găsește substantive care au același înțeles cu cele date:

] abandonare Ÿ ______________________ ] haită Ÿ ___________________________

] cișmea Ÿ __________________________ ] podoabă Ÿ ________________________
] făgăduială Ÿ _______________________ ] lunecuș Ÿ _________________________
] fast Ÿ _____________________________ ] metodă Ÿ _________________________
] hărmălaie Ÿ ________________________ ] pedeapsă Ÿ ________________________

75
 10 Scrie substantive cu înţeles opus pentru:
• adunare Ÿ __________________________
• apropiere Ÿ _________________________
• zarvă Ÿ ____________________________
• belșug Ÿ ___________________________
• apariție Ÿ __________________________
• mândrie Ÿ __________________________
• laudă Ÿ _____________________________
• conștiinciozitate Ÿ __________­­__________
• curaj Ÿ _____________________________
• dușmănie Ÿ _________________________

11 Completează, după model:

lui Ion
Model: Povestea _______________ este interesantă. (Ion)
Ioanei
Curtea ________________ este plină de flori. (Ioana)
I Prietenii ________________________ sunt afară. (George)
I Tema __________________________ este incompletă. (Andreea)
I Florile _________________________ sunt albastre. (Carmen)
I Mingea ________________________ s-a spart. (Daniel)
I Vacanţa ________________________ a sosit. (copii)
I Gerul ________________ s-a domolit. (iarnă)
I Sosirea _______________ i-a bucurat. (fiică)
I Părerea _______________ este bună. (fii)
I Casa este a ________________________ (mătuşă)
I Ciripitul __________________________ a încetat. (vrăbii)
I Ne oboseşte albul ___________________ (zăpadă)

12 Completează enunțurile cu substantive comune la numărul:

a) singular
În grădina ________________ au înflorit ghioceii. _______________ cald îi mângâie cu razele
sale calde. Crengile _______________ se scutură de _______________ iernii. Sosirea _______________
bucură pe toată lumea.
b) plural
Vacanța _________________ se apropie. _____________ sunt mai scurte, iar ______________
devin mai lungi. Gerul desenează ______________ de gheață la ________________. Maria și-a pregătit
sania cu tălpi lucioase și _________________ întoarse.

13 Transcrie textele următoare cu formele corespunzătoare ale substantivelor dintre paranteze:

a) (Glasuri) (copii) răsună în (curte) (școală). (Mantie) strălucitoare a (zăpadă) îi bucură nespus.
Unii se joacă cu (bulgăre) pufoși, alții lasă (urmă) de (cizmuliță) pe (covor) alb. Cei mai mulți construiesc
(om) de (zăpezi).
Doar (glas) (clopoțel) le poate întrerupe (joc). (Veselie) (școlari) se întrerupe pentru scurtă (vremea).

76
 b) – Bună! Eu sunt verişoara (Carmen), Adela. Voi cum vă numiţi?
– Salut! Eu sunt Catrinel.
– Eu sunt colega (Catrinel), Mihaela.
– În ce clasă este fratele (Andreea)?
– Ți-am spus și ieri: fratele (Andreea) este în clasa a doua.
– Dar sora (Ioana) în ce clasă este?
– Sora (Ioana) este în aceeași clasă cu el. Dar de ce vrei să știi?
– Scriu un articol pentru ziarul școlii și mă interesează numărul copiilor care provin din aceeași
familie.
14 Scrie pe spaţiile punctate substantivele din fiecare propoziţie:
Fulgii de nea dansează prin aer. .....................................................................................
Crengile brazilor se scutură pe pământ. .....................................................................................
Sărbătorile de iarnă bat la ușă. .....................................................................................
Moș Crăciun a pregătit sacul cu jucării. .....................................................................................

15 Subliniază substantivele de genul masculin: 16 Răspunde la următoarele întrebări cu

un substantiv de genul feminin:
„Sacul gol nu stă în picioare.“
– Cine este? ________________________
„Tăcerea este și ea un răspuns.“
– Unde mergi? ________________________
„Vorba multă, sărăcia omului.“
– Ce citești? ________________________
„Pisica cu clopoței nu prinde șoricei.“
– Ce se aude? ________________________
17 Completează analiza substantivelor: – Ce mănânci? ________________________
„Cu părul nins, cu ochii mici – Unde ești? ________________________
Şi calzi de duioşie
Aievea parc-o văd aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.“
(Ștefan Octavian-Iosif, „Bunica“)
părul = ___________ comun, genul ___________ , ___________ singular
ochii = substantiv___________, ___________masculin, numărul___________
duioșie = ___________ ___________, genul ___________, ___________singular
icoana = substantiv___________, ___________ ___________, numărul ___________
bunici = ___________ ___________, ___________ ___________, ___________ singular
pruncie =___________ ___________, ___________ ___________, ___________ singular

18 Analizează pe caiet substantivele din fragmentul următor, precizând felul, genul şi numărul
pentru cele comune şi doar felul pentru cele proprii.
„Nu ştiu cum se întâmplă, că aproape de Buna-Vestire, unde nu dă o căldură ca aceea şi se topeşte
omătul şi curg pâraiele şi se umflă Bistriţa din mal în mal de cât pe ce să ieie casa Irinucăi.“
(Ion Creangă, „Amintiri din copilărie“)
77
 19 Găsește forma de feminin, respectiv de masculin corespunzătoare substantivelor:
I elev Ÿ ____________________________ I oaie Ÿ ____________________________
I lup Ÿ _____________________________ I capră Ÿ ___________________________
I leu Ÿ _____________________________ I iapă Ÿ ____________________________
I învățător Ÿ ________________________ I găină Ÿ ___________________________
I curcan Ÿ __________________________ I albină Ÿ___________________________
I director Ÿ _________________________ I babă Ÿ ____________________________

20 Completează tabelul cu câte patru exemple de substantive care să conțină grupurile:

Dacă vrei să ştii mai mult!

 Lunile anului (ianuarie, februarie, ...) şi notele muzicale (do, re, ...) sunt de genul masculin.
 Zilele săptămânii (luni, marţi, ...) sunt de genul feminin.
 Substantivele lapte, sânge, aur, argint, fier, ... sunt de genul neutru.
 Unele substantive au mai multe forme de plural, fiecare pentru alt sens:
capete cornuri
cap capi bandă benzi corn coarne
capuri bande corni
 Există substantive cu formă doar pentru singular și, respectiv, doar pentru plural: aur, curaj, miere, fasole,
zahăr, nea, usturoi, icre, zori, tăieței, câlți.
 Pe lângă substantivele simple (copil, mașină, Pitești) există și substantive compuse: floarea-soarelui, voie
bună, Câmpulung, Râmnicu-Vâlcea, Făt-Frumos.

21 Desparte în silabe substantivele următoare:

F accidente Ÿ ___________________________
F idee Ÿ _______________________________
F ființă Ÿ ______________________________
F fiică Ÿ _______________________________
F copii Ÿ ______________________________
F copiii Ÿ ______________________________
F scriitori Ÿ ____________________________
F scriitorii Ÿ ____________________________
F accent Ÿ _____________________________
F zoologie Ÿ ____________________________
F cooperativă Ÿ _________________________
F învoire Ÿ _____________________________

22

Subliniază, dintre cuvintele scrise îngroşat, doar pe acelea care sunt substantive:
Copiii vin la meci. Bunicul are un vin bun.
Eu car singur ghiozdanul. Trecea un car pe drum.
Nenea Titel mână caii. M-am lovit la mână.
Mama pune sare în mâncare. Mingea sare până la uşă.
Pe cer nu mai sunt nori. Ei cer nişte cretă colorată.
78
23 Completează rebusul, 1 S
A
L E M
găsind cuvinte cu același înțeles.
Vei descoperi pe coloana AB 2 R
1. festivitate, ceremonie
„cuvântul care denumește“. 3 L N 2. haz, veselie
4 3. calm, bunătate
5 F 4. autor, poet, prozator
6 B Ţ 5. victorie, izbândă
6. belșug, bogăție
7 T
7. inocență, candoare
8 T R
8. rezistență, durabilitate
9 S
9. îndemânare, pricepere
10 R 10. diversitate
B
24 Învăţăm expresii noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:
` „ochi de vultur“ = privire ageră
__________________________________________________________________________________
` „cu inima strânsă“ = cu teamă
__________________________________________________________________________________

Test*
Citeşte cu atenţie versurile pentru a rezolva cerinţele formulate mai jos:

„Un zarzăr mic în mijlocul grădinii Că s-a trezit aşa de dimineaţă

Şi-a răsfirat crenguţele ca spinii Cu ramuri albe-şi se poate spune
De frică să nu-i cadă la picioare Că-i pentru-ntâia oară în viaţă
Din creştet, vălul subţirel de floare. Când i se întâmplă asemenea minune.“

1 Dă versurilor lui George Topîrceanu un titlu potrivit şi explică alegerea ta pe spaţiul dat.
__________________________________________________________________________________

2 Găseşte un motiv pentru care versurile date alcătuiesc un text.

__________________________________________________________________________________

3 Completează enunţurile de mai jos:

a) „Minunea“ care i se întâmplă zarzărului pentru prima oară în viaţă este _________________
__________________________________________________________________________________
* Test adaptat după „Teste finale. Limba română. Clasa a IV-a“, Adeluţa Roșu, Ana Liana Ionescu.
79
 b) Ca să nu-şi piardă florile de pe ramuri, zarzărul ____________________________________
__________________________________________________________________________________
c) Florile zarzărului sunt asemănate cu _____________________________________________
__________________________________________________________________________________
d) Zarzărul s-a trezit ___________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

4
Desparte în silabe substantivele:
` zarzăr Ÿ __________________________ ` spini Ÿ _________________________
` crenguţele Ÿ ______________________ ` picioare Ÿ _______________________
` ramuri Ÿ _________________________ ` viaţă Ÿ _________________________

5
Scrie cuvinte care au acelaşi înţeles cu al substantivelor date:
` crengi Ÿ ________________________ ` creştet Ÿ ________________________
` spini Ÿ _________________________ ` viaţă Ÿ _________________________
` frică Ÿ __________________________ ` minune Ÿ _______________________

6 Înlocuieşte substantivul „creştet“ din următoarele propoziţii, păstrând sensul lor:
a) L-a mângâiat pe creştet. b) Au urcat până în creştetul muntelui.
____________________________________ ___________________________________________

7 Scrie cuvinte alintate pentru substantivele următoare.

• grădină Ÿ ________________________ • ramuri Ÿ ________________________
• picioare Ÿ ________________________ • viaţă Ÿ __________________________
• floare Ÿ __________________________ • flori Ÿ __________________________

8 Transcrie din prima strofă a poeziei:

J un substantiv de genul feminin, numărul plural: _____________________________________
J două substantive de genul neutru, numărul singular: _________________________________
J un substantiv de genul masculin, numărul singular: __________________________________
J o comparaţie: ________________________________________________________________
J două verbe: _________________________________________________________________
J un diminutiv (cuvânt care alintă): _______________________________________________

9 Explică rolul cratimei în exemplele:

a) „Să nu-i cadă la picioare.“
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

80
 b) „Că-i pentru-ntâia oară în viaţă.“
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

10 Identifică în strofa a doua a poeziei un substantiv la numărul plural; precizează genul său.
__________________________________________________________________________________

11 Transformă în însuşiri (adjective) următoarele substantive:

J spin Ÿ ________________________ J floare Ÿ _________________________
J frică Ÿ ________________________ J ramură Ÿ ________________________
J văl Ÿ _________________________ J minune Ÿ ________________________

12 Transformă în substantive verbele de mai jos:

i cădea Ÿ ________________________ i a putea Ÿ ______________________________
i a (se) trezi Ÿ ____________________ i a se întâmpla Ÿ _________________________

13 Scrie câte o propoziţie în care substantivul „zarzăr“ să fie, pe rând, la începutul, la sfârşitul şi
în interiorul propoziţiei.
`
__________________________________________________________________________________
`
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
`

14 Încercuieşte forma corectă în enunţuri a cuvintelor: căi/că-i; sa/s-a; la/l-a; săi/să-i.

a) Problema se putea rezolva pe mai multe căi/că-i.
b) Am aflat căi/că-i merge bine.
c) Cine sa/s-a dus în locul meu?
d) Ai văzut cartea sa/s-a?
e) Mihai la/l-a însoţit la/l-a bibliotecă.
f) Săi/să-i spui părinţilor săi/să-i adevărul.

15 Compune un scurt text în care zarzărul povesteşte cu emoţie minunea care i s-a întâmplat.
Scrie-l pe caiet.

16 Completează cu substantive comparaţiile. Fii cât mai inventiv.

^ alb ca __________________________ ^ iute ca __________________________
^ albă ca _________________________ ^ fricos ca _________________________
^ roşu ca _________________________ ^ rece ca __________________________
^ dulce ca ________________________ ^ negru ca _________________________
^ amar ca ________________________ ^ galben ca ________________________
81
 17 Scrie în căsuţele libere numele obiectului care nu se
potriveşte din fiecare rând al tabelului cu imagini, păstrând
ordinea. În coloana AB vei afla unul din genurile substan-
tivelor.
A
1
2
3
4
5
6
B

Joc de orientare
Recompense

GRAMA GRAMU GREMI

GRAME GRAMĂ GREMO

GRAMI GREMA GREMU

GRAMO GREME GREMĂ

Provocarea 9:
Eşti pe strada Nicolae Labiş. Ce clădiri se află pe această stradă? Care este rolul lor?
Scrie răspunsurile tale pe spaţiul marcat. _______________________________
_______________________________________________________________

Ai răspuns corect? Colorează-l şi pe GREMI!

82
  Adjectivul

Ne amintim:
 Adjectivul este partea de vorbire care exprimă însuşiri ale substantivelor. Poate arăta forma, mărimea,
culoarea, gustul, mirosul etc. obiectelor pe care le însoţeşte.
 Adjectivul se acordă (se potriveşte) în gen şi număr cu substantivul pe care îl însoţeşte (adică îşi schimbă
forma în funcţie de acesta).
 Adjectivul se poate afla atât în faţa substantivului pe care îl determină (lângă care se află), cât şi după
acesta.
 Rolul său în vorbire este acela că ne face exprimarea mai bogată, mai frumoasă.

1 Completează tabelul următor cu adjectivele date, astfel încât să corespundă criteriului formulat.

parfumaţi, amărui, rotundă, bruneți, lăudăros, îmbietor, sărat, triunghiular, liliachii, gârbovit, exi-
gent, roșiatic, proaspăt, dulceag, cenușii, dolofan, sferică, mărinimos, palid

2 Transformă cuvintele scrise înclinat în adjective:

] drum de piatră Ÿ drum pietruit
] voci de copii Ÿ ____________________
] mere de vară Ÿ ____________________
] inel de argint Ÿ ____________________
] pădure de aur Ÿ ___________________
] mere de pădure Ÿ __________________
] zi cu soare Ÿ ________________________
] noapte cu stele Ÿ _____________________
] cireș de vară Ÿ _______________________
] iubire de părinte Ÿ ____________________
] zi cu nori Ÿ _________________________
] zi cu ploaie Ÿ ________________________

3 Acordă adjectivele „alb“, „harnic“, „parfumat“ și „puternic“ cu substantivele pe care le însoțesc:

covor Ÿ alb băiat Ÿ harnic crin Ÿ parfumat glas Ÿ puternic

haină Ÿ ___________ fată Ÿ _____________ margaretă Ÿ ________ glasuri Ÿ __________
fulgi Ÿ ____________ zugravi Ÿ __________ trandafir Ÿ _________ voce Ÿ ____________
fețe Ÿ _____________ croitorese Ÿ ________ panseluțe Ÿ ________ voci Ÿ ____________

83
 4 Unește fiecare substantiv cu grupul de adjective care i se potrivesc.
^ câmpie șireată, roșcată, hoață

^ apă întinsă, netedă, verde

^ vulpe limpede, cristalină, curgătoare

^ pom roditor, fructifer, înflorit

^ floare blând, înțelept , iubitor

^ bunic ofilită, udată, parfumată

5 Subliniază numai grupurile formate dintr-un substantiv și un adjectiv.

• carte interesantă, carte de povești, carte de bucate, carte ilustrată, carte nouă, frumoasa carte;
• potecă lungă, îngusta potecă, potecă pietruită, potecă de petale, potecă de frunze, potecă întortocheată;
• castel de argint, castel de aramă, castel aurit, luminosul castel, castel ascuns, castel vechi;
• maşină de curse, mașină roșie, noua lui mașină, rapida mașină, mașină de cusut, mașină curată.

