Pisica de casa

De la Wikipedia, enciclopedia libera

Jump to navigationJump to search
Pisica domestica
Collage of Six Cats-01.jpg
Pisici de casa: diferite rase
Stare de conservare
Domesticit
Clasificare ?tiin?ifica
Regn: Animalia
�ncrengatura: Chordata
Sub�ncrengatura: Vertebrata
Clasa: Mammalia
Subclasa: Theria
Infraclasa: Placentalia
Ordin: Carnivora
Familie: Felidae
Subfamilie: Felinae
Gen: Felis
Specie: F. silvestris
Subspecie: F. s. catus
Nume trinomial
Felis silvestris catus
(Linnaeus, 1758)
Schreber, 1775
Sinonime
Felis silvestris domesticus
Felis silvestris catus[1]
Felis catus domestica[2]

Modifica text Consulta?i documenta?ia formatului

Pisica de casa, pisica domestica sau m�?a (Felis catus[3] sau Felis silvestris
catus[1]) este un mamifer din ordinul carnivorelor, familia Felidae, subfamilia
Felinae. Este alaturi de oameni de peste 9500 ani[4] ?i �n prezent este cel mai
cunoscut animal domestic �n toata lumea.[5] Pisica domestica este foarte apropiata
de pisica salbatica europeana (Felis silvestris silvestris), ca ?i de pisica
salbatica africana (Felis silvestris libyca), �mpreuna form�nd o specie unica:
Felis silvestris.

Cuprins
1 Rase de pisici
2 Domesticirea pisicii
3 Comportamentul pisicii
3.1 Sociabilitate
3.2 Luptele �ntre pisici
3.3 Zg�riatul
4 Anatomie
4.1 Scheletul ?i mu?chii
5 Parul
6 Sim?urile
6.1 Auzul
6.2 Vazul
6.3 Mirosul
6.4 Gustul
6.5 Sim?ul tactil
6.6 Alte sim?uri
7 Comportamentul
7.1 Mieunatul
7.2 Somnul
7.3 Reproducerea, gesta?ia, na?terea
7.4 �ntre?inerea
8 Alergiile de la pisici
9 �n istorie
10 Alimenta?ia
11 Boli
12 Pisicile �n cultura
13 Note
14 Vezi ?i
15 Legaturi externe
Rase de pisici
Articol principal: Lista de rase de pisici.
Mai jos sunt prezentate principalele rase de pisici:

Abisiniana
Albastru de Rusia
American Bobtail
American curl
American Shorthair
American Wirehair
Balineza
Birmaneza
Bobtail japonez
Bombay
British Shorthair
Burmeza
Chartreux
Colorpoint Shorthair
Cornish Rex
Devon Rex
Egyptian Mau
Europeana
European Burmese
Exotic
Havana Brown
Javanese
Korat
Laperm
Maine Coon
Manx
Norvegiana de padure
Ocicat
Orientala
Persana
Ragamuffin
Ragdoll
Scottish Fold
Selkirk Rex
Siameza
Siberiana
Singapura
Somali
Sphynx
Tonkinese
Angora turceasca
Turceasca Van
Domesticirea pisicii
Pisica traie?te �n str�nsa legatura cu oamenii de cel pu?in 3500 de ani, fiind
folosita de catre egipteni[6] pentru a ?ine departe ?oarecii. �n ciuda
domesticirii, pisica nu a pierdut niciodata abilitatea de a trai �n salbaticie,
unde formeaza colonii. Conform unui studiu din mai 2012, pisicile au fost
domesticite �n anul 2200 �.Hr.[7] Potrivit studiului publicat �n Journal of
Archaeological Science, egiptenii au fost cei care au transformat pisicile �n
animale domestice.[7]

Un studiu genetic din 2007 a aratat �nsa ca pisicile provin din pisica salbatica
africana (Felis silvestris lybica), divergen?a produc�ndu-se �n jurul anului 8000
�.Hr., �n Asia de Sud-Est. (Wade, Nicholas (29 June 2007). "Study Traces Cat's
Ancestry to Middle East". New York Times (New York: NYTC). Retrieved 2 April 2008.)

