Pisica de cas?, pisica domestic? sau m??

a (Felis catus[3] sau Felis silvestris c

atus[1]) este un mamifer din ordinul carnivorelor, familia Felidae, subfamilia F
elinae. Este al?turi de oameni de peste 9500 ani[4] ?i ?n prezent este cel mai c
unoscut animal domestic ?n toat? lumea.[5] Pisica este foarte apropiat? de pisic
a s?lbatic? european? (Felis silvestris silvestris), ca ?i de pisica s?lbatic? a
frican? (Felis silvestris libyca), ?mpreun? form?nd o specie unic?: Felis silves
tris.
Cuprins [ascunde]
1 Rase de pisici
2 Domesticirea pisicii
3 Comportamentul pisicii
3.1 Sociabilitate
3.2 Luptele ?ntre pisici
3.3 Zg?riatul
4 Anatomie
4.1 Scheletul ?i mu?chii
5 P?rul
6 Sim?urile
6.1 Auzul
6.2 V?zul
6.3 Mirosul
6.4 Gustul
6.5 Sim?ul tactil
6.6 Alte sim?uri
7 Comportamentul
7.1 Mieunatul
7.2 Somnul
7.3 Reproducerea, gesta?ia, na?terea
7.4 ?ntre?inerea
8 Alergiile de la pisici
9 ?n istorie
10 Alimenta?ia
11 Boli
12 Referin?e
13 Vezi ?i
14 Leg?turi externe
Rase de pisici[modificare | modificare surs?]
Articol principal: List? de rase de pisici.
Mai jos sunt prezentate principalele rase de pisici:
Abisinian?
Albastru de Rusia
American Bobtail
American curl
American Shorthair
American Wirehair
Balinez?
Birmanez?
Bobtail japonez
Bombay
British Shorthair
Burmeza
Chartreux
Colorpoint Shorthair
Cornish Rex
Devon Rex
Egyptian Mau
Europeana
European Burmese
Exotic
Havana Brown
Javanese
Korat
Laperm
Maine Coon
Manx
Norvegiana de p?dure
Ocicat
Orientala
Persana
Ragamuffin
Ragdoll
Scottish Fold
Selkirk Rex
Siamez?
Siberian?
Singapura
Somali
Sphynx
Tonkinese
Angora turceasc?
Turceasca Van
Domesticirea pisicii[modificare | modificare surs?]
Pisica tr?ie?te ?n str?ns? leg?tur? cu oamenii de cel pu?in 3500 de ani, fiind f
olosit? de c?tre egipteni[6] pentru a ?ine departe ?oarecii. ?n ciuda domesticir
ii, pisica nu a pierdut abilitatea de a tr?i ?n s?lb?ticie, unde formeaz? coloni
i. Conform unui studiu din mai 2012, pisicile au fost domesticite ?n anul 2200 ?
.Hr.[7] Potrivit studiului publicat ?n Journal of Archaeological Science, egipte
nii au fost cei care au transformat pisicile ?n animale domestice.[7]
Comportamentul pisicii[modificare | modificare surs?]
Pisici ?ngrijindu-se reciproc
Sociabilitate[modificare | modificare surs?]
Prejudecata legat? de pisici planeaz? asupra solitarit??ii sale, fiind un animal
nesociabil. Acest concept este ?nl?turat de un studiu efectuat ?n anii '70 de c
?tre David MacDonald, cercet?tor la Universitatea Oxford din Marea Britanie. Stu
diul a indicat faptul c? o femel? este mai predispus? s? stea cu o felin? ?nrudi
t? dec?t cu o alta din alt? linie. Cercet?torul Randall Wolfe sus?ine c? acest l
ucru nu se manifest? ?i c?tre partea masculin?, indiferent de provenien?a geneti
c? a acestora.
Luptele ?ntre pisici[modificare | modificare surs?]
C?teodat? pisicile care ?mpart acela?i mediu de via?? pot s? se lupte, fiind o m
odalitate de demonstrare a abilit??ilor; poate fi totodat? o joac? inofensiv?. D
e asemenea, este ?i modul stabilirii unei ierarhii ?ntr-un grup de pisici sau o
cale de aten?ionare a unei feline c?nd ?ncalc? o regul? a grupului. Pentru a fi
desp?r?ite, pisicilor trebuie s? li se atrag? aten?ia. Imediat ce s-au desp?r?it
, acestea trebuie separate ?n ?nc?peri separate, p?n? c?nd nu mai au tendin?a de
a se lupta. Niciodat? st?p?nul nu intervine fizic ?n lupta lor, deoarece acesta
poate fi zg?riat sau mu?cat serios.
