Elemente de psihologie canina - COMPORTAMENT CANIN

Ierarhia de grupa
Cainii sunt animale de grupa ce accepta conducerea impusa de un exemplar dominant.
Din punct de edere canin! ordinea in grupa nu poate "i #a$ata decat pe relatia de
dominare si su#ordonare! relatie care are meritul de a tine grupul inchegat. Acest "apt
implica existenta unui conducator si sta#ilirea unei ordini ierarhice.
Intotdeauna! in cadrul grupei! un caine preia conducerea. Rolul lui este "oarte #ine
determinat! el "iind cel ce domina grupa! sta#ileste organi$area acesteia! mentine
disciplina si ierarhia in grupa.
%rmatorul po$itionat ierarhic a "i controlat numai de conducator si! la randul sau! a
controla restul grupei. &i tot asa! "iecare caine isi cunoaste po$itia ierarhica si rolul sau in
grupa.
In actiitatea grupei! conducatorul isi mentine cu "ermitate po$itia. El este cel ce initia$a
'ocuri! da semnalul pentru anatoare! mananca primul! isi apara teritoriul personal!
montea$a primul "emelele in calduri! isi prote'ea$a hrana si grupa cu orice pret.

(ineinteles ca ordinea in grupa se schim#a cu trecerea timpului. Intotdeauna exista alti
caini care! la cel mai mic semn de sla#iciune a conducatorului! sunt gata sa prooace
dispute pentru dreptul a accede la po$itia ce con"era maximum de autoritate.
Cand a luati un caine! odata ce l-ati adus acasa! "amilia dumneaoastra deine grupa sau
haita lui. De aceea! prin prisma celor mentionate mai inainte! este extrem de important ca
puiul sa-si cunoasca po$itia ierarhica in "amilie.
Acest lucru a asigura echili#rul neros al cainelui! linistea "amiliei dumneaoastra si!
totodata! a determina capacitatea cainelui de a se adapta la un program de disciplinare.
Important) O relatie de tip dominant*su#ordonat este imperati necesara in orice gen de
dresa'! indi"erent de metoda "olosita.
Ideea ca puiul tre#uie sa ai#a un singur stapan in "amilie este total gresita si! mai mult
decat atat! da nastere unor deieri de comportament greu de corectat in timp! cum este
agresiitatea "ata de mem#rii "amiliei +in special "ata de aceia care sunt po$itionati
in"erior in cadrul ierarhiei de grupa,. De aceea! este extrem de important ca toti mem#rii
"amiliei sa do#andeasca po$itia de conducator "ata de caine. Iar acest lucru se reali$ea$a
sta#ilind un numar de reguli pe care toti mem#rii "amiliei tre#uie sa le aplice cu "ermitate!
pastrand insa o atitudine placuta si chiar dragastoasa "ata de caine.
Odata ce ati reusit sa a impuneti rolul de conducator! acesta tre#uie mentinut in
permanenta. Cainele! cu o surprin$atoare constanta si su#tilitate! a a testa pentru a gasi
o "isura in ierarhie. El a incerca sa -castige teren. prin dragalasenii! insa daca a o#tine
po$itia dorita! or aparea pro#leme de comportament care se or agraa odata cu
maturi$area.
Pentru eitarea aparitiei pro#lemelor de comportament a recomandam sa tineti seama de
s"aturile ce urmea$a! pe care le propunem ca pe adearate axiome.
Nu lasati puiul sa sta#ileasca directia de mers atunci cand sunteti la plim#are.
Cand trage in lesa sau o ia inainte! pur si simplu #ateti din palme si schim#ati directia de
mers.
Nu lasati puiul sa doarma in pat! pe canapea sau pe "otolii.
/raniti puiul numai la orele programate pentru masa.
Nu a "aceti un o#icei din a mangaia puiul neconditionat.
Mangaierea este o recompensa puternica si este #ine sa o conditionati de executarea
corecta a unei comen$i.
0imitati-i puiului accesul prin apartament si nu-i permiteti sa iasa si sa intre primul pe usa
atunci cand il scoateti sau il aduceti de la plim#are.
Lumea senzoriala a cainelui
- &imtul Tactil
- 1ustul
- Au$ul
- 2a$ul
- Mirosul
- Ceasul #iologic al cainelui

Motiat de ratiuni di"erite de cele pe care le experimentam noi! cainele se a"la intr-un
con"lict intre ceea ce ar tre#ui! in mod instincti sa "aca si ceea ce ii cerem noi. Daca ne
dorim sa modi"icam sistemul de alori si importanta instinctuala a modului in care
cainele se comporta in situatii #a$ate pe reguli umane! a tre#ui sa recompensam si sa
sporim recompensa atunci cand ne asculta pe noi! stailind pornirea naturala de a "ace cu
totul altcea sau de a pedepsi "i$ic ori er#al cainele.