Comportamentul pisicii

Pisici �ngrijindu-se reciproc

Sociabilitate
Prejudecata legata de pisici planeaza asupra solitarita?ii sale, fiind un animal
nesociabil. Acest concept este �nlaturat de un studiu efectuat �n anii '70 de catre
David MacDonald, cercetator la Universitatea Oxford din Marea Britanie. Studiul a
indicat faptul ca o femela este mai predispusa sa stea cu o felina �nrudita dec�t
cu o alta din alta linie. Cercetatorul Randall Wolfe sus?ine ca acest lucru nu se
manifesta ?i catre partea masculina, indiferent de provenien?a genetica a acestora.

Luptele �ntre pisici

C�teodata pisicile care �mpart acela?i mediu de via?a pot sa se lupte, fiind o
modalitate de demonstrare a abilita?ilor; poate fi totodata o joaca inofensiva. De
asemenea, este ?i modul stabilirii unei ierarhii �ntr-un grup de pisici sau o cale
de aten?ionare a unei feline c�nd �ncalca o regula a grupului. Pentru a fi despar?
ite, pisicilor trebuie sa li se atraga aten?ia. Imediat ce s-au despar?it, acestea
trebuie separate �n �ncaperi diferite, p�na c�nd nu mai au tendin?a de a se lupta.
Niciodata stap�nul nu intervine fizic �n lupta lor, deoarece acesta poate fi
zg�riat sau mu?cat serios.

Zg�riatul
Pisicile au nevoie sa zg�rie, fiind procesul prin care se �ndeparteaza straturile
inutile ale ?esutului cornos care constituie ghearele. Prin �ntindere se exerseaza
mu?chii, �ncheieturile ?i tendoanele.

Daca pisica zg�rie mobila din casa, �nseamna ca are nevoie de o suprafa?a pe care
sa �?i ascuta ghearele. Pentru a elimina aceasta problema, stap�nii pot achizi?iona
suprafe?e de ascu?it ghearele, pozi?ion�ndu-le �n locuri cu cel mai mare interes
pentru pisici.

Pisicile stresate sau bolnave pot zg�ria sau mu?ca oamenii, comportament care poate
aparea c�nd pisica nu are chef de alintari ?i m�ng�ieri, mai ales pe burta. M�na nu
trebuie retrasa brusc din ghearele sau din?ii pisicii, provoc�ndu-se astfel ranile
mai grave. Pisica nu trebuie scuturata, lovita sau palmuita, deoarece ea nu va �n?
elege de ce este batuta, ci doar ca oamenii pe care �i iube?te o lovesc din motive
necunoscute.

Anatomie
Scheletul ?i mu?chii

Scheletul capului pisicii

Scheletul pisicii este format din 250 de oase. La nivelul capului, denti?ia
cuprinde incisivii, caninii, premolarii de carne, dar nici un dinte �plat� (ca
molarii) pentru a strivi hrana: ace?tia nu sunt necesari pentru ca pisica �?i �sf�?
ie� hrana cu ajutorul mu?chilor puternici ai falcilor, apoi ?i-o �nghite fara a o
mesteca. Vertebrele g�tului sunt scurte, iar coloana vertebrala foarte flexibila.
Vertebrele cozii prelungesc coloana vertebrala, numarul acestora variind �n func?ie
de rasa. Coada are rol �n echilibru. Labele anterioare se termina cu cinci �degete�
prevazute cu gheare retractile keratinoase; labele posterioare, mai lungi, se
termina cu patru �degete�, de asemenea prevazute cu gheare retractile.

Mu?chii spatelui sunt foarte flexibili, cei ai labelor posterioare foarte

puternici, particularita?i care confera animalului suple?e ?i o �detenta� ampla �n
sarituri.

Din cauza regimului alimentar mai diversificat ?i mai sarac �n proteine,

intestinele pisicii de casa sunt mai lungi dec�t cele ale stramoa?ei sale
salbatice. Aceasta trasatura, �mpreuna cu diminuarea taliei sale, este adaptarea
cea mai semnificativa a pisicii la noul sau mod de via?a.

Parul
Parul pisicii este alcatuit din fire lungi care poarta �desenul� (pete, dungi
etc.), la baza carora se gasesc fire mai scurte ?i �n final, puful, toate acestea
asigur�nd o buna izola?ie a corpului.