Zg?riatul[modificare | modificare surs?]
Pisicile au nevoie s? zg?rie, fiind procesul prin care se ?ndep?rteaz? straturil
e inutile ale ?esutului cornos care constituie ghearele. Prin ?ntindere se exers
eaz? mu?chii, ?ncheieturile ?i tendoanele.
Dac? pisica zg?rie mobila din cas?, ?nseamn? c? are nevoie de o suprafa?? pe car
e s? ??i ascut? ghearele. Pentru a elimina aceast? problem?, st?p?nii pot achizi
?iona suprafe?e de ascu?it ghearele, pozi?ion?ndu-le ?n locuri cu cel mai mare i
nteres pentru pisici.
Pisicile stresate sau bolnave pot zg?ria sau mu?ca oamenii, comportament care po
ate ap?rea c?nd pisica nu are chef de alint?ri ?i m?ng?ieri, mai ales pe burt?.
M?na nu trebuie retras? brusc din ghearele sau din?ii pisicii, provoc?ndu-se ast
fel r?nile mai grave. Pisica nu trebuie scuturat?, lovit? sau p?lmuit?, deoarece
ea nu va ?n?elege de ce este b?tut?, ci doar c? oamenii pe care ?i iube?te o lo
vesc din motive necunoscute.
Anatomie[modificare | modificare surs?]
Scheletul ?i mu?chii[modificare | modificare surs?]
Scheletul capului pisicii
Scheletul pisicii este format din 250 de oase. La nivelul capului, denti?ia cupr
inde incisivii, caninii, premolarii de carne, dar nici un dinte plat (ca molarii)
pentru a strivi hrana: ace?tia nu sunt necesari pentru c? pisica ??i sf??ie hrana
cu ajutorul mu?chilor puternici ai f?lcilor, apoi ?i-o ?nghite f?r? a o mesteca.
Vertebrele g?tului sunt scurte, iar coloana vertebral? foarte flexibil?. Verteb
rele cozii prelungesc coloana vertebral?, num?rul acestora variind ?n func?ie de
ras?. Coada are rol ?n echilibru. Labele anterioare se termin? cu cinci degete pr
ev?zute cu gheare retractile keratinoase; labele posterioare, mai lungi, se term
in? cu patru degete, de asemenea prev?zute cu gheare retractile.
Mu?chii spatelui sunt foarte flexibili, cei ai labelor posterioare puternici, pa
rticularit??i care confer? animalului suple?e ?i o detent? ampl? ?n s?rituri.
Din cauza regimului alimentar mai diversificat ?i mai s?rac ?n proteine, intesti
nele pisicii de cas? sunt mai lungi dec?t cele ale str?moa?ei sale s?lbatice. Ac
east? tr?s?tur?, ?mpreun? cu diminuarea taliei sale, este adaptarea cea mai semn
ificativ? a pisicii la noul s?u mod de via??.
P?rul[modificare | modificare surs?]
P?rul pisicii este alc?tuit din fire lungi care poart? desenul (pete, dungi etc.),
la baza c?rora se g?sesc fire mai scurte ?i ?n final, puful, toate acestea asig
ur?nd o bun? izola?ie a corpului.
Sim?urile[modificare | modificare surs?]
La origine, pisica v?na ?n zori sau seara, fapt care a dus la dezvoltarea sim?ur
ilor sale ?i la o percep?ie a universului diferit? de a oamenilor, care la un mo
ment dat i-au atribuit chiar puteri supranaturale. Se vorbe?te despre pisici car
e au prezis cutremure de p?m?nt ?i alte catastrofe, explica?ia probabil? fiind c
? urechea lor este capabil? s? perceap? vibra?ii pe care oamenii le ignor?.
Auzul[modificare | modificare surs?]
Auzul pisicii
Auzul pisicii este foarte sensibil la frecven?ele ?nalte, merg?nd p?n? la 30 000
Hz, ?n timp ce urechea uman? este limitat? la 20 000 Hz. Datorit? celor 27 de m
u?chi care ?l controleaz?, pavilionul fiec?rei urechi poate pivota ?n mod indepe
ndent, pentru a localiza originea unui zgomot ?i distan?a de la care acesta prov
ine.
