Adevăratul motiv pentru care pisicile torc și alte fapte despre feline

Pisicile, după cum spune vechea zicală, au fost venerate odată ca zei și nu au permis niciodată lumii să le uite.
De ce nu? Sunt adorabile și cui îi pasă dacă arată atât de des un comportament sociopatic? Dragalasenia vă
va scoate din mulțime, însă natura lor deznodământă și refuzul de a participa la studii de comportament
(cum fac adesea colegii lor canini) înseamnă că știm surprinzător de puțin despre ceea ce se întâmplă în
mintea unui pisici. Noi credem că se întâmplă destul de mult acolo, totuși, pentru că ele sunt doar fascinați cu
inimă. Iată de ce pisicile se strecoară, împreună cu alte fapte feline distractive.

Nu sunt de fapt domesticite - ne lasă să ne gândim că sunt

Nimeni nu este sigur când pisicile s-au mutat pentru prima oară în casele și inimile noastre, dar cele mai
frecvente si repetate descoperiri sunt că s-a întâmplat în Egiptul antic în urmă cu aproximativ 4000 de ani.
Există și alte dovezi care sugerează că sa întâmplat cu mult înainte de aceasta, cu rămășițele unui om și a unei
pisici înmormântate împreună, datând 9.500 de ani. Pisicile din China păstrau casele fara șobolani în urmă cu
5300 de ani, astfel încât nimeni nu știe exact când pisica misterioasă a apărut și și-a oferit voluntar serviciile
și suntem siguri că așa planuiesc păstrând-o.

Prin comparație, câinii au fost în fața noastră timp de aproximativ 40.000 de ani, și de-a lungul acelor ani am
crescut câini în mod selectiv pentru a umple anumite roluri, de la vânătoare și vânătoare la șezlonguri.
Pisicile, pe de altă parte? Sunt ... pisici. Sigur, există rase de pisici, dar sunt mai mult sau mai puțin în formă
de pisică. Nu există pisici care să se specializeze în hrănire sau în mușchi sau ... bine, pentru a fi corecți, toți
sunt specialiști în a fi zei și zeițe.

Când oamenii de știință au analizat ADN-ul lor, au descoperit că există un motiv foarte bun pentru acest
lucru: ei nu prea domină, cel puțin la nivel genetic. Sigur, există trolul care spune: "În mod evident, sunt
domesticite, eu nu las în casa mea un animal sălbatic murdar". Ai fi cel puțin în parte greșit, Troll. Din punct
de vedere genetic, hrana noastră internă are în comun cea mai mare parte a ADN-ului lor cu verișorii lor
sălbatici și, spre deosebire de câinii (care au scăpat de cea mai mare parte a comportamentului neplăcut al
lupilor), pisicile și-au păstrat instinctul sălbatic. Doar întrebați pe cineva care a ieșit afară să se bucure de o zi
frumoasă și caldă de primăvară și a pășit în rozătoare dezrădăcinată.

Pisicile aproape că au stăpânit limba și vorbesc doar cu oamenii

Știm că vorbești cu pisica ta și știm că vorbeste înapoi. (Ești un păgân sau un mincinos.) Se pare că limbajul
este un alt mod în care pisicile afișează strălucirea pe care știu cu toții că o posedă și noi luăm de la sine
înțeles. Pisicile au o grămadă de moduri de a comunica cu noi și este de datoria oamenilor să acorde o atenție
suficientă indicațiilor faciale și corpului, cum ar fi "urechile feței" și "urechile STFU", pentru a înțelege ceea ce
spun ei.

Ei au dezvoltat, de asemenea, un limbaj super-secret-secret pe care îl folosesc numai pentru a comunica cu