Sim?urile
La origine, pisica v�na �n zori sau seara, fapt care a dus la dezvoltarea sim?
urilor sale ?i la o percep?ie a universului diferita de a oamenilor, care la un
moment dat i-au atribuit chiar puteri supranaturale. Se vorbe?te despre pisici care
au prezis cutremure de pam�nt ?i alte catastrofe, explica?ia probabila fiind ca
urechea lor este capabila sa perceapa vibra?ii pe care oamenii le ignora.

Auzul

�Auzul pisicii�
Auzul pisicii este foarte sensibil la frecven?ele �nalte, merg�nd p�na la 30 000
Hz, �n timp ce urechea umana este limitata la 20 000 Hz. Datorita celor 27 de mu?
chi care �l controleaza, pavilionul fiecarei urechi poate pivota �n mod
independent, pentru a localiza originea unui zgomot ?i distan?a de la care acesta
provine.

Vazul

Ochii pisicii pe intuneric

Este sim?ul sau principal. C�mpul vizual al pisicii este, ca ?i auzul, mult mai
larg : 187� (fa?a de 125� pentru oameni), ceea ce nu reprezinta nici pe departe un
record �n lumea animala. Intensitatea luminii influen?eaza forma pupilei: de la o
simpla linie dreapta �n lumina, aceasta se dilata �ntr-un cerc perfect �n condi?ii
de semi�ntuneric. Contrar unei credin?e rasp�ndite, pisica este incapabila de a
vedea �n �ntuneric deplin, totu?i vede mult mai bine dec�t oamenii �n timpul nop?
ii. Aspectul fosforescent al ochilor sai pe un �ntuneric relativ se datoreaza unui
strat de celule ale retinei, numite tapetum lucidum, care ac?ioneaza ca o oglinda ?
i reflecta lumina, care trece prin retina o a doua oara, dubl�nd astfel acuitatea
vizuala a acesteia �n �ntuneric.

�n schimb, pisica nu percepe culorile sau mi?carea la fel ca noi: se pare (de?i
acest aspect este �nca �n discu?ie) ca ea nu percepe culoarea ro?ie ?i ca �n
general, nu prea distinge detaliile. Un obiect �n mi?care (ca de exemplu o prada),
�i apare mult mai clar dec�t un obiect static.

O particularitate a ochiului pisicii este ca este protejat, pe l�nga pleoapele

inferioara ?i superioara, de o a treia pleoapa, membranoasa, care se �nchide
dinspre col?ul interior al ochiului catre exterior. Frecvent, daca aceasta membrana
este vizibila, este un semn de suferin?a al pisicii (tulburari digestive, cel mai
des prezen?a parazi?ilor sau enterita).

Mirosul
Sim?ul mirosului la pisica este de patru ori mai dezvoltat dec�t al omului[necesita
citare] ?i are o importan?a majora �n via?a sociala a felinei, �n delimitarea
teritoriului. De altfel, mirosul este mijlocul de a verifica daca hrana nu �i este
alterata sau otravita. Pisica are douazeci de milioane de termina?ii nervoase
olfactive, fa?a de doar cinci milioane la om.

Gustul

Limba pisicii
Sim?ul gustului este dezvoltat la pisica, totu?i mai slab dec�t la om: 2 000 de
papile gustative �nseamna de 4,5 ori mai pu?in fa?a de cele 9 000 la om. Spre
deosebire de c�ine, gustul pisicii este situat la extremitatea limbii, fapt care �i
permite sa guste fara sa �nghita. Sensibila la gustul amar, acru sau sarat, ea nu
simte gustul dulce.

Sim?ul tactil
De asemeni bine dezvoltat, sim?ul tactil permite pisicii sa-?i utilizeze musta?ile
pentru a evita obstacolele �n �ntuneric total, prin detec?ia varia?iilor de
presiune a aerului. Tot musta?ile �i permit sa simta ?i dimensiunile spa?iului
traversat. Perni?ele labelor sunt foarte sensibile la vibra?ii, iar �n pielea
pisicii se gasesc celule tactile extrem de sensibile.