V?zul[modificare | modificare surs?]
Ochii pisicii pe intuneric
Este sim?ul s?u principal. C?mpul vizual al pisicii este, ca ?i auzul, mult mai
larg : 187 (fa?? de 125 pentru oameni), ceea ce nu reprezint? nici pe departe un r
ecord ?n lumea animal?. Intensitatea luminii influen?eaz? forma pupilei: de la o
simpl? linie dreapt? ?n lumin?, aceasta se dilat? ?ntr-un cerc perfect ?n condi
?ii de semi?ntuneric. Contrar unei credin?e r?sp?ndite, pisica este incapabil? d
e a vedea ?n ?ntuneric deplin, totu?i vede mult mai bine dec?t oamenii ?n timpul
nop?ii. Aspectul fosforescent al ochilor s?i pe un ?ntuneric relativ se datorea
z? unui strat de celule ale retinei, numite tapetum lucidum, care ac?ioneaz? ca
o oglind? ?i reflect? lumina, care trece prin retin? o a doua oar?, dubl?nd astf
el acuitatea vizual? a acesteia ?n ?ntuneric.
?n schimb, pisica nu percepe culorile sau mi?carea la fel ca noi: se pare (de?i
acest aspect este ?nc? ?n discu?ie) c? ea nu percepe culoarea ro?ie ?i c? ?n gen
eral, nu prea distinge detaliile. Un obiect ?n mi?care (ca de exemplu o prad?),
?i apare mult mai clar dec?t un obiect static.
O particularitate a ochiului pisicii este c? este protejat, pe l?ng? pleoapele i
nferioar? ?i superioar?, de o a treia pleoap?, membranoas?, care se ?nchide dins
pre col?ul interior al ochiului c?tre exterior. Frecvent, dac? aceast? membran?
este vizibil?, este un semn de suferin?? al pisicii (tulbur?ri digestive, cel ma
i des prezen?a parazi?ilor sau enterit?).
Mirosul[modificare | modificare surs?]
Sim?ul mirosului la pisic? este de patru ori mai dezvoltat dec?t al omului[neces
it? citare] ?i are o importan?? major? ?n via?a social? a felinei, ?n delimitare
a teritoriului. De altfel, mirosul este mijlocul de a verifica dac? hrana nu ?i
este alterat? sau otr?vit?. Pisica are dou?zeci de milioane de termina?ii nervoa
se olfactive, fa?? de doar cinci milioane la om.
Gustul[modificare | modificare surs?]
Sim?ul gustului este dezvoltat la pisic?, totu?i mai slab dec?t la om: 2 000 de
papile gustative ?nseamn? de 4,5 ori mai pu?in fa?? de cele 9 000 la om. Spre de
osebire de c?ine, gustul pisicii este situat la extremitatea limbii, fapt care ?
i permite s? guste f?r? s? ?nghit?. Sensibil? la gustul amar, acru sau s?rat, ea
nu simte gustul dulce.
Sim?ul tactil[modificare | modificare surs?]
De asemeni bine dezvoltat, sim?ul tactil permite pisicii s?-?i utilizeze must??i
le pentru a evita obstacolele ?n ?ntuneric total, prin detec?ia varia?iilor de p
resiune a aerului. Tot must??ile ?i permit s? simt? ?i dimensiunile spa?iului tr
aversat. Perni?ele labelor sunt foarte sensibile la vibra?ii, iar ?n pielea pisi
cii se g?sesc celule tactile extrem de sensibile.
Alte sim?uri[modificare | modificare surs?]
Organul lui Jacobson constituie un adev?rat al ?aselea sim?. Asemeni c?inelui ?i
calului, pisica poate s? guste mirosurile cu ajutorul acestui organ, r?sfr?ng?n
du-?i buzele pentru a permite mirosurilor s? p?trund?, prin dou? mici orificii s
ituate ?n spatele incisivilor, ?i care conduc c?tre doi s?cule?i cu lichid afla?
i ?n cavit??ile nazale, care au rolul de a concentra mirosurile.
Prezen?a unui organ vestibular, ?i el deosebit de dezvoltat, ?i confer? pisicii
sim?ul remarcabil al echilibrului, astfel explic?ndu-se facultatea ei de a se ?n
toarce rapid ?n aer pentru a c?dea ?ntotdeauna ?n picioare.