Cunoasterea capacitatilor si totodata a limitelor cainelui ne a'uta sa intelegem "elul in
care acesta percepe realitatea incon'uratoare. Pentru a ne explica mai #ine
comportamentul si reactiile cainelui aem neoie de date re"eritoare la simturile acestuia!
deoarece! prin intermediul simturilor! el primeste in"ormatii ce ii determina si ii
in"luentea$a comportamentul.
%n caine care este lasat li#er prin curte isi a saluta cu #ucurie "amilia! atunci cand
mem#rii acesteia se intorc acasa. Modul natural in care un caine saluta reenirea grupei
este sa sara si sa-i linga pe #otic pe cei reeniti +in"ormatie genetica ce isi are radacina in
comportamentul puilor care! ast"el! proocau regurgitarea hranei de catre parintii intorsi
de la anatoare,.
3aptul ca a"ara este noroi! ca ploua sau ca stapanii sunt im#racati pentru o oca$ie
speciala! nu a modi"ica deloc comportamentul cainelui. &i iata ca ceea ce pana mai ieri
era permis si chiar incura'at! acum! cand la#ele murdaresc hainele curate cainele este
certat sau! mai rau! #ruscat sau #atut.
Pentru a trata pornirea exu#eranta a cainelui de a trata 4ca un caine4 situatia! dresa'ul se
impune a "i inceput inca de la arsta de 5 luni. &i chiar daca raspunsul la aceasta
pro#lema este un #anal &E6I sau A&TEAPTA +pentru executia caruia cainele primeste
mangaierea mult asteptata,! eti constata cu surprindere cata di"icultate repre$inta
stailirea elanului unui pui hotarat sa a dea #inete.
Pentru a "i capa#ili sa educam un caine sau pur si simplu sa-l apreciem ca "iind ceea ce
este! se impune sa "acem o calatorie intr-o lume sen$oriala di"erita - 0umea simturilor
cainelui - pentru a intelege cum percepe cainele si mai ales!cum raspunde la iata din
'urul sau.
Simtul Tactil

Acesta este primul simt care se "ormea$a. Importanta simtului tactil se o#sera inca din
primele $ile de iata. Cand se indepartea$a prea mult de cateaua-mama! puiul incepe sa o
caute! plange si isi leagana capul ca un pendul pana o regaseste! lipindu-se de corpul ei.
Aceasta atingere il calmea$a si il eli#erea$a de stres. &imtul tactil isi pastrea$a importanta
pe toata durata ietii cainelui. Atingerea +mangaierea, ramane cea mai puternica
recompensa! chiar si pentru cainii care au "ost dresati "olosind drept stimulent mancarea.
Gustul
1ustul! la caini! este "unctional inca de la "atare! dar capacitatea sa este extrem de redusa.
&pre deose#ire de oameni! care au in 'ur de 7.888 de papile gustatie! cainii au numai
aproximati 9.:88 de papile! dispuse in $ona anterioara a lim#ii +dupa cum demonstrea$a
dr. ;atherine /oupt! de la Asociatia Medicilor 2eterinari din Canada,. In studiile "acute
asupra gustului la caini! ;atherine /oupt a constatat ca "emelele pre"era hrana indulcita
intr-o proportie mai mare decat masculii si! de asemenea! "aptul ca mai toti cainii pre"era
hrana calda celei reci. Cu toate ca mirosul este cel ce atrage initial cainele catre un gen de
mancare! acest simt nu mai are un rol important odata ce cainele incepe sa manance. Intr-
un experiment e"ectuat pe caini lipsiti de capacitatea mirosului! ;atherine /oupt a
constatat ca <=> dintre cainii testati au pre"erat carnea in locul mancarii uscate.
Auzul
Au$ul cainelui este cu mult mai "in decat al oamenilor. Cainii pot au$i sunete cu "recente
cuprinse intre 58 si apro-ximati =8.888 de hert$i. De asemenea! ei pot detecta sursa unui
sunet cu o intensitate extrem de redusa +?8 de deci#eli,. Cainii pot au$i un sunet sla# de
la 5= m! pe cand omul aude acelasi sunet de la cel mult ?-: m. Totodata! mo#ilitatea
urechilor ii permite cainelui sa -scane$e. pur si simplu mediul! din punct de edere sonor.
Acuratetea au$ului la caine se intinde pe aproximati < octae si 'umatate! iar Palo a
atras atentia ca un caine poate distinge tonalitati separate de numai o optime de ton.
Dealt"el! "olosirea di"eritelor tonalitati in dresa' este mai mult decat #ene"ica! acesta "iind
primul pas in eliminarea acordarii recompensei cu mancare. Interdictia N% sau 3%I se da
intotdeauna pe un ton gra! adoptand o atitudine usor distanta! iar recompensa (RA2O se
da pe un ton inalt! esel! aproape ca o initatie la 'oaca.
Aceasta maniera de lucru intareste intarirea po$itia a unui anumit tip de comportament.
Iar daca ite$a de reactie a stapanului este #una si interdictia ine atunci cand cainele este
pe cale sa comita o 4in"ractiune4 sau chiar in timpul actiunii respectie! "olosirea
tonalitatii 'oase a aea e"ectul scontat.