Alte sim?uri
Organul lui Jacobson constituie un adevarat al ?aselea sim?. Asemeni c�inelui ?i
calului, pisica poate sa guste mirosurile cu ajutorul acestui organ, rasfr�ng�ndu-?
i buzele pentru a permite mirosurilor sa patrunda, prin doua mici orificii situate
�n spatele incisivilor, ?i care conduc catre doi sacule?i cu lichid afla?i �n
cavita?ile nazale, care au rolul de a concentra mirosurile.

Prezen?a unui organ vestibular, ?i el deosebit de dezvoltat, �i confera pisicii

sim?ul remarcabil al echilibrului, astfel explic�ndu-se facultatea ei de a se
�ntoarce rapid �n aer pentru a �cadea �ntotdeauna �n picioare�.

Ea mai poate sari la �nal?imi de cinci ori superioare taliei sale. Viteza de
alergare medie este de 40 km/h, are nevoie de 9 secunde pentru a parcurge 100 m,
dar nefiind un alergator de fond, obose?te destul de repede.

Comportamentul

Pisica domestica
Pisica este un animal independent. Spre deosebire de c�ine, ea se plimba ?i se
cura?a singura.

Mieunatul
Mieunatul este manifestarea sonora a pisicii; �n general un animal discret, ea
poate uneori cauta a se face remarcata mieun�nd ore �ntregi, fie pentru a cere de
m�ncare, fie pentru a cere sa i se deschida u?a, de exemplu. Unele rase de pisici
sunt mai zgomotoase dec�t altele, cum ar fi siamezele.
Mieunatul sacadat
Rar, pisica emite un mieunat sacadat, de slaba intensitate, c�nd vede o prada la
care nu poate ajunge, ca o pasare sau o insecta �n zbor, sau chiar privind o
emisiune despre animale la televizor.

Torsul

�Torsul�
�nca din primele zile de via?a, puiul de pisica toarce �n timpul suptului, iar mama
�i raspunde. Ea toarce din placere, la fel de bine ca �n suferin?a: stresata,
ranita sau chiar muribunda, o auzim torc�nd. Cel mai des, ea toarce pentru a-?i
exprima dependen?a; fa?a de mama la na?tere, fa?a de om mai t�rziu, c�nd este
bolnava sau c�nd este m�ng�iata. Regasim acest comportament la rudele sale, marile
feline, care �nsa torc doar �n primele luni de via?a.

Torsul este produs printr-o mi?care coordonata a glotei, laringelui ?i a anumitor

mu?chi. Aceste vibra?ii sonore implic�nd �ntreg corpul sunt �nt�lnite la
majoritatea felinelor, ca ?i la alte animale, dar mecanismul lor, ca ?i utilitatea,
ram�n de neexplicat. Se crede ca aceasta stare, ca ?i somnul, ar avea un rol
reparator pentru organismul pisicii. Cand torc, pisicile emit vibratii sonore
identice cu cele utilizate �n medicina pentru a calma durerea, a trata o fractura
sau o leziune la tendon. Poate a?a se explica ?i faptul ca, dintre mai multe pisici
?i mai mul?i c�ini care au suferit o leziune ori o interven?ie chirurgicala de
aceea?i gravitate, aceste pisici se vor vindeca de trei ori mai repede, iar
sechelele lor sunt de cinci ori mai pu?ine. Concluzia: torsul unei pisici ar avea o
ac?iune anabolizanta, ce ajuta vindecarea.[8] Adulte, felinele mari nu mai torc;
pisica este singura care toarce sub m�ng�ierile stap�nului: ea vede �n acesta �a
doua sa mama�.

Somnul
Pisica doarme �n medie 15-18 ore pe zi, fiind activa doar circa 6-9 ore, mai ales o
parte din timpul nop?ii, perioada propice v�natorii. Ea este deseori folosita �n
cadrul experien?elor asupra ciclului somnului. Conform unor studii, pisica este
animalul cu cea mai mare propor?ie de faze de somn paradoxal �n timpul carora ea
viseaza. �n acest timp, s-a constatat o activitate electrica foarte intensa a
creierului, ochilor ?i mu?chilor.

Reproducerea, gesta?ia, na?terea

Pisicile sunt apte de reproducere �n general �ncep�nd cu v�rsta de noua luni (s-au
vazut totu?i pisici nasc�nd la numai ?apte luni).