Ea mai poate s?ri la ?n?l?imi de cinci ori superioare taliei sale. Viteza de ale
rgare medie este de 40 km/h, are nevoie de 9 secunde pentru a parcurge 100 m, da
r nefiind un alerg?tor de fond, obose?te destul de repede.
Comportamentul[modificare | modificare surs?]
Pisic? domestic?
Pisica este un animal independent. Spre deosebire de c?ine, ea se plimb? ?i se c
ur??? singur?.
Mieunatul[modificare | modificare surs?]
Mieunatul este manifestarea sonor? a pisicii; ?n general un animal discret, ea p
oate uneori c?uta a se face remarcat? mieun?nd ore ?ntregi, fie pentru a cere de
m?ncare, fie pentru a cere s? i se deschid? u?a, de exemplu. Unele rase de pisi
ci sunt mai zgomotoase dec?t altele, cum ar fi siamezele.
Mieunatul sacadat
Rar, pisica emite un mieunat sacadat, de slab? intensitate, c?nd vede o prad? la
care nu poate ajunge, ca o pas?re sau o insect? ?n zbor, sau chiar privind o em
isiune despre animale la televizor.
Torsul
Torsul
?nc? din primele zile de via??, puiul de pisic? toarce ?n timpul suptului, iar m
ama ?i r?spunde. Ea toarce din pl?cere, la fel de bine ca ?n suferin??: stresat?
, r?nit? sau chiar muribund?, o auzim torc?nd. Cel mai des, ea toarce pentru a-?
i exprima dependen?a; fa?? de mam? la na?tere, fa?? de om mai t?rziu, c?nd este
bolnav? sau c?nd este m?ng?iat?. Reg?sim acest comportament la rudele sale, mari
le feline, care ?ns? torc doar ?n primele luni de via??.
Torsul este produs printr-o mi?care coordonat? a glotei, laringelui ?i a anumito
r mu?chi. Aceste vibra?ii sonore implic?nd ?ntreg corpul sunt ?nt?lnite la major
itatea felinelor, ca ?i la alte animale, dar mecanismul lor, ca ?i utilitatea, r
am?n de neexplicat. Se crede c? aceast? stare, ca ?i somnul, ar avea un rol repa
rator pentru organismul pisicii. Cand torc, pisicile emit vibratii sonore identi
ce cu cele utilizate ?n medicin? pentru a calma durerea, a trata o fractur? sau
o leziune la tendon. Poate a?a se explic? ?i faptul c?, dintre mai multe pisici
?i mai mul?i c?ini care au suferit o leziune ori o interven?ie chirurgical? de a
ceea?i gravitate, aceste pisici se vor vindeca de trei ori mai repede, iar seche
lele lor sunt de cinci ori mai pu?ine. Concluzia: torsul unei pisici ar avea o a
c?iune anabolizant?, ce ajut? vindecarea.[necesit? citare] Adulte, felinele mari
nu mai torc; pisica este singura care toarce sub m?ng?ierile st?p?nului: ea ved
e ?n acesta a doua sa mam?.
Somnul[modificare | modificare surs?]
Pisica doarme ?n medie 15-18 ore pe zi, fiind activ? doar circa 6-9 ore, mai ale
s o parte din timpul nop?ii, perioad? propice v?n?torii. Ea este deseori folosit
? ?n cadrul experien?elor asupra ciclului somnului. Conform unor studii, pisica
este animalul cu cea mai mare propor?ie de faze de somn paradoxal ?n timpul c?ro
ra ea viseaz?. ?n acest timp, s-a constatat o activitate electric? foarte intens
? a creierului, ochilor ?i mu?chilor.
Reproducerea, gesta?ia, na?terea[modificare | modificare surs?]
Pisicile sunt apte de reproducere ?n general ?ncep?nd cu v?rsta de nou? luni (s-
au v?zut totu?i pisici n?sc?nd la numai ?apte luni).