6 Încercuiește adjectivele din fiecare șir de cuvinte:

J nor, înnorat, noros, a se înnora;
J ploaie, a ploua, ploios, ploicică, plouată;
J încălțăminte, încălțată, a se încălța, descălțată, neîncălțată;
J zăpadă, înzăpezit, deszăpezit, neînzăpezit, a se înzăpezi;
J doborâre, doborât, a doborî, nedoborât;
J liniștit, liniște, liniștitor, a se liniști, neliniștit.

7 Transformă următoarele substantive, respectiv verbe în adjective:

❦ soare Ÿ ___________________________
❦ floare Ÿ ___________________________
❦ ceață Ÿ ___________________________
❦ culoare Ÿ _________________________
❦ ordine Ÿ __________________________
❦ gălăgie Ÿ _________________________
❦ a gândi Ÿ _________________________
❦ a povesti Ÿ ________________________
❦ a conduce Ÿ _______________________
❦ a înota Ÿ __________________________
❦ a înnegri Ÿ ________________________
❦ a accidenta Ÿ ______________________

8 Scrie pe caiet șiruri de adjective cu înțeles asemănător dintre cele de mai jos:
greșit, demoralizat, îndemânatic, potrivit, tulburat, blând, prietenos, neliniștit, corespunzător,
iscusit, deprimat, eronat, aberant, descurajat, abil, adecvat, agitat, blajin, calm, nervos, nimerit, priceput,
abătut, denaturat, absurd, mâhnit, dibaci, conform, potolit, neastâmpărat.

84
 9 Găsește adjective cu înțeles opus celor de mai jos:
^ limpede ≠ _______________________
^ curajos ≠ ________________________
^ cinstit ≠ _________________________
^ adorat ≠ ________________________
^ călduros ≠ _______________________
^ agitat ≠ _________________________
^ potrivit ≠ ________________________
^ decis ≠ __________________________
^ cusută ≠ _________________________
^ plină ≠ __________________________

10 Subliniază cu o linie adjectivele și cu două linii substantivele pe care le determină.

Glasurile vesele ale micilor școlari răsună în curtea împrejmuită a școlii. Fetele, cu codițele lor
împletite, sar coarda, iar băieții voinici aleargă prin nisipul mărunt.

11 Încercuiește doar adjectivele dintre cuvintele scrise colorat.

a) Mircea scrie frumos. e) Râul coboară domol prin câmpie.
Scrisul frumos al lui Mircea este ușor de recunoscut. Râul domol este tulbure.
b) Toamna calcă ușor printre frunzele moarte. f) Lungi urechi și picioare lungi are
Fulgul ușor s-a topit repede. iepurele de câmp.
c) Omul învățat are multe de spus. Iedul lungi gâtul spre mama lui.
– Ce ai învățat astăzi? g) Prințul tânăr și-a găsit aleasa.
d) L-am înveselit pe copilul supărat. Un tânăr a bătut la poartă.
– Cine l-a supărat?

12 Scrie o listă de adjective cu însușirile pe care ai dori să le aibă prietenul/prietena ta.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

13 Analizează adjectivele din versurile următoare, după model:

„Iar acolo te oprești,
Și doar pasul tău ușor
În omăt strălucitor
Lasă urme viorii
De conduri împărătești
Peste albele stihii...“
(George Topîrceanu, „Rapsodii de toamnă“)

ușor = adjectiv, se acordă în gen și număr cu substantivul „pasul“ (masculin, singular);

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
85
 14 Scrie câte o propoziție în care adjectivul „înalt“ să însoțească câte un substantiv:
a) de genul neutru, numărul singular: __________________________________________________
b) de genul feminin, numărul plural: ___________________________________________________
c) de genul masculin, numărul plural: __________________________________________________

15 Realizează corespondența între adjectivele și substantivele următoare:

înnegrită băieți plumburii teren
needucați foaie accidentat nori
împodobiți zile accentuate grădină
înnorate brazi zoologică litere

16 Alcătuiește, pe caiet, enunțuri cu următoarele grupuri de substantive și adjective: problemă

neînțeleasă, țară reîntregită, miros îmbietor, anunț important, clasă spațioasă, gheață lucitoare, zi
ploioasă, fată sfioasă, gaz toxic, insulă exotică, chip expresiv, răspuns inexact.

17 Completează următoarele adjective cu unul dintre grupurile de litere potrivite:

ure____at min____ ____ment ____nionist
lun____ ____boșată ____nușiu ____mpat
____nstit lu____toare ____nuit inteli____nt
____roasă lar____ ____muit feri____t

 Adjectivele care se termină la singular în „iu“ se scriu întotdeauna cu „ii“ când se află după substantivul
determinat și cu „iii“ când stau înaintea acestuia, dacă substantivul este la genul masculin, numărul plural (copii
zglobii, zglobiii copii).
Exemple de adjective care se termină în „iu“: castaniu, argintiu, vișiniu, arămiu, auriu, zglobiu, timpuriu.

18 Transcrie pe caiet textul următor, scriind adjectivele înaintea substantivelor pe care le însoțesc.
Norii cenușii tivesc marginile zării. Zorii trandafirii anunță o zi frumoasă. Liniștea neclintită
domnește peste satul adormit. Fața umedă a lacului soarbe lumina slabă a frunzelor arămii.

19 Completează spațiile date, după model:

Model: tricou vișiniu Ÿ tricouri vișinii Ÿ vișiniile tricouri
] copac auriu Ÿ ___________________________ Ÿ ______________________________
] ghiocel argintiu Ÿ ________________________ Ÿ ______________________________
] nor plumburiu Ÿ _________________________ Ÿ ______________________________
] copil zglobiu Ÿ ___________________________ Ÿ ______________________________
] roșie timpurie Ÿ __________________________ Ÿ ______________________________
86
  O însușire se poate exprima sub mai multe forme: frumos, mai frumos, cel mai frumos, foarte frumos,
nemaipomenit de frumos, mai puțin frumos.
Exemplu: Peisajul este extraordinar de frumos.

extraordinar de frumos = adjectiv, se acordă în gen și număr cu substantivul „peisajul“ (neutru, singular)

20 Analizează pe caiet adjectivele din următoarele ghicitori.

„Turme sure fug pe cer „Animal foarte isteț
Și-nspre zare toate pier.“ Dă atacul la coteț.“
(__________________) (__________________)
„În talazuri mari de aur „Șarpe mare de oțel
Vălurește un tezaur.“ Fuge iute prin tunel.“
(__________________) (__________________)
„Între palme scuturată „Am un caier foarte lung
Cerne pulbere curată.“ Și n-am furcă să-l ajung.“
(__________________) (__________________)
(trenul, fumul, vulpea, norii, lanul de grâu, sita de făină)

21

Subliniază adjectivele!
Mihai este cel mai fericit și cel mai isteț copil din clasă.
Mingea lui este la fel de mare ca a mea.
Ziua este mai puțin răcoroasă decât noaptea.

22 Scrie adjective care au același înțeles cu expresiile:

• dintr-o bucată Ÿ ________________________ • zgârie-nori Ÿ __________________________
• numai piele și os Ÿ ______________________ • în toane bune Ÿ ________________________
• cu capul în nori Ÿ _______________________ • burduf de carte Ÿ _______________________
• zgârie-brânză Ÿ ________________________ • tobă de carte Ÿ _________________________

23 Completează corect rebusul următor, iar în coloana AB vei obține un sinonim pentru „însușire“.
A
1
2 B I T 1. numai piele și os
3 L T 2. cu stea în frunte
4 3. plâns
4. cu scaun la cap
5
5. tobă de carte
6 6. ochi și urechi
7 T R T 7. bătător la ochi
8 S T 8. cu capul în nori
B
87
 Test*
Citeşte cu atenţie textul:

„Soarta se vede că-i menise aşa: să fie vecini şi să fie duşmani. Şi-amândoi cucoşi frumoşi.
Unul negru – cu toate lucirile pe cari negru le poate da în mângâierea luminii. Gulerul şi
penele subţiri, moi ca mătasea, ce-i atârnau de pe spate spre pinteni, băteau în verde ca fierea.
Aripile, negru-aspru, ca mangalul. Pieptul luciu, cu ape tăioase, uneori sure, ca oţelul. Şi penele
lungi, mlădioase şi întoarse ca nişte arcuri, ale cozii, cu sclipiri albăstrii, ce se stingeau îndată.
Numai deasupra capului cu ochii neliniştiţi ca nişte gâze, creasta plecată, ştrengăreşte, roşie,
aprinsă ca para focului.
Celălalt, alb. Alb pieptul, cu unde brumate, ca argintul odoarelor vechi; albe aripile, un alb
moale, ca al omătului de curând căzut; alb gulerul, cu vârfurile penelor puţin-puţin gălbui, ca
suflate cu aur; albă coada bogată-n pene, uşoară, răsfirată. Şi, deasupra capului cu ochii galbeni,
plutitori în mărgeanul pleoapelor, o creastă cărnoasă, bătută şi roşie ca o garoafă.
Nu se puteau suferi; îşi aruncau priviri tăioase printre spărturile gardului; fiecare se silea
să trâmbiţeze mai înainte zorii zilei. Şi totuşi prilejul nu-i adusese încă faţă-n faţă, să se măsoare.
Astăzi însă clipa dorită de amândoi sosise pe neaşteptate.“

1 Alcătuieşte o listă cu titluri potrivite acestui text scris de Emil Gârleanu şi subliniază-l pe cel
preferat. _______________________________________________________________________

2 Textul este o/un: povestire; descriere; dialog.

3 Ai mai jos o listă având caracteristici ale celor doi cocoşi. Scrie în pătrăţele „N“ pentru cele
care aparţin cocoşului negru şi „A“ pentru însuşirile cocoşului alb.
are luciri pe care culoarea negru le poate da în mângâierea luminii;
are pieptul alb, cu unde brumate, ca argintul odoarelor vechi;
are ochii galbeni, plutitori în mărgeanul pleoapelor;
are gulerul şi penele subţiri, moi ca mătasea;
are vârfurile penelor puţin-puţin gălbui, ca suflate cu aur;
are o creastă cărnoasă, bătută şi roşie ca o garoafă;
are pieptul luciu, cu ape tăioase, uneori sure, ca oţelul;
are penele lungi, mlădioase şi întoarse ca nişte arcuri;
are ochii neliniştiţi ca nişte gâze;
are creasta roşie, aprinsă ca para focului.

* Test adaptat după „Teste finale. Limba română. Clasa a IV-a“, Adeluţa Roșu, Ana Liana Ionescu.
88
 4
Descoperă sinonime pentru cuvintele:
` a strivi Ÿ ___________________________ ` om Ÿ __________________________
` soarta Ÿ ___________________________ ` omăt Ÿ __________________________
` duşmani Ÿ _________________________ ` prilejul Ÿ ________________________
` luciri Ÿ ____________________________ ` a sosi Ÿ _________________________
` mângâierea Ÿ _______________________ ` unde Ÿ __________________________

5 Găseşte cuvinte care au sens opus cuvintelor de mai jos:

• duşmani ≠ _________________________ • aprins ≠ _________________________
• frumoşi ≠ __________________________ • vechi ≠ __________________________
• negru ≠ ____________________________ • uşoară ≠ _________________________
• subţire ≠ ___________________________ • sosise ≠ __________________________
• moi ≠ _____________________________ • neliniştit ≠ ________________________

6 Alcătuieşte propoziţii în care:

a) cuvântul „unde“ să aibă sensuri diferite;
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
b) cuvântul „duşmani“ să fie, pe rând, substantiv şi adjectiv;
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
c) cuvântul „întoarse“ să fie, pe rând, adjectiv şi verb;
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
d) cuvântul „roşie“ să fie, pe rând, adjectiv şi substantiv.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

7 Extrage din text adjectivele care exprimă culoarea.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

8 Completează „Diagrama Venn“ cu câte trei caracteristici:

Cocoşul negru Cocoşul alb
_____________________ _____________________ _____________________
_____________________ _____________________ _____________________
_____________________ _____________________ _____________________
89
 9 Unește corect termenii comparaţiilor care apar în text:
moi • • ca mangalul
verde • • ca mătasea
negru-aspru • • ca oţelul
luciu • • ca fierea
neliniştiţi • • ca para focului
aprinsă • • ca nişte gâze
unde brumate • • ca omătul
roşie • • ca suflate cu aur
alb • • ca argintul
gălbui • • ca o garoafă

10 Observă modelul şi transformă cuvintele.

Model: albastru – albăstriu – albăstrii • azur – ______________________________
• aur – _______________________________ • galben – _____________________________
• argint – _____________________________ • alb – ________________________________

11 Scrie pe caiet trei propoziţii în care adjectivele „auriu“, „azuriu“ şi „argintiu“ să fie la genul
masculin, numărul plural şi să se afle înaintea substantivului determinat.

12 Utilizează formele corecte ale cuvântului „alb“ pentru a realiza descrierea cocoşului alb:
• ______________________________ piept; • un ________________moale, ca al omătului;
• cu unde ___________________ ca argintul; • __________________ pene au vârfurile aurite;
• _______________________________ aripi; • coada ________________, bogată-n pene.

13 Extrage din text însuşiri pentru:

a) cocoşul negru
piept Ÿ ____________ pene Ÿ ____________ _____________ ochii Ÿ ___________________
aripi Ÿ _____________ penele cozii Ÿ __________ __________ creastă Ÿ _________ ________
b) cocoşul alb
piept Ÿ _________ gulerul Ÿ__________ ___________ coada Ÿ _________ ________ _________
aripi Ÿ __________ ochii Ÿ___________ ____________ creastă Ÿ _________ ________ ________

14 Imaginează-ţi lupta celor doi cocoşi şi scrie pe caiet o compunere de aproximativ zece rânduri
în care să o prezinţi. Dă-i un titlu potrivit.

15 „Lanţul adjectivelor“. Numeşte adjective care să înceapă cu ultima literă a

cuvântului precedent. (alb Ÿ bun Ÿ negru Ÿ uşor Ÿ etc.)
__________________________________________________________________________________
90
  Pronumele personal

 Pronumele personal este partea de vorbire care poate înlocui un substantiv sau un grup de substantive. El
este folosit pentru evitarea repetiției supărătoare a unor substantive.
 Pronumele personal indică trei persoane:
– persoana I, persoana care vorbeşte (eu, noi),
– persoana a II-a, persoana cu care se vorbeşte (tu, voi),
– persoana a III-a, persoana despre care se vorbeşte (ea, dânsa, el, dânsul, ele, dânsele, ei, dânşii).
 Pronumele personal are forme pentru numărul singular (eu, tu, ea, dânsa, el, dânsul) și pentru numărul
plural (noi, voi, ele, dânsele, ei, dânșii).
 La persoana a III-a, pronumele personal are forme pentru: genul feminin (ea, dânsa, ele, dânsele) și pentru
genul masculin (el, dânsul, ei, dânşii).
 Pe lângă formele accentuate (cele încercuite), pronumele personal își schimbă forma în cursul vorbirii, după
cum urmează:
Persoana Singular Persoana Plural
I eu, mie, îmi, mi, pe mine, mă, m- I noi, nouă, ne, ni, pe noi, ne
a II-a tu, ție, îți, ți, pe tine, te a II-a voi, vouă, vă, vi, pe voi, vă
el, (al) lui, lui, îi, i, pe el, îl, l-, ei, (al) lor, lor, le, li, pe ei, îi, i
a III-a a III-a
ea, (a) ei, ei, îi, i, pe ea, o ele, (al) lor, lor, le, li, pe ele, le
 În locul numelor persoanelor cărora le acordăm un respect deosebit se folosesc pronumele personale de
politețe care au forme doar pentru persoanele a II-a și a III-a, singular și plural, iar la persoana a III-a și pentru
genurile
feminin și masculin.

Persoana Singular Plural

a II-a dumneata, Măria Ta dumneavoastră, Domniile Voastre
a III-a dumnealui/dumneaei, Excelența Sa dumnealor, Măriile Lor

1 Se dă textul:

„Capra pornește înainte plângând și lupul după dânsa.

