ŞCOALA „ELENA CUZA” IAŞI

Revista elevilor Clasei a IV-a A

Numerele 6 /7
2009
 La realizarea lucrării au contribuit elevii clasei a IV-a A
de la Şcoala „Elena Cuza” Iaşi:

Rotariu Alexandru Robert, Matei Ştefan, Cristea Andrei Robert,

Lazar Bogdan Andrei, Cărămidaru Otilia Maria, Ciubotariu
Ştefania, Păvăloaia Alexandra, Ciubotariu Patricia, Ghidiu Voicu,
Lefter Marius, Albu Mălina Elena, Cucinschi Bianca Ioana,
Bejinariu Aurora Ioana.

Colectivul de redacţie:
Rotariu Alexandru Robert
Cărămidaru Otilia Maria
Cristea Andrei Robert
Matei Ştefan

Coordonator,
Geta Bungianu

Tehnoredactare,
Realizare grafică,
Geta Bungianu
2
 Cuvânt înainte ( la primul număr, 2005)

…„Am vrea să arătăm că aceste comori s-au adunat în suflet nu dintr-o dată, ci clipă de clipă, fir cu
fir, an de an, încă din primele zile de şcoală, iar acum a sosit momentul să se reverse.
Aşa s-a întâmplat şi cu elevii clasei a III-a A care au dăruit din bucuria sufletului lor, colegilor şi
şcolii. Dorinţa de a lăsa în trecerea lor prin această şcoală, adevărată ,,casă a înţelepciunii’,’ încă o
urmă frumoasă şi de neşters, s-a adunat în paginile acestei reviste, pe care, cu atâta drag, au numit-o
Aripi”…

Numărul 2/ 2006
Curajul începutului de drum

„Există între seriile noastre de elevi câte una deosebit de provocatoare. Fie că vine din
inocenţă şi generozitate, inteligenţă şi talent, curaj ori timiditate, eşti motivat îndeajuns să treci cu
preocupările tale şi dincolo de catedră. Dar, „dincolo de catedră”...

Nnumărul 3/ 2007
„Iată că, după un început plin de emoţii şi nesiguranţă, noi, elevii clasei a II- a A,
avem curajul să continuăm”. De ce? Pentru că...

„Strecurat tiptil, tiptil,timpul construieşte,

Iar„Gânduri de copil...” astăzi din nou
rodeşte.”
Aşadar,” Gânduri de copil ...” a prins aripi.
O metamorfoză era absolut firească. Revista noastră se numeşte „ARIPI”.”

Numerele 4/5/ 2009

„Anul şcolar 2007/ 2008 a fost unul dintre cei mai bogaţi din viaţa noastră de elevi. Prin activităţile
pe care le-am organizat şi la care am fost principalii protagonişti, ori cele la care am participat
alături de alţi elevi ai şcolii, colegi de-ai noştri, am demonstrat că dispunem de calităţi deosebite, de
talent, că suntem capabili să ne implicăm în derularea unor proiecte frumoase, că ne petrecem
timpul liber în moduri dintre cele mai plăcute.
Şi pentru că exemplele bune trebuie cunoscute, „Aripi”, revista Clasei a III-a A le va prezenta pe
cele mai interesante.”
Colectivul de redacţie

3
 Cuvânt înainte

Timpul zboară. O metaforă greu de înţeles

până la un punct. De acolo mai departe este deja târziu.
Cuvânt î Gata. Nu ştim cum, dar chiar am înţeles, iar dacă pentru
alţii mai este vreun dubiu, atunci le voi spune că, chiar
fără să-şi ceară permisiunea, regele Timp s-a strecurat
tiptil pe lângă fiecare dintre noi, iar cei 4 ani s-au scurs.
Ei, şi ce-i de făcut? Sunt convins că niciunuia
dintre noi nu-i este uşor, dar nici nu v-aş recomanda să
plângeţi, decât doar dacâ vă temeţi de domnul Ciclul
gimnazial.
Aşadar, împreună cu câţiva colegi vă invităm să
scriem în acest număr al revistei noastre, „Aripi”. Încă
un gând curat, plin de lumină, mai multe gânduri calde,
venite din inimă, încărcate de emoţie pot să acopere
câteva pagini care vor încălzi atâtea şi atâtea alte inimi.
Suntem noi, o parte din Promoţia ciclului primar
2005/ 2009, o promoţie ca toate celelalte şi totuşi cu
ceva în plus, cu dorinţa de a lăsa printre filele de istorie
ale Şcolii „Elena Cuza” din Iaşi, o mărturie vie, scrisă
de proprilie noastre mâini, inimi şi minţi.
Colectivul de redacţie

4
 şi noi,

5
 ...
Am fost elev la Şcoala „Elena Cuza” din Iaşi
Încă de pe vremea când paşii mă purtau spre grădiniţă, priveam cu uimire la
clădirea alăturată, râvnind parcă la ceea ce încă nu mi se cuvenea. Era şcoala “ Elena
Cuza”, locul în care verişoarele mele mai mari, Andreea şi Alina, aveau voie să intre cu
ghiozdanele doldora de cărţi şi caiete, cu uniformele şi guleraşele băţos apretate, imaculate
şi călcate. Treceam în fiecare zi, somnoros cel mai adesea, dar mârâind tot timpul la poarta
şcolii când urma să ne despărţim, fiecare ducându-ne în drumul nostru.
Dar timpul a trecut şi a venit o toamnă mai frumoasă decât toate celelalte de până
atunci, când mama şi tata au hotărât, împreună cu mine că venise vremea...
Îmi amintesc cu mari emoţii primele săptămâni de şcoală. De câte ori doamna îmi
adresa o întrebare, întâi scoteam un fel de oftat şi apoi răspundeam. Vă mărturisesc, dragi
colegi, că această stare a durat ceva timp. Am depăşit-o, căci doamna învăţătoare a reuşit
să-mi strecoare în întrega mea fiinţă atâta încredere, încât devenisem “numărul unu” în
clasă noastră. Am fost încurajat să particip la diverse concursuri, fapt care m-a determinat
să iau în serios toate activităţile desfăşurate la nivelul clasei sau al şcolii. Astfel am intrat în
competiţie cu elevi de la alte şcoli. De fiecare dată când rezultatele erau bune în raport cu
alţii, mă simţeam minunat . Dar nici rezultatele mai modeste nu m-au descurajat căci,
alături de doamna învăţătoare am pe părinţii mei, doi oameni minunaţi care ar face orice
sacrificiu pentru a-mi oferi condiţiile cele mai bune pentru a primi o educaţie bună şi o
instrucire pe măsura a ceea ce se cere astăzi.
Dar, înainte de toate, viaţa de şcolar impune folosirea timpului într-un mod riguros:
să-ţi pregăteşti temele foarte bine, sa lucrezi suplimentar, să participi la activităţi în cadrul
unor proiecte, să ajuţi familia , ba să-ţi rămână şi ceva timp pentru hobiuri sau joacă. Acest
lucru nu este chiar atât de uşor căci eşti tentat cel mai adesea să renunţi la ceea ce este
preocuparea esenţială pentru un şcolar. Am descoperit că dacă acorzi zilnic timpul necesar
lecţiilor, acest lucru devine o obişnuinţă, apoi o responsabilitate şi apoi o bucurie, bucuria
de a afla, de a descoperi, de a şti, de a împărtăşi altora bucuria succesului. Pot să vă spun
pe cuvânt de onoare că e tare frumos să te numeri printre fruntaşii unei şcoli.
Robert Alexandru Rotariu