Pentru a-i intari increderea in sine! cainelui i se o"era un (RA2O esel! pe un ton inalt!
de indata ce incetea$a! macar si pentru o secunda! actiunea pentru care a "ost amendat.
Cel mai usor! di"erentele de tonalitate se impun! pentru prima data! atunci cand rem sa
inter$icem cainelui accesul intr-o camera. Dealt"el! distingerea di"erentelor de tonalitate
este doedita de toti cainii care recunosc $gomotul motorului masinii stapanului! dintre
atatea altele. Tot pe acuratetea au$ului se #a$ea$a si comen$ile date cu a'utorul "luierelor
care emit ultrasunete.
Vazul
Acest simt a'unge la maturitate in 'urul arstei de @ luni. Pana la aceasta arsta! puiul
ede neclar! iar daca incepeti predresa'ul mai dereme de aceasta arsta ! o"eriti puiului
sansa sa ada mingea sau carpa! repetand miscarea de stimulare! in situatia in care acesta
nu o sesi$ea$a de la inceput.
&u# nici o "orma nu se corectea$a un pui sau un caine adult pentru ca o#sera cu
intar$iere sau chiar nu ede un o#iect in miscare. Capacitatea cainelui de a o#sera un
o#iect in miscare este de cel putin $ece ori mai mare decat a omuluiA cainii pot sesi$a si
cele mai mici schim#ari in mediu sau in starea emotionala a stapanului. Ast"el! un caine
cio#anesc poate o#sera de la un Bilometru un semn "acut de mana ridicata a cio#anului.
In mod cert insa! cainele ede mult mai #ine aproape decat la distanta. 0a intre#area daca
un caine ede sau nu culorile! nu se poate da inca un raspuns "erm. In urma testelor
reali$ate in la#orator! unii specialisti sustin ca! rudimentar! cainii pot distinge culori. Cu
cat un caine ede mai #ine lateral! cu atat ederea in "ata este mai redusa. Acesta este
motiul pentru care unii caini gasesc cu di"icultate 'ucaria ce se a"la chiar su# nasul lor.
Pe timp de noapte! ederea cainilor se adaptea$a destul de #ine! insa nu atinge nici pe
departe per"ormantele ederii pisicilor. Oricum! noaptea cainele ede mai #ine decat
omul.
Pana nu demult s-a sustinut ipote$a ca ederea cainelui este limitata la al#-negru si
nuante de gri. Recente experimente! insa! au scos la ieala "aptul ca ochiul cainelui poate
distinge catea culori.
3aptul ca ochii unui caine stralucesc in lumina "arurilor masinii se datorea$a stratului
opac! numit tapetum lucidum! a"lat in spatele celulelor receptoare! strat care re"lecta
lumina. Cainii au o edere #ioculara si o mica adancime a campului i$ual. 3ocali$area
unei imagini este mai e"icienta la rasele cu ochii plasati "rontal +precum Canicheul,! "ata
de cei cu ochii plasati lateral +cum ar "i &etterii sau Retrieerii,.
Extrem de patrun$atori "ata de cele mai impercepti#ile modi"icari ale mediului si aand o
edere peri"erica exceptionala! cainii sunt e"icienti in citirea i$uala a teritoriului si chiar
a starilor emotioanale ale oamenilor.
Acuratetea a$ului la caine este su"icienta pentru a recompune in imagini transmisia T2
de norma europeana! care are ?5= de linii pe cadru. Cu alte cuinte! cainii din Europa pot
urmari un program T2 "ara pro#leme! pe cand cei din &%A! unde se transmite cu numai
=5= de linii pe cadru! ad doar puncte si linii in miscare.
Mirosul

%n caine are aproximati 558 milioane de celule ol"actie! pe cand omul are numai in 'ur
de = milioane. Dr. Roger Mug"ord +Marea (ritanie! Institutul pentru &tudiul
Comportamentului Canin, sustine ca! daca mem#ranele ce se a"la in nasul unui caine ar "i
puse una langa alta! supra"ata acoperita de acestea ar "i mai mare decat supra"ata
intregului corp al cainelui. %n caine o#isnuit are simtul ol"acti extrem de pronuntat. El
poate detecta si identi"ica mirosuri atat de diluate! incat nici cele mai sensi#ile
instrumente nu le pot inregistra. De unde si o#seratiaC cainii -ad cu nasul.. Pe aceasta
insusire exceptionala se #a$ea$a succesele o#tinute de echipele om*caine in detectarea
su#stantelor explo$ie! a narcoticelor! preluarea unei urme si identi"icarea persoanelor
disparute sau a in"ractorilor! gasirea si salarea sinistratilor etc.
Mirosul este de natura sa in"luente$e comportmaentul si psihologia cainelui! principalul
mod de comunicare si sociali$are "iind chiar mirosul.