Pisoi nou nascut

Femela trece prin numeroase perioade de �calduri�, mai ales �ntre primavara ?i
toamna. �n aceste perioade, femela pisica adopta un comportament hiper-activ ?i
destul de neplacut pentru proprietari: cauta m�ng�ieri, se freaca ?i se tavale?te
pe jos, miauna strident pentru a anun?a starea ei motanilor din �mprejurimi. C�t
despre masculi, ei �?i marcheaza teritoriul proiect�nd jeturi de urina foarte
puternic mirositoare. Daca li se permite sa iasa, ei se lupta adesea cu al?i
masculi, slabesc ?i �?i neglijeaza toaleta, fapt care �i expune la riscuri de
contaminare sau la contractarea de boli (coryza, leucoza, FIV etc.). �n concluzie,
este recomandata sterilizarea precoce.

Pisoi de circa 6 saptam�ni

C�nd masculii de pisica sunt pe punctul de a se acupla cu o femela, trebuie mai
�nt�i ca aceasta sa fie de acord. �n timpul acuplarii, masculul se urca pe spatele
femelei ?i o imobilizeaza, mu?c�nd-o de pielea g�tului. Spre sf�r?itul actului,
femela are tendin?a de a geme, enervata. Cauza este ca penisul masculului este
astfel alcatuit, �nc�t mici forma?iuni spinoase stimuleaza dureros vaginul femelei
�n scopul de a declan?a ovula?ia. Cu ocazia fiecarei penetra?ii, femela va emite un
nou ovul, fapt care explica existen?a puilor de aceea?i genera?ie care pot proveni
din ta?i diferi?i.

Gesta?ia dureaza aproximativ 60 de zile, pisica purt�nd �n medie 4 pui. La trei

saptam�ni, mamelele femelei se maresc �n volum ?i se �nro?esc. Apoi abdomenul i se
umfla, iar pofta de m�ncare va cre?te pe masura ce sarcina �nainteaza catre termen.
�n timpul gesta?iei, pisica va cauta afec?iunea umana; se recomanda ca stap�nii sa
m�ng�ie abdomenul pisicii, pentru a obi?nui puii cu contactul uman. La ?apte
saptam�ni, pisica va �ncepe sa caute un loc lini?tit ?i izolat, potrivit pentru a
na?te (un dulap, o cutie de carton...). La apropierea termenului (�ntre 60 ?i 70 de
zile de la concep?ie), pisica devine agitata, de aceea este important ca stap�nul
sa fie prezent, sa o asiste. Dupa aproximativ 20 de minute de la declan?area
contrac?iilor, pisica va na?te primul pui, apoi urmeaza ceilal?i, rapid sau chiar
dupa mai multe ore, merg�nd p�na la 24 de ore pentru a termina na?terea. Puii se
nasc proteja?i de un �nveli? pe care pisica �l sf�?ie ?i apoi linge puiul pentru a-
i stimula respira?ia, sf�r?ind prin a m�nca placenta, care con?ine elemente
nutritive ?i a taia cordonul ombilical.

Puiul va cauta sa suga imediat dupa na?tere, continu�nd apoi la intervale de 20 de

minute. Pentru a obi?nui puii cu contactul uman, trebuie ca stap�nii sa-i ia �n
m�na zilnic, fara �nsa sa se depa?easca durata de 5 minute. Puiul de pisica se na?
te orb ?i surd, c�ntarind �ntre 80 ?i 100 de grame; dupa 7-10 zile de la na?tere,
c�nd va deschide ochii, ace?tia sunt de culoare albastra, p�na la v�rsta de doua
luni, c�nd se vor schimba �n culoarea definitiva. Alaptarea dureaza trei luni, timp
�n care pisica �?i va �nva?a puii sa se spele, sa se hraneasca, sa v�neze etc.

Pisica are instinctul matern foarte dezvoltat: ea se va ocupa cu devotament de

pisoi, �i va supraveghea, �?i va petrece tot timpul cu ei ?i �i va disciplina, la
nevoie. �n general, pisicile adulte vor fi prezente atunci c�nd puii pleaca sa
�descopere� lumea, iar la unele rase, chiar masculul ia parte la educa?ia
progeniturii.

