UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

PROIECT PSIHOLOGIE ANIMALA

MY PET LUPU

1.Introducere
Animalele de companie sunt animale domestice pe care omul le foloseste nu numai
pentru a-l ajuta la munca fizica depusa, ci sunt animale cu care omul comunica si de la care
primeste emotii pozitive.
Cu cat o persoana este mai atasata de animalul ei de companie cu atat influenta pozitiva
exercitata de catre acesta asupra sanatatii proprietarului este mai mare. De exemplu, cainii au
efect pozitiv asupra fericirii omului, determina cresterea longevitatii apartinatorului,
normalizeaza tensiunea arteriala si lipidele din sange, pot percepe debutul unor patologii (tumori
canceroase sau crize epileptice), sunt folositi ca insotitori ai unor bolnavi cu probleme de vedere
sau a unor pacienti cu boli ale aparatului locomotor. Doctorul Marty Becker spunea ca:simpla
atingere a unui caine este asamanatoare cu un tratament SPA. Dupa un minut sau doua corpul
elibereaza dopamina si serotonina.. Despre pisici se stie ca ajuta la inlaturarea stresului si au
efect pozitiv asupra aparatului cardiocirculator. Pestii au efect de inlaturare a stresului si a
durerii, de imbunatatire a starii de sanatate . Pasarile exercita un efect relaxant sau energizant si
pot avea efect hipotensiv, hamsterii pot ajuta copiii sa devina responsabili, caii determina
cresterea autocontrolului si a increderii in sine, fiind folositi in terapii pentru femeile abuzate,
persoane cu dizabilitati si persoane cu dereglari ale apetitului alimentar. Sunt doar cateva
exemple ale beneficiilor animalelor de companie.

2.Istoric specie. Teorii : oamenii au domesticit cinii sau cainii ne-au domesticit pe
noi?
Cinii, un grup de mamifere carnivore inteligente, alturi de alte animale nrudite cu ei,
cum ar fi lupii, vulpile, acalii, etc., fac parte din familia Canidae. Primul animal descoperit din
aceast familie aparine Epocii Eocene (de acum 55 de milionane de ani pn la acum 38 de
milioane de ani).Cinele, specia Canis lupus familiaris, este considerat cel mai rspndit, cel mai
divers i primul animal domesticit. Se presupune c a aprut prin mblnzirea lupului, Canis
lupus, acum 17 000 12 000 de ani n urm.
O teorie interesanta este cea a doctorului Brian Hare, directorul Duke Canine Cognition
Center, i Vanessa Woods, autorii crii The Genius of Dogs(2015), care afirma ca Oamenii
tind s-i acorde prea mult merit pentru domesticirea cinilor. Teoria acceptat pe larg n ceea
ce privete domesticirea cinilor susine c un strmo al nostru vntor-culegtor a gsit civa
pui de lup i a decis s-i adopte. Cu timpul, aceti lupi mblnzii i-au artat talentul de vntori,
astfel c oamenii i-au pstrat n jurul focului de tabr pn cnd au evoluat n cini.
Hare afirm c aceast teorie nu are logic dac stm s analizm relaia noastr cu lupii
de-a lungul istoriei. n primul rnd, lupul a fost domesticit ntr-o perioad n care oamenii
moderni nu tolerau competitorii carnivori. De fapt, dup ce oamenii moderni au ajuns n Europa
acum aproximativ 43.000 de ani, au eradicat aproape toate carnivorele de mari dimensiuni care