Pisoi nou n?scut
Femela trece prin numeroase perioade de c?lduri, mai ales ?ntre prim?var? ?i toamn
?. ?n aceste perioade, femela pisic? adopt? un comportament hiper-activ ?i destu
l de nepl?cut pentru proprietari: caut? m?ng?ieri, se freac? ?i se t?v?le?te pe
jos, miaun? strident pentru a anun?a starea ei motanilor din ?mprejurimi. C?t de
spre masculi, ei ??i marcheaz? teritoriul proiect?nd jeturi de urin? foarte pute
rnic mirositoare. Dac? li se permite s? ias?, ei se lupt? adesea cu al?i masculi
, sl?besc ?i ??i neglijeaz? toaleta, fapt care ?i expune la riscuri de contamina
re sau la contractarea de boli (coryza, leucoza, FIV etc.). ?n concluzie, este r
ecomandat? sterilizarea precoce.
Pisoi de circa 6 s?pt?m?ni
C?nd masculii de pisic? sunt pe punctul de a se acupla cu o femel?, trebuie mai
?nt?i ca aceasta s? fie de acord. ?n timpul acupl?rii, masculul se urc? pe spate
le femelei ?i o imobilizeaz?, mu?c?nd-o de pielea g?tului. Spre sf?r?itul actulu
i, femela are tendin?a de a geme, enervat?. Cauza este c? penisul masculului est
e astfel alc?tuit, ?nc?t mici forma?iuni spinoase stimuleaz? dureros vaginul fem
elei ?n scopul de a declan?a ovula?ia. Cu ocazia fiec?rei penetra?ii, femela va
emite un nou ovul, fapt care explic? existen?a puilor de aceea?i genera?ie care
pot proveni din ta?i diferi?i.
Gesta?ia dureaz? aproximativ 60 de zile, pisica purt?nd ?n medie 4 pui. La trei
s?pt?m?ni, mamelele femelei se m?resc ?n volum ?i se ?nro?esc. Apoi abdomenul i
se umfl?, iar pofta de m?ncare va cre?te pe m?sur? ce sarcina ?nainteaz? c?tre t
ermen. ?n timpul gesta?iei, pisica va c?uta afec?iunea uman?; se recomand? ca st
?p?nii sa m?ng?ie abdomenul pisicii, pentru a obi?nui puii cu contactul uman. La
?apte s?pt?m?ni, pisica va ?ncepe s? caute un loc lini?tit ?i izolat, potrivit
pentru a na?te (un dulap, o cutie de carton...). La apropierea termenului (?ntre
60 ?i 70 de zile de la concep?ie), pisica devine agitat?, de aceea este importa
nt ca st?p?nul s? fie prezent, s? o asiste. Dup? aproximativ 20 de minute de la
declan?area contrac?iilor, pisica va na?te primul pui, apoi urmeaz? ceilal?i, ra
pid sau chiar dup? mai multe ore, merg?nd p?n? la 24 de ore pentru a termina na?
terea. Puii se nasc proteja?i de un ?nveli? pe care pisica ?l sf??ie ?i apoi lin
ge puiul pentru a-i stimula respira?ia, sf?r?ind prin a m?nca placenta, care con
?ine elemente nutritive ?i a t?ia cordonul ombilical.
Puiul va c?uta s? sug? imediat dup? na?tere, continu?nd apoi la intervale de 20
de minute. Pentru a obi?nui puii cu contactul uman, trebuie ca st?p?nii s?-i ia
?n m?n? zilnic, f?r? ?ns? s? se dep??easc? durata de 5 minute. Puiul de pisic? s
e na?te orb ?i surd, c?nt?rind ?ntre 80 ?i 100 de grame; dup? 7-10 zile de la na
?tere, c?nd va deschide ochii, ace?tia sunt de culoare albastr?, p?n? la v?rsta
de dou? luni, c?nd se vor schimba ?n culoarea definitiv?. Al?ptarea dureaz? trei
luni, timp ?n care pisica ??i va ?nv??a puii s? se spele, s? se hr?neasc?, s? v
?neze etc.
Pisica are instinctul matern foarte dezvoltat: ea se va ocupa cu devotament de p
isoi, ?i va supraveghea, ??i va petrece tot timpul cu ei ?i ?i va disciplina, la
nevoie. ?n general, pisicile adulte vor fi prezente atunci c?nd puii pleac? s? d
escopere lumea, iar la unele rase, chiar masculul ia parte la educa?ia progenitur
ii.
?ntre?inerea[modificare | modificare surs?]
?n func?ie de morfologie, nu toate pisicile au nevoie de acelea?i gesturi de ?nt
re?inere din partea st?p?nului.