6
 La conducerea şcolii ajung, cu scopul de a fi rezolvate, probleme diverse,
începând de la cele legate strict de procesul de instruire a elevilor, la cele de educaţie,
de petrecere a timpului liber, de disciplină în rândul acestora, până la aspecte care
privesc gospodărirea spaţiului şcolar , activităţi cu părinţii şi comunitatea locală etc.

Interviul acordat de Doamna director, profesor Mârza Leşan Paraschiva

Reporteri, elevi din Clasa a IV-a A :
Alexandra Pâvaloaia
Patricia Ciubotariu
Robert Rotariu
Ştefan Matei

7

Vă invităm să urmăriţi interviul acordat de doamna
profesor, Mîrza Leşan Paraschiva, director la Şcoala
“Elena Cuza” din Iaşi .
Reporter: Bună ziua, Doamnă director şi vă
mulţumim pentru timpul pe care ni-l acordaţi. Mă numesc
Rotariu Alexandru Robert şi împreună cu colegii mei de
faţă, frecventăm cursurile acestei şcoli, la clasa a IV-a
A . Cu îngăduinţa dumneavoastră am dori să faceţi
cunoscute cele mai importante aspecte din viaţa şcolii
noastre.
Doamna director: Se cunoaşte faptul că la nivelul
întregii ţări, problemele legate de învăţământ cunosc o
abordare foarte largă, urmărindu-se aplicarea reformei în
educaţie. Şcoala noastră, prin corpul profesoral, elevi şi
părinţi se prezintă în bună măsură ca beneficiară a
acestei reforme. Am în vedere pregătirea cadrelor
didactice titulare încadrate la noi în şcoală, resursele
materiale concretizate în dotarea sălilor de clasă şi
existenţa funcţională a laboratoarelor de informatică,
fizică-chimie, biologie-geografie ori a laboratorului
multimedia. Foarte importantă pentru elevii şcolii este
biblioteca, reînnoită în ultimii ani cu 20000 de volume,
cu spaţiu destinat activităţii de lectură şi studiu.
Implicarea comunităţii locale, în speţă a Primăriei, prin
acordarea unor sume necesare în renovare a condus la
schimbarea radicală a aspectului exterior dar mai ales
interior al Şcolii “Elena Cuza”. În ultimii trei ani şcoala
a îmbrăcat pe drept o haină nouă. Şi părinţii au contribuit
la rezolvarea unor probleme prin CRP. Cu aşa o zestre,
nu vă rămâne decât să vă angajaţi cu toată
responsabilitatea în propria voastră formare. Se ştie că
nici un efort venit din exterior, fie cât de mare, nu-l poate
înlocui pe cel făcut de fiecare individ în parte.
Reporter: Sunteţi profesor de matematică. Cât de
tare vă place matematica şi cum i-aţi descoperit
frumuseţea?
Doamna director: E o poveste lungă, dragii mei,
de aceea vă voi spune doar că părinţii mei m-au
responzabilizat de la o vîrstă tare mică cu problemele
importante ale familiei, iar ulterior mi-am dat seama că ,
fără exagerare, matematica este la orice pas. Acum vedeţi
şi voi căam dreptate. Matematica este viaţa.
8
Reporter : Ce cuprinde agenda unui director
într-o zi obişnuită de lucru?
Doamna director: Într-o zi obişnuită de lucru
care începe la ora 7.00- 7.30 verific dacă toată
lumea este la cursuri, dacă nu s-a produs vreo
avarie la instalaţia de apă, dacă în sălile de clasă
este o temperatură adecvată. La fel de
importante sunt orele de matematică la clasele a
VII-a. Dar zilnic se ivesc situaţii noi,
dialogururi cu reprezentanţi ai unor instituţii, cu
parteneri, elevi şi părinţi.
Reporter: Aveţi timp liber? Cum îl petreceţi?
Doamna director: Asta chiar că este o
problemă! Nu prea mai am timp liber, nici
măcar sâmbăta şi duminica, pentru că şi atunci
sunt implicată în multe activităţi. Iubesc florile
şi este firesc să-mi dedic o parte din puţinul
meu timp liber îngrijirii acestora. Îmi plac
plimbările în natură şi lectura unor cărţi bune.
Reporter: Ce îşi doreşte un director pentru
elevii şi profesorii şcolii pe care o conduce?
Doamna director: Pentru elevi îşi doreşte nu
neapărat să fie toţi premianţi sau cuminţi. Cred
că îşi doreşte să fie interesaţi şi iubitori de
şcoală. Să considere şcoala o a doua casă. Şi
dacă se întâmplă aşa, e foarte bine! Ce-şi
doreşte pentru profesori? Să fie interesaţi, să le
placă ceea ce fac, să-i iubească pe copii, iar
copiii şi profesorii să se simtă la şcoală ca
acasă.
Reporter: Un gând, o urare pentru elevii clasei
a IV-a A!
Doamna director: Să fiţi tot la fel de frumoşi
şi entuziaşti, aşa cum v-am cunoscut anul trecut
în ziua lansării revistei voastre, să nu-i uitaţi
niciodată pe cei care v-au îndrumat la început,
să v-amintiţi mereu de primele încercări pe care
le-aţi avut, literare, artistice sau din orice
domeniu şi să mergeţi înainte la fel de bine!
Reporter: Vă mulţumim şi vă dorim sănătate şi
realizări ldeosebite în plan profesional
şi familial.!
Interviu realizat de Rotariu Robert Alexandru
Păvăloaia Alexandra
Ciubotariu Patricia
Matei Ştefan
9
 Gându-mi de smaralde ţese vise minunate
 Uneori sufletul este ca o pă۟ dure
întunecoasă
 Inimile fierbinţi au topit gheaţa tristeţii
 Mângâie şi tu porumbelul păcii!
 Straja sufletului meu a fost desfiinţată, ca
toată dragostea şi bucuria să se năpustească
înăuntru
 Inima complotează cu sentimentele bune, ca
să le alunge pe cele rele
 Cu inimi uscate de dor, copiii de la
orfelinate îşi aşteaptă părinţii
 Gânduri fierbinţi îmi inundă inima