�ntre?inerea

Pisica siameza, v�rsta de 1 an, desen �n creion

�n func?ie de morfologie, nu toate pisicile au nevoie de acelea?i gesturi de �ntre?
inere din partea stap�nului.

Pisicile cu par lung sunt cele mai preten?ioase, dat fiind ca atunci c�nd se spala,
ling�ndu-?i blana, ele �nghit perii mor?i, care se acumuleaza �n stomac, form�nd
gheme de par. Acestea perturba tranzitul intestinal, pisica fiind obligata sa le
regurgiteze ca sa evite ocluzia intestinala. Pentru a evita aceasta, e necesar sa
se procedeze zilnic la descurcatul blanii pisicii cu ajutorul unui pieptene sau
perii, ceea ce va �mpiedica ?i formarea de �noduri� �n blana, care sunt dureroase
pentru animal. Uneori e necesar chiar sa se rareasca parul, prin taierea lui �n
unele zone (cum ar fi �n spatele labelor ?i �n jurul zonei anale) ceea ce le va
�mpiedica sa se murdareasca. Printre rasele cu par lung, rasa persana este cea mai
preten?ioasa �n ce prive?te �ntre?inerea; din cauza botului lor turtit, ele au
adesea scurgeri nazale sau oculare care le murdaresc blana. Trebuie deci sa li se
cure?e zilnic botul ?i ochii cu o solu?ie speciala.

Pisicile cu par scurt nu au nevoie dec�t de un periat saptam�nal, pentru a se

�ndeparta perii mor?i. Unii crescatori de pisici de rasa folosesc pentru masaj o
manu?a de matase sau o piele de caprioara pentru a lustrui parul pisicilor ?i a-i
da astfel stralucire.

Pisicile fara par, cum ar fi cele din rasa Sfinx, au nevoie de o aten?ie speciala.
Pielea lor produce, asemeni tuturor celorlalte pisici, un lichid gras: sebumul,
care �nsa �n acest caz particular, nu este absorbit de par, astfel ca praful se
lipe?te literalmente de pielea pisicii, ea murdarindu-se foarte u?or. Sunt deci
singurele pisici care trebuie spalate regulat, o data sau de doua ori pe saptam�na.

�n general, celelalte rase de pisici nu au nevoie sa fie spalate, fiind animale

foarte curate, care acorda o mare parte din timp toaletei, ling�ndu-se pe �ntregul
corp. Limba lor aspra le permite sa �nlature majoritatea perilor mor?i ?i sa-?i
lustruiasca blana. Saliva produsa de pisici este un agent anti-bacterian puternic.
�n plus, ele detesta apa. Daca totu?i o baie se dovede?te necesara, e necesar sa se
foloseasca un ?ampon special, evit�nd cu grija ochii, nasul ?i urechile. Este
foarte important ca parul sa fie bine limpezit, pentru ca animalul sa nu �nghita
resturi de ?ampon cu ocazia toaletei ulterioare. Pentru a usca pisica, ea trebuie
�nvelita �ntr-un prosop mare ?i scoasa din baie, pentru a nu se mai sim?i �amenin?
ata�. Urmeaza faza de �calmare�, stap�nul va ?ine pisica l�nga el, apoi o va freca
u?or cu prosopul, fara a neglija nici o por?iune a corpului (ca de exemplu perni?
ele labelor).

Alergiile de la pisici
Motivele cele mai comune pentru care pisicile sunt displacute de oameni sunt reac?
iile alergice la alergeni cum ar fi saliva ?i parul de pisica. Totu?i aceasta
problema poate fi tratata prin medicamentele �mpotriva alergiilor ?i spalarea
pisicilor frecvent (�mbaierea saptam�nala elimina 90% din alergenii purta?i de
pisica �n mediul respectiv). Sunt �ncercari de cre?tere a pisicilor care nu
provoaca reac?ii alergice.

�n istorie
Articol principal: Pisicile �n Egiptul Antic.

Sculptura egipteana aflata la Muzeul Louvre.