oamenii: măcinarea. Pisicile care trăiesc împreună, de obicei, nu mănâncă sau nu vorbesc unul cu celălalt, iar
studiile despre colonii de pisici sălbatice arată că pisicile din compania singură-felină sunt destul de tăcute.
Doar oamenii pe care îi fac mia și, dacă îți dai seama de pisica ta, poți să spui, probabil, ce spun ei. Lucruri
asemănătoare: "Puneți acei degete opuși la o bună utilizare și deschideți hrana pentru pisici acum, uman!"
sună destul de diferit de ceva care înseamnă: "Te rog să stai și să-mi dai sticksuri și îți voi lăsa să te bucuri în
gloria mea adormită și adorabilă".
În 2003, cercetătorii de la Universitatea Cornell au testat dacă am putea sau nu să înțelegem pisicile noastre
sau dacă luăm simptome de natură ecologică pentru a afla ce spun ei și au avut oamenii să asculte înregistrări
de pisici și să încerce să le spună ce spun ei . Ar putea, dar numai atunci când sunetele au venit de la propria
pisică. Asta înseamnă că nu trebuie să ne îngrijorăm prea mult, pentru că nu există o limbă universală de
pisici pe care să ne învețe. Cu toate acestea, fiecare ne învață propriile comenzi, care ar putea fi și mai
îngrijorătoare? Aceasta este o abilitate strict dezvoltată de pisicile domestice și avem tendința să interpretăm
pisicile sălbatice ca fiind doar furios, indiferent ce spun ei. Povestea morală a poveștii este: pisica ta a învățat
cum să-ți vorbești dulce pentru a obține ceea ce dorește.

Pisica ta ar putea avea o alergie la oameni

Ști tipul acela: cel care susține că nu poate avea o pisică sau să fie aproape de a ta, pentru că are o alergie.
Spune ca și cum ar fi un sacrificiu moral atât de masiv, nu? Se pare că ar putea fi cauza alergiilor la pisici și
dacă ne întrebați? Aceasta este o infracțiune mai mare.

Se estimează că aproximativ 1 din fiecare 200 de pisici suferă de o versiune de pisică a astmului. Este foarte
asemănător cu astmul uman și, în esență, duce la probleme de respirație și tuse. Cea mai mare cauză?
Oameni. Mătreața umană este citată drept o cauză majoră a astmului felinar, alături de alte iritante pe care
oamenii le aduc în casele lor, cum ar fi fumul de țigară. Dacă sunteți un fumător și pisica dumneavoastră tuse
mult sau sună șuierătoare? Felicitări, îl sufocați.

Și asta nu este o exagerare. Unele pisici pot avea o reacție alergică atât de puternică la oameni (și obiceiurile
lor dezgustătoare) și trebuie să lupte pentru a respira atât de mult, ar putea suferi plămâni prăbușiți sau chiar
coaste rupte. Antibioticele și antiinflamatoarele s-au dovedit a ajuta, iar pisicile astmatice pot avea în mod
obișnuit condițiile lor, chiar dacă medicii veterinari consideră că sunt incurabili. Deci, fiți o ființă umană
decentă și renunțați la fumat.

De ce unele pisici sunt băieți de capcană

Te simti vreodata ca un dealer de crack cand pisica ta vede ca iesi din jardiniera cu iarba matii? Pentru
aproximativ 50% din populația de pisici, ca jardiniera cu iarba matii este ca fericirea sub formă de plante, în
timp ce cealaltă jumătate (și pisoii) nu au nici un răspuns la ea. Ce dă?

Gena care face pisicile sensibile la iarba matii este ereditară și este un răspuns moștenit la o substanță
chimică numită nepetalactonă. Scutul se leagă de receptorii din pasajele nazale ale pisicii, care apoi
stimulează receptorii senzoriali din creier. Dacă pisica ta se comportă ca și cum ar fi într-o supraîncărcare
senzorială completă, asta pentru că ei sunt absolut. Și o iubesc. Unele pisici au un set specific de răspunsuri
pe care le prezintă când sunt expuse la iarba matii și este asemănător cu o pisică în călduri. Acest lucru se
datorează faptului că simțurile care sunt supraîncărcate sunt aceleași ca cele declanșate de feromonii pisici,
așa că atunci când îi dați pisicii o parte din sânge? Dați-le și un timp singur. Ei merită și așteaptă.

Creierul lor are 90% în comun cu al nostrum

Este un argument vechi: cine e mai inteligent, pisici sau câini? (Oamenii nu sunt o alegere în ecuație,
deoarece pisicile și câinii sunt cu siguranță mai inteligenți decât majoritatea oamenilor.) Se pare că, la nivel
biologic, pisicile ar putea avea o ușoară margine la câini, dar sperăm că nu veți spune-le asta. Câinii nu o vor
trăi niciodată.
Cu minunile științei moderne, cercetătorii au reușit să măsoare numărul de neuroni prezenți în partea
creierului pisicilor și câinilor responsabili de lucruri precum rezolvarea problemelor și prelucrarea informației.
Pisicile au 300 milioane neuroni uluitori, în timp ce câinii au doar 160 de milioane. Scuze, pui.