10
 Ne întâmpină cu cel mai cald zâmbet
 Zâmbetul dulce al pruncului aduce speranţă şi încredere părinţilor
 Un zâmbetul obosit i se citea pe faţă
 Căuta să-i desluşească zâmbetul de sub negura momentului
 Zâmbetul larg îi îmblânzea chipul
 Un zâmbet îngheţat răsare de sub claia de păr
 Un zâmbet încurcat se rătăci până ajunse la noi
 Zâmbeşte şi soarele cu dinţii săi de gheaţă
 Soarele strălucitor îmi pune un zâmbet de lumină pe chip
 Răsare zâmbetul înduioşător asemeni curcubeului după ploaie
 Curcubeul era ca un zâmbet deschis

11
 Natura, prietena noastrĂ

 O floare gingaşă mă încântă cu dansul ei

graţios, tocmai la marginea drumului
 Sub picăturile de ploaie, trandafirii din
grădina bunicilor trăiesc adevărate clipe de fericire
 Frunzele se lăsau uşor mângâiate de vânt,
şoptindu-şi la ureche taine
 Animalele pădurii se-adapă, mulţumind în
şoaptă lacurilor limpezi şi izvoarelor răcoroase
 Ramurile tinere ale dumbrăvii ne mângâie cu
blândeţe obrajii îmbujoraţi
 Cerul azuriu mă îndeamnă să zbor pe aripile
vântului împreună cu frunzele dansatoare
 O floare gingaşă îmi umezi faţa cu
lacrimile ei
 Înainte de culcare, florile tăcute împrăştie
mireasma lor pe cậmpia de smarald
 Arborii mândri, străjeri de încredere ai
Măriei-sale Pădurea, mă conduc spre inima ei
 Copacii îmbătrâniţi spun o poveste ce
sălăşluieşte pe pământ de când e lumea
 Pe muntele de argint, un izvor strălucitor mă
invită să gust o picătură de magie
 Izvorul tânguitor păstrează o mie de secrete.
 Priveliştea mi-a adus o rază de lumină în
suflet
 O petalã rãsucitã zboarã cãtre soare.

12
13
14
Prin aceste activităţi copiii
au demonstrat că iubesc
natura că o protejează dar,
mai ales au dobândit
deprinderi şi abilităţi de
comportare ecologică.
Impactul s-a extins şi
asupra populaţiei adulte
din comunitatea . Privindu-
i pe micuţi la treabă mulţi
dintre cei maturi au fost
sensibilizaţi şi cu siguranţă
şi-au amintit că în graba
acestor vremuri în care
„timpul nu mai are
răbdare” e bine totuşi să-ţi
faci timp să arunci o hârtie
la coş sau să nu calci
nepăsător iarba proaspătă
a spaţiilor verzi fiindcă un
pic de grija nu costă nimic
dar cu siguranţă poate
conduce la salvarea
naturii, a vieţii, a planetei.

15
 Din...
Proiectele noastre
PARTENERIAtE, COLABORARE

Proiectele derulate la nivelul Şcolii “ Elena Cuza” în parteneriat cu

Grădiniţele Nr. 14, 15, au oferit elevilor şi preşcolarilor celor două instituţii
ocazia de a se întâlni în cadrul unor
activităţi deosebit de valoroase în plan
instructiv- educativ şi emoţional.
“ Şcoala ne aşteaptă”, proiect
iniţiat de Grădiniţa Nr. 14, a inclus
activităţi care au favorizat cunoaşterea
oportunităţilor oferite de şcoala noastră
privind resursele materiale şi umane,
pregătirea de perform anţă a elevilor
corelată cu înalta pregătire profesională
a cadrelor didactice.
Şcolarii au susţinut activităţi
instructiv -educative într-un dialog cu preşcolarii, în prezenţa părinţilor şi a
altor cadre didactice. Prin schimbul de experienţă s-a urmărit creşterea
încrederii beneficiarilor în valoarea actul instructiv- educativ, în măiestria
corpului profesoral al şcolii şi al grădiniţei.
În acelaşi scop au fost organizate şi activităţile cu Grădiniţa Nr. 15.
Sărbătorirea în comun a unor evenimente naţionale prin organizarea
de minispectacole omagiale, prezenţa doamnelor învăţătoare de la “Şcoala
“Elena Cuza” la activitatea instructivă susţinută de doamna educatoare Ana
Panait, alături de părinţii preşcolarilor, acordarea de consultaţii, toate au
condus la promovarea unei imagini reale privind şcoala şi oamenii săi.

16
 “ Mereu alături de prieteni” este genericul sub care s-a
desfăşurat vizitarea şcolii de către copiii de la Grupa pregătitoare,
conduşi de doamna educatoare Rodica Diaconu. După ce li s-a
oferit bucuria de a ocupa un loc în “băncile
şcolăreşti” unde au desenat la
alegere o amintire-simbol pentru

colegii
mai mari,
preşcolarii au vizitat şi alte spaţii
aferente sălilor de clasă:
laboratoarele de informatică, biologie,
fizică-chimie, multimedia, sala de
sport, cancelaria, cabinetul
medical.

Pe parcursul vizitei,
preşcolarii s-au bucurat de o
primire emoţionantă, plină de
afecţiune, iar curiozitatea lor a fost
răsplătită cu Diploma “Ghiocelul curios”,
concepută şi oferită de elevii Clasei a IV-a A, colectiv condus de
doamna institutor Geta Bungianu.
Ochiul ager al unei camere de luat vederi păstrează vii aceste
minunate şi unice clipe.

17
 Pagina celor mici, pagină de ...pici

Martie 2009
Şcoala “Elena Cuza” Iaşi
Diploma
“Ghiocelul curios”
Se acordă Viitorului şcolar ... pentru bucuria
şi dorinţa de a cunoaşte Şcoala “Elena Cuza”,
noul spaţiu şcolar în care va învăţa cum să
cucerească marile valori umane :
Adevărul, Binele , Frumosul .