– Apoi, dacă i-ar fi luat Dumnezeu, ce ți-ar fi? zice capra.
– Doamne, cumătră! L-am întâlnit odată prin zmeuriș pe Moș Martin și mi-a spus că dac-ai
vrea să-i dai un băiet, să-l învețe cojocăria, zice lupul.
– Poftim, cumetre, zice capra luând scăuieșul și punându-l deasupra gropii, șezi colea să
ospătezi din ceea ce ne-a dat Dumnezeu.
Răstoarnă apoi sarmalele și i le pune înainte.“
(Ion Creangă, „Capra cu trei iezi“)
91
 Cerințe:
a) Subliniază pronumele personale din text.
b) Înlocuiește pronumele personal „dânsa“ cu un alt pronume personal, fără a schimba
înțelesul primului enunț.
c) Înlocuiește cuvintele subliniate prin pronumele personale de politețe.
d) Identifică (pentru fiecare pronume personal găsit) substantivele cărora le ține locul.

2 Înlocuieşte pronumele personale de politeţe cu pronume personale.

❦ Dumnealui și dumneaei au fost colegi cu dumneavoastră.
__________________________________________________________________________________
❦ – Dumneata ce treabă mai ai cu dumnealui?
__________________________________________________________________________________
❦ Dumnealor au telefonat că mai întârzie la dumneaei.
__________________________________________________________________________________

3 Înlocuieşte cuvintele scrise colorat cu pronumele personale corespunzătoare.

Barbu a plecat mai devreme. Maria a mai rămas pe la vecini să joace cărți

cu fetele .

Eu și Paula am stat de vorbă. Tu și Cornel când ați ajuns acasă?

4 Transformă propozițiile următoare, schimbând numărul fiecărui pronume personal, dar

păstrând persoana.
I Ei scriu caligrafic. I Ea vine pe la voi.
__________________________________ __________________________________
I Eu ascult o poveste. I El e prieten cu tine.
__________________________________ __________________________________
I Noi mergem la dumneaei. I – Cine a vorbit: tu sau el?
__________________________________ __________________________________

5 Indică genul substantivelor înlocuite prin pronumele subliniate.

L-am rugat să-mi povestească întâmplarea din pauza trecută. S-a uitat la mine și mi-a spus:
m
(....)
– Ea a fost de vină. Eu i-am spus s-o lase în clasă pentru că doamna învățătoare nu ne mai dă voie
(....) (....) (....)
cu mingi grele în curte.

– Așa e! Îi lovim pe cei mici...

(....)
– Da. Deci eu i-am spus Mihaelei, dar ea s-a dus cu mingea în curte și doamna i-a confiscat-o.
(....) (....) (....) (....)
Doamna nu știe că e mingea ta.

92
 6 Analizează pe caiet pronumele personale din textul de la exercițiul 5, după modelul:
l- = pronume personal, formă neaccentuată, persoana a III-a, genul masculin, numărul singular

7 Alcătuiește enunțuri în care să folosești grupurile următoare de verbe și pronume:

l-a întrebat, a văzut-o, o udă, ne privește, vă conduce, i-a certat
__________________________________ __________________________________
__________________________________ __________________________________
__________________________________ __________________________________

8 Scrie pe caiet propoziții în care să folosești formele neaccentuate

ale pronumelor personale următoare: îi, i, le, li, l.

9 Completează spațiile punctate cu:

a) pronumele personale indicate între paranteze;
..................................... suntem elevi în clasa a IV-a. Suntem mai mari decât .....................................
(persoana I, plural) (persoana a II-a, plural)
..................................... este sora ..................................... și stă în bancă cu .....................................
(persoana a III-a, feminin, singular) (persoana a III-a, masculin, singular) (persoana I, singular)

b) pronumele personale de politețe.

Ieri am întrebat-o și pe ........................................................:
(feminin, persoana a III-a, singular)
– ................................................ ce părere aveți despre ce li s-a întâmplat ........................................... ?
(persoana a II-a, plural) (masculin, persoana a III-a,
plural)

10 Alege, prin subliniere, doar pronumele personale: ne, nea, le, li, doamna, ție, îți, o, mie, nouă,
despre, -l, ni, peste, vouă, vreau, ți-, dumneavoastră, nai.

11 Barează forma greșită din fiecare enunț.

 Ieu/Eu sunt pasionat de fotbal.  Ia/Ea este gimnastă.
 Ei/Iei îndrăgesc șahul.  Iea/Ea frecventează cursurile de vioară.

12 Pune în locul punctelor pronumele personale potrivite.

– Cine ...............-a adus săniuța?
– ...............-a adus- ............... unchiul lui Dan.
– ............... cunoști?
– Da, ............... suntem vecini. Ne vizităm des. Când nu vine el la
..............., ne ducem ............... la ............... .
– Dar pe soția lui ............... cunoști?
– Da, ............... cunosc foarte bine și pe ............... .
93
 13 Unește prin săgeți ceea ce se potrivește.
În curte sunt nouă băieți. ▷ ◁ adjectiv
El are uniformă nouă. ▷ ◁ pronume personal, persoana I, numărul plural
Nici nouă nu ne pasă. ▷ ◁ exprimă un număr

Ela are ghete noi. ▷ ◁ pronume personal, persoana I, numărul plural

Și noi suntem prezenți. ▷ ◁ adjectiv

Doi băieți și o fată s-au calificat. ▷ ◁ ajută la formarea timpului viitor

A adus-o la timp. ▷ ◁ oarecare
◁ exprimă un număr
Este o zi însorită. ▷
◁ pronume personal, persoana a III-a, formă
O să vină vacanța. ▷ neaccentuată, numărul singular
O! Ce sanie frumoasă ai! ▷ ◁ mirare

14 Încercuiește pătrățelele consecutive care formează pronume personale, forme accentuate.

R
R N O I L S C
L
U E U V U
U S
V
T

N
O
N

A
I

E
P

D
S

U
S

S N B E

A
T E D A L E C

15 Analizează pe caiet pronumele personale din fragmentul:

„ – Ce mai faci tu, flăcăule? îl întrebai eu. Ai ieșit cu oile la păscut?
– M-a trimis tătuca să le mai port! îmi răspunse el serios (...) și se opri.
Oile se opriră și ele și întoarseră capetele spre călăuzul lor.“
(Mihail Sadoveanu, „Un om necăjit“)
Atenție!
 Unele forme învățate ale pronumelui nu sunt întotdeauna personale.
Exemplu:
a) Eu te-am dus acasă. b) Tu te-ai dus acasă.
▶

pronume personal nu este pronume personal

 Cele care nu sunt pronume personale (exemplul b) se recunosc ușor prin faptul că au aceeași persoană cu
subiectul: Cine te-ai dus? Tu (pers. a II-a)
Pe cine ai dus? Pe tine (te-) (pers. a II-a) {
Deci „te“ nu e pronume personal.

Acestea se analizează împreună cu verbul.

 Pentru exemplul a): Cine te-am dus? Eu (pers. I)
Pe cine am dus? Pe tine (te-) (pers. a II-a) {Deci „te“ este pronume personal.

94
16 Încercuiește doar pronumele personale din exemplele:
I Voi v-ați întors târziu. I Mă spăl pe mâini.
I Noi v-am întrecut la sport. I Ajută-mă și pe mine!
I Ne-au adus manualele noi? I Se duce la film.
I Ne jucăm împreună? I S-a dus la film.

 Formele de persoana a III-a învățate sunt întotdeauna pronume personale: O ajută la teme.
Îl însoțește mereu. Le-au povestit.

17 Analizează, după model, verbele următoare:

Model: s-a dus = verb, timpul trecut, persoana a III-a, numărul singular
mă trezesc = __________________________________________________________________
te speli = _____________________________________________________________________
ne-am înțeles = ________________________________________________________________
v-ați înțeles = _________________________________________________________________

18 Subliniază pronumele personale cu o linie și pe cele care nu sunt personale cu două linii.

– Bună dimineața, copii! V-ați pregătit poezia pentru autodictarea

de astăzi?
– Noi am învățat-o, doamna învățătoare. Dumneavoastră veți vedea
cât de bine o știm când o să ne corectați testul.
În timp ce scriem, doamna ne urmărește cu atenție. Ne străduim să
scriem cât mai frumos.
– Vă rog dați-mi testele! Timpul a expirat.

19 Învăţăm expresii noi!

Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a fi rupt din soare“ = a fi foarte frumos

__________________________________________________________________________________
` „a fi greu la pungă“ = a fi foarte bogat

__________________________________________________________________________________

95
 Testul 1*
Citeşte cu atenţie textul următor pentru a rezolva cerinţele formulate mai jos:

„Un ceas ţinu lupta. Calul o potrivea cum să vină tot cam la o parte ca să-i reteze vreun
cap; dară vrăjmaşul se păzea şi el destul de bine. În cele mai de pe urmă, izbuti fata să rănească
pe balaur. Atunci, dându-se el de trei ori peste cap, se făcu om.
Fetei nu-i venea să-şi creadă ochilor când văzu pe tată-său înaintea ei; iară el, luând-o
în braţe şi sărutând-o pe frunte, îi zise:
– Văz că tu eşti voinică, fata mea, şi bine ai făcut de ţi-ai luat calul ăsta, căci fără
dânsul te-ai fi întors şi tu ca şi surorile tale. Am nădejde să isprăveşti cu bine slujba cu care te-ai
însărcinat de bunăvoie. Numai adu-ţi aminte de poveţele mele şi să nu ieşi din cuvântul calului ce
ţi-ai ales. Să ne vedem sănătoşi!
– Să te auză Dumnezeu, tată, îi răspunse fata, şi să te găsesc sănătos!
Apoi, sărutând mâna tatălui său, se despărţiră.“
(Petre Ispirescu, „Ileana Simziana“)

1
Numerotează ideile de mai jos în ordinea în care s-au petrecut evenimentele.
Tatăl apreciază voinicia fetei. Fata își ia rămas bun de la tatăl ei.
Fata descoperă că tatăl ei era balaurul. Cu ajutorul calului, fata rănește balaurul.

2 Scrie un titlu pentru textul citit. _________________________________________________

3 Transcrie câte un enunţ din text din care să reiasă:

a) că faptele povestite sunt fantastice;
__________________________________________________________________________________
b) dragostea tatălui pentru fiica lui;
__________________________________________________________________________________
c) respectul fetei pentru tatăl său.
__________________________________________________________________________________

4 Realizează în zece rânduri un portret scris al unui personaj la alegere din textul citit şi moti­
vează de ce l-ai ales. Prezintă câteva calități ale sale și dă compunerii tale un titlu potrivit.

5 Completează propoziţiile următoare cu explicaţii potrivite:

a) Pentru ca fata să-i poată reteza balaurului vreun cap _________________________________
__________________________________________________________________________________
b) Când fata a văzut că balaurul era tatăl său ________________________________________
__________________________________________________________________________________
96 * Test adaptat după „Teste finale. Limba română. Clasa a IV-a“, Adeluţa Roșu, Ana Liana Ionescu.
 c) Pentru a-şi isprăvi cu bine slujba, fata ____________________________________________
__________________________________________________________________________________
d) Fata şi tatăl s-au despărţit după ce ______________________________________________
__________________________________________________________________________________

6 Recunoaște personajele:

a) s-au întors fără izbândă Ÿ_____________________________________________________

b) se dă de trei ori peste cap Ÿ____________________________________________________
c) se luptă cu balaurul Ÿ_________________________________________________________
d) ajută la rănirea balaurului Ÿ___________________________________________________

7 Înlocuieşte expresiile de mai jos printr-un singur verb. Foloseşte verbele de la punctul a) în
propozițiile începute.

a) a-și aminti
a-şi aduce aminte = ____________________ îți amintești
Tu ____________________ de noi.
a se da peste cap = _____________________ Voi _________________ la ora de educaţie fizică.
a nu ieşi din cuvânt = ___________________ Eu ____________________ sfaturile mamei.

b) a lua parte = ________________________ c) a fi pe urma cuiva = _____________________

a pune de-o parte = __________________ a pierde urma cuiva = ____________________
a da la o parte = _____________________ a da de urma cuiva = _____________________
a ține partea cuiva = __________________ a rămâne în urmă = ______________________

8 Descoperă cuvinte care au acelaşi înţeles cu al următoarelor:
a) substantive: b) verbe:
J un ceas Ÿ _____________________ J a izbuti Ÿ _________________________
J nădejde Ÿ _____________________ J a isprăvi Ÿ ________________________
J vrăjmaş Ÿ _____________________ J a reteza Ÿ _________________________
J poveţe Ÿ ______________________ J a găsi Ÿ ___________________________

9 a) Găseşte în text un verb care exprimă o acţiune a „balaurului“. Înlocuiește-l cu un cuvânt

având înțeles asemănător.
__________________________________________________________________________________
b) Transcrie, din text, un verb la persoana I.
__________________________________________________________________________________

10 Subliniază toate pronumele personale de persoana a III-a.

97
 11 Extrage din text:
a) din primul fragment, un pronume personal de persoana a III-a, genul feminin: _____________
b) din al doilea fragment, un pronume personal de persoana a III-a, genul masculin: __________
c) din al treilea fragment, un pronume personal de persoana a III-a, genul masculin: __________
d) din al patrulea fragment, un pronume personal de persoana a III-a: _____________________

12 Încercuieşte pronumele personal de persoana a III-a, genul feminin, număr singular, formă
neaccentuată, din următoarele propoziţii:
a) Calul o potrivea să vină la o parte. b) Luând-o în braţe, a sărutat-o pe frunte.
c) Doar o fată a izbutit.

13 Subliniază pronumele personale de politeţe din următoarele propoziţii, specificând persoana

şi numărul lor:
a) Merge şi dânsul la împărat. ______________________________________
b) Măria Sa îl primeşte încruntat. ___________________________________
c) Calul dumneaei era alb. __________________________________________
d) Povestea dânşilor e tristă. ________________________________________
e) Fac aşa cum spui dumneata. ______________________________________

14 Se dă propoziţia: „Un ceas ţinu lupta.“

a) Explică rolul ghilimelelor.
___________________________________________________________________________________
b) Pune verbul la numărul plural, aceeaşi formă şi rescrie propoziţia cu modificările care se
impun. ____________________________________________________________________________
c) Înlocuieşte fiecare cuvânt din propoziţia dată cu altul, având acelaşi înţeles, şi scrie noua
propoziţie. _________________________________________________________________________

15 Explică rolul cratimei în construcțiile:

• să-i (reteze) _________________________________________________________________

• nu-i (venea) _________________________________________________________________

16 Scrie o propoziţie în care „-i“ din construcția „nu-i“ să fie verb.

___________________________________________________________________________________

17 Expresia „a se da peste cap“ înseamnă „a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva“.
Folosește expresia într-un enunț și scrie-l pe spațiul următor.
___________________________________________________________________________________

98
 Testul 2*
Citeşte textul următor cu atenţie, pentru a putea rezolva cerinţele formulate mai jos:

– Vezi? vezi dacă faci nebunii? era să-mi scoţi ochiul... Ţi-ar fi
plăcut să mă omori? Sărută-mă, să-mi treacă şi te iert!
Maiorul sare de gâtul mamei şi o sărută... Mamei îi trece; iar
eu, după ce am luat dulceaţa, mă pregătesc să sorb din cafea...
– Nu vă supără fumul de tutun? întreb eu pe madam Popescu.
– Vai de mine! la noi se fumează. Bărbatu-meu fumează... şi...
dumnealui... mi se pare că-i cam place.
Şi zicând «dumnealui», mama mi-arată râzând pe domnul maior.
– A! zic eu, şi dumnealui?
– Da, da, dumnealui! să-l vezi ce caraghios e cu ţigara-n gură, să te prăpădeşti de râs... ca
un om mare...
– A! asta nu e bine, domnule maior, zic eu; tutunul este o otravă...
– Da tu de ce tragi? mă-ntrerupe maiorul lucrând cu lingura în cheseaua de dulceaţă...
(I. L. Caragiale, „Vizită...“)

1 Precizează personajele care iau parte la dialog. _____________________________________

2
Transcrie o replică din care reiese că maiorul este un copil, nu un om mare.
__________________________________________________________________________________

3
Indică o „nebunie“ de-a „maiorului“.
__________________________________________________________________________________

4 Completează propoziţiile următoare cu explicaţii potrivite:

a) „Maiorul“ îşi sărută mama pentru că ____________________________________________
______________________________________________________________________________________
b) Pe doamna Popescu nu o deranjează fumul de tutun deoarece _________________________
_____________________________________________________________________________________
c) „Maiorul“ seamănă cu un om mare pentru că _____________________________________
_____________________________________________________________________________________
d) Tutunul nu este bun pentru copii pentru că ________________________________________
e) „Maiorul“ nu este de acord cu sfatul povestitorului din pricină că ______________________
____________________________________________________________________________________
* Test adaptat după „Teste finale. Limba română. Clasa a IV-a“, Adeluţa Roșu, Ana Liana Ionescu.
99
 5 Explică expresiile formate cu ajutorul verbului „a trage“:
• a trage din ţigară = _____________________ • a trage aer în piept = _______________________
• a trage cu arma = ______________________ • a trage sforile = ___________________________
• a trage cu ochiul = ______________________ • a trage la cineva = _________________________
• a trage de timp = _______________________ • a-l trage curentul = ________________________

a trage ponoasele = _____________________ • a trage chiulul = __________________________

•

6 Formulează câte două propoziţii în care termenii „nebunii“ şi „sare“ să aibă sensuri diferite.
__________________________________________________________________________________
`
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
`
__________________________________________________________________________________

7 Transcrie un substantiv de genul feminin din replicile naratorului.

__________________________________________________________________________________

8 Subliniază cu o linie pronumele personale cu formă accentuată din text şi cu două linii pe
cele având formă neaccentuată.