În timp ce asta înseamnă că pisicile vor fi mai rapide la unele lucruri decât câinii, cum rămâne cu compararea
lor cu oamenii? O parte din puterea de procesare a omului vine din faldurile care se află pe suprafața
creierului nostru. Cu cât sunt mai multe riduri, cu atât suprafața este mai mare și, la rândul ei, are mai multă
putere de procesare pe care o are creierul. Aici intră numărul de 90%, și se pare că creierii pisicii sunt încrețiți
ca al nostru, atât de mult încât sunt 90% asemănători. Ei au, de asemenea, structuri cerebrale mari și
complexe, care guvernează luarea deciziilor, memoria, planificarea în avans și abilitățile de raționament.
Creierul lor similar înseamnă că se petrece mult acolo și dacă găsesc timp și motivație pentru îngrijire, ar
putea să treacă peste cercuri în jurul lui Pupper. Deci, data viitoare când bănuiți că Kitty intenționează să se
instaleze ca pe următoarea mare supervilă a lumii, ar putea fi adevarat.

Fetele sunt dreptace, băieții sunt stângaci

Corect. Întrucât avem nevoie de puțin timp după ce am realizat că Snuggles vrea să cucerească lumea, este
un pic de distracție care ne-a făcut să ne dăm seama că ar fi trebuit să fim oameni de știință. Mai exact, ar fi
trebuit să fim genul de oameni de știință care primesc acest tip de finanțare. Psihologii de la Universitatea
Queen din Belfast, Irlanda de Nord, s-au întrebat dacă pisicile au fost cu mâna dreaptă sau cu mâna stângă, și
te-ai întrebat și ea. Cu siguranță avem. Ei vroiau să vadă carele pisici de paw au favorizat, astfel încât au dat
42 de pisici diferite un borcan cu un pic de ton în ea. Singurul mod în care au reușit să-l scoată este să ajungă
și să o pescuiască - când au făcut-o, ar arăta care laba era dominantă.

În probă au fost 21 de bărbați și 21 de femele, iar 20 dintre bărbați au fost stângaci, cu un obliterant peste-
realizator. Douăzeci de femei au fost drepte, iar o fată, cu adevărat spirit de pisică, a refuzat să se
conformeze așteptărilor societății umane.

Pisicile dezvoltă demența, ca oamenii

Pisicile ar putea avea nouă vieți, dar încă, trist, nu trăiesc atâta timp cât facem. Ei trăiesc în vîrste mai
înaintate, totuși, și acele progrese în toate, de la îngrijirea sănătății la hrana pentru animale de companie, ne-
au făcut să realizăm ceva complet sfâșietor. Nu numai că creierul lor arată ca al nostru, dar acționează și
îmbătrânesc ca și al nostru. Disfuncția cognitivă se întâmplă într-o mulțime de pisici mai vechi și, de obicei,
poate începe să se stabilească în aproximativ 10 ani. Starea devine din ce în ce mai proastă, iar simptomele
sunt similare cu cele observate la om care au fost diagnosticate cu Alzheimer sau cu demență.

Semnele variază și includ lucruri cum ar fi lipsa de interes, pauze lungi și aleatorii de a privi în spațiu,
dezorientare, rătăciri aleatorii și zgomote puternice, în special vorbind atunci când nimeni nu este în jur. Pe
măsură ce pisicile în vârstă, alte probleme, cum ar fi artrita și orbirea, pot adăuga la problemele, confuzia și
dezorientarea care se dezvoltă.