Cu toată dragostea ,
Elevii Clasei a IV-a A şi discipolul lor
Geta Bungianu

18
19
20
21
22
 FRACŢII
Întregul l- am împărţit
Şi totalul părţilor egale am numit.
Doar câteva colorăm
Şi apoi le numărăm.
1,2,3... ce-am numărat
Pe linie l- am aşezat.
Dedesubt am scris uşor
Totalul părţilor – numitor.

1. Pătrime
2. ....de fracţie
3. Se scrie sub linia de fracţie
4. A opta parte
5. O parte dintr-un intreg...
6. Fracţie mai mare.. mai mică
7. Numitorul.... părţile
8. Numărătorul ..... părţile
9. Unitate ... din întregul dat
10. Rezultate deosebite
Realizat de Matei Ştefan şi Rotariu Robert

23
 Limba romînă
1. Printre categoriile gramaticale se află şi ... persoana
2. Determină un verb
3. Exprimă numărul sau ordinea
4. A scris „Dumbrava minunată”
5. Denumeşte fiinţe, lucruri fenomene ale naturii, acţiuni, stări
6.Nu poate exista propoziţia fără el

A
1
2
3
4
5
6
B
UNITATE DE RELIEF…

1. Şirul muntos care trece prin România

2. … Neagră - apă stătătoare din sud-estul României
3. Unitate de relief stâncoasă
4. La sudul Carpaţilor Meridionali, unitate de relief cu altitudinea de la 300 până la 600m
5. Vecinul vârfului Moldoveanu la Vest.
6. Cel mai înalt vârf muntos din România

Realizat de Ciubotariu Patricia şi Cărămidaru Otilia

24
1. Ne leagă o strânsă ...
2. Uneori săreau ...
3. “Aripi” ne-a făcut...
4. La Teatrul “Luceafărul”
5. Cel mai bun dintre toţi
6. Iniţiatorul Clubului “Automobiliştii viitorului”
7. “Şcoala Nouă în....”
8. Şi totuşi era simbolul...neastâmpărului
9. Cu bune cu ...
10. Nota maximă

1.

2.

3.
4.
5.
6.

7.

8. 9.

10.

25
 Curiozităţi din lumea animalelor
şi plantelor

Balena albastră este cel mai mare animal din lume . Are 33
m lungime, 120 t greutate, inima câantăreşte 600-700kg. Poate
înghiţi in 24 ore o cantitate de 4-5 tone de hrană;

Cobra regală din India atinge 5m lungime;

Aminalul cel mai înalt din lume este elefantul african: 5m

înălţime;

Unele insecte trăiesc doar o zi, broasca 5 ani, pisica 10-12

ani, oaia, câinele 15 ani, vaca 25 ani, calul 30 ani, vulturul,
papagalul, corbul 50-100 ani, broasca ţestoasă, crapul, ştiuca,
şoimii, crocodilul peste 100 de ani, iar unele chiar peste 200 de ani;

Cămilele rezistă fără să consume apă până la 25 de zile; ele

pot consuma in 10 minute 100 l de apă;

Unele albine salbatice îşi depun ouăle în cuiburile altor

albine; ele se numesc “albine-cuci”;

Un singur stejar, în decursul vieţii sale, furnizează o

cantitate de oxigen necesară unui om timp de 20 de ani;

Molidul produce zilnic 4 kg de substanţe volatile care au rol

de distrugere a microbilor;

Nucul, pelinul şi pirul produc substanţe care inhibă

creşterea şi dezvoltarea altor plante.

26
 În Marea Neagră trăiesc două
feluri de delfini: delfinul cu botul gros şi
delfinul comun. Aceste animale nu fac
parte din familia peştilor.
Delfinul cu bot gros poate
atinge 400 kg. Delfinul comun este mai
mic. El poate ajunge până la 75 de kg şi se
recunoaşte dupa botul lung, ca un cozoroc
de şapcă.
Delfinii sunt buni înotatori. Se
pot scunfunda la mare adâncime pentru un
timp indelungat, însuşire ce le dă şansa să
scape de duşmani şi să-şi procure hrana.
Aceste animale prietenoase şi jucăuşe au creierul de dimensiuni
reduse asemănatoare cu cel uman. Savanţii au demonstrat că delfinii
comunică între ei, putând transmite şi recepţiona informaţii mai complexe
decat alte animale.
*Cel mai mare (şi singurul) Delfinariu de la noi din ţară se află la
Constanţa, unde pot fi admiraţi câţiva delfini din rasa comună. De asemenea,
tot la Constanţa puteţi vizita, la Acvariu, o mulţime de specii de vieţuitoare
din mediul acvatic. Dacă nu le-aţi văzut până acum, nu rataţi aceste obiective
turistice pe care nu le veţi uita niciodată.

 Ursul şi mistreţul ajung la greutatea de 300 kg ?

 O rândunică zboară cu o viteză de 240km/h ?
 Braţul Sulina are o lungime de 118 km?
 Singurul mamifer de pe pământ care nu alearga, ci grăbeşte pasul este
cămila. Cu toate acestea poate parcurge 160 km pe zi?
 Cea mai mică pasăre din lume se numeşte Colibri, numită şi « pasărea-
muscă », zboară foarte repede (atât înainte, cât şi înapoi) şi se hrăneste cu
nectarul florilor ?
 Podul de la Cernavodă are o lungime de 4088m?

27
Propunem!

Concurs şcolar- Educaţie ecologică - Clasa a IV-a

Variante generale
-Februarie 2009-

 Realizează un scurt eseu în care să prezinţi ” funcţiile “

pădurii.
 Realizează un scurt eseu în care să prezinţi tipurile de
poluare cunoscute şi “mediile” poluate.
 Pornind de la versul ” Plânge dealul, plânge valea, plâng
pădurile bâtrâne”, alcătuieşte un eseu despre
iresponsabilitatea manifestată de societate privind
protejarea mediul înconjurător.
 Pornind de la versul ” Codrule, codruţule, /Ce mai faci,
drăguţule/ Că decând nu ne-am văzut/ Multă vreme au
trecut”, alcătuieşte un eseu despre grija şi responsabilitatea
oricărei persoane faţă de mediul înconjurător.
 Coala imaculată din faţa ta a străbătut un drum lung până
a ajunge pe masa de lucru. Reconstituie acest drum,
prezentând tristeţea pe care a lăsat-o în urmă, ştiind că
odată cu” plecarea” ei la coşul de gunoi, aerul nu va mai fi
atât de curat, soarele va dogori frunţile agricultorilor, iar
ploile vor ocoli ţinutul, lăsând în loc o secetă ucigătoare.
 Coala imaculată din faţa ta a străbătut un drum lung până
a ajunge pe masa de lucru. Reconstituie acest drum,
prezentând bucuria pe care o produce , alături de suratele ei
tipărite şi legate în paginile miilor de cărţi, ştiind că,
citindu-le, copiii vor afla cum să ocrotescă natura .