Pisicile cu p?r lung sunt cele mai preten?ioase, dat fiind c? atunci c?nd se spa
l?, ling?ndu-?i blana, ele ?nghit perii mor?i, care se acumuleaz? ?n stomac, for
m?nd gheme de p?r. Acestea perturb? tranzitul intestinal, pisica fiind obligat?
s? le regurgiteze ca s? evite ocluzia intestinal?. Pentru a evita aceasta, e nec
esar s? se procedeze zilnic la descurcatul bl?nii pisicii cu ajutorul unui piept
ene sau perii, ceea ce va ?mpiedica ?i formarea de noduri ?n blan?, care sunt dure
roase pentru animal. Uneori e necesar chiar s? se r?reasc? p?rul, prin t?ierea l
ui ?n unele zone (cum ar fi ?n spatele labelor ?i ?n jurul zonei anale) ceea ce
le va ?mpiedica s? se murd?reasc?. Printre rasele cu p?r lung, rasa persan? este
cea mai preten?ioas? ?n ce prive?te ?ntre?inerea; din cauza botului lor turtit,
ele au adesea scurgeri nazale sau oculare care le murd?resc blana. Trebuie deci
s? li se cure?e zilnic botul ?i ochii cu o solu?ie special?.
Pisicile cu p?r scurt nu au nevoie dec?t de un periat s?pt?m?nal, pentru a se ?n
dep?rta perii mor?i. Unii cresc?tori de pisici de ras? folosesc pentru masaj o m
?nu?? de m?tase sau o piele de c?prioar? pentru a lustrui p?rul pisicilor ?i a-i
da astfel str?lucire.
Pisicile f?r? p?r, cum ar fi cele din rasa Sfinx, au nevoie de o aten?ie special
?. Pielea lor produce, asemeni tuturor celorlalte pisici, un lichid gras: sebumu
l, care ?ns? ?n acest caz particular, nu este absorbit de p?r, astfel c? praful
se lipe?te literalmente de pielea pisicii, ea murd?rindu-se foarte u?or. Sunt de
ci singurele pisici care trebuie sp?late regulat, o dat? sau de dou? ori pe s?pt
?m?n?.
?n general, celelalte rase de pisici nu au nevoie s? fie sp?late, fiind animale
foarte curate, care acord? o mare parte din timp toaletei, ling?ndu-se pe ?ntreg
ul corp. Limba lor aspr? le permite s? ?nl?ture majoritatea perilor mor?i ?i s?-
?i lustruiasc? blana. Saliva produs? de pisici este un agent anti-bacterian pute
rnic. ?n plus, ele detest? apa. Dac? totu?i o baie se dovede?te necesar?, e nece
sar s? se foloseasc? un ?ampon special, evit?nd cu grij? ochii, nasul ?i urechil
e. Este foarte important ca p?rul s? fie bine limpezit, pentru ca animalul s? nu
?nghit? resturi de ?ampon cu ocazia toaletei ulterioare. Pentru a usca pisica,
ea trebuie ?nvelit? ?ntr-un prosop mare ?i scoas? din baie, pentru a nu se mai s
im?i amenin?at?. Urmeaz? faza de calmare, st?p?nul va ?ine pisica l?ng? el, apoi o v
a freca u?or cu prosopul, f?r? a neglija nici o por?iune a corpului (ca de exemp
lu perni?ele labelor).
Alergiile de la pisici[modificare | modificare surs?]
Motivele cele mai comune pentru care pisicile sunt displ?cute de oameni sunt rea
c?iile alergice la alergeni cum ar fi saliva ?i p?rul de pisic?. Totu?i aceast?
problem? poate fi tratat? prin medicamentele ?mpotriva alergiilor ?i sp?larea pi
sicilor frecvent (?mb?ierea s?pt?m?nal? elimin? 90% din alergenii purta?i de pis
ic? ?n mediul respectiv). Sunt ?ncerc?ri de cre?tere a pisicilor care nu provoac
? reac?ii alergice.
?n istorie[modificare | modificare surs?]
Articol principal: Pisicile ?n Egiptul Antic.
Sculptur? egiptean? aflat? la Muzeul Louvre.