În timp ce nu putem face nimic pentru a împiedica efectele îmbătrânirii (dacă numai), există câteva lucruri pe
care le putem face pentru a ne ajuta. Antioxidanții și vitamina E se consideră că ajută cel puțin la încetinirea
procesului de îmbătrânire, iar factorii de mediu pot avea și o mare diferență. Nu aduceți alte animale (sau
alte tipuri de haos) în casă, păstrați lucrurile în aceleași locuri familiare și asigurați-vă că păstrați accesul în
minte atunci când este vorba despre lucruri precum scări.
Unele pisici isi schimbătoare culoarea in functie de temperature

Ne simțim că trebuie să ne descurcăm pentru toată tristețea și, oh, am avut vreodată, cu un singur lucru
incredibil de minunat că te va face să uiți totul despre pisicile senile uitând cine ești. Cum rămâne cu faptul că
unele pisici sunt sensibile la căldură și își pot schimba culoarea în funcție de mediul lor? Știm, nu? Cu plăcere.

Deci, cum face le chestia asta? Un șic rece de știință, așa este, și aici este versiunea scurtă. Există opt seturi
diferite de gene în fiecare pisică care guvernează ce culoare vor fi. Pisicile siameze (și verișorii lor apropiați)
au un modificator de gene numit alelă de Siameză. Alesul respectiv blochează culoarea de a ajunge la blana
pisicii, ceea ce ar trebui, teoretic, să-i facă albinici. Dar nu, pentru că este activat numai de căldură. Odată ce
temperatura ajunge la aproximativ 100 de grade, culoarea se oprește. De aceea, părțile mai reci ale corpului
unei pisici din Siameză (nas, urechi, labe) sunt de obicei întunecate, în timp ce restul blanii rămân lumină. De
asta se nasc și albi. Când sunt încă în interiorul mamei, temperatura este, evident, destul de caldă și își
păstrează gena de culoare care se activează. Doar atunci când au lovit aerul rece pe care încep să-l vadă.

Încă nu am terminat. Nu se întâmplă doar o dată - aceste pisici pot schimba culoarea în orice moment când
temperatura mediului înconjurător se schimbă. Există, de asemenea, două forme diferite ale alelei siameze,
care creează marcajele incredibil de întunecate, distinctive ale unui siamez și altul care se găsește în pisicile
birmaneze și tonkineze, care face același lucru cu un efect mai mic. Și credeai că pisicile siamezilor arătau
minunat. Toate acestea sunt minunate în majoritatea anilor '80, o schimbare de culoare a tricoului poate fi o
pisică.

Pisicile sunt pretențioase la mâncăruri datorită modului în care funcționează papilele lor gustative

Deci, sunteți în magazinul de produse alimentare, căutând ceva special pentru cineva special. O cutie de ton?
Somon? Tuna este întotdeauna o victorie ... și așa este și sosul de spaghete. Ton în sos de spaghete? Kitty o
va place! Ajungeți acasă, deschideți cutia, puneți-o frumos pe farfurie, acordând o atenție deosebită
prezentării dvs. ... și pisica își întoarce nasul. (Ce, doar noi?)

Pisicile sunt pretențioase și chiar dacă credeți că le-ați dat seama că vor dovedi că greșiți. Asta nu e doar din
păcate - sunt de fapt pretențioși din cauza modului în care funcționează gusturile lor. Pisicile au fost
întotdeauna carnivore, iar pisicile sălbatice și ferme se bazează încă pe o dietă bogată în carne pentru
supraviețuirea lor. Gusturile mugurilor transmit o cantitate imensă de informații, inclusiv când ceva a rămas
prost sau a fost otrăvit. Și pisicile au doi receptori diferiți în limbile lor, care au gust amar, probabil dezvoltați
pentru a le ajuta să ridice amărăciunea într-un mod care este complet diferit de modul în care ne gustăm
lucrurile.

Oamenii de știință încă nu sunt siguri cum simt pisicile amăreala, dar probabil că sunt mai sensibili la anumite
tipuri de compuși. Unele experimente au descoperit că pisicile nu aveau absolut nici un răspuns la zaharină și
erau doar puțin sensibile la aloină, dar erau incredibil de sensibile la un lucru numit denatonium. Nu sună
familiar? Este un aditiv care este pus în substanțe chimice potențial letale și este proiectat special pentru a
menține animalele și copiii să mănânce lucruri pe care nu ar trebui să le facă. Cum pisicile interpretează alte
tipuri de arome, este încă neclară, dar suntem încă siguri că știu ce este mai bun.

Cat de departe hoinaresc?