�n mod tradi?ional, istoricii au avut tendin?a sa creada ca �n Egiptul antic a fost
domesticita prima pisica, datorita reprezentarilor clare de pisici de casa �n
picturile egiptene vechi de aproximativ 3600 ani. Cu toate acestea, �n 2004, un
morm�nt neolitic a fost excavat �n Shillourokambos, Cipru, care con?inea schelete,
situate aproape unul de celalalt, at�t de om c�t ?i de pisica. Morm�ntul are
aproximativ 9500 de ani vechime.[9][10][11] Specimenul de pisica era mai mare ?i
apropiat de pisica salbatica din Africa (Felis silvestris lybica), mai degraba
dec�t pisicile de astazi. Aceasta descoperire, combinata cu studii genetice,
sugereaza ca pisicile au fost domesticite, probabil, �n Cipru ?i Orientul Apropiat,
�n Cornul abunden?ei �n momentul dezvoltarii agriculturii.[12]

Alimenta?ia
Corpul lor produce vitamina C (la fel ca multe alte animale) ?i �?i pot procura
restul nutrien?ilor din creierul ?i intestinele ?oarecilor consuma?i.[13]

Boli
Pisicile sunt extrem de discrete �n manifestarile �mbolnavirilor. O pisica
sanatoasa are apetit normal, se spala, toarce, se joaca, urineaza ?i defeca normal.

Atunci c�nd o pisica refuza hrana, mai ales daca aceasta este carne sau pe?te,
lucrul este foarte grav si �nseamna ca animalul este bolnav. Tusea ?i respira?ia
accelerata sau dificila sunt semne ale tulburarilor respiratorii. Caderea parului,
�nso?ita de m�ncarime, este un semn al bolilor de piele, eczema sau dermatomicoze.
M�ncarimea la urechi, manifestata prin scarpinari violente cu gheara, �nso?ita de
sebum negricios, este semn de r�ie auriculara. Nu se vor administra �n alimenta?ie
oase de pui sau de pe?te deoarece pisica se va �neca ?i nu se va administra carne
de porc cruda deoarece produce boala lui Aujeszky?(en), boala incurabila
asemanatoare cu rabia.

Pisicile �n cultura
La propunerea din 2002 a Fondului Interna?ional pentru Bunastarea Animalelor
(engleza International Fund for Animal Welfare � IFAW) ?i a altor grupuri pentru
drepturile animalelor, ziua de 8 august este declarata Ziua interna?ionala a
pisicii, zi de con?tientizare a oamenilor fa?a de nevoile pisicilor ?i fa?a de
lupta �mpotriva neglijen?ei ?i a abuzurilor asupra acestora.[14][15][16]