Comunicarea prin miros este mediata de elemnte chimice produse de caini! care se
numesc "eromoni. 3eromonii sunt pre$enti in salia! "ecale! urina! agin si secretiile
acestuia! glandele perianale si intr-o glanda situata in regiunea dorsala a co$ii. 3eromonii
unui caine pot in"luenta imediat reactiile comportamentale ale altor caini! excitandu-i sau
inhi#andu-i pe termen lung.
3ecalele cainilor actionea$a ca adearate carti de i$ita pentru alti caini! o"erind
in"ormatii despre sex si po$itia sociala. %n ritual de sociali$are! de pre$entare reciproca!
este adulmecarea $onei anale! atunci cand D caini se intalnesc. Indi"erent de po$itia
sociala! cainii se lasa mirositi! ramanand nemiscati! trecand apoi si ei la inestigarea
celuilalt.
In urma unui experiment e"ectuat in &%A! s-a constatat ca un numar mare de caini au
eitat sa intre intr-un ca#inet eterinar! unde un caine intr-o stare de alarma a emis o
su#tanta prin glandele anale! dar ca acelasi numar de masculi au intrat! de indata ce locul
a "ost spraEat cu o secretie a unei "emele in calduri.
0a "el de importanta este si "olosirea marca'elor cu urina! insa acestea atrag dupa sine
neoia de a 4amprenta4 locul de'a marcat! iar cainii mai agresii pot lua in pa$a teritoiul
respecti.
&-a constatat o reducere considera#ila a proocarilor si chiar a atacurilor asupra altor
caini! atunci cand s-a inter$is masculului sa ude "iecare colt! "iecare tu"is sau copac. &e
impune! #ineinteles! plim#area cainelui in lesa si! concomitent! inceperea unui program
de educare.
Capacitatea cainelui de a anali$a si interpreta mirosul tine de dotarea naturala a acestuia.
Narile mo#ile ii permit sa determine directia mirosului! iar anali$area se "ace prin
adulmecare. Am a$ut cu totii cum adulmeca un caine! intrerupandu-si respiratia
normala. Adulmecerea se "ace in serii succesie! iar daca in respiratia normala aerul
inhalat merge in plamani! prin adulmecare aerul ramane in 4culoarele4 na$ale! unde
"orma "oselor na$ale creea$a "luxuri de aer! care "ac ca particulele de miros sa se loeasca
de receptori.
Aceasta calitate sen$ationala a cainelui a "ost "olosita in sericiile de pa$a! prin "ormarea
cainilor de urma. &uccesul cainelui in urmarirea unui miros poate "i sporit prin expunerea
repetata la acel miros! in cadrul unei pregatiri speciali$ate! cat si prin administrarea unei
cantitati mici de co"eina. A#ilitatea cainelui poate creste ast"el de peste 98 ori.
De asemenea conditiile climaterice aanta'ea$a! uneori! prelucrarea unei urme! ideal "iind
amurgul $ilei! timp in care temperatura solului este putin mai mare decat cea a aerului.
Cainii pot distinge mirosul di"eritelor secretii proenind de la su#-#rat! palma sau talpa
piciorului ale unei singure persoane! iar in urma unor experimente! s-a constatat ca
acestia pot detecta prin miros starile emotionale ale oamenilor.
Cei mai #uni caini de urma sunt cei din rasa (loodhound! iar aici par sa excele$e
masculii! mai mult ca sigur datorita "aptului ca adulmecatul este mult mai des practicat si
in comportamentul teritorial si sexual.
Ceasul biologic al cainelui
Cu totii stim cat de exact poate "i ceasul #iologic al cainelui. Daca ora de masa este 98!
iar stapanul intar$ie sa hraneasca cainele! acesta isi a "ace simtita pre$enta enind langa
stapan! deenind mai acti! cerand atentie si uneori ocali$and.
Cainii isi "ormea$a o#iceiuri! iar acestea sunt reglate con"orm ceasurilor lor #iologice.
Capacitatea cainilor de a-si adapta ceasurile #iologice dupa stilul nostru de iata merge
pana la acurateatea de 9 minut la 5@ de ore. Daca un caine are un program "ix! dupa care
toate actiitatile din iata lui sunt reglate! se "ormea$a ceea ce se numeste Ritmul
Organismului
De asemenea! cainii au capacitatea de a se autoregla la eenimente ciclice care apar la
intrale de ore! $ilesau chiar luni. Cainii a"lati in pensiuni! care sunt i$itati periodic de
stapanii lor! dein mai actii sau mananca mai putin in $ilele de i$ita.
Constatand importanta mentinerii unui ritm! este #ine ca un program de educatie sa ai#a
in edere "aptul ca dimineata cainii sunt "oarte actii! hranindu-se si marcand
teritorii!stand mult timp in picioare. In a doua 'umatate a $ilei or dormi +iar acest somn
este de o mare importanta! el a'utand la re"acerea organismului,! iar restul timpului il
petrec stand! "ie in picioare! "ie pe 'os. De pre"erat ar "i ca programul de educatie sa ai#a
cel putin o sedinta de 98 minute dimineata. In situatia in care programul de dresa este
plani"icat pentru dupa-amia$a! cainele ar tre#ui sa "ie odihnit! insa "ara a i se "i dat de
mancare cu cel putin D-@ ore inainte)
Existenta ceasului #iologic explica si starea de neliniste pe care cainele o arata atunci
cand interin schim#ari ma'ore in programul o#isnuit.