triau aici, inclusiv tigrii cu colii pumnal i hienele uriae. De asemenea, Hare susine c ipoteza
conform creia oamenii foloseau lupii pentru vntoare nu se susine. Oamenii erau vntori
desvrii i fr lupi, nregistrnd un succes mai mare dect oricare alt carnivor. De-a lungul
istoriei dovezile arat c oamenii au eradicat lupii, nu au ncercat s i adopte.
Aadar, comportamentul nostru fa de lupi duce la o ntrebare aparent fr rspuns: cum
a reuit aceast creatur neneleas s fie tolerat suficient de mult de oameni pentru a evolua n
cinele domestic? Raspunsul este ca, de fapt, succesul cinilor nu s-a datorat celor mai tari i mai
rele exemplare, ci celor mai prietenoase. Hare susine c mai degrab lupii au abordat oamenii, i
nu invers, i pentru mult timp aceste animale se hrneau cu gunoaiele lsate la marginea
aezrilor umane. Lupii care erau ndrznei i agresivi erau ucii de oameni, ns cei care erau
ndrznei i prietenoi erau tolerai. Aceast atitudine prietenoas a dus la schimbri ciudate n
rndul lupilor. Au nceput s-i schimbe nfiarea, i au nceput s dea din coad. n doar cteva
generaii, aceti lupi prietenoi ar fi devenit foarte diferii de rudele lor agresive.
Schimbrile nu s-ar fi limitat la aspectul lor, ci ar fi afectat i psihologia animalului.
Aceti protocini au dezvoltat abilitatea de a citi gesturile umane. Chiar i cele mai apropiate
rude ale noastre, cimpanzeii i maimuele bonobo, nu pot citi gesturile umane la fel de bine cum
o fac cinii. Cinii se aseamn foarte mult cu bebeluii umani n ceea ce privete capacitatea de
a citi gesturile umane. Aceast abilitate st la baza comunicrii extraordinare dintre oameni i
cini. Unele exemplare i neleg att de bine pe stpnii lor nct pot identifica gesturi extrem de
subtile, cum ar fi schimbarea direciei privirii. Aceast nou abilitate a protocinilor au
transformat aceste animale ntr-un atu important.
Aadar, concluzioneaz Hare, n loc s credem c un om prietenos a adoptat un pui de lup
ar trebui s acceptm c este mult mai probabil ca o populaie de lupi s ne fi adoptat pe noi.

3. Obiectivul proiectului
Obiectivul proiectului consta in observarea, pe parcursul unui interval fix de timp, a
comportamentului animalului meu de companie Lupu- caine apartinand rasei ciobanesc
german.

4. Comportament general
Este un caine activ, cu un temperament vioi dar perfect echilibrat psihic, inteligent, ager
si foarte vigilent. Deosebit de curajos, ferm, puternic, rezistent, are un foarte bun simt olfactiv,
intotdeauna gata de lupta. Se adapteaza cu usurinta oricarei situatii neprevazute datorita firii sale
responsabile si independente. Este fidel, afectuos si jucaus, iubeste copiii si se intelege bine cu

ei. Trateaza cu indiferenta animalele si oamenii straini atata timp cat acestia nu prezinta semne
de agresivitate.

5. Subiectul
Lupu ciobanesc german, mascul, in varsta de 5 luni; casa lui este un tarc de 16 mp,
de unde zilnic este scos pentru intalnirea cu mama lui aflata in stare de libertate (plus alte
activitati educative).

6. Descrierea comportamentului animal . Focal Animal Sampling. Etograma

Observatia isi propune sa inregistreze, pe o durata de 30 min, comportamentul lui Lupu la
eliberarea din tarc urmata de intalnirea cu mama lui, prin metoda Focal Animal Sampling.

Codarea secventelor de comportament si notarea lantului de secvente.

Secventa in ordinea
aparitiei
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Comportamentele succesive
Da din coada
Sare
Alearga
Linge botul mamei si simultan urineaza
Da din coada
Alearga
Se aseaza langa mama (odihna)
Alearga
Raspunde comenzii de apel
Intra in tarc

Codarea si lantul
de secvente
C
S
A
LU
C
A
O
A
R
I

Intocmim matricea primara de tranzitie

Intocmim matricea frecventei tranzitiilor:

Urmat de

comporta
ment
C
S
A
LU
O
R
I

S
0
0
0
1
0
0
1

A
0,5
0
0
0
0
0
0

LU
0,5
1
0
0
1
0
0

O
0
0
0,33
0
0
0
0

R
0
0
0,33
0
0
0
0

0
0
0,33
0
0
0
0

I
0
0
0
0
0
1
0

Intocmim diagrama kinetica, adica transpunerea grafica a secventei

comportamentelor observate pe o perioada de timp, unde directia sagetii indica
directia tranzitiei de la un comportament la altul.

TOTAL
1
1
1
1
1
1
1

7. Concluzii
Comportamentul manifestat de Lupu pe periada observatiei, pune in evidenta cateva
aspecte:

bucuria de a fi liber;
placerea de a alerga in spatii deschise;
comportamentul docil, ascultarea fata de stapan;
relatia afectiva cu mama sa;
este un animal sociabil, arhetipul lui de animal care traieste in grupuri mari isi spune
cuvantul.