Note
^ a b Driscoll, C. A.; MacDonald, D. W.; O'Brien, Stephen J. (2009). �In the Light
of Evolution III: Two Centuries of Darwin Sackler Colloquium: From Wild Animals to
Domestic Pets � An Evolutionary View of Domestication�. Proceedings of the National
Academy of Sciences of the United States of America. 106 (S1): 9971�9978.
Bibcode:2009PNAS..106.9971D. doi:10.1073/pnas.0901586106. PMC 2702791?Accesibil
gratuit. PMID 19528637.
^ �ITIS Standard Report Page: Felis catus domestica�. op. cit. Accesat �n 14
decembrie 2011.
^ �ITIS Standard Report Page: Felis catus�. ITIS Online Database. Reston, Virginia:
Integrated Taxonomic Information System. 2011. Accesat �n 14 decembrie 2011.
^ Oldest Known Pet Cat? 9500-Year-Old Burial Found on Cyprus
http://news.nationalgeographic.com/news/2004/04/0408_040408_oldestpetcat.html
^ http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=the-taming-of-the-cat The
Evolution of House Cats (Carlos A. Driscoll, Juliet Clutton-Brock, Andrew C.
Kitchener ?i Stephen J. O'Brien)
^ Revista Lumea Copiilor: Pisicile
^ a b STUDIU. C�nd au fost domesticite pisicile, 28 mai 2012, G�ndul, accesat la 29
mai 2012
^ �PISICA, UN REMEDIU PENTRU TINE�.
^ Cele mai vechi cunoscute pisici de casa? Morm�nt de 9500 ani vechime din Cipru
^ Walton, Marsha (9 aprilie 2004). �Ancient burial looks like human and pet cat�.
CNN. Accesat �n 23 noiembrie 2007.
^ Muir, Hazel (8 aprilie 2004). �Ancient remains could be oldest pet cat�. New
Scientist. Accesat �n 23 noiembrie 2007.
^ Driscoll CA, Menotti-Raymond M, Roca AL, CA; O'brien, SJ; Macdonald, DW (2007).
�The Near Eastern origin of cat domestication�. Science. 317 (5837): 519�23.
doi:10.1126/science.1139518. ISSN 0036-8075. PMID 17600185. |first2= lipsa |last2=
�n Authors list (ajutor); |first3= lipsa |last3= �n Authors list (ajutor); |first4=
lipsa |last4= �n Authors list (ajutor); |first5= lipsa |last5= �n Authors list
(ajutor); |first6= lipsa |last6= �n Authors list (ajutor); |first7= lipsa |last7=
�n Authors list (ajutor); |first8= lipsa |last8= �n Authors list (ajutor); |first9=
lipsa |last9= �n Authors list (ajutor); |first11= lipsa |last11= �n Authors list
(ajutor); Lipse?te |last11= �n Authors list (ajutor)
^ National Geographic: Aftermath Population Zero min.32, sec.15, 2008
^ Daniela Dumitrescu, Ziua interna?ionala a pisicii, agerpres.ro, 8 august 2017,
accesat 2017-08-08
^ august, Ziua Interna?ionala a Pisicii. Celebrita?ile Miau ale social-media,
tvr.ro, 8 august 2017, accesat 2017-08-08
^ 8 august, ziua interna?ionala a pisicii, europafm.ro, 8 august 2017, accesat
2017-08-08
Vezi ?i
Rase de pisici
Domesticire
Legaturi externe
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de pisica de casa
Felis catus Linnaeus, 1758 (TSN 183798). Integrated Taxonomic Information System.
http://www.eva.ro/familie/animale/cum-sa-identificam-si-sa-corectam-problemele-de-
comportament-articol-5943.html
Pisica - un remediu pentru tine
30 de lucruri neobisnuite pe care nu le stiai despre pisici, 7 martie 2010, Marc
Ulieriu, Descopera
Tot ce nu ?tiai despre pisici ?i ?i-a fost teama sa �ntrebi (VIDEO), 5 aprilie
2013, Descopera
Care va fi soarta pisicilor �n urmatorii 50 de ani?, 5 septembrie 2013, Maria
Olaru, Descopera
Curiozita?i despre nasul ?i sim?ul mirosului la pisici, 17 martie 2017, Camelia
Covaci, My Pure Style
Imagini
Cele mai frumoase pisici din lume, 17 februarie 2009, Descopera
Informa?ii bibliotecare
BNF: cb12266539w (data) GND: 4030046-8 HDS: 41559 LCCN: sh85021262 NARA: 10647397
Categorii: Erori CS1: autor sau editor lipsaErori CS1: lipsa autor sau editorSpecii
domesticitePisiciAnimale de companie
Meniu de navigare
Nu sunte?i autentificatDiscu?iiContribu?iiCreare contAutentificareArticolDiscu?
ieLecturaModificareModificare sursaIstoricCautare
Cautare �n Wikipedia
Pagina principala
Schimbari recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Cum �ncep pe Wikipedia
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Dona?ii
�n alte proiecte
Wikimedia Commons
Tiparire/exportare
Creare carte
Descarca PDF
Versiune de tiparit
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificari corelate
Trimite fi?ier
Pagini speciale
Navigare �n istoric
Informa?ii despre pagina
Element Wikidata
Citeaza acest articol

�n alte limbi
?????????
Deutsch
????????
English
Espa�ol
Fran�ais
Magyar
?????? / srpski
T�rk�e
�nca 220
Modifica legaturile
Ultima editare a paginii a fost efectuata la 3 iunie 2019, ora 09:06.
Acest text este disponibil sub licen?a Creative Commons cu atribuire ?i distribuire
�n condi?ii identice; pot exista ?i clauze suplimentare. Vede?i detalii la Termenii
de utilizare.
Politica de confiden?ialitateDespre WikipediaTermeniDezvoltatoriCookie
statementVersiune mobilaWikimedia Foundation Powered by MediaWiki