9 Extrage din text un pronume personal de politeţe; precizează persoana şi numărul lui.
__________________________________________________________________________________

10 Alcătuieşte propoziţii în care verbele următoare să fie la timpul viitor, persoana a II-a, nu­mă­
rul singular.
a fi
__________________________________________________________________________________
a prăpădi
__________________________________________________________________________________
a face
__________________________________________________________________________________
a sări
__________________________________________________________________________________

11 Construieşte câte un enunţ cu următoarele cuvinte:

` căi Ÿ ___________________________________________________________________________
` că-i Ÿ __________________________________________________________________________
` va Ÿ ___________________________________________________________________________
` v-a Ÿ ___________________________________________________________________________
` nea Ÿ __________________________________________________________________________
` ne-a Ÿ _________________________________________________________________________
` ţie Ÿ ___________________________________________________________________________
` ţi-e Ÿ __________________________________________________________________________
` lor Ÿ ___________________________________________________________________________
` l-or Ÿ __________________________________________________________________________
100
12 Alcătuieşte pe caiet propoziţii în care formele neaccentuate ale pronumelor să fie de forma: -i,
i, -i-, -l, l-, -l-.
Model: •– Dă-mi şi mie sarea, te rog! • Mama mi-a spus secretul. • L-au prins dându-mi-l.

13 Explică rolul cratimei în construcția „să-l (vezi)“: ___________________________________

__________________________________________________________________________________

14 Transcrie, din textul dat:

a) o propoziţie negativă, interogativă, dezvoltată: ______________________________________
b) o propoziţie în care virgula se foloseşte pentru a despărţi o strigare de restul propoziţiei:
__________________________________________________________________________________

15 Transformă în vorbire indirectă primul alineat al textului.

__________________________________________________________________________________

16 Joacă-te şi ordonează literele convenabil, ca să obţii denumirea a cinci animale sălbatice:

UGRIT ___________________ FARGIĂ__________________ BRUUSC ___________________
MĂICĂL__________________ LUVPE___________________ NCEORIR __________________
Joc de orientare
Recompense

GRAMA GRAMU GREMI

GRAME GRAMĂ GREMO

GRAMI GREMA GREMU

GRAMO GREME GREMĂ

Provocarea 10:
Ai terminat lecţia de chitară de la Centrul Cultural. Colorează un traseu posibil
pentru a ajunge la Bazinul Olimpic. Scrie apoi, pe spaţiul marcat, numele străzilor
pe care le-ai colorat. ________________________________________________
Ai răspuns corect? Colorează-l şi pe GREMO!
101
  Verbul
 Verbul este partea de vorbire care exprimă acţiunea, starea sau existenţa lucrurilor, fiinţelor, fenome­
nelor naturii.
Exemple: ■ acţiune: a călători, a cumpăra, a șterge, a spăla;
■ stare: a se întrista, a sta, a aștepta, a se emoţiona;
■ existenţă: a exista, a fi, a se găsi, a se afla (într-un anumit loc).
 Verbul are • două numere: - singular (acţiunea este făcută de o singură persoană);
- plural (acţiunea este făcută de mai multe persoane).
• trei persoane: - persoana I (acțiunea este făcută de persoana care vorbește);
Plec acasă (eu). Plecăm acasă (noi).
- persoana a II-a (acțiunea este făcută de persoana cu care se vorbește);
Cânți un cântec (tu). Cântați un cântec (voi).
- persoana a III-a (acțiunea este făcută de persoana despre care se vorbește);
Povestea un film (el sau ea). Povesteau un film (ei sau ele).
 Există verbe a căror acțiune nu este îndeplinită de o ființă, deci nu au persoană. (plouă, ninge, tună, fulgeră)
 Acțiunea verbelor se desfășoară la timpul: • prezent (în momentul vorbirii): Tu scrii.
• trecut (înainte de momentul vorbirii): Tu scriai. Tu ai scris.
Tu scriseseși. Tu scriseși.
• viitor (după momentul vorbirii): Tu vei scrie. Tu o să scrii.

1 Identifică verbele din șirul de cuvinte:

stă, vitează, mâine, citește, o carte, a plecat, bine, va înota, s-a înnoptat, frumos, face.

2 Subliniază verbele iar apoi transcrie textul considerând că s-ar exprima nu doar
o persoană, ci mai multe.
Dimineața mă trezesc devreme. Mă spăl cu apă rece. Apoi mă îmbrac cu hainele de
școală. Mănânc bine. Pornesc spre școală fără grabă. Întotdeauna plec din timp.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________

3 Completează textul cu forma corectă a verbelor dintre paranteze.

..................... de intrare. Elevii .............. în clasă. ........................... cărțile și caietele pentru ora de lim-
(a suna) (a fi) (a pregăti)
ba română.

– Cine ..................................... astăzi? întreabă doamna învățătoare.

(a lipsi)
– Mihai ..................................... ca de obicei.
(a întârzia)
102
 4 Selectează verbele din versurile următoare şi completează tabelul alăturat.
„Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare verbul persoana numărul

Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.“

(Vasile Alecsandri, „Iarna“)

5 Alcătuiește enunțuri în care verbul „a căuta“ să fie la:

• persoana a II-a, numărul plural: • persoana a III-a, numărul singular:
______________________________________ ________________________________________
• persoana I, numărul plural: • persoana a II-a, numărul singular:
______________________________________ ________________________________________
• persoana a III-a, numărul plural: • persoana I, numărul singular:
______________________________________ ________________________________________

6 Subliniază, în enunțurile următoare, doar verbele la timpul trecut.

Frunzele au căzut. Bate vântul. Și iarba s-a uscat. În fiecare dimineață cade bruma. Noi nu ne spe-
riem. Am învățat că bruma e un fenomen al naturii obișnuit pentru această perioadă. Păsările călătoare
au fost pe drum multă vreme. Au ajuns deja în țările calde.

7 Transcrie enunțurile, folosind verbele date la timpul indicat între paranteze.

......................... ploaia. Pe străzi ................................. bălți din loc în loc. Mașinile ................................
(a începe – trecut) (a se forma – trecut) (a circula – trecut)
cu greu. Toți .................................... spre serviciu. Mulți ....................................... . Eu ............................ noroc că
(a se grăbi – trecut) (a întârzia – trecut) (a avea – trecut)
.................................... aproape de școală.
(a locui – prezent)

8 Continuă șirul verbelor la timpul trecut, persoana I, singular, după modele.

 a părăsi Ÿ părăseam, am părăsit, părăsisem, părăsii
 a povesti Ÿ ________________________________________________________________
 a cântări Ÿ ________________________________________________________________
 a cânta Ÿ cântam, am cântat, cântasem, cântai
 a striga Ÿ _________________________________________________________________
 a avea Ÿ aveam, am avut, avusesem, avusei
 a cădea Ÿ _________________________________________________________________
 a fi Ÿ eram, am fost, fusesem, fusei
 a ști Ÿ ____________________________________________________________________
 a înțelege Ÿ ________________________________________________________________
 a culege Ÿ _________________________________________________________________
103
 9 Treci la timpul viitor, persoana a II-a, numărul plural următoarele verbe:
• plecasem Ÿ (voi)
_________________________ • dormisem Ÿ_________________________
• am dus Ÿ___________________________ • plantam Ÿ___________________________
• a fugit Ÿ________________________­____ • am citit Ÿ____________________________

10 Completează spațiile punctate cu formele potrivite de prezent ale verbelor „a scrie“, „a ști“ și
„a fi“.
• eu scriu • eu .......................... • eu ..........................
• tu scrii • tu .......................... • tu ..........................
• el/ea ...................... • el/ea ...................... • el/ea ......................
• noi ........................ • noi ........................ • noi ........................
• voi ........................ • voi ........................ • voi ........................
• ei/ele .................... • ei/ele .................... • ei/ele ....................

11 Scrie propozițiile următoare pe spațiul punctat schimbând la timpul prezent verbele.

` Eu am luat coșul cu mâncare.
______________________________________
` Tu ai luat biletele.
______________________________________
` Ea luase cinci covrigi.
______________________________________
` Noi luasem bagajele mai devreme.
________________________________________
` Voi luaserăți mingea.
________________________________________
` Ei luară ziarul.
________________________________________

12 Indică timpul, persoana și numărul verbelor date.

verbul timpul persoana numărul verbul timpul persoana numărul
(eu) stau va circula
(ei) stau (noi) desenam
(el) pleacă zburaseră
(ei) pleacă (eu) cântasem
au dansat fuse

13 Încercuiește numai formele pentru persoana a II-a, numărul singular: știi, luați, fii, ești, eram,
creați, creezi, creez.

14 Găsește șase acțiuni pe care le faci numai în pauză. Scrie-le, pe spațiul dat, la timpul prezent,
persoana I, numărul singular.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
104
15 Grupează verbele din lista de mai jos după timpul la care se află fiecare dintre ele.
aflasem, merge, voi spune, nu alergai, suntem, scriem, citisem, așteptam, o să vorbim, veți dormi,
recit, vei fi timpul trecut timpul prezent timpul viitor

 Timpul prezent se poate exprima și prin formulele „să merg“, „aș merge“ etc.
Exemple: ■ Are timp să vină pe la noi.
timpul prezent
■ Ar merge și el la mare cu ei.
 Uneori, verbele la timpul trecut, de forma „au părăsit“ le întâlnim astfel:
■ „Părăsit-au a lor cuiburi“ (Vasile Alecsandri, „Sfârșit de toamnă“)

16 Subliniază verbele din următoarele versuri: b) „Prinde atunci cel mic să strige
a) „Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor...“ Mai isteț ca ei:
„Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăț călare.“ – Ce tot plângem și ne frângem?
(Vasile Alecsandri, „Sfârșit de toamnă“) Hai la muncă să ne strângem“
(Elena Farago, „Sfatul degetelor“)
17 Bifează propozițiile în care „i“ îndeplinește rolul verbului „este“.
Ce bine-i acasă! I se mai spune „Zâmbărețul“.
Spune-i adevărul! Curtea-i plină de copii.
Și eu i-am spus același lucru. Cine-i la poartă?

18 Scrie propoziții, respectând următoarele cerințe:

a) verbul să arate acțiunea unui animal:
__________________________________________________________________________________
b) verbul să exprime existența unui obiect:
__________________________________________________________________________________
c) verbul să arate dorința de a face o acțiune:
__________________________________________________________________________________
d) verbul să exprime o poruncă:
__________________________________________________________________________________
e) verbul să exprime un îndemn:
__________________________________________________________________________________

105
 19 Scrie, pe spațiul dat, verbe care respectă condițiile:
a) a vrea Ÿ persoana a II-a, numărul plural __________________________________________
b) a ști Ÿ persoana a II-a, numărul singular _________________________________________
c) a domni Ÿ persoana I, numărul plural ____________________________________________
d) a conduce Ÿ persoana a III-a, numărul plural ______________________________________
e) a fi Ÿ persoana a III-a, numărul singular __________________________________________

20 Analizează pe caiet, după model, verbele din textul următor:

Ne pregătim pentru test. Doamna învățătoare așteaptă
să ne așezăm la marginea băncii. Apoi, ne împarte foile.
– V-ați pregătit lecția pentru astăzi?
– Da, doamna! am răspuns noi în cor.
– Vom vedea acest lucru după ce le voi corecta. Să fiți
atenți la rezolvarea exercițiilor! Succes!
– Mulțumim!
Model: (ne) pregătim = verb, timpul prezent, persoana I, numărul plural

21 Scrie printr-un singur cuvânt înțelesul expresiilor date. Completând corect rebusul, vei afla în
coloana A-B cum se numește partea de vorbire care exprimă acțiunea.
A
1 1. dă de veste
2. îi pare rău
2
3. ia la rost
3 4. îi pare bine
4
B

22 Învăţăm expresii noi!

Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a pune paie pe foc“ = a contribui la înrăutățirea unei situații dificile

__________________________________________________________________________________

` „a da socoteală (cuiva)“ = a răspunde în fața cuiva

__________________________________________________________________________________

106
 Testul 1*
Citeşte cu atenţie textul următor pentru a rezolva cerinţele formulate mai jos:

Zâna Amiciţia coborâse din înălţimile albastre, unde i se afla palatul, însoţită de alaiul ei
de ciocârlii. Întreaga natură se trezea la atingerea sa magică. Sosirea zânei Amiciţia le dădea o
speranţă că vor scăpa de Zâna Discordia, care cucerise întreaga pădure cu broaştele ei veninoase.
Orăcăitul broaştelor, fluierăturile ciocârliilor se împreunau într-un zgomot asurzitor. Lupta
a început.

1 Găseşte un titlu potrivit: _______________________________________________________

2 Completează enunţurile:
Zâna Amiciţia este un personaj pozitiv deoarece:
– (gândeşte-te la nume) _________________________________________________________
– (analizează faptele ei) _________________________________________________________
Zâna Discordia este un personaj negativ (rău) deoarece:
– (gândeşte-te la nume) _________________________________________________________
– (analizează faptele ei) _________________________________________________________

3
Găseşte cuvinte având acelaşi înţeles cu al următoarelor:
a) verbe: b) substantive:
` se afla Ÿ ___________________________ ` speranţă Ÿ ______________________
` se trezea Ÿ _________________________ ` palatul Ÿ _______________________
` dădea Ÿ ___________________________ ` pădure Ÿ _______________________
` vor scăpa Ÿ _________________________ ` lupta Ÿ _________________________
` cucerise Ÿ _________________________ ` sosirea Ÿ ________________________
` se împreunau Ÿ _____________________ ` alai Ÿ __________________________
` a început Ÿ _________________________ ` zgomot Ÿ _______________________

4 Găseşte cuvinte având sens opus pentru:

a) verbele: b) substantivele:
J coborâse Ÿ ________________________ J zgomot Ÿ _______________________
J a început Ÿ ________________________ J sosirea Ÿ _______________________
J se trezea Ÿ _________________________ J speranţă Ÿ _______________________

* Test adaptat după „Teste finale. Limba română. Clasa a IV-a“, Adeluţa Roșu, Ana Liana Ionescu.
107
 5
Formează propoziţii în care cuvintele „broască“ şi „faţă“ să aibă sensuri diferite.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

6
Alcătuieşte o propoziţie în care cuvântul „lupta“ să fie o parte de vorbire diferită faţă de cea
existentă în text. Analizează cuvântul.
__________________________________________________________________________________

7 Adevărat (A) sau fals (F)? În propoziţia:

„Orăcăitul broaştelor, fluierăturile ciocârliilor se auzeau într-un zgomot asurzitor.“ sunt:
a) cinci adjective, un substantiv şi un verb
b) patru substantive, două adjective şi un verb
c) cinci substantive, un verb şi un adjectiv
d) cinci substantive, două adjective şi un pronume

8 Completează tabelul următor păstrând acelaşi număr şi aceeaşi persoană.

TRECUT PREZENT VIITOR
coborâse
se află
se va trezi
dădeau
scap
cucerea
va începe

9 Caută câte trei verbe care să se potrivească substantivelor:

^ broaştele __________________________________________________________________
^ prietenii __________________________________________________________________
^ lupta _____________________________________________________________________

10 Realizează câte o propoziţie după schemele:

a) substantiv propriu + verb (timpul viitor) + substantiv comun
__________________________________________________________________________________
b) substantiv comun + verb (timpul trecut) + substantiv comun + pronume personal
__________________________________________________________________________________

108
11 Transformă propoziţia următoare, respectând cerinţele:
Zâna Amiciţia coborâse din înălţimile albastre.
a) cuvintele subliniate să fie înlocuite printr-un pronume personal:
__________________________________________________________________________________
b) verbul să fie la timpul prezent:
__________________________________________________________________________________
c) cuvintele subliniate să fie înlocuite printr-un substantiv comun la numărul plural:
__________________________________________________________________________________
d) verbul să fie la timpul viitor, forma negativă:
__________________________________________________________________________________

12 Alcătuieşte, pe caiet, un text despre anotimpul preferat, în care să foloseşti câte un verb la
timpurile trecut, prezent, viitor şi un verb care să exprime o comandă. Dă-i un titlu potrivit.