28
29
 Salutari tuturor din Egipt!
Mă bucur că am privilegiul de a vă scrie tocmai din Egipt. Slavă Domnului pentru internet!
Lucrez aici la o şcoală internaţională şi mă bucur de fiecare zi, cu provocările ei.

Viata la Scoala
Am inceput scoala din August, copiii nu mai sunt
noi, deja de cunoaştem, ne-am obişnuit unul cu
celălalt etc. Am o clasa de 13 copii din diferite
colţuri ale lumii: Coreea, Australia, America,
Filipine, Brazilia, Olanda, Anglia. (Incearca sa gasesti
aceste tari pe harta lumii!) Sunt niste strengari, insa m-
am obisnuit cu ei si fiecare zi este o ocazie de a
ne distra impreuna si de a invata lucruri noi. Doar
2-3 au engleza ca limba materna, restul abia
acum invata, insa sunt la un nivel destul de ridicat
si putem comunica.
Toti profesorii de la scoala au fost foarte deschisi
fata de mine de la bun inceput, in special
directorul si familia lui. De la inceput mi-a zis ca
vrea sa se asigure ca totul e ok, ca sunt bine, ca Cativa dintre colegii de
m-am adaptat,
la scoala pentru ca altfel nu pot da
randament la scoala. Impreuna cu sotia lui, Helen
Viata in Egipt
si cu Grace, fetita lor, au locuit in Kenya, inainte
Dupa prima zi in care am ajuns aici, in afara de caldura care
de a veni in Egipt (sunt de origine britanica). m-a lovit cand am pasit din apartamentul racoros (slava
Colegii de servici sunt din America, Germania, Domnului pentru aer conditionat!), m-a surprins foarte mult
Belgia, Anglia, Filipine, Canada. peisajul. Trandafirii japonezi, ficusul si alte plante pe care le
tinem in casele noastre ca plante decorative, se gasesc aici la
toate colturile. Nu am stiut ca ficusul poate creste la fel de
mare cat un cires, sau ca trandafirul japonez e o planta
salbatica aici (creste peste tot).
Am locuit cu Kathy pentru primele doua saptamani, care
lucreaza la o alta scoala aici, si e parte din consiliul scolii. A
fost foarte draguta cu mine!! Ne vedem destul de des – ma
invita la ea la masa, la o plimbare cu barca pe Nil; e ca o
mama pentru mine. Stiai ca Nilul este cel mai lung rau din lume?
Am cunoscut-o pe Nichole (e din America – de langa
Chicago) cu care eram in contact din luna mai, stiind ca si ea
urma sa fie la fel de noua ca si mine in Cairo. Impreuna am
gasit un apartament dupa cateva zile petrecute in cautarea
unuia (aici anunturile se gasesc lipite pe copaci). A trebuit sa
curatam bine inainte de a ne muta, insa ne-am bucurat ca
am gasit un loc sa stam inainte de a incepe scoala. E un
apartament cu 3 dormitoare, intr-o locatie foarte buna, insa
si preturile tind sa fie pe masura renumelui.
Dupa o luna, ne-am mai luat o colega, Elien care e din
Suedia (pot exersa norvegiana acumulata in urma cu un an).
Exista similaritati intre cultura noastra si cea egipteana, insa
si diferente; incet incet, ma acomodez … imi place!
Cu Nichole si Kathy

30

Scafandrul din mine
Citadel
Marea Rosie la Dahab
Gaby – turist
Bineinteles ca profit la maxim de faptul ca sunt in
Egipt si ma comport ca un turist in weekend; restul
zilelor ma simt ca o localnica.
Impreuna cu Nichole, ne-am hotarat sa vizitam cate
ceva in fiecare weekend. Asa ca ne-am dus la piramide
abia dupa vreo 2-3 saptamani petrecute in Cairo. Ne-
am distrat bine in ziua aceea, in fata Sfinxului .. am
facut poze care mai de care mai ciudate, filmulete
amuzante etc. La piramide
La o saptamana dupa piramide, am avut un weekend
organizat cu toti colegii de servici, la Anafora, un colt
de pace la o ora departare de Cairo, departe de
poluare. Ne-am relaxat, am respirat aer curat, am
profitat de piscina, de mancarea egipteana.
Sarah, o prietena care e casatorita cu un egiptean,
ne-a dus la Citadel … o moschee veche, parte din
peisajul egiptean. Khan el Khalili nu putea fi ratata – e
vorba despre o piata, in orasul vechi, plina cu
suveniruri pentru turisti. Am invatat sa negociez cu
vanzatorii – e parte din cultura; nu cumperi nimic fara
sa negociezi. John, sotul Sarei, radea de mine ca ma
descurc mai bine decat el, spunand ca degeaba a venit
cu mine, pentru ca n-am nevoie de ajutorul lui.
Kathy m-a invitat la Opera si cred ca a fost una dintre
cele mai faine experiente de pana acum!! Pentru mine
a fost uimitor sa pot gusta un strop de cultura in
agitatia care ma inconjoara in Cairo.
Am avut o saptamana de vacanta, si am plecat cu un
grup in peninsula Sinai, la Dahab. A durat 9 ore cu
autobuzul calatoria, insa s-a meritat! Ne-am bucurat
de soare la Marea Rosie, de pesti, de apa limpede, de
oameni! Am facut scufundari la aproximativ 10 m sub
apa, insa m-au durut urechile foarte tare!
Dahab e un loc foarte fain pentru vacanta.
Majoritatea prefera sa mearga la Sharm el Sheikh sau
Hurghada, insa Dahab e mult mai calm, relaxat,
pentru tineri, mai ieftin!
Am reusit sa urcam pe Muntele Sinai – am urcat
noaptea la ora 2, ca sa prindem rasaritul de soare. A
fost superb! Sute de turisti (in special rusi) urcau Rasaritul pe Sinai
pentru a vedea rasaritul – abia am prins un loc in varf,
de unde sa putem vedea soarele! A fost o experienta
super, mai ales stiind ca sunt pe muntele pe care a
urcat Moise. Stii cine a fost Moise?