%n caine cu care se lucrea$a disciplina stimulata! intr-un program de 5-D sedinte pe $i! se
a adpta la acest program! cu conditiile ca sedintele de lucru sa ai#a loc la aceeasi ora!
$ilnic. Pentru un progres real! daca regulile impuse sunt respectate de catre "amilie! o
singura sedinta de 98-58 de minute pe $i a "i su"icienta.
Caini care rod mobila si hainele
- Caini care rod mo#ila si hainele
- Caini care sar pe mem#rii "amiliei si +sau, pe straini
- %rinarea si de"ecarea in casa

Toti cainii au o perioada Fn iata Fn care rod si distrug o#iecte si lucruri din casa. 0a pui
acest lucru este "iresc Fn perioada schim#arii dentitiei. &chim#area dintilor irita gingia si!
daca nu sunt supraegheati! puii pot distruge o#iecte din casa Fn Fncercarea de a elimina
acest stres. Gn mod normal! odata ce dentitia este "inali$ata! pro#lema dispare de la sine.
Cainii care continua sa roada dierse o#iecte si dupa aceasta perioada au motie generate
de stres! cum ar "iC
plecarile si sosirile stapanului de acasa sunt Fncarcate de emotie
mangaieri si atentie acordate Fn exces atunci cand stapanul este acasa
stapanul nu are autoritate Fn "ata cainelui
pedepsirea cainelui prin i$olarea acestuia Fn alta camera
cainele este #atut sau certat atunci cand stapanul a'unge acasa! adica la o #una #ucata de
timp dupa ce acesta a distrus un o#iect
schim#ari Fn programul de masa
schim#ari Fn programul $ilnic o#isnuit
plictiseala
Nu uitati) Pentru a da re$ultate! orice corectie tre#uie aplicata Fn timpul greselii sau
imediat dupa. Alt"el! cainele nu a mai asocia corectia cu comportamentul sau! ci mai
degra#a cu persoana dumneaoastra.
O#iceiul de a roade o#iecte poate "i si urmarea unui comportament educat)
Aceasta se Fntampla atunci cand stapanul initia$a si Fncura'ea$a 'ocuri "olosind! Fn loc de
pan$a de sac! o#iecte personale.
Program de corectare a comportamentului
Primul pas este sa identi"icati cau$a declansarii comportamentului. Apoi! Fncepeti sa
lucrati pentru do#andirea si mentinerea autoritatii. Aceasta implica parcurgerea unui
program de dresa' sau predresa' +pentru pui,. Cainele a Fnata comen$ile &E6I-
A&TEAPTA! C%0CAT-A&TEAPTA si mersul la pas. &tapanul lucrea$a cu cainele 5- D
sedinte pe $i Fn casa si! dupa ce o#tine un re$ultat satis"acator! exercitiile pot "i reluate
a"ara.
O $i pe saptamana cainele tre#uie dus Fn $one total necunoscute! Fn lesa retracta#ila de
=m! si tre#uie laudat entu$iast ori de cate ori ine la stapan. 0a acest exercitiu stapanul se
Fndepartea$a tot timpul de caine. Exercitiul poate dura 58-D8 de minute.
Atunci cand ramane singur Fn casa! cainelui i se lasa un os! pentru a-i canali$a tendinta de
a roade si a-l eli#era de stresul proocat de plecarea stapanului. Daca Fn pre$enta
stapanului cainele rea sa roada reun o#iect! tot ce aeti de "acut este sa-l strigati! sa-i
distrageti atentia si sa-i o"eriti osul! laudandu-l entu$iast atunci cand se arata interesat.
Ignorati cainele timp de cinci minute! Fnainte de a pleca de acasa. Nu-i adresati nici o
or#a. Cu alte cuinte! eliminati emotia despartirii.
0a Fntoarcerea acasa ignorati cainele pentru catea minute. Numai dupa ce acesta s-a
relaxat si s-a ase$at sau s-a culcat Fl puteti mangaia! pret de D-= secunde. Apoi! o perioada
de catea minute! nu-l mai #agati Fn seama! nici macar nu a uitati la el. 0auda si
mangaierea nu se acorda Fn $ona usii de la intrare.
&tresul "iind legat de plecarile si sosirile stapanului! $ona usii este locul Fn care cainele se
simte cu adearat "rustrat. Aceasta regula este "oarte greu de respectat! pentru ca toti
suntem emotionati de entu$iasmul cu care cainele ne Fntampina la reenirea acasa si a#ia
re$istam tentatiei de a-l mangaia.