13 Gluma este o scurtă istorioară hazlie, cu final neaşteptat, care provoacă râsul.
„Lasă gluma la o parte“ şi explică următoarele expresii:
 „a lăsa gluma la o parte“ = _____________________________________________________
 „a lua ceva în glumă“ = ________________________________________________________
 „a nu-i arde de glumă“ =_______________________________________________________
 „în glumă“ = ________________________________________________________________
 „a se întrece cu gluma“ = _______________________________________________________
 „a nu şti de glumă“ = __________________________________________________________
 „mai în glumă, mai în serios“ = __________________________________________________

Testul 2*
Citeşte textul cu atenţie pentru a rezolva corect cerinţele formulate mai jos:

„– Vezi ce bine-i şade lui – zice mam’mare – cu costumul de marinel?

– Mamiţo, nu ţi-am spus că nu se zice marinel?
– Da’ cum?
– Marinal...
– Ei! ziceţi voi cum ştiţi; eu zic cum am apucat. Aşa se zicea pe vremea
mea, când a ieşit moda asta la copii – marinel.
– Vezi că sunteţi proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Nu se zice nici marinal, nici
marinel...
– Da’ cum, procopsitule? întreabă tanti Miţa cu un zâmbet simpatic.
– Mariner...“
(I. L. Caragiale, „D-l Goe“)
*Test adaptat după „Teste finale. Limba română. Clasa a IV-a“, Adeluţa Roșu, Ana Liana Ionescu.
109
 1 Alege alt titlu posibil pentru fragmentul anterior, din lista următoare şi argumentează pe
spaţiul dat alegerea ta.
„Conversaţia“, „Lecţia de gramatică“, „Plimbarea“
__________________________________________________________________________________

2 Bifează cu „“ variantele corecte:

a) Fragmentul reprezintă: un dialog c) Subiectul discuţiei este:
o descriere felul cum învaţă Goe
o povestire îmbrăcămintea lui Goe
b) Goe este un băiat: obraznic rostirea corectă a cuvântului „marinar“
politicos
nepoliticos d) Goe li se adresează doamnelor:
prost crescut politicos
sportiv cu obrăznicie

3 Explică folosirea semnelor de punctuaţie din propoziţia:

„– Da’ cum, procopsitule?“
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

4 Înlocuieşte expresiile date cu altele având acelaşi înţeles:

 „-i şade bine“ → ______________________________________________________________
 „cum am apucat“ → __________________________________________________________
 „pe vremea mea“ → ______________________________________________________­_____
 „a ieşit moda“ → _____________________________________________________________

5 Verbul care se repetă de cele mai multe ori în textul citit este __________________. Scrie ver-
bele care ar fi putut să-l înlocuiască.
__________________________________________________________________________________

6 Selectează, din text, trei verbe la timpul trecut. Precizează persoana şi numărul lor.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

7 Identifică în fragmentul citit trei verbe la numărul plural. Specifică timpul şi persoana lor.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
110

8 Subliniază verbele din următoarea enumerare:
Goe, proaste, zic, tanti, întreabă, zâmbet, vezi.

9 Precizează forma de viitor, persoana a II-a, numărul plural, a următoarelor verbe:

^ a vedea ¤ _______________________ ^ a întreba ¤ _______________________
^ a spune ¤ _______________________ ^ a ieşi ¤ __________________________
^ a apuca ¤ _______________________ ^ a fi ¤ ____________________________

10 Transformă în verbe următoarele substantive:

• costum ¤ _______________________ • zâmbet ¤ ________________________
• copil ¤ _________________________ • tinereţe ¤ ________________________

11 Transcrie trei pronume personale din textul citit. Alcătuieşte cu ele propoziţii în care verbele
să fie la timpul trecut.
__________________________________________________________________________________

12 Transformă propoziţia următoare, înlocuind cuvintele subliniate prin altele cu acelaşi sens.
„Aşa se zicea pe vremea mea.“
__________________________________________________________________________________

13 Alcătuieşte o propoziţie în care cuvântul „marinar“ să exprime o strigare şi explică semnele

de punctuaţie folosite.
__________________________________________________________________________________

14 Barează cuvântul folosit greşit în fiecare caz. voi

d) Mâine v-oi merge la teatru.
la cei
a) Elena merge l-a bibliotecă. e) Am vorbit cu ce-i mai interesaţi.
la cei
b) Horia l-a felicitat pe colegul său. f) Am aflat ce-i interesa pe ei.
Voi Cei
c) V-oi ce mai faceţi? g) Ce-i cu fratele tău?

15 Precizează ce părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate în textul dat, notând substantivele cu
„s“, adjectivele cu „a“, verbele cu „v“, pronumele cu „p“, iar părţile neînvăţate cu „a.p.v.“, adică altă
parte de vorbire.

16 Imaginează-ţi un scurt dialog între tine şi Goe în care să îi corectezi greşelile făcute în cadrul
convorbirii anterioare. Respectă regulile de redactare a dialogului, formulele de iniţiere şi de încheiere.

17 Formează comparaţii folosind nume de animale:

a) Fuge ca _____________________ d) Cântă ca _____________________
b) Se târăşte ca _________________ e) Înoată ca _____________________
c) Mormăie ca _________________ f) Este şiret ca ___________________
111
 7. CUVÂNTUL – PARTE DE PROPOZITIE
,
 Ai învățat că, în comunicare, folosești cuvinte care sunt părți de vorbire. Cuvintele formează propoziții
și, astfel, devin părți de propoziție, având funcții în propoziții.
 A alcătui o propoziție înseamnă a spune ceva despre cineva.

1
Se dă propoziția:
Școlarii citesc o poezie.

a) Stabilește numărul de cuvinte al propoziției: cuvinte.

b) Despre cine se vorbește în propoziție? Despre

c) Ce se spune despre școlari?

d) Ce citesc?

 Deoarece au intrat în alcătuirea propoziției, cuvintele „școlarii“, „citesc“ și „o poezie“ sunt părți de
propoziție.

2 Alcătuiește câte o propoziție despre câine, copac și frunze.

__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

3 Scrie propoziții cu ajutorul cuvintelor „urcă“, „plutesc“ și „îngheață“.

__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

4 Identifică mai întâi verbul, apoi ordonează cuvintele pentru a forma propoziții cu următoarele
cuvinte.
a) cu, crengile, îndoaie, putere, vântul, copacilor
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
b) cerului, întunecă, cenușii, albastrul, norii
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
c) ușor, străzile, întortocheate, pe, se rătăcesc, șoferii
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
112
 5 Subliniază mai întâi părțile de propoziție exprimate prin verbe. Apoi rosteşte întrebarea
„cine?“. Încercuiește răspunsul găsit în propoziții.

Model: Ursul caută hrană în pădure.

cine?
• Pe alei cad picături reci de ploaie.

• Din case se simte mirosul sărbătorilor.

• Zilnic copiii se joacă în parcuri.

6 Adresează întrebări potrivite pentru a afla părțile de propoziție, după următorul model:
Model: Meciul de fotbal a început de curând.
Cine? Care? Ce a făcut? De când?

Sfat util: Subliniază întâi verbul pentru că acesta arată „ce face“. Caută apoi cuvântul care răs-
punde la întrebarea „Cine?“ adresată verbului. Mai departe, te vei descurca ușor.
a) Fluturii albi zboară prin văzduh. c) Lângă noi s-a construit o casă nouă.

b) La semafor se opresc trecători grăbiți. d) De mâine încep serbările zăpezii.

Aplicație-joc
Înlocuiește cuvintele subliniate cu altele având înțeles opus, pentru a forma proverbe.
• Vorba scurtă, bogăția omului. __________________________________________________
• Mai bine bogat și murdar. ___________________________________________________

7 Învăţăm expresii noi!

Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „a ploua ca prin sită“ = a ploua mărunt și des

__________________________________________________________________________________

` „a zări ca prin sită“ = a vedea numai conturul obiectelor

__________________________________________________________________________________

113
  Predicatul

 Predicatul este o parte principală de propoziție. El este exprimat prin verb și arată ce face cel despre care
se vorbește în propoziție.
 Se poate afla la începutul, în interiorul sau la sfârșitul propoziției.

1 Subliniază verbele care sunt predicate în propozițiile de mai jos și scrie ce arată fiecare.
^ Bogdan citește o poveste. (......................) ^ Tata avea o mașină roșie. (......................)
^ Elevii rezolvă exerciții. (......................) ^ Păsările vor aduce primăvara. (......................)
^ Pisoiul a prins șoareci. (......................) ^ Tot mai des bate vântul. (......................)
^ Găina este în coteț. (existența) ^ Penarele sunt pe masă. (......................)

2 Completează cu predicatele potrivite.

__________ora de istorie. Copiii ____________ despre Mircea cel Bătrân.
Doamna învățătoare le _______________ o imagine cu viteazul domnitor.
– Cu cine _______________ Mircea cel Bătrân?
– Cu Baiazid, _______________ copiii în cor.
– Bravo! _______________ corect!

3 Comunică în versuri despre nori, fulgere, tunete și ploaie cu ajutorul verbelor „a veni“, „a se
înteți“, „a bubui“ și „a se porni“, folosite la timpul trecut.

Întâi norii ____________________ Tunete ____________________

Fulgere _______________________ Și-apoi stropii _______________

4 Subliniază predicatele, observând locul lor în propoziții.

i Băiatul merge cu bicicleta.
i Cântă greierii în fiecare seară.
i De două zile vântul suflă.

5 Scrie trei exemple în care predicatul „sosește“ să ocupe locuri diferite în propoziții.
__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________
114
 6 Pune predicatele care răspund la întrebările dintre paranteze.
❧ Elevii _____________________________un cântec.
(ce fac?)
❧ _____________________________ și Mihai de afară.
(ce a făcut?)
❧ – De unde __________________________tu, Mihai?
(ce ai făcut?)
❧ – De la chioșc. _____________________________ după un pachet cu biscuiți.
(ce am făcut?)
❧ – Altă dată _____________________________ .
(ce să nu mai faci?)

 În exemplul „Ioana aleargă și sare în lungime.“ observăm că sunt două acțiuni pe care le face Ioana: aleargă
și sare. Având două predicate, avem două propoziții care formează un enunț.
 Propoziția este o comunicare cu un singur predicat. Numărul predicatelor stabilește numărul propozițiilor
dintr-un enunț.

7 Stabilește numărul predicatelor din enunțul:

După ce norii s-au împrăștiat la marginea zării, soarele s-a arătat cu toată strălucirea și a făcut
apa de pe frunze să se desfacă în mii de sclipiri.

8 Descoperă predicatele din textele următoare, subliniază-le și marchează-le prin simbolul „P“
(ca în model).
Model: Vine valul și ia malul.
P P
a) „Dacă vei merge cu mine, îi zise calul, nu-ți trebuie pe nimeni. Te voi sluji cum am slujit și pe
tatăl tău.“
(Petre Ispirescu, „Ileana Simziana“)
b) „– Cum adică să ne învoim? a întrebat omul.
– Nu îți cer nimic mai mult, decât să mă porți întotdeauna în cârcă, zise șarpele.“
(Petre Ispirescu, „Copilul cel isteț“)
c) „A venit un lup din crâng
Și-alerga prin sat să fure
Și să ducă în pădure
Pe copiii care plâng.“
(George Coșbuc, „Cântec“)

 Predicatul este exprimat prin verb (Iepurele aleargă.) sau printr-un grup de cuvinte care ține locul unui
verb (Iepurele a luat-o la fugă.)
a fugit

115
 9 Recunoaște predicatele din propozițiile următoare și analizează-le pe caiet după model.
Elevii și-au amintit anii de domnie ai lui Mircea cel Bătrân.
Elevii și-au adus aminte când a avut loc bătălia de la Rovine.
Mulți au căzut pe gânduri.
Nimeni n-a băgat de seamă când a trecut timpul.
Tuturor le-a părut rău după ea.
Cine l-a păcălit pe urs?
Unde se observă diferențele?

Model: a păcălit = predicat exprimat prin verb, timpul trecut, persoana a III-a, numărul singular;
a părut rău = predicat exprimat printr-un grup de cuvinte care înlocuiește verbul „au regretat“,
timpul trecut, persoana a III-a, numărul plural.

10 Înlocuiește verbele cu funcție de predicat cu formele corespunzătoare

ale verbului „a fi“ și transcrie propozițiile pe caiet.
Fiul lor se află la mare. El se găsește la o vilă liniștită. Părinții s-au aflat
la munte. Ei s-au găsit pe cărări întortocheate. Ce se va întâmpla cu familia lor?

11 Analizează pe caiet predicatele, după modelul de la exercițiul 9.

a) „Când stăteau la vreo agapă, c) „Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un
Mâncau sare și beau apă.“ toiag?“
(Marin Sorescu, „Doi bureți“) (Mihai Eminescu, „Scrisoarea III“)
b) „Avea, dar, broasca
Puiul ei. d) Câte bucurii vor fi
Și se numea el: Vacanța când va veni!
Țestoșel.“
(Eugen Jebeleanu, „Povestea broscuței țestoase“)

12 Completează propozițiile cu predicate exprimate prin formele scurte ale verbului „a fi“ (e, îi, -i, -s).
a) Dimineața ________ răcoare. La prânz ________ soare. Seara ________ liniște și bine, iar
nopțile ________ stele senine.
b) În curte ________ fete și băieți.
În pădure ________ mure și bureți.
Veverița ________ în copac.
Iar broscuța ________ lângă lac.

13 Alcătuiește propoziții în care predicatul exprimat prin verbul „a fi“ să exprime existența flo-
rilor, a copiilor, a penarului, a mașinii, a paharului și a stelelor.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
116
14 Se dă textul: Luna se oglindea în lacul mare și limpede.
– Unde-s stelele? a întrebat copilul.
– Dorm sub plapuma de nori, îi răspunde tatăl.
– Și când vor veni la lac?
– Când vântul le va dezveli.
Scrie:
a) a patra propoziție din text: _____________________________________________________
b) predicatul care arată existența: __________________________________________________
c) predicatele exprimate prin verbe la timpul viitor: _____________________________________
d) un predicat exprimat prin verb la timpul prezent, numărul singular: _____________________
e) predicatul care arată ce face luna: ________________________________________________
f) alte verbe cu care poate fi înlocuit predicatul „răspunde“: _______________________________
g) a doua propoziție, dacă predicatul exprimat prin verb ar fi la numărul singular:
__________________________________________________________________________________
h) a doua propoziție, dacă predicatul exprimat prin verb ar fi scris fără cratimă:
__________________________________________________________________________________
i) rolul virgulei: ________________________________________________________________

15 Explică pe caiet rolul cratimei. Exemplu:

a) M-a scos la rezolvarea problemei.
b) Te-a trimis la farmacie?
c) L-a însoțit cineva?
d) Ne-ai dat o treabă grea.
m-a (scos) – cratima leagă în rostire și desparte în scriere
două părți de vorbire diferite: pronumele personal „m-“
(formă neaccentuată, persoana I, numărul singular) și
verbul „a scos“ (timpul trecut, persoana a III-a, numărul
singular).

16 Reconstituie proverbele și subliniază predicatele. Nu uita să identifici mai întâi verbul și apoi să
îi pui acestuia întrebarea „cine?“.
a) bun, fapte, omul, se cunoaște, după ______________________________________________
b) nu merge, apă, la, ulciorul, multe, de, ori _________________________________________
c) scurte, are, minciuna, picioare __________________________________________________

17

Învăţăm expresii noi!
Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:
` „a vinde pielea ursului din pădure“ = a conta pe un lucru înainte de a fi sigur că-l poţi obține
__________________________________________________________________________________
` „a nu da cioara din mână pe vrabia de pe gard“ = a nu renunța la un avantaj pe care-l ai în
schimbul altuia pe care nu știi dacă-l poți obține
__________________________________________________________________________________
117
 Test*
Citeşte cu atenţie următoarea glumă pentru a putea rezolva cerinţele de mai jos:

– Mamă, băieţii au râs de mine la şcoală.