E frumos aici … o parte din mine isi doreste sa fie acasa, mai ales cand ma confrunt in fiecare
zi cu cel putin 3 culturi; cateodata ma loveste cate un soc cultural si greu imi revin. Nu e usor
sa fii printer straini, oameni diferiti de cei de acasa, care gandesc altfel, au o alta modalitate
de a aborda diferitele situatii cotidiene. Insa, asa este viata! In fiecare zi invat cate ceva nou –
invat sa fiu mai toleranta, invat sa iubesc pe cei altfel decat mine, invat sa spun “multumesc”
chiar si atunci cand este greu, incerc sa invat din fiecare experienta pe care o traiesc fie buna,
fie rea.
Am inceput sa invat araba; stiu cateva cuvinte care sa ma ajute cand trebuie sa iau un taxi,
sau sa spun cum ma cheama, de unde sunt etc.
Iata cateva cuvinte! Crezi ca le poti retine?
Ana Gaby = Eu sunt Gaby
Ma’salema = La revedere!

Shukran = Multumesc! Gaby

31
 un bun prilej pentru a aduce în atenţie una dintre preocupările
căreia trebuie să-i dedicăm o mare parte din timpul nostru.
Ziua a fost marcată prin manifestări desfăşurate sub genericul
„Săptămâna lecturii”.
Micii cititori, elevi ai claselor I- IV, alături de învăţătorii lor au inclus
printre activităţile lor lectura unor texte realizată de către colegii mai mari,
concursuri de recitare şi interpretare, şezători literare, vizite la muzee, momente
artistice.
Cu acest prilej s-a amenajat panoul literar „ Cartea este prietena mea ”
şi au fost realizate fişe de lectură prin intermediul cărora, cititorii şi-au prezentat
impresiile asupra lucrărilor parcurse, recomandându-le şi colegilor.
Iată câteva sugestii ale elevilor de clasa a IV-a A:
Ştefan Matei, recomandă „Singur pe lume” de Hector Malot ca „o carte
impresionantă pe care ar trebui să o citească toată lumea”.
Andrei Cristea prezintă personajul „Vineri” din „Robinson Crusoe” de
Daniel Defoe ca un personaj de la care cititorii au ce învăţa, iar Bogdan Lazăr
recomandă tuturor aceeaşi carte de aventuri.
Heydi şi Peter din lectura „Heidi” de Johanna Spyri au impresionat-o prin
blândeţe şi curaj pe Ştefania Ciubotariu. Curajul şi ingeniozitatea lui Ferguson
şi al servitorului Joe din „Cinci săptămâni în balon” de Jules Verne l-au
determinat pe Ştefan Matei să o numească cea mai bună lectură din colecţia
autorului. Robert Rotariu prezintă prietenia adevărată a personajelor din
„Aventurile lui Tom Sawyer” de Mark Twain.
Acţiunea „Săptămâna lecturii” s-a încheiat cu un medalion literar „Portret
de autor – Ion Creangă” . Au fost expuse desene care reamintesc momente
hazlii din amintirile nemuritorului Nică.
Momentele de veselie şi încântare au însoţit toate manifestările derulate
în acestă săptămână, având ocazia să descoperim într-un alt mod bucuria
lecturii.
„La cireşe” – Aurora Ioana Bejinariu „La scăldat” – Patricia Ciubotariu

32
 APRILIE –PRIER
☼ 2- 1866 – referendumul pentru alegerea ca Domn al României a lui Carol de
Hohenzollern - Sigmaringen
☼ 3- 1889 – se naşte violonistul Grigoraş Dinicu
☼ 7- 1931 - se naşte la Băileşti actorul Amza Pellea
☼ 10- 1940 - prima audiţie a suitei „Impresii de copilărie” de George Enescu
☼ 13 - 1886 - se naşte pictorul Nicolae Tonitza
☼ 14 - 1457- Ştefan cel Mare urcă pe tronul Moldovei
☼ 19 - Învierea Domnului, Sfintele Paşti
☼ 20 - Sfintele Paşti
☼ 21 - Sfintele Paşti
☼ 23 – Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

MAI - FLORAR
☼ 1- zi liberă de la Guvernul României
☼ 18 -1388- se termină construcţia bisericii
Mănăstirii Cozia
☼ 18 -1880 - se naşte poetul Tudor Arghezi

IUNIE – CIREŞAR
☼ 1 - Ziua Copilului;
☼ 5 - Ziua Mondială a Mediului;
☼ 15 / 1889 - Se stinge din viaţă poetul Mihai Eminescu
☼ 2 - Ziua Aviaţiei
☼ 24 - Sânzienele – Drăgaica
☼ 9 - Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel – Sân-Petru de vară.

33
CULORILE PAŞTELUI
n tradiţia noastră populară, ouăle de Paşti au puteri

Î miraculoase, iar oul roşu este cel care te apără de rele.

Tradiţia cere ca vopsitul şi încondeiatul să se facă natural, cu
extrase din plante (suc de sfeclă, frunze sau coji de ceapă, fiertură de
urzici, flori de viorele etc.).

34
 n mai înfloresc multe flori frumoase, colorate şi parfumate.

Î Lalelele, liliacul, stânjeneii şi macii sunt florile care fac primăvara

minunată. Luna mai este bogata în flori şi în culori: verde crud, roşu
aprins, galben, dulce violet, albastru şi oranj. De aceea luna mai este numită
florar.

Povestea lui, povestea ghiocelului

Marius se joacă în grădina bunicii, când, la tulpina unui copac, zăreşte trei
ghiocei frumoşi cu tulpiniţe verzi şi flori albe, parfumate. Se apleacă şi întinde
mâna ca să rupă una din cele trei flori, dar…
― Nu mă rupe, te rog ! se auzi un glas plăpând.
Băiatul priveşte nedumerit în jur şi nu vede nimic.

―Aici, jos, ai grijă să nu mă striveşti!

―Vorbeşti, ghiocelule ?
―Numai cu cei buni la suflet.
―De ce spui să nu te rup ? întreabă Marius.
―Pentru că imi place aici la soare să-mi întind
tulpiniţa.
―Dar în casă nu îţi place ?
―Nu trăiesc prea mult acolo. Nu mă pot legăna în adierea vântului, nu
pot vorbi cu păsărelele şi nu aud şoaptele firişoarelor de iarbă care străpung
pământul în drumul lor către lumină.
Înduioşat de vorbele micuţului, băiatul l-a mângâiat zicându-i :
―Atunci rămâi alături de fraţii tăi şi bucuraţi-ne privirile cu gingăşia
voastră !