Pisicile au doar un pic de reputație pentru că sunt insuportabil leneși, și sunt. De cele mai multe ori. Dar dacă
ați cunoscut vreodată o pisică în aer liber, veți ști că ei au, de asemenea, tendința de a dispărea pentru o
perioadă lungă de timp ori de câte ori se simt așa. Deci, ce dă?

Universitatea din Illinois a condus un studiu de doi ani de cercetare care se potrivea cu 42 de pisici cu
trackere radio care le monitoriza fiecare miscare. Acest lucru a fost literal cu unii, deoarece 23 dintre ele au
fost dotate cu dispozitive de urmărire care includea senzori de vibrație care au dat o privire nu doar în
locurile în care se aflau, ci și în ceea ce făceau. Pisicile erau o combinație de ferale și de pisici libere care, din
punct de vedere tehnic, aveau o casă.

Pisica cu cel mai mare pat de împărăție a fost un feral masculin care nu a fost numit în studiu, dar pe care îl
vom numi pe Stewie, de ce nu. "Teritoriul de origine" al lui Stewie a acoperit 1.351 de hectare care includea
totul, de la străzile orașului și de la un campus la colegiu până la câmpuri. În ceea ce-i permite cercetătorilor,
nimeni nu a făcut un efort activ pentru a alimenta Stewie și a fost lăsat pe propriile sale dispozitive să nu
găsească doar mâncare, ci să navigheze pe străzile orașului și zonele rurale aglomerate, cu pericole cum ar fi
coioții. Chiar părea să știe ce înseamnă ceasuri de mers, folosindu-le pentru a traversa străzile înainte să se
culce oriunde era convenabil pentru noapte. Drăguț, Stewie, știm oameni care nu pot face asta.

Stewie era un caz special, dar chiar și pisicile care au avut case tehnice au rătăcit aproximativ 4,9 hectare pe
parcursul studiului. Toate pisicile au preferat să fie aproape de clădiri și, în mod surprinzător, studiul a
constatat, de asemenea, că pisicile care au permis să se plimbe au avut un impact mai mare asupra faunei
sălbatice locale decât a feralilor, care s-au bazat pe vânătoarea pentru supraviețuire. Morala povestii? Nu-l
ura pe Stewie.

Deci, de ce torc pisicile?

Ne pare rău. Am spus că nu vor mai exista fapte întunecate, dar am mințit. Acest lucru ar putea fi cel mai
întunecat dintre toate și ne cerem scuze în avans.

În primul rând, de fericire. Chiar și cei mai marginali dintre oamenii de pisică știu că pisicile se înfundă atunci
când sunt fericite. Ele fac zgomotul printr-un fel de magie respiratorie care se întâmplă în diafragmă și
laringel și, cum o fac, rămâne unul dintre cele mai bune mistere ale științei moderne. (Este unul care credem
că avem nevoie de un grant pentru a putea studia în profunzime.) Se pare că ideea de a purring la fericire ar
putea fi un pic de o neînțelegere, și de fapt, ne cere să ne păstrăm mâncare sau continuă să ofere o tură
confortabilă pentru ca ei să poată dormi. Este mai mult ca o cerere politicoasă și demnă.

Acum, nu atât de fericire. Pisicile, de asemenea, torc atunci când sunt răniți sau speriat, și cercetătorii cred că
are ceva de a face cu puterea de vindecare a torsului. Ai citit absolut acest drept. Pisicile se scot la o
frecventa de 26 de hertzi (pentru majoritatea pisicilor domestice), si aceasta se intampla doar cu aceeasi
frecventa care sa dovedit a promova vindecarea in tesuturile osoase si alte tesuturi ale corpului. Crazy, nu?
Dar aceasta este afacerea și când pisicile sunt rănite, probabil că încearcă să se ajute singuri să se vindece sau
să se mângâie prin reverberarea propriei lor pururi. De aceea, pisicile se vor încolaci langa o pisică rănită,
incearcă să ajute.
Și acum, partea chiar mai rea. Din moment ce pisicile se simt confortabile, sunt de asemenea lucruri pe care
le-au observat pisicile moarte. Îl fac să se consolideze și poate, poate, să te consoleze puțin. Continuă,
ștergeți acea lacrimă. Asta trebuie să facem.