?n mod tradi?ional, istoricii au avut tendin?a s? cread? c? ?n Egiptul antic a f
ost domesticit? prima pisic?, datorit? reprezent?rilor clare de pisici de cas? ?
n picturile egiptene vechi de aproximativ 3600 ani. Cu toate acestea, ?n 2004, u
n morm?nt neolitic a fost excavat ?n Shillourokambos, Cipru, care con?inea schel
ete, situate aproape unul de cel?lalt, at?t de om c?t ?i de pisic?. Morm?ntul ar
e aproximativ 9500 de ani vechime.[8][9][10] Specimenul de pisic? era mai mare ?
i apropiat de pisica s?lbatic? din Africa (Felis silvestris lybica), mai degrab?
dec?t pisicile de ast?zi. Aceasta descoperire, combinat? cu studii genetice, su
gereaz? c? pisicile au fost domesticite, probabil, ?n Cipru ?i Orientul Apropiat
, ?n Cornul abunden?ei ?n momentul dezvolt?rii agriculturii.[1]
Alimenta?ia[modificare | modificare surs?]
Corpul lor produce vitamina C (la fel ca multe alte animale) ?i ??i pot procura
restul nutrien?ilor din creierul ?i intestinele ?oarecilor consuma?i.[11][12]
Boli[modificare | modificare surs?]
Pisicile sunt extrem de discrete ?n manifest?rile ?mboln?virilor. O pisic? s?n?t
oas? are apetit normal, se spal?, toarce, se joac?, urineaz? ?i defec? normal.
Atunci c?nd o pisic? refuz? hrana, mai ales dac? aceasta este carne sau pe?te, l
ucrul este foarte grav si ?nseamn? c? animalul este bolnav. Tusea ?i respira?ia
accelerat? sau dificil? sunt semne ale tulbur?rilor respiratorii. C?derea p?rulu
i, ?nso?it? de m?nc?rime, este un semn al bolilor de piele, eczem? sau dermatomi
coze. M?nc?rimea la urechi, manifestat? prin sc?rpin?ri violente cu gheara, ?nso
?it? de sebum negricios, este semn de r?ie auricular?. Nu se vor administra ?n a
limenta?ie oase de pui sau de pe?te deoarece pisica se va ?neca ?i nu se va admi
nistra carne de porc crud? deoarece produce boala lui Aujeszky (en), boal? incur
abil? asem?n?toare cu rabia.
Referin?e[modificare | modificare surs?]
^ a b c Driscoll, C. A.; MacDonald, D. W.; O'Brien, Stephen J. (2009). In the Lig
ht of Evolution III: Two Centuries of Darwin Sackler Colloquium: From Wild Anima
ls to Domestic Pets An Evolutionary View of Domestication. Proceedings of the Nat
ional Academy of Sciences of the United States of America 106 (S1): 99719978. doi
:10.1073/pnas.0901586106. PMID 19528637. Bibcode: 2009PNAS..106.9971D.
^ ITIS Standard Report Page: Felis catus domestica. op. cit.. Accesat la 14 decemb
rie 2011.
^ ITIS Standard Report Page: Felis catus. ITIS Online Database. Reston, Virginia:
Integrated Taxonomic Information System. 2011. Accesat la 14 decembrie 2011.
^ Oldest Known Pet Cat? 9500-Year-Old Burial Found on Cyprus http://news.nationa
lgeographic.com/news/2004/04/0408_040408_oldestpetcat.html
^ http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=the-taming-of-the-cat The Evo
lution of House Cats (Carlos A. Driscoll, Juliet Clutton-Brock, Andrew C. Kitche
ner ?i Stephen J. O'Brien)
^ Revista Lumea Copiilor: Pisicile
^ a b STUDIU. C?nd au fost domesticite pisicile, 28 mai 2012, G?ndul, accesat la
29 mai 2012
^ Cele mai vechi cunoscute pisici de cas?? Morm?nt de 9500 ani vechime din Cipru
^ Walton, Marsha (9 aprilie 2004). Ancient burial looks like human and pet cat. CN
N. Accesat la 23 noiembrie 2007.
^ Muir, Hazel (8 aprilie 2004). Ancient remains could be oldest pet cat. New Scien
tist. Accesat la 23 noiembrie 2007.
^ National Geographic: Aftermath Population Zero min.32, sec.15, 2008
^ Vitamina C Cele mai multe animale produc vitamina C ?n corpurile lor, dar oame
nii ?i alte primate, dar ?i porcul de guineea au nevoie de vitamina C ?n diet? p
entru a preveni scorbutul