In ca$ul Fn care eniti acasa si constatati ca a distrus un o#iect! nu-i atrageti atentia asupra
acestuia. Oricum! cainele a ros ce a aut de ros si daca l-ati certa sau l-ati #ate nu ar
Fntelege de ce e pedepsit. Ignorati cainele pana ce se relaxea$a si! dupa o scurta
mangaiere! scoateti-l din camera unde a produs pagu#a. A#ia acum Fncepeti sa "aceti
curatenie. Pentru perioada Fn care cainele ramane singur acasa e #ine sa-i limitati accesul
Fn camere! lasandu-l Fn hol sau Fntr-un spatiu restrans! cu o singura 'ucarie sau un os.
Atentie)
Acest spatiu tre#uie "olosit Fn acest scop si cand sunteti acasa! pentru perioade scurte de
timp! ast"el Fncat cainele sa nu interprete$e i$olarea lui drept pedeapsa.
Caini care sar pe membrii familiei si (sau pe straini
- Caini care rod mo#ila si hainele
- Caini care sar pe mem#rii "amiliei si +sau, pe straini
- %rinarea si de"ecarea in casa

Motiele pentru care cainii sar cu la#ele pe dumneaoastra si +sau, pe alte persoane pe
care le Fntalnesc suntC
&aritul repre$inta o "orma de salut ce Fsi are radacina Fn maniera Fn care puii si cainii
adulti saluta reFntoarcerea unor mem#ri ai grupei! lingandu-i pe #ot! cu mentiunea ca puii
o#tin Fn urma acestui salut si regurgitarea hranei de catre adultii grupului.
Multi stapani Fncura'ea$a saritul pe ei! prin tentatia de a tempera cainele Fncercand sa-l
dea 'os. Chiar si atunci cand tonul ocii denota suparare sau este "erm! atingerea "i$ica
prin care sperati sa-l potoliti constituie pentru caine o recompensa extrem de puternica.
Hoaca re$ultata Fn urma acestui salut constituie! de asemenea! o recompensa deose#ita. Gn
general! stapanii se plang de acest comportament a#ia atunci cand cainele le murdareste
hainele chiar Fnainte sa plece la o Fntalnire importantaI Gn alte situatii! cand cainele se
comporta a#solut la "el! nimeni nu pare a "i deran'at.

Preenire
O metoda de preenire a acestui gen de salut se aplica cu usurinta la pui. Cand puiul ine
#ucuros sa a salute! lasati-a pe ine! Fmpiedicandu-l sa sara pe dumneaoastra Fn
Fncercarea de a i se apropia de "ata. De asemenea! Fnatand puiul sa execute comanda
&E6I! puteti preeni acest comportament.
Program de corectare a comportamentului!
Prima "a$a a programului este preenirea sariturii pe stapanC
ignorati cainele la enirea acasa! nu-i adresati nici o or#a! treceti pe langa el chiar daca
sare pe dumneaoastra dupa ce cainele! nedumerit! se potoleste! dati-i comanda &E6I
+daca nu executa! Fl puneti Fn &E6I cu un minimum de atingere,
dupa executie mangaiati cainele pret de maximum trei secunde! dupa care Fl ignorati. Gn
ca$ul Fn care cainele sare pe musa"iri! regi$ati catea i$ite ale unor prieteni. Cu cainele
Fn lesa! comandati &E6I. Musa"irii tre#uie sa ignore total cainele pe durata i$itei.
Cainele! Fnca Fn lesa! este pus Fn C%0CAT-A&TEAPTA. Dupa aproximati 98 minute!
daca este linistit! poate "i lasat li#er.
Repetati acest exercitiu de ?-: ori! Fn $ile di"erite.
"rinarea si defecarea in casa
- Caini care rod mo#ila si hainele
- Caini care sar pe mem#rii "amiliei si +sau, pe straini
- %rinarea si de"ecarea in casa

Marcarea cu urina a teritoriului personal si a proprietatii este un comportament instincti!
atat la "emele cat si la masculi. Marcarea prin de"ecare este deseori Fntalnita! mai ales la
"emele.
Gn dorinta de a-si marca proprietatea! cainii urinea$a pe un teritoriu! un o#iect! un animal!
un alt caine sau chiar si pe o persoana. Marcarea cu urina si compararea mirosurilor
acesteia pot genera con"licte! uneori sangeroase! Fntre doi masculi dominanti.
Gn ca$ul urinarii si de"ecarii Fn casa! cau$ele pot "i urmatoareleC
needucarea cainelui la timp Fn ceea ce prieste regulile de igiena si respectarea acestora
schim#area alimentatiei
cainele su"era de o a"ectiune "i$iologica
cainele este con"u$ si nesigur Fn relatia cu mem#rii "amiliei umane
cainele este i$olat din cau$a unui comportament nepotriit atunci cand in musa"iri
Fn ecinatate se a"la o "emela Fn calduri
schim#area locuintei.
Aand Fn edere multitudinea de cau$e care pot genera acest comportament! tre#uie mai
Fntai sa determinati unde si cand se produce urinarea! in"ormatie ce a a a'uta sa sta#iliti
Fn mod corect cau$a.