35
 Cel mai strălucit conducător în lupta pentru libertatea
românilor în veacul al XV-lea a fost Ştefan cel Mare. El
a continuat pe Mircea cel Bătrân, pe Iancu de Hunedoara
şi pe Vlad Ţepeş.
Cu toate că era încă tânăr, Ştefan s-a gândit să
ridice ţara pe culmile cele mai înalte ale gloriei. A
domnit aproape o jumătate de veac ( 1457-1504 ).
Ştefan-Vodă s-a îngrijit să sporească bunăstarea
ţării. A îndemnat pe ţărani să cultive terenurile. A încurajat negoţul cu vite,
grâne, miere şi ceară şi a uşurat trecerea negustorilor
străini cu mărfuri prin Moldova. Prin comerţ, ţara
realiza mulţi bani pe care voievodul îi folosea pentru
construcţii şi pentru oştire.
Meşteri iscusiţi au înălţat mănăstiri frumoase
la Voroneţ, Putna sau Neamţ şi le- au împodobit cu
multe picturi.
Ştefan-Vodă a dorit ca Moldova să fie o ţară liberă, să nu mai
plătească tribut sultanului. A pregătit oaste din rândul boierilor credincioşi lui,
din ţărani liberi şi târgoveţi înzestrând-o cu arme
bune. A întărit cetăţile Suceava, Cetatea-Neamţului,
Hotin, Cetatea- Albă şi a deprins oastea să lupte cu
pricepere, atât împotriva turcilor cât şi a tătarilor.
El a obţinut strălucita
victorie de la Vaslui, în
anul 1475, atunci
când conducătorul turcilor, Soliman-paşa abia a
scăpat cu fuga.
În anul 1476, Mahomed al II-lea s-a
năpustit asupra voievodului. Ştefan a învinsşi de
această dată.
Opt ani Moldova a trăit în pace şi linişte. . În anul
1504, aflându-se pe patul de moarte, îi spunea doctorului veneţian Muriano,
care-l îngrijea: „Am purtat 36 de lupte, dintre care am fost învingător în 34 şi
am pierdut două...”
Ştefan cel Mare a fost canonizat, în 1992, fiind trecut în rândul
sfinţilor.
Cristea Andrei

36
 EMIL RACOVIŢĂ

savant, explorator, speolog şi biolog

român

Peştera Scărişoara,M-ţii Apuseni

Peştera Urşilor

Peştera Româneşti,jud.. Timiş,M-ţii Poiana-Ruscă

Date biografice Emil Racoviţă (n. 15

Născut la Iaşi, şi-a petrecut copilăria la Sorăneşti, Vaslui. Şi- noiembrie 1868, Iaşi; d. 17
a început educaţia la Iaşi ca elev al lui Ion Creangă şi mai noiembrie 1947) a fost un
târziu la Grigorescu Cobalcescu, continuând apoi cu liceul savant, explorator, speolog
„Institutele Unite”. Fost elev al geologului Grigore şi biolog român,
Cobălcescu, studiază la Facultatea de Drept din Paris, după considerat fondatorul
dorinţa tatălui său, dar audiază concomitent şi cursurile
biospeologiei (studiul
Şcolii de antropologie. După obţinerea cu succes a licenţei
în drept, se înscrie şi la Facultatea de Ştiinţe din faunei din subteran -
Universitatea Sorbona, Paris, după absolvirea căreia (1891) peşteri şi pânze freatice de
lucrează în cadrul staţiunii biologice marine de la Banyuls- apă). A fost ales
sur-Mer. Prezintă teza de doctorat în 1896. academician şi preşedinte
al Academiei Române.

37
 Mişcare puternică şi bruscă, verticală, orizontală sau de torsiune a scoarţei
pământului, provocată de dizlocări subterane, de erupţii vulcanice ori de alte fenomene.

 PẶSTRAŢI-VẶ CALMUL, NU INTRAŢI IN PANICẶ

 RẶMẤNEŢI PE LOC, NU FUGIŢI PE UŞẶ,
NU SẶRIŢI PE GEAM, NU FOLOSIŢI SCẶRILE
 DESCHIDEŢI UŞILE ŞI INDEPẶRTAŢI-VẶ DE FERESTRE
 ADẶPOSTIŢI-VẶ SUB O MASẶ SOLIDẶ, O BANCHETẶ, SUB
TOCUL UŞII ORI LẤNGẶ UN PERETE DE REZISTENŢẶ
 STINGEŢI FOCUL, INTRERUPEŢI ARAGAZUL, ALIMENTAREA
CU ENERGIE, GAZ
 NU FOLOSIŢI SURSELE DE FOC
 DEPẶRTAŢI-VẶ DE CLẶDIRI ŞI STẤLPI
 NU FUGIŢI, NU BLOCAŢI CẶILE DE ACCES
 LẶSAŢI CALE LIBERẶ ECHIPELOR DE INTERVENŢIE,
POMPIERI, SALVARE
 DACẶ SUNTEŢI INTR-UN AUTOVEHICUL IN MERS, IEŞITI IN
AFARA CAROSABILULUI ŞI AŞTEPTAŢI IN LINIŞTE
 ASCULTAŢI ŞI URMAŢI SFATURILE AUTORITẶŢILOR PUBLICE,
TRANSMISE PRIN INTERMEDIUL POSTURILOR DE RADIO ŞI
TELEVIZIUNE

 INCENDII, EXPLOZII, ACCIDENTE

 INUNDAŢII
 ALUNECĀRI DE TEREN, SURPĀRI
 RĀNIRI GRAVE, PIERDERI DE VIEŢI

DE CELE MAI MULTE ORI, LA INTERVALE MICI DE TIMP, UN

CUTREMUR ESTE URMAT DE ALTE REPLICI, UNEORI CHIAR MAI DURE

PĀSTRAŢI-VĀ CALMUL ÎN ORICE ÎMPREJURARE ŞI AJUTAŢI-L PE CEL

AFLAT ÎN PERICOL!

38
 Atenţieee!
Cad perle!

☺Pătratul este un poligon cu 4 laturi şi 4 unghiuri de

90ºC
☺Iepurele locuieşte la câmpie, dar şi pe lângă om
☺Lupul trăieşte la munte şi se hrăneşte cu ce găseşte
☺Lupul se hrăneşte cu oameni
☺Găina are corpul alcătuit din cioc, gheare, aripi
☺Găina scoate puiul, raţa scoate răţuşca.