– De ce?
– Că am capul mare.
– Nu-i lua în seamă. Tu eşti un băiat frumos. Ei sunt răutăcioşi. Mai bine ajută-mă la piaţă. De
banii aceştia îmi vei cumpăra zece kilograme de cartofi, cinci kilograme de mere şi două verze mari.
– Bine, mamă. Unde e sacoşa?
– Este în sertar... Adu-le mai bine în şapcă!

1
Argumentează în câteva rânduri de ce textul de mai sus este o glumă.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

2
Completează cu explicaţii potrivite enunţurile:
a) Băieţii au râs la şcoală pentru că ________________________________________________
b) Mama îi spune copilului să ia cumpărăturile în şapcă deoarece ________________________
__________________________________________________________________________________
c) Că băiatul avea capul mare reiese din ____________________________________________
d) Nu e frumos să râzi de cineva cu defecte fizice pentru că ____________________________
__________________________________________________________________________________
e)
Că băiatul avea şi calităţi reiese din _____________________________________________

3 Uneşte expresiile formate cu ajutorul verbului „a lua“ cu sensul corespunzător fiecăreia:

a lua în seamă • • a zbura

a lua plasă • • a se căsători
a lua de soţ • • a se păcăli
a-şi lua zborul • • a observa
a-şi lua ziua bună • • a ţinti
a lua bătaie • • a fi bătut
a lua la ochi • • a saluta
a lua de suflet • • a visa
a-şi lua mâna • • a înfia
a lua în râs • • a neglija
a fi luat de val • • a batjocori
*Test adaptat după „Teste finale. Limba română. Clasa a IV-a“, Adeluţa Roșu, Ana Liana Ionescu.
118
 4 Cuvintele „râs“, „mine“, „cap“, „seamă“ au mai multe sensuri. Alcătuieşte propoziţii cu acestea.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

5 Extrage din textul citit:

a) un verb la timpul trecut: ______________________________________________________
b) un verb la timpul prezent: _____________________________________________________
c) un verb la timpul viitor: ________________________________________________________
d) trei pronume personale de persoana a III-a: _______________________________________
e) un substantiv de genul feminin, numărul plural: ____________________________________
f) o propoziţie în care virgula desparte o strigare de restul propoziţiei: ____________________
__________________________________________________________________________________
g) două adjective: ______________________________________________________________
h) două substantive de genul neutru: ______________________________________________

6 Scrie un cuvânt cu acelaşi înţeles pentru verbul „a fi“ din propoziţia:

– Unde e sacoşa? e = ___________________

7 Explică rolul cratimei în scrierea cuvintelor „nu-i (lua)“.

__________________________________________________________________________________

8 Completează enunţul: Punctele de suspensie scrise la sfârşitul propoziţiei „Este în sertar...“

arată _____________________________________________________________________________

9 Alcătuieşte o propoziţie despre mama în care predicatul să fie format din verbul „a fi“ la tim-
pul viitor.
__________________________________________________________________________________

10 Încercuieşte forma corectă a verbului „a fi“ din următoarele propoziţii:

a) Să fi/fii cuminte, băiete!
b) Să nu fi/fii obraznic!
119
 c) Ce-o fi/fii, o fi/fii.
d) Mâine vei fi/fii de serviciu.
e) Verbul „a fi“/„a fii“ nu formează întotdeauna predicatul unei propoziţii.
f) Tu ieşti/eşti prietenul meu.

11 Scrie predicate pentru următoarele subiecte:

a) Tractorul _________________________ . d) Primăvara _______________________.
b) Floarea __________________________. e) Croitorul ________________________.
c) Soarele __________________________. f) Barza ___________________________.

12 Subliniază cu o linie verbul „a fi“ atunci când are înţelesul de „a se afla“.

a) Tata este încă tânăr.
b) Ghiocelul, laleaua şi lăcrămioara sunt flori de primăvară.
c) Trandafirul şi bujorul sunt în toată grădina.
d) Elevii sunt ascultători, serioşi şi silitori.
e) Floarea-i în glastră.
f) Băiatu-i mai înalt decât fata.

13 Notează cu „p“ propoziţia în care „i“ este pronume şi cu „P“ pe aceea în care este predicat.
Soarele-i pe cer. Elevu-i în clasă toată recreaţia.
Spune-i şi lui adevărul. Mama-i acasă toată ziua.
Astăzi prinde-i părul cu o fundă. I-am adus cărţile.

14 Alcătuieşte propoziţii în care predicatele să fie exprimate prin verbele „a crea“, „a scrie“ şi „a
fi“ la persoana a II-a, numărul singular.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

15 Toţi copiii au drepturi egale. Scrie o scurtă compunere în care să enumeri câteva dintre acestea.
Dă-i un titlu potrivit.

16 Joacă-te şi întregeşte proverbele încurcate.

 Cine râde la urmă ◦ ◦ nu lăsa pe mâine.

 Cine sapă groapa altuia ◦ ◦ râde mai bine.

 Ce poţi face azi ◦ ◦ cade singur în ea.
120
  Subiectul
 Subiectul este partea principală de propoziție care arată despre cine sau despre ce se vorbește în
propoziție, cine face acțiunea.
 Subiectul se află adresând predicatului întrebările „cine?“, „ce?“ sau „despre cine?“, „despre ce?“ se
vorbește în propoziție.
 Predicatul se află adresând subiectului întrebarea „ce face?“.
 Între subiect și predicat nu se pune niciodată virgulă.
ce face?
Exemplu: ■ Copacul înflorește.
cine?
 Subiectul poate fi: - simplu (exprimat printr-un singur cuvânt):
■ Florile au înflorit.
- multiplu (exprimat printr-o enumerare de cuvinte care fac aceeași acțiune):
■ Ghioceii și zambilele au înflorit.
Atenție! Cuvintele care exprimă o adresare nu sunt subiecte. Acestea sunt separate prin virgulă de res-
tul propoziției.
■ Ce zici, Nicușor? (Cine zici? Tu)

1 Subliniază mai întâi predicatele cu o linie. Stabileşte subiectele folosind întrebarea „cine?“
adresată predicatului. Subliniază-le cu două linii.
a) Andrei scrie. b) – Nicușor, unde ai pus tu astăzi mingea?
Luna se ivește printre copaci. – Mihai, ce ai făcut la test?
Au plecat părinții lui la mare. – Câți ani ai tu, Bogdan?
În parc, copiii se joacă după ore. – Care a fost scorul meciului, David?

2 Încercuiește subiectele din propozițiile următoare, aflându-le cu întrebarea: „Despre cine se

vorbește în propoziții?“
• Dimineața, soarele se ivește mai devreme.
• Elevii scriu temele cu atenție.
• Pe raft, stau aliniate toate păpușile.
• Au venit și vecinii noștri.

3 Observă locul pe care subiectul îl ocupă în propozițiile de la exercițiul 2 și completează enunțul:

Subiectul se poate afla la ________ propoziției, la ________ propoziției sau în ________ propoziției.

4 Scrie trei comunicări despre vulpe în care aceasta să aibă rol de subiect și să se afle în propoziții:
a) la început → ____________________________________________________________
b) la sfârșit → _____________________________________________________________
c) în interior → ____________________________________________________________
121
 5 Află subiectele următoarelor enunțuri, subliniind mai întâi predicatele. Transformă apoi
substantivele prin care sunt exprimate subiectele la numărul plural și rescrie propozițiile obținute.
▷ Pe malul apei a crescut salcia. _______________________________________________
▷ Din livadă iese fum gros. _______________________________________________
▷ Cântecul viorii se aude de departe. _______________________________________________
6 Subliniază cu o linie subiectele multiple și încercuiește-le pe cele simple.
 Delfinii au ajuns până la mal.
 Valurile și briza mării ne-au mângâiat toată vacanța.
 Din pădure se aude cântecul privighetorilor.
 Printr-o întâmplare au venit verii și unchii noștri.
 Veverițele preferă alunele și nucile.
 Au ieșit în față Marian, Gigel și Ionică.

 Subiectul poate fi exprimat prin substantiv, pronume personal, dar și prin alte părți de vorbire.

7 Precizează partea de vorbire prin care sunt exprimate subiectele, după ce subliniezi mai întâi
predicatele:
] Trenul s-a oprit în gară. ] Ei și ele vor întârzia la serbare.
s
] Au ajuns ele înainte. ] La oră ai ajuns și tu.

] Au plecat fetele și băieții. ] Rațele și gâștele sălbatice au plecat.

8 Alcătuiește propoziții în care cuvintele „eu“, „noi“, „școala“, „străzile“ să fie subiecte.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

9 Bifează propozițiile în care pronumele personal „voi“ are rol de subiect.

Voi ați desenat frumos. Cu voi a mers și Alin.
Pe voi v-au lăsat la urmă. Ce bine că ați ajuns voi la ei!

10 Transformă următoarele substantive cu rol de subiect în pronume personale.

Exemplu: Mihaela vine cu noi. Ÿ Ea vine cu noi.
S P S P
• Teodora lipsește astăzi. Ÿ _____________________________________________________
• Au câștigat băieții astăzi. Ÿ ____________________________________________________
• A mâncat tot peștele ursul. Ÿ __________________________________________________
• Și vecinii vor veni la spectacol. Ÿ________________________________________________
• Mihai și Corina ne reprezintă clasa. Ÿ___________________________________________
• Grivei, Azor și Lăbuș latră toată noaptea. Ÿ________________________________________
122
 11 Subliniază predicatele și subiectele din următoarele:
a) propoziții: b) proverbe:
` Eu și sora mea ne jucăm împreună. ` „Toamna se numără bobocii.“
` În pădure se aud cinteze și pitulici. ` „Numai cu vorba nu se face ciorba.“
` Se înalță doi brazi și doi stejari chiar la poartă. ` „Sănătatea e cea mai de preț avuție.“
` Pe aleile parcului se plimbă ei și bunicii lor. ` „Lăcomia strică omenia.“
` La cules de struguri mergem noi, voi și bunicul. ` „Meseria e brățară de aur.“

12 Subliniază mai întâi predicatele și stabilește numărul propozițiilor următoare. Încercuiește

apoi subiectele.
a) „Unde școala se ivește, pământul se îmbogățește.“ Ÿ 2 propoziții
„Gura înțeleptului când se deschide, tu închide pe a ta.“ Ÿ propoziții
„Apa trece, pietrele rămân.“ Ÿ propoziții
b) „Dunărea bătrână îți sărută poalele, iar râurile în spumă și pâraiele cele repezi și sălbatice caută
neîncetat lauda ta!“ Ÿ propoziții
(Alecu Russo, „Cântarea României“)
c) „Racul înapoi se da,
Broasca tot în sus sălta
Știuca foarte se izbea
Și nimic nu isprăvea“ Ÿ propoziții
(Alexandru Donici, „Racul, broasca și știuca“)

 Predicatul se acordă cu subiectul în număr. Pentru a fi în acord cu subiectul, predicatul îşi schimbă forma
după subiect. Dacă subiectul unei propoziţii este format din mai multe părţi de vorbire (substantiv sau pronu-
me), predicatul este la numărul plural.
Exemple: ■ Dan iese primul.
■ Eu, Maria şi David luăm mingea.
■ Voi citiţi cu plăcere.

13 Realizează acordul predicatului cu subiectul, folosind schema de mai jos.

^ Ciocârlia (a cânta) în lan. ^ De ieri, razele soarelui (a străluci) cu blândețe.
Cine?
^ Ciocârlia cântă. ^ _________________________________
Ce face?
^ Marin (a aduce) o carte nouă. ^ Eu și Anca (a scrie) împreună.
^ ________________________________ ^ _________________________________

^ Cerul, apa și dealurile (a-și schimba) culoarea. ^ Bătrânul (a aștepta) puțin.

^ ________________________________ ^ ________________________________
123
 14 Scrie câte două propoziții după schemele: S + P, P + S, în care subiectul să fie la numărul sin-
gular și, respectiv, la numărul plural.

__________________________________________________________________________________
S+P P+S
__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

15 Transcrie textul de mai jos, trecând subiectele la numărul plural. Fă acordul lor cu predicatele.
Eu sunt la ora de istorie. Colegul meu își pregătește caietul de notițe, manualul și harta lumii an-
tice. Eu știu bine lecția de astăzi. Și colegul meu poate să răspundă la orice întrebare.

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

16Rescrie pe caiet versurile următoare, schimbând la singular numărul subiectelor din ultimele
două versuri.
„Sara pe deal, buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng, clar izvorând din fântâne...“
(Mihai Eminescu, „Sara pe deal“)

17Din următoarele propoziții lipsesc subiectele. Scrie pronumele personale care ar putea fi
subiecte în propozițiile următoare:
Ai venit la timp. (............) Ați jucat corect. (............)
Am fost mereu primii. (............) Am câștigat meciul. (............)
A lipsit de la școală. (............) Pasez mingea cu putere. (............)

18 Învăţăm expresii noi! Scrie câte un enunţ cu fiecare expresie:

` „în gaură de șarpe“ = un loc foarte ascuns

__________________________________________________________________________________

` „tot unul și unul“ = de frunte, ales

__________________________________________________________________________________
124
 Test*
Citeşte, cu mare atenţie, versurile pentru a rezolva corect cerinţele formulate mai jos:

„Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,

Un gândăcel, un flutur, un clopoţel în floare,
După o iarnă lungă ş-un dor nemărginit,
Aprind un soare dulce în sufletul uimit.“

1
Identifică momentul (anotimpul) prezentat de Vasile Alecsandri.
__________________________________________________________________________________

2 Caută cuvinte având sens opus cu al următoarelor:

¶ încălzitor ¤ ___________________ ¶ a aprinde ¤ ______________________
¶ lung ¤ _______________________ ¶ dulce ¤ _________________________
¶ nemărginit ¤ __________________ ¶ înflorit ¤ ________________________

3 Găseşte cuvinte având acelaşi sens cu al următoarelor:

• nemărginit ¤ ____________________ • uimit ¤ _________________________
• a aprinde ¤ ______________________ • gândac ¤ ________________________

4 Scrie alte trei propoziţii în care cuvântul „fir“ să aibă înţelesuri diferite.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

5 Transcrie adjectivele întâlnite în versurile date împreună cu substantivele pe care le însoţesc.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

6 Alătură următoarelor substantive câte două adjective potrivite:

` fir _______________________________________________________
` fluture ____________________________________________________
` gândăcel __________________________________________________
` clopoţel ___________________________________________________

*Test adaptat după „Teste finale. Limba română. Clasa a IV-a“, Adeluţa Roșu, Ana Liana Ionescu.
125
 7 Transformă adjectivele „verde“, „dulce“, „înflorit“ în verbe şi apoi în substantive.

adjective verbe substantive

8 Identifică cuvintele „alintate“ (diminutivele) întâlnite în text. _________________________

9 Înlocuieşte subiectul propoziţiei următoare cu un pronume personal potrivit şi scrie propo­

ziţia obţinută: Ghioceii, toporaşii, narcisele, lalelele şi viorelele au înflorit. ¤__________­­­__________

10 Transformă textul în versuri din propoziţie dezvoltată în propoziţie simplă. Analizează subiectul.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

11 Formulează trei propoziţii care au ca subiect substantivul „iarbă“, aflat:

a) la începutul propoziţiei: _______________________________________________________
b) la mijlocul propoziţiei: ________________________________________________________
c) la sfârşitul propoziţiei: ________________________________________________________

12 Alcătuieşte câte o propoziţie în care subiectul să fie exprimat prin:

• substantivul „fluture“, la numărul plural;
__________________________________________________________________________________
• substantivul „iarnă“ cu forma de diminutiv (alint).
__________________________________________________________________________________

13 Scrie o propoziţie interogativă, simplă, afirmativă în care subiectul să fie exprimat prin sub-
stantivul „clopot“: __________________________________________________________________

14 Compune propoziţii în care:

a) predicatul să fie exprimat prin verbul „a aprinde“ la timpul viitor, persoana a III-a,
numărul plural şi subliniază subiectul.
__________________________________________________________________________________

b) predicatul să fie „aprindeau“, iar subiectul să fie, pe rând, simplu şi multiplu.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
126
 15 Alcătuieşte câte o propoziţie după schemele următoare, unde A.p. = altă parte de propoziţie.
P S P
a) S + A.p. + d) A.p. + +
s adj. v s s + s v
b)
S
+ A.p. +
P e) A.p. + P + S
s+s s v s v s
P P S
c)
S
+ A.p. + + A.p. f) A.p. + A.p. + A.p. + + + A.p.
s adj. v s s s adj. v s s

16 Completează propoziţiile cu forma corectă a cuvintelor dintre paranteze. Subliniază subiectele.

a) Sosirea (iarna) ___________ îi bucură pe copii. d) Petalele (floare) ___________ sunt catifelate.
b) Căldura (soare)___________ îi coace fructele. e) În adâncul (suflet) ___________ ştia adevărul.
c) Firul (iarbă) ___________ a încolţit. f) (Pom) ___________ au înflorit.