%n caine care urinea$a o cantitate mare Fntr-un singur loc din casa si re"u$a sa urine$e
a"ara nu a "ost #ine educat. Asa cum stim! pana ce puii nu au "inali$at seria de accinuri
o#ligatorii nu pot iesi a"ara si e pro#lema noastra sa sta#ilim un loc unde ei Fsi pot "ace
neoile. Cand Fnsa puiul poate iesi! nu a asteptati ca lucrurile sa se schim#e de la sine.
&tapanul tre#uie sa-si "aca timp si sa Fnceapa programul de educare si de sta#ilire a noilor
reguli.
Gn ca$ul Fn care cainele urinea$a cate putin ridicand piciorul si 4pre"erand4 $ona usii de la
intrare sau $ona "erestrelor! se poate spune ca acesta are un caracter dominant si protecti.
Comportamentul arata preocuparea cainelui de a transmite un mesa' catre cainii din $ona
si! mai ales! de a-si "ace simtita pre$enta. Cainii care se mani"esta ast"el sunt lasati! de
o#icei! sa urine$e pe unde apuca cand sunt scosi la plim#are si urinea$a cate putin!
marcand strada Fn mai multe locuri.
Am sa exempli"ic cu un ca$ extrem de interesant! cand un mascul! dupa ce urina pe mai
toata strada! reenea Fn casa si se posta la geam! urmarind aparitia altor caini pe teritoriul
lui. 0a Fnceput! se multumea sa ameninte de la distanta latrand Fn"uriat atunci cand alti
masculi marcau! la randul lor! teritoriul. Dupa o perioada a Fnceput sa latre chiar si la
trecatori. 3rustrarea cainelui a dus! pana la urma la urinarea pe mo#ila! perdele si peretele
cu "erestre ce dadeau spre locul supraegheat.
In ca$ul Fn care cainele este Fnatat sa urine$e a"ara si numai Fn mod accidental se mai
scapa si Fn casa! ganditi-a daca nu a aut loc o schim#are Fn alimentatia animalului sau
consultati un medic eterinar pentru a elimina posi#ilitatea unei a"ectiuni renale.
Aparitia unui nou pui Fn casa poate! de asemenea! genera 4accidente4! datorita stresului
creat de pierderea a"ectiunii stapanilor.
Corectarea comportamentului impune urmatoarele masuriC
conditionarea mangaierii si a laudei de executarea unei comen$i
Fnceperea unui program de dresa' #a$at pe motiarea cainelui.
in ca$ul urinarii sau de"ecarii accidentale! ignorati complet eenimentul si nu "aceti curat
Fn pre$enta cainelui. &coateti cainele din Fncapere si curatati locul.
in ca$ul Fn care! la reenirea Fn camera cainele miroase locul proaspat curatat! corectati
er#al cu 3%I sau N% E 2OIE. De Fndata ce cainele Fsi muta priirea sau se Fndepartea$a
de locul respecti! laudati-l entu$iast.
Important) Toti mem#rii "amiliei tre#uie sa trate$e cainele Fn aceeasi maniera.
Gn ca$urile critice limitati accesul la apa. Nu primiti alti caini Fn i$ita pe durata
programului de corectare.
Copro"agia
Acest comportament indica o de"icienta digestia! de o#icei o proasta asimilare a
proteinelor. O i$ita la medicul eterinar se impune! pentru a clari"ica situatia. Para$itii
interni! de asemenea! pot cau$a copro"agia. O alta cau$a poate "i si hranirea Fn exces a
cainelui. Aceasta duce la supraFncarcarea aparatului digesti si imposi#ilitatea digerarii
complete a mancarii. Dupa de"ecare! cainele Fsi mananca "ecalele considerandu-le Fnca
su#stante nutritie. %n program de corectare implica modi"icarea cantitatii de hrana si a
numarului de mese! precum si pastrarea curateniei locului respecti! dupa de"ecare.
Gn ca$ul Fn care cainele a de"ecat Fn casa! de pre"erat este sa-l mutati Fntr-o camera de
unde sa nu a ada cand strangeti "ecalele.
Socializarea puiului

&ociali$area P%I%0%I
&ociali$area puiului se re"era la expunerea acestuia la mediul incon'urator! la dierse
experiente care! aand loc in perioada de de$oltare a puiului pana la maturitate!
marchea$a comportamentul acestuia si! de multe ori! chiar il modi"ica. In "unctie de cat
de #ine este reali$ata sociali$area! puiul a putea sau nu sa ai#a o iata "ireasca! normala!
adaptata la iata de grup.
Prima perioada importanta de sociali$are este perioada de expunere la iata de cui#. Intre
@ si : saptamani! adica in perioada de sociali$are la grupa canina! puiul inata cum se
comporta cainii. Inata sa primeasca mesa'e si sa reactione$e la ele. Inata ce inseamna
sa muste si sa "ie muscat. Prin lim#a'ul trupului! adoptand di"erite po$itii! puiul reuseste
sa-si gaseasca un loc in grupa! mai precis in ierarhia acesteia.