Alinuţa a primit de ziua ei o La şcoală, doamna învăţătoare

bicicletă şi se plimba în jurul blocului. întreabă :
Mămica ei o admira de la balcon : ─Bogdan, de ce s-au pus
punctele…
de suspensie la sfârşitul
propoziţiei ?
─Uite, mami, fără o mână !! ─Deoarece a rămas în pană.
După încă o tură : ─Cine ?
─Uite, mami, fără mâini !! ─Propoziţia.
După încă o tură :
─Uite, mami, fără dinţi… !

39
 Redacţia

PROIECT EDUCATIV
„ Mediul înconjurǎtor, locuinţa tuturor”

Prin proiectul educativ „ Mediul înconjurǎtor, locuinţa tuturor”, elevii clasei a

IV-a A au desfăşurat activităţi ecologice, atât teoretic cât mai ales practic. Proiectul,
derulat pe parcursul celor doi ani scolari a avut în vedere nu numai identificarea
surselor de poluare a aerului, a apei şi a solului şi descrierea unor dezechilibre produse
prin intervenţia omului, cât mai ales, aplicarea la nivel de individ a modalităţilor de
cunoaştere şi menţinere a unui mediu curat.
Obiectivele urmărite (selectiv):
 Să identifice surse de poluare a solului, aerului, apei;
 Să identifice unele modalităţi de reducere a poluării mediului;
 Să dezvolte un comportament ecologic corect;
 Să participe la acţiuni de ecologizare ( în raport cu vârsta) a solului, apei
şi aerului, în timpul unei excursii, în cadrul lecţiilor de ştiinţe desfăşurate
în aer liber;
 Să participe la amenajarea spaţiilor de lucru, spaţiilor verzi, în grădina
şcolii, în faţa blocului în care locuiesc, în parcul de joacă;
 Să contribuie la dezvoltarea simţului civic.
Astfel, elevii au participat la activităţi de gospodărire a clasei şi a spaţiilor verzi
(şcoală, bloc, parc), la plantarea unor pomi decorativi şi flori în spaţiul verde al şcolii,
al Grădiniţei, ori în faţa blocului; au vizitat Grădina Botanică şi Muzeul de Ştiinţe
Naturale; au realizat un album - foto cu imagini din natură (natura poluată şi
nepoluată). Expunerea permanentă a unor desene pe teme ecologice, colectarea
deşeurilor la nivelul şcolii (hârtie, carton, sticlă, peturi), lectura unor texte cu tematica
ecologică, colectarea de plante medicinale, prepararea de ceaiuri, îngrijirea unor
animale mici, părăsite sau bolnave, precum şi marcarea unor momente deosebite, legate
de protejarea Planetei sunt activităţi care s-au derulat şi care au contribuit la formarea
şi dezvoltarea unor deprinderi şi atitudini ecologice în rândul şcolarilor, conducând la
economisirea resurselor naturale atât de ameninţător epuizabile. Marcarea unor
momente deosebite, legate de protejarea Planetei îi determină pe elevi să se mobilizeze,
consolidând unele deprinderi civice necesare în împrejurări dintre cele mai diverse.
Activităţile au fost concepute astfel încât ele să poată fi realizate şi desfăşurate de
elevi împreună cu colegii de clasă, supravegheaţi de fiecare cadru didactic implicat, dar
şi împreună cu medicul ori asistentul medical de la Cabinetul şcolar, bibliotecara şcolii,
cu doamnele educatoare de la Grădiniţa Nr.14, 15, cu părinţii, acasă, în timpul liber
sau în vacanţă.Toate acestea i-au convins de faptul că natura este prietenul pe care nu
ar trebui să-l supere niciodată.. Responsabilitatea şcolii nu este una uşoară, dar
conştientizând ameninţarea planetei, profesorilor şi elevilor nu trebuie să le scape nici
un prilej pentru căutarea şi mai ales găsirea soluţiilor accesibile, care să conducă la
formarea modului de viaţă ecologic.
Dacă iubeşti cu adevărat viaţa, natura cu tot ce s-a plămădit în ea de-a lungul
istoriei sale, nu poţi decât să lupţi pentru apărarea ei.

40
(Proiect prezentat de elevii Clasei a IV-a A în cadrul Simpozionului internaţional ” Valori ecologiceî n
dezvoltarea culturii şi civilizaţiei universale!, iunie, 2008)

41
 Să nu spună nimeni că nu trăieşte emoţii, ştiindu-se beneficiarul unei noi
trepte de învăţământ, căci nu-l voi crede. Că, dacă e s-o spun pe cea dreaptă, ne
cunoşteam între noi, doamna ne ştia pe fiecare “ ca pe buzunarul dumneaei”,
mă rog, ne era bine împreună. Dar ce ţi-e şi cu evoluţia aceasta! Credeam că
ciclul primar va dura o veşnicie. Şi cînd colo, totul s-a terminat. Doamna ne-a
spus că ciclul gimnazial nu este o sperietoare dacă suntem sârguincioşi. Mai
mult, în baza unui protocol de colaborare cu domnii profesori de la noi din
şcoală, dumnealor au susţinut lecţii la care doamna învăţătoare doar a asistat. A
fost o experienţă de neuitat. Impresia pe care ne-am format-o eu şi colegii mei
este clară. Ne vom adapta fără mri dificultăţi. Ni s- părut interesant să
prezentăm obiectivele acestui Protocol.

Proiect de colaborare
Argument
În contextul cultivării şi promovării unei imagini corecte privind
resursele umane şi materiale ale şcolii noastre şi a unei politici de creştere a
numărului de elevi la ciclul gimnazial, cadrele didactice din Şcoala « Elena
Cuza » şi-au propus activităţi în parteneriat şi colaborative prin care să
stimuleze /motiveze elevii, făcându-i participanţi activi la schimbul de
experienţă oferit de parteneri, profesori şi elevi, urmărind în aceeaşi măsură şi
modalităţi de adaptare şcolară pentru aceştia în ciclul superior.
Obiective
 Creşterea motivaţiei elevilor de a rămâne în şcoală şi după încheierea
ciclului primar;
 Dezvoltarea respectului pentru şcoală şi profesorii ei prin cunoaşterea
performanţelor acestora şi a stilului de lucru cu elevii;
 Dezvoltarea sentimentului de prietenie şi colegialitate, a respectului
pentru valorile construite împreună, a prestigiului construit de-a lungul
unui ciclu şcolar prin efortul comunn.
Scopul
Considerăm că,
Un start bun al elevilor din învăţământul primar prin
activităţi cu grad înalt motivaţional, garantează performanţa
şcolară la gimnaziu.

42
Iaşi 2009