17 Imaginează-ţi un scurt dialog între raza de soare şi firul de iarbă în care să ai: formule de iniţiere şi
de încheiere a dialogului, expresii deosebite.
Joc de orientare
Recompense

GRAMA GRAMU GREMI

GRAME GRAMĂ GREMO

GRAMI GREMA GREMU

GRAMO GREME GREMĂ

Provocarea 11:
Orientându-te după punctele cardinale, alege prin încercuire varianta corectă de răspuns:
1. Bazinul Olimpic se află în partea de: a) nord a oraşului b) sud c) est d) vest
2. Biserica se află în partea de : a) nord a oraşului b) sud c) est d) vest
3. În partea de sud a oraşului se află: a) şcoala c) judecătoria
b) supermarketul d) biblioteca
Ai răspuns corect? Colorează-l şi pe GREMU!

127
 8. TEXTUL LITERAR
a) Textul literar în proză (POVESTIREA)

 Textul literar prezintă lucruri imaginare cu ajutorul îmbinărilor neobișnuite de cuvinte prin care autorul
transmite stări sufletești și gânduri.
 Textele literare pot fi în proză sau în versuri.
 Textul literar în care povestitorul (autorul) prezintă fapte sau întâmplări într-o anumită ordine a
timpului se numește text narativ (narațiune) sau povestire.
Narațiunea are următoarele etape (momente):
• situația de început, în care se prezintă locul, timpul și personajele;
• cauza acțiunii, care schimbă situația de început și determină acțiunile ce urmează;
• desfășurarea acțiunii, care constă în derularea întâmplărilor;
• momentul cel mai intens al acțiunii;
• sfârșitul, care arată cum s-a terminat povestirea.

Descoperă etapele (momentele) narațiunii „Vânătorul“ (poveste africană) din volumul

„Mai spune o poveste“, Editura „Cartea Iuliei“, 2013.

Vânătorul
Era odată un vânător foarte mândru de el şi, într-o dimineaţă, a plecat la
vânătoare. În timpul nopţii, afară îngheţase şi când a pus piciorul pe gheaţă a alunecat
şi a căzut. Atunci el îi spuse gheţei:
– Eşti puternică, gheaţă, m-ai făcut să cad. Iar gheaţa îi răspunse:
– Este adevărat, sunt, dar nu la fel de puternică precum soarele care mă topeşte.
Atunci vânătorul, văzând soarele, îi spuse:
– Eşti puternic, soare, tu care faci să se topească gheaţa care m-a făcut să cad.
– Este adevărat, sunt, a răspuns soarele, dar nu la fel de puternic precum norii care mă acoperă.
– Eşti puternic, norule, tu care acoperi soarele, care topeşte gheaţa, care m-a făcut să cad.
Şi norul zise:
– Este adevărat, sunt, dar nu la fel de puternic precum vântul care mă aduce.
– Eşti puternic, vântule, tu care aduci norii, care acoperă soarele, care topeşte gheaţa, care
m-a făcut să cad.
– Sunt puternic, spuse vântul, dar nu la fel de puternic precum ploaia care mă stârneşte.
– Eşti puternică, ploaie, tu care stârneşti vântul, care aduce norii, care acoperă soarele, care
topeşte gheaţa, care m-a făcut să cad.
– Este adevărat, sunt puternică, dar nu la fel de puternică precum râul care mă aduce.
– Ești puternic, râule, tu care aduci ploaia, care stârnește vântul, care aduce norii, care
acoperă soarele, care topește gheața, care m-a făcut să cad.
128
 – Este adevărat, sunt puternic, spuse râul, dar nu la fel de puternic precum sunt malurile
care îmi conduc cursul la dreapta sau la stânga.
– Sunteţi puternice, maluri, voi care conduceţi la dreapta sau la stânga cursul râului, care
aduce ploaia, care stârneşte vântul, care aduce norii, care acoperă soarele, care topeşte gheața, care
m-a făcut să cad.
– Este adevărat, sunt puternic, spuse malul, dar nu la fel de puternic precum rădăcinile
copacilor care mă fac să mă prăvălesc.
– Sunteţi puternice, rădăcini, voi care faceţi să se prăvălească malul, care conduce la dreapta
sau la stânga cursul râului, care aduce ploaia, care stârneşte vântul, care aduce norii, care acoperă
soarele, care topeşte gheaţa, care m-a făcut să cad.
– Este adevărat, suntem puternice, spuseră rădăcinile, dar nu la fel de puternice precum
şoarecele care ne roade.
– Eşti puternic, şoarece, tu care rozi rădăcinile, care fac să se prăvălească malul, care con-
duce la dreapta sau la stânga cursul râului, care aduce ploaia, care stârneşte vântul, care aduce
norii, care acoperă soarele, care topeşte gheaţa, care m-a făcut să cad.
– Este adevărat, sunt puternic, spuse şoarecele, dar nu la fel de puternic precum pisica.
– Eşti puternică, pisică, tu care mănânci şoarecele, care roade rădăcinile, care fac să se
prăvălească malul, care conduce la dreapta sau la stânga cursul râului, care aduce ploaia, care
stârneşte vântul, care aduce norii, care acoperă soarele, care topeşte gheaţa, care m-a făcut să cad.
– Este adevărat, sunt puternică, spuse pisica, dar nu la fel de puternică precum câinele.
– Eşti puternic, câine, tu care alungi pisica, care mănâncă şoarecele, care roade rădăcinile,
care fac să se prăvălească malul, care conduce la dreapta sau la stânga cursul râului, care aduce
ploaia, care stârneşte vântul, care aduce norii, care acoperă soarele, care topeşte gheaţa, care m-a
făcut să cad.
– Este adevărat, sunt puternic, spuse câinele, dar nu la fel de puternic precum eşti tu.
– Sunt puternic, îşi zise omul, aşezat pe gheaţa unde căzuse, eu care comand câinelui, care
alungă pisica, care mănâncă şoarecele, care roade rădăcinile, care fac să se prăvălească malul,
care conduce la dreapta sau la stânga cursul râului, care aduce ploaia, care stârneşte vântul, care
aduce norii, care acoperă soarele, care topeşte gheaţa, care m-a făcut să cad. Sunt puternic, sunt
puternic, îşi zise vânătorul.
(poveste populară)

b) Textul literar liric (POEZIA)

 Textul literar în care, prin versuri, autorul își transmite în mod direct propriile sentimente și gânduri
despre lume se numește text liric (poezie).

Citește poezia „Limba noastră“ de Alexei Mateevici.

129
 Limba noastră
de Alexei Mateevici
Limba noastră-i o comoară Limba noastră-i numai cântec,
În adâncuri înfundată Doina dorurilor noastre,
Un şirag de piatră rară Roi de fulgere, ce spintec
Pe moşie revărsată. Nouri negri, zări albastre.
Limba noastră-i foc ce arde Limba noastră-i graiul pâinii,
Într-un neam, ce fără veste Când de vânt se mişcă vara;
S-a trezit din somn de moarte În rostirea ei bătrânii
Ca viteazul din poveste. Cu sudori sfinţit-au ţara.

1 Bifează varianta corectă:
i Titlul poeziei sugerează:
anotimpul descris subiectul central al textului introducerea în universul poetic

2 Răspunde la întrebările:
a) Cu ce este asemănată limba română?
____________________________________________________________________________________
b) Ce însușire a limbii poți desprinde din versurile următoare?
• „Limba noastră-i o comoară“→ ___________________________________________________
• „Limba noastră-i foc ce arde“ → ___________________________________________________
• „Limba noastră-i numai cântec“ → ________________________________________________
• „Limba noastră-i graiul pâinii“ → _________________________________________________

3 Reprezintă printr-un desen o strofă la alegere.

De reținut!
 Versul este un rând dintr-o poezie. De obicei, începe cu literă mare.
 Strofa este o grupare de mai multe versuri, separată de alte asemenea grupări printr-un
spațiu alb.
 Rima este potrivirea sunetelor de la sfârșit de vers.
Exemplu: comoară – rară; înfundată – revărsată

4 Găsește cât mai multe rime pentru:

lună – ______________________________________________________________________________
soare – _____________________________________________________________________________
vine – ______________________________________________________________________________
școală – ____________________________________________________________________________
130
 9. TEXTUL NONLITERAR

 Textele nonliterare au o utilitate precisă, concretă. Se referă la aspecte ale realității.

 Există texte funcționale (afișul, cartea poștală, invitația, mesajul-text – prin intermediul telefonului
sau prin e-mail –, scrisoarea, telegrama, cererea etc.), texte științifice, texte publicistice, texte comerciale
(bonul , chitanța, factura).

 Afișul
De reținut!
 Afișul este un text nonliterar care conține un mesaj scris de interes general, cu caracter informativ. Prin
acest mesaj se aduce la cunoștința publicului un eveniment. Pentru a capta atenția, un afiș trebuie să conțină
imagini sugestive și litere colorate pentru a fi ușor de observat.

1 Citește textul de pe afișul următor, apoi scrie pe spațiile alăturate informațiile cerute.

Denumirea evenimentului:
__________________________________
vă invită la Organizator:
__________________________________
Data și ora: _________________________
__________________________________
marți, 28 februarie 2017, orele 10:00-13:00
în sala de sport a școlii Locul: _____________________________

2 Realizează un afiș tip sendviș (două cartoane mari prinse la un capăt) prin care să anunți o
expoziție de pictură a elevilor din clasa ta. Plimbă-te în pauză cu ele.

 Cartea poștală

 Cartea poștală (ilustrata, vederea) este utilizată pentru a transmite diferite mesaje unor persoane cu-
noscute aflate la distanță.
 Cartea poștală este un carton de mărimea unui sfert dintr-o foaie de hârtie, cu două fețe: pe o parte este
o imagine, iar pe cealaltă parte se află locul pentru timbru, mesaj și adresa destinatarului. Primele cărţi poştale
nu erau ilustrate.
 Se trimite prin poștă.

131
 1 Indică elementele cărții poștale după model.
■ Locul și data trimiterii cărții poștale
■ Formula de încheiere
■ Semnătura
■ Formula de adresare ■ Adresa destinatarului
■ Mesajul ■ Timbrul

Zărnești, 2 august 2016

Dragi bunici,
Destinatar:
Dumitru Ana și Mitică
_________________________________
De pe însoritul litoral al Mării
Câmpului 12
Str. _______________________Nr. ____,
Negre, vă transmit cele mai calde A2 B Et. ____
1 Ap. ____
6
Bl. _______, Sc. ____,
gânduri. Piteşti
Localitatea ________________________
– Argeş
Vă îmbrățișez, Sectorul __________ Județul __________
2136 2
Cod poștal _________ Oficiul Poștal ___
Andrei
România
Țara: __________

2 Scrie, după model, o carte poștală pentru colegul/colega, dintr-o stațiune de la munte.

Destinatar:
_______________________________
Str. ____________________ Nr. ____,
Bl. ____, Sc. _____, Et. ____ Ap. ____
Localitatea ______________________
Sectorul _____ Județul ____________
Cod poștal _______ Oficiul Poștal ___
Țara: _________________

 Invitația
 Invitația este un text nonliterar funcțional, prin care o persoană este chemată să participe la un eveni-
ment. Poate fi adresată și unui grup de persoane, unei clase de elevi, unei școli etc.
 Invitația se oferă personal sau se poate trimite prin poștă. În acest caz se timbrează și se completează
cu datele destinatarului și ale expeditorului.

• Selectează din textul invitației: Dragi părinți,

■ Formula de adresare: _____________________
Vineri, 15 decembrie 2017, orele
■ Numele evenimentului: ___________________
18:00, sunteți invitați la „Carnavalul fulgilor
■ Organizatorii: __________________________
de nea“, organizat de noi, elevii clasei a III-a D,
■ Data, ora: _____________________________
la Teatrul pentru Copii.
■ Locul: ________________________________
Vă așteptăm cu drag,
■ Formula de încheiere: ____________________
Mihai
■ Semnătura: ____________________________
132
  E-mailul. Mesajul-text

 E-mailul este un mesaj scris, transmis electronic. Este un mod rapid și eficient de comunicare, utilizând
computerul/telefonul/tableta. Pentru aceasta, trebuie să-ți creezi o adresă de e-mail.
În prezent există numeroase aplicații pe care le poți utiliza pentru a trimite mesaje și pentru a vorbi cu pri-
etenii: SMS, Facebook/Messenger, WhatsApp, Viber etc.

◘ Spune ce aplicație de mesagerie folosești cel mai des (dacă foloseşti).

Răspuns:
____________________________________________________________________________________

1 Citește următoarele mesaje trimise pe e-mail.

De la: Ana ana@yahoo.ro 17 septembrie 2016, 18:30

Subiect: Lista lectura

Andreea,

Am primit lista cu lecturile suplimentare pe care ni le-a recomandat doamna invatatoare sa le

citim. Te rog sa o scanezi si sa mi-o trimiti si mie!

Cu multumiri,
Ana

De la: Andreea andreea@gmail.com 17 septembrie 2016, 18:32

Subiect: Raspuns lista lectura

E mai simplu sa ti-o trimit pe WhatsApp. Ai aceasta aplicatie pe telefon? Aproape toti prietenii
mei o au. Astept raspunsul tau!

Bianca

a) Încercuiește adresele de e-mail.

b) Subliniază data și ora la care sunt trimise mesajele.
c) Colorează caseta cu subiectele mesajelor.

2 Spune ce părere ai despre utilitatea acestui mod de comunicare (prin SMS, prin e-mail, pe
Facebook etc.).

133
 Joc de orientare
Recompense

GRAMA GRAMU GREMI

GRAME GRAMĂ GREMO

GRAMI GREMA GREMU

GRAMO GREME GREMĂ

Provocarea 12:
Pleci de la blocul I, Strada Vasile Alecsandri şi urmezi traseul următoarelor săgeţi:
. Pe ce stradă te afli? Scrie denumirea construcţiilor/clădirilor care au
ieşire pe această stradă. __________________________________________________
_____________________________________________________________________

Ai răspuns corect? Colorează-l şi pe GREMĂ!

 Organizatori grafici

Organizatorul grafic, ca metodă activă, ușurează învățarea, schematizează ideile.

a) Tabelul T este un organizator grafic ușor de utilizat în lecții, cu eficiență mare.

• Citește poezia „Scrisoarea III“ de Mihai Eminescu și apoi completează tabelul:

Mircea cel Bătrân și Baiazid

Asemănări Deosebiri

134
 b) Diagrama Venn este o metodă grafică folosită pentru a compara evenimente, personalități, personaje
etc. Este formată din două cercuri care se suprapun parțial. În zona de suprapunere se notează asemănările.

• Notează în graficul următor asemănările și deosebirile dintre Goe și Ionel, personajele prin-
cipale ale schițelor „D-l Goe“ și „Vizită...“, de Ion Luca Caragiale.

Goe
l
Ione

c) Harta conceptuală/harta de cunoaștere a lecturii este o imagine a ideilor și a legăturilor dintre ele.
Harta lecturii „Vânătorul“, de la pagina 128, se poate organiza sub forma „pânzei de păianjen“.

În centru se află vânătorul, cel mai puternic, stăpânul tuturor; de la el pleacă legăturile sub formă
de raze către celelalte personaje.
Organizarea conținutului lecturii sub această formă te ajută la elaborarea ideilor principale, la
povestire.

Vânătorul

135
 • Completează „harta lecturii“ pentru schița „Vizită...“ de Ion Luca Caragiale.
Scrie trei reguli care trebuie
respectate când ai musafiri:
1. __________________________________
2. __________________________________
3. __________________________________

Greșeli ale mamei în

Timpul: _______________
______________________
Locul: ________________
______________________
Titlul: _________________
educația copilului:
Autorul: _______________
______________________
______________________
______________________
______________________

Personajele principale:

iri iri iri

suș suș suș
în în în

d) Harta este un desen pe care suprafața Pământului apare micșorată de multe ori.

• Colorează pe hartă
judeţul în care locuieşti.