Relatiile dintre pui sunt de natura su#ordonat*dominanta! "ara ca aceasta ierarhie sa "ie
permanenta. Prin intermediul mesa'elor amintite! ierarhia se poate schim#a.
&ociali$area la grupa umana este optim sa inceapa intre arsta de : si < saptamani. Cum
am mai spus! aceasta este arsta la care puiul poate "i achi$itionat si separat de cui#.
Odata dus in noua sa casa! puiul incepe sa treaca prin experiente noi ce il or a'uta in
adaptarea la noua "amilie.
&ociali$area la mediu
&ociali$area la mediu poate "i inceputa numai dupa imuni$area cainelui +seria de
accinuri o#ligatorii,.
Prima iesire a cainelui este deose#it de importanta si tre#uie pregatita cu atentie. Este
important sa iesiti cu cainele in lesa si sa aeti la dumneaoastra o 'ucarie! poate o minge!
si chiar un pic de mancare +hrana uscata sau cu#ulete din carne de ita "iarta,. Puiul
tre#uie lasat sa explore$e aand insa gri'a ca experientele prin care trece sa "ie de natura
po$itia. Pentru primele $ile! plim#arile tre#uie sa "ie scurte! iar atentia puiului puternic
motiata catre dumneaostra. 2or "i trecatori care! la ederea unui pui! or rea sa-l
mangaie si poate chiar sa se 'oace cu el. Acest gen de contact este po$iti! deoarece
pregateste puiul pentru diersitatea persoanelor care or aparea in iata lui. Nu uitati insa
ca mangaierea prelungita si 'oaca "ormea$a adanci legaturi de prietenie si! uneori! chiar
dependenta. Persoane straine de "amilie pot sa mangaie pentru scurt timp puiul! insa
niciodata nu lasati pe altcinea sa se 'oace cu puiul mai mult decat o "aceti
dumneaoastra.
3olosind stimulentele amintite mai inainte! expuneti progresi puiul la di"erite situatii
noiC sunete! tra"ic! plim#ari pe sol cu di"erente de niel! scari! interior de li"t! pasa'e de
metrou etc. 0asati imaginatia sa lucre$e pentru ca! cu cat a "i mai expus! puiul a inata
mai usor. Cand or#im de inatat! ne re"erim eident la "ormarea si mentinerea re"lexelor!
la programul de dresa'.
Agresi#itatea canina
%na dintre deierile de comportament pe care le pot mani"esta cainii este agresiitatea.
Pentru a recunoaste sau a preeni aparitia unei asemenea deieri de comportament tre#uie
ca agresiitatea cainelui! in general! sa "ie pe deplin inteleasa.
&tarile de agresiitate di"era! in primul rand! prin originea lor. Ast"el! agresiitatea
dominanta este transmisa genetic! iar agresiitatea intre masculi este strans legata de
echili#rul hormonal.
Alte "orme de agresiitate pot "i generate de mediul incon'urator! de o#iecte a"late in
miscare! de stari de spirit sau! pur si simplu! pot "i do#andite prin programe de dresa'
speciali$ate.

Chiar si in aceste ca$uri! starile de agresiitate sunt strans legate de nielul si limita de
stres precum si de gradul de excitatie neroasa a cainelui. Agresiitatea unui caine nu se
mani"esta neaparat prin atac direct! cu muscaturi sangeroase! cu toate ca! in ca$uri
extreme! se a'unge si la asa cea.
Agresiitatea poate im#raca "orme su#tile! desprinse dintr-un ritual de comunicare si
aerti$are ce se concreti$ea$a in expresii "aciale! po$itii ale corpului! latrat! marait ori
priire intensa si "ixa.
&tarea de agresiitate poate "i declansata o"ensi sau de"ensi. Cainii pot alerga dupa o
persoana sau un animal si sa muste +agresiitate o"ensia, sau pot sa "uga de o persoana
sau de un animal si! incoltiti "iind! sa muste de"ensi.

Agresiitatea este in"luentata de sex! arsta! talie! echili#ru hormonal! teritoriu! spatiu
personal! po$itia ierarhica in grupa si de experientele traite anterior. Con"runtarile
agresie! chiar sangeroase! pot lua "orma unei competitiiC lupta pentru mancare! teritoriu!
cui# sau rialitatea starnita de pre$enta unei "emele in calduri. Aceste con"runtari
repre$inta pentru com#atanti o oportunitate de a-si alori"ica potentialul genetic in scopul
supraietuirii si perpetuarii speciei.

O enumerare a starilor de agresiitate cu origini di"erite se pre$inta ast"elC
Agresiitate dominanta
Agresiitate posesia +include agresiitatea competitia,
Agresiitate din "rica +include agresiitatea generata de durere,
Agresiitate protectia +include agresiitatea teritoriala si agresiitatea materna,
Agresiitate intre masculi
Agresiitate din instinct de anatoare
Agresiitate inatata
Agresiitate idiopatica
Agresiitate in 'oaca