Pe hărți, elementele naturale (dealuri, munți, câmpii, râuri, lacuri etc.) și cele create de om (drumuri,
localități) sunt reprezentate prin semne convenționale.
Exemple: → localitate, → drum, → râu, → cale ferată, → parc,

→ lac, → gară.
136
 Planul orașului este un desen care prezintă forma micșorată a unui oraș, cu cartiere, străzi, parcuri, ape,
clădiri importante, așa cum sunt acestea orientate față de punctele cardinale.
Punctele cardinale se stabilesc în funcție de poziția Soarelui.
Harta și planul sunt mijloace de orientare.
• nord (N) sau miazănoapte = direcția opusă sudului

• vest (V) sau apus = direcția • est (E) sau răsărit = direcția
în care asfințește Soarele din care răsare Soarele

• sud (S) sau miazăzi = locul în dreptul căruia se află Soarele la amiază

Pe orice hartă/plan de oraș, punctul cardinal nord se află întotdeauna în partea de sus.
N

1 Completează spațiul liber.
 La răsărit, dacă te așezi cu spatele la soare, umbra ta va arăta vestul.
V E
 La amiază, dacă te așezi cu spatele la soare, umbra ta va arăta nordul.
S  La apus, dacă te așezi cu spatele la soare, umbra ta va arăta ________

2 Identifică și scrie orientarea cardinală, lângă vârful săgeților, pentru fiecare variantă.

3 Precizează punctele cardinale corespunzătoare fiecărei clădiri față de școală.

 Primăria la est (E) față de școală

→ ________________________________
 Poliția → __________________________________
 Biblioteca → _______________________________
 Teatrul → _________________________________
 Mall-ul → _________________________________

4 În desenul alăturat, momentul zilei este la puțin

timp după răsărit. Află și scrie punctele cardinale pe mar-
ginea chenarului.

137
 10. scrierea imaginativÃ
Sigur îți dorești să scrii compuneri frumoase. Despre tine poți să spui: „Nu am talent la compunere!“ sau
„Îmi place să scriu compuneri!“ Dacă faci parte din prima categorie, nu talentul îți lipsește, ci câteva „trucuri“
pentru a reuși. Îți voi împărtăși câteva dintre cele pe care le-am folosit când eram de vârsta ta. Pentru aceasta,
ai nevoie de un creion, o foaie albă (ciornă) și un carnețel cu expresii frumoase pe care le poți nota atunci când citeşti
o poveste sau un roman sau chiar le poţi descărca de pe internet.
Pasul 1: Scrii titlul compunerii.
Pasul 2: Notezi în jurul lui toate gândurile, ideile care îți vin în minte în legătură cu tema dată, fără a le or-
dona, sub formă de titluri.
Pasul 3: Organizezi ideile în funcție de legăturile dintre ele și ţinând cont de cele trei părți ale compunerii
(introducere, cuprins și încheiere), te gândești la o introducere frumoasă.
Pasul 4: Cauți în lista de expresii deosebite câteva care se potrivesc ideilor tale.
Pasul 5: Finalizezi planul compunerii.
Pasul 6: Redactezi compunerea respectând alineatele pentru fiecare idee, semnele de punctuație și regulile
de scriere corectă, având grijă să scrii caligrafic.

 Compunerea după imagini/benzi desenate

• Alcătuiește pe caiet câte o compunere după imaginile de la subpunctul a) şi după benzile
desenate de la b). Respectă părțile compunerii, așezarea textului în pagină, punctuația, ortografia și
scrie caligrafic.

a)

b)

138
  Compunerea după plan dat

• Redactează pe caiet o compunere după următorul plan. Dă-i un titlu potrivit.

1. Sosește primăvara.
2. Iepurele bate la ușa prietenului său, ursul.
3. Neprimind niciun răspuns, acesta intră în bârlog.
4. Ursul este bolnav.
5. Iepurele îl îngrijește cu devotament.
6. „Prietenul la nevoie se cunoaște.“

 Compunerea cu dialog

• Scrie pe caiet o compunere cu titlul „Am învățat să scriu!“, în care să vorbești despre efortul
depus pentru învățarea scrisului de mână, în clasa I. Introdu în text și dialogul.

 Compunerea tip descriere

Textul care înfățișează trăsăturile caracteristice ale lucrurilor, ființelor, fenomenelor naturii se numește
descriere.
Descrierea poate fi realizată în proză sau în versuri.

1 Citește fragmentele care urmează. Observă ce descriu autorii în aceste texte. Subliniază ex-
presiile deosebite și notează-le în carnețel.
a) „Deodată, peste firea întreagă se dezlănțui furtuna. Ploaia turna cu găleata. Puhoaiele porniră la
vale. Viforul șuiera, gemea și urla. Fulgere spintecau văzduhul. [...]“
(Calistrat Hogaș, „Furtuna“)
139
 b) „Se-nalță abur moale din grădină. Pe lângă garduri s-a zvântat pământul
Pe jos, pornesc furnicile la drum. Și ies gândacii-Domnului pe zid.
Acoperișuri veștede-n lumină Ferestre amorțite se deschid
Întind spre cer ogeaguri fără fum. Să intre-n casă soarele și vântul.“
(George Topîrceanu, „Rapsodii de toamnă“)
c) „Soarele scapătă spre asfințit. Crestele munților par aprinse. Încet, se desfac și s-aștern pe văi per-
dele de umbră.
Înaintea noastră, pe luciul plumburiu al apei, se ivește-n curmeziș mai întâi o dungă, o coamă
gălbuie și creață. [...] Dunărea începe să vâjâie mânioasă, – e un zbucium ș-un clocot de valuri dintr-un mal
în altul.“
(„Porțile de Fier“ – fragment din
„România pitorească“ de Alexandru Vlahuță)

2
Alcătuiește, la alegere, o descriere cu titlul: „Ploaia“,
„Grădina mea“, „Marea“, „Ninsoarea“ sau „Animalul meu preferat“.

 Compunerea tip portret

A scrie o compunere tip portret îneamnă a prezenta trăsăturile fizice și sufletești ale unei persoane.
Trăsăturile sufletești (morale) trebuie susținute și de situații din care reies.
Dacă ne prezentăm propriul portret, compunerea se numește autoportret.
Te invit să citești compunerea cu titlul „Familia mea“, scrisă de Maria Munteanu, elevă în
clasa a IV-a. Marchează într-un chenar roșu autoportretul său și, în chenare diferite, portretele
celorlalți membri ai familiei sale. Subliniază apoi trăsăturile morale ale tuturor și încercuiește-le
pe cele fizice.

Familia mea
Mă numesc Maria Munteanu, sunt înaltă, am părul negru, fața albă și port ochelari de vedere
cu rame colorate. Toată lumea spune despre mine că par visătoare și că pot să-mi ascund sentimen-
tele fără a părea tristă, fericită sau îndoielnică. Mulți mai spun că sunt romantică și talentată la desen
și la scris. Mama spune că am un umor fin și că pot vedea partea plină a paharului.
Mda, eu nu pot spune, ci scrie, fiindcă dacă aş rosti în față cuiva rândurile pe care tocmai le-am
scris, toți ar spune că sunt lăudăroasă. Ei bine, recunosc, sunt puțin lăudăroasă... Ei, hai, poate puțin
mai mult, dar nu vreau să mă schimb, chiar dacă acesta este un defect; mă caracterizează într-un fel.
Adevărul e că am cu ce să mă laud! Prietenii mă văd plină de talent la desen și la scris. Nu sunt așa!
Serios, să ne gândim la Eliza, Alexandra, Răzvan sau Ana și Bia Neacșu! Toți fac desene frumoase
și compuneri minunate. Iar Maria Diaconu are un talent special în a combina expresiile frumoase,
încât e o plăcere să o asculți.
140
 Mama este foarte ingenioasă. Odată, veneam de la bunici și George, fratele meu, plângea întru-
na. Atunci mama a prins o muscă și a spus: „Eu sunt o broscuță. Oac! Oac! Și voi mânca această
musculiță. Haț!“
Atunci George a început să râdă în hohote și mama a ascuns musculița în mâna cealaltă. George
a rugat-o să îi dea drumul musculiței, așa că mama s-a dus împreună cu el la fereastră, a deschis
geamul și, cu o mișcare bruscă, a aruncat musca pe geam. Toată lumea era fericită.
Dar să nu credeți că este mereu așa, nu, în niciun caz! Este amuzantă mai mereu, dar ne
înnebunește uneori pe mine și pe tata cu întrebările: „Ți se pare că sunt grasă?“, „Cum îmi stă părul?“
Oricum, este cea mai bună și mai frumoasă mamă din lume, după cum cred că au scris toți despre
mamele lor.
Despre tata nu pot zice prea multe deoarece nu prea stau cu el; pleacă la ora șase dimineața și
se întoarce la ora douăzeci. El este foarte amuzant. De exemplu, orice cuvânt ai zice, el îl transformă în
melodie populară: „Dă-mi și mie laptele!
Laptele bimbiraptele, Leano măi!“
Sau folosește rime drăguțe: „Cioco boco“, de exemplu.
Este extraordinar de expresiv și de aceea este minunat! Este cel mai înalt membru al familiei noastre.
Despre George, fratele meu, ce să zic? Mașinuțe, mașinuțe și iar mașinuțe. Este exact opusul
cuvântului „mâncăcios“ și am o mare problemă, fiindcă a crescut și nu mai pot să-l păcălesc așa de
ușor ca atunci când era mic. Tot ce pot să vă spun e ca jocul „De-a căluțul“ nu este ca în povești. Pe
mine mă termină, sare pe mine, mă trage de păr și în goana lui mișcă de „căluț“ la stânga și la dreapta
și strigă „Dii! Dii!“. E îngrozitor!
Știe foarte multe poezii și e fascinat de cifre. Ne așază niște numere de plastic cu magneți în
spate, în șiruri infinite, întrebându-ne ce număr a format.
Oricum, suntem o familie frumoasă și veselă!
P.S. Patri, colega mea de bancă, face parte deja din familia noastră, deoarece îmi este ca o soră!

1 Scrie pe caiet o compunere în care să prezinți portretul celui mai bun prieten al tău.

2 Prezintă-te într-o compunere de maximum douăzeci și cinci de rânduri. Scrie ce trăsături

fizice și morale ai, ce pasiuni și dorințe de viitor.

 Compunerea în care folosim cuvinte de sprijin

• Alcătuiește o compunere despre vară în care să folosești expresiile de sprijin: „lanuri scăldate-n
aur“, „livezi încărcate de lumină și culoare“, „raze fierbinți se răsfiră din înalt“.
Scrie mai întâi compunerea pe ciornă, respectând indicațiile de la începutul acestui capitol,
„Scrierea imaginativă“. Dă-i un titlu potrivit.
141
  Compunerea cu început dat

Cerințe:
_ Între începutul compunerii și ideile dezvoltate trebuie să existe o legătură.
_ Ordonarea întâmplărilor se face din momentul indicat până la sfârșit.
_ Se respectă părțile unei compuneri.
_ Exprimarea este clară și corectă.
_ Punctuația și ortografia sunt folosite corespunzător.
_ Există cuvinte și expresii frumoase.
_ Compunerea are un titlu potrivit.

• Redactează o compunere al cărei început este cel de mai jos. Scrie mai întâi planul de idei pe
o ciornă. La sfârșit, dă-i un titlu potrivit.

__________________________________________________________________________________________________________________

Zorii dimineții își scăldau chipul în oglinzile de rouă ale frunzelor. Rândunica și-a luat puii la
o nouă lecție de zbor.
Sub scară, Motănescu privea încordat jocul prin aer al celor doi puișori inimoși.
Deodată, ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
142
  Compunerea cu sfârșit dat

„Compunerea cu sfârșit dat presupune imaginarea unui șir de întâmplări, ordonate logic, care se termină în
modul indicat (sfârșitul, concluziile sunt precizate de la început).
Dezvoltarea compunerii, ca și în cazul celei cu început dat, se realizează după un plan de idei dat sau pe care
l-ai gândit singur.“
(„Din tainele compunerii“ de Carmen Iordăchescu)

• Scrie pe caiet o compunere al cărei sfârșit să fie cel indicat mai jos. Dă-i un titlu potrivit.
........................................................................................................................................................................
Se speriase degeaba. Hoțul nucilor era chiar la ei în curte.

 Compunerea cu titlu dat

Titlul unui text anticipează desfășurarea întâmplărilor/evenimentelor. Textul creat trebuie să aibă legătură
cu titlul.

• Respectând „trucurile“ de scriere a unei compuneri, redactează pe caiet un text creativ cu

titlul „Supărarea trandafirului“. Dacă ai talent la desen şi îţi face plăcere, poți ilustra potrivit textul.

 Compunerea liberă
• Scrie pe caiet o compunere liberă în care să prezinți o întâmplare imaginară. Folosește cu-
vinte și expresii frumoase. Dă-i un titlu potrivit.

Provocarea provocărilor:
Scrie şi tu încă o provocare pentru colegii tăi, folosindu-te de una dintre
hărţile jocurilor de orientare. Continuă seria recompenselor dacă te-ai prins
ce personaj urmează. Succes!
____________________________________________________________
____________________________________________________________

143
 cuprins
Cuvânt-înainte ...................................................................3
1. RECAPITULARE .......................................................... 4
Prima zi de şcoală .......................................................... 4
2. FONETICA....................................................................... 9
Sunetul/Litera. Silaba .....................................................9
Grupurile de litere/grupurile de sunete ................... 12
3. PROPOZIŢIA. PUNCTUAŢIA. TEXTUL ..............17
Propoziţia .......................................................................17
Semnele de punctuaţie .................................................18
Textul ..............................................................................21
4. VOCABULARUL ..........................................................26
Cuvinte cu înţeles asemănător. Cuvinte cu înţeles
opus. Cuvinte cu aceeaşi formă, dar cu înţeles diferit ...26
Exerciţii de îmbogăţire a vocabularului ....................31
5. SCRIEREA ŞI EXPRIMAREA CORECTĂ..............33
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin î/â..............33
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin m înainte
de p şi b .................................................................................34
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile
de sunete cs sau gz ..............................................................35
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin vocale
sau consoane duble ............................................................36
Odată/o dată. Iniţierea şi menţinerea unui schimb
verbal.....................................................................................38
Niciun/nici un; nicio/nici o. Formularea unor
solicitări formale şi informale. Comunicare eficientă....42
Demult/de mult. Jocuri de rol......................................46
Nu-l/n-o/nu-i. Susţinerea/Argumentarea unei
păreri......................................................................................48
Iar/i-ar. Transformarea vorbirii directe în vorbire
indirectă.................................................................................52
Cel/ce-l. Transformarea vorbirii indirecte în vorbire
directă....................................................................................53
Va/v-a. Povestirea unui fragment................................56
Ceai/ce-ai. Extragerea ideii principale dintr-un frag-
ment.......................................................................................59
Cam/c-am. Extragerea unei concluzii dintr-un text/
fragment citit........................................................................61
144
Mai/m-ai. Oferirea de informaţii referitoare la
universul şcolar şi extraşcolar ........................................ 63
Cai/c-ai. Explicarea sensului unor cuvinte pornind
de la context....................................................................... 65
Căi/că-i. Observarea dezacordului în exprimare... 67
Sar/s-ar. Prezentarea unor rezultate/proiecte......... 68
Nai/n-ai. Proiectul de documentare........................ 71
6. PĂRŢILE DE VORBIRE ........................................... 73
Substantivul ............................................................... 73
Adjectivul ................................................................... 83
Pronumele personal ................................................. 91
Verbul .......................................................................102
7. CUVÂNTUL – PARTE DE PROPOZIŢIE..........112
Predicatul .................................................................114
Subiectul ...................................................................121
8. TEXTUL LITERAR..................................................128
a) Textul literar în proză (povestirea)...................128
b) Textul literar liric (poezia) ................................129
9. TEXTUL NONLITERAR........................................131
Afişul ...................................................................131
Cartea poştală ....................................................131
Invitaţia ...............................................................132
E-mailul. Mesajul-text ......................................133
Organizatori grafici............................................134
10. SCRIEREA IMAGINATIVĂ ...............................138
Compunerea după imagini/benzi desenate.........138
Compunerea după plan dat ..................................139
Compunerea cu dialog............................................139
Compunerea tip descriere......................................139
Compunerea tip portret..........................................140
Compunerea în care folosim cuvinte de sprijin .141
Compunerea cu început dat ..................................142
Compunerea cu sfârșit dat ....................................143
Compunerea cu titlu dat ........................................143
Compunerea liberă ................................................. 143.