Cum Coafam Cateii

1
POP ANA-MARIA
TRINCA SEBASTIAN FLORIN FLAVIU
SUPORT CURS COAFOR CANIN
CUPRINS
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. ISTORIC . 4 - 8 CLASIFICAREA RASELOR PE GRUPE .. 9 - 17 ELEMENTE DE COMPORTAMENT CANIN . 18 - 32 TIPURI DE BLANA .. 33 - 42 ANATOMIA CAINELUI .. 43 - 57 ECHIPAMENT NECESAR . 58 71 TOALETAJ STANDARD PE RASE . 72 - 177 BOLILE PIELII 178- 238 OTITELE SI RAIA OTODECTICA 239 - 254 PATOLOGIA GLANDELOR PERIANALE 255 - 262 BIBLIOGRAFIE . 263
ISTORIC
Istoria canidelor, de fapt a tuturor carnivorelor, debuteaza acum circa 55 de milioane de ani, in era tertiara, prin aparitia micilor carnivore, miacidele, care seamana mai mult cu jderul decat cu Dalmatianul, dar care vor cunoaste o dezvoltare uimitoare. Din aceasta epoca , se pot distinge in sanul carnivorelor doua mari grupe: feloidele, cu 4 familii (felide, hienide, herpestide si viveride) si canidele, cu alte 4 familii (ustelide, procionide, urside si carnivore marine). Canidele: cele mai vechi au aparut acum 35 de milioane de ani in America de Nord, apoi in Europa si in Asia, in America de Sud si Africa. Seamana mai mult cu nevastuicile decat cu cainii: cu toate ca tipic canindelor, caracteristicile craniului si aspectul general le evoca inca pe cele ale mustelidelor: coada lunga si puternica, membrele din fata si cele din spate egal dezvoltate, regiunea lombara alungita sunt tot atatea criterii primitive care vot disparea cu timpul. Asa se face ca intre 30 de milioane si 15 milioane de ani, numeroase modificari vor duce la tipurile moderne de canide: cresterea taliei si alungirea membrelor. Aceasta evolutie da nastere la doua subfamilii: canine si simocionine, pentru Care Cainele salbatic de Asia este reprezentantul viu. 4
Asa se intampla ca in aceasta perioada, filiatia stramosilor cainelui se complica si un numar mare dintre fosile sunt tot atatia candidati la genealogia canidelor moderne. Genul Canis apare in Miocen, acum 24 de milioane de ani, cu specia Canis etruscus, sau lupul etrusc, putin mai mic decat lupul actual, si poate, Canis mostrachensis, unerori considerat ca o subspecie a primeia. Alte specii au fost apropiate de sacali si coioti. Acestia din urma constituie, impreuna cu lupul, genul
Canis.
Multa vreme, absenta fosilelor intermediare a impiedicat paleontologii sa transeze clar in favoare lupului, mai apropiat prin talia lui, si a sacalului sau coiotului ca stramos direct al cainelui. In cele din urma, analizele AND mitocondrial au demonstrat ca lupul este ruda cea mai apropiata a cainelui si cariotipurile (constitutia cromozomilor) sunt identice. Lupul si cainele fac parte deci din aceeasi specie. Aparitia lui Canis Lupus, specia de lup asa cum o cunoastem astazi, dateaza probabil de la inceputul Cuaternalului. (-1,64 milioane de ani). Este vorba de o specie capabila sa se adapteze la toate mediile naturale. Resturile ei au fost gasite in siturile corespunzand unor peisaje si climate foarte variate: tundra, taiga, paduri de foioase, stepe, zona mediteraneeana. Printre paleontologi, detaliile acestei istorii raman totusi controversate si clasarea vestigiilor pe specii sau subspecii nu intruneste intotdeauna unanimitatea.
Nici un schelet de caine, adica de Canis lupus familiaris, n-a fost descoperit in straturile geologice anterioare omului de Cro-Magnon, cu 30 000 de ani inaintea erei noastre. Studiile asupra structurilor sociale ale triburilor umane primitive si asupra comportamentului haitelor de lupi vorbesc despre apropierea acestor doua grupuri de vanatori , intre care exista numeroase asemanari: fiind nomazi, oamenii din era cuaternara pana in paleolitic, isi organizeaza unitatea sociala in jurul vanatorii si a culesului. Lupii, la randul lor, traind in haite de zece pana la doisprezece indivizi, sunt mai intai pradatori, mancatori de cadavre de ocazie, chiar vegetarieni. Si unii si altii vaneaza prada variata si animale mult mai mari decat ei; vaneaza in colectiv, se adapteaza la toate terenurile si isi modifica tipul de vanatoare in functie de imprejurimi. Lupii aleg de preferinta animalele salbatice pe care le sfasie aliindu-se in haite de gonaci. Tipurile de vanatoare care corespund omului si lupului sunt deci superior elaborate si conditioneaza socializarea si ierarhizarea tribului ca si a haitei. Nu participa la vanatoare decat indivizii puternici, masculi si femele care vor fi in consecinta dominanti; ceilalti asteapta in tabara diferitele roade ale vanatorii. Acelasi vanat, acelasi teritoriu, aceeasi tehnica, socializare analoaga; atatea elemente care au contribuit la apropierea om-lup. De fapt, pentru ca domesticirea unei specii a nu se confunda cu imblanzirea unui animal individual sa fie posibila, trebuie ca reprezentantii sai sa se plieze substituirii modului de viata si, cu cat obiceiurile sunt mai asemanatoare, cu atat substitutia este mai simpla. Istoria n-a fost scutita de esecuri ale domesticirii; egiptenii au incercat in zadar sa-si apropie hienele, vulpile, gazelele si marile feline. In timp ce agricultura si sedentarismul sunt indispensabile pentru domesticirea speciilor ca oaia, capra sau porcul, lupul se adapteaza.
6
Pornind de aici se pot imagina imprejurarile primei domesticiri. Atractia a fost probabil reciproca: atractia omului pt lup, pe care il observa la vanatoare si ale carui urlete ii folosesc ca mijloc de comunicare si reperare; atractia lupului pt om, care ii abandoneaza resturi sau il lasa sa beneficieze de protectia focului de tabara. Fara indoiala, au colaborat in apararea teritoriului de vanatoare. Adoptarea unui pui de lup gasit la vanatoare constituie cu siguranta faza urmatoare; odata crescut, el trebuie sa se fi intors in haita pana ce omul a reusit sa obtina fidelizarea unui animal. In acel moment, aceste animale se reproduc in tabara oamenilor si li se fixeaza transformarile rezultate din aceasta schimbare a modului de viata. Din acest scenariu n-a ramas nici o proba fosilizata si nu se stie in ce perioada s-a petrecut; sigur cu mii de ani in urma. Singurele dovezi sunt transformarile nascute de domesticire: reducerea taliei animalului, scurtarea fetei. Inmultirea acestor rase de caini este un fenomen net posterior domesticirii acestui animal. rolul si folosirea cainilor primitivi raman prost crescute. Desi au fost folositi foarte devreme pt vanatoare si pt paza, inca raman multe intrebari legate de functia lor de campanioni in societatile neolitice. Descoperirea obiceiurilor funerare foarte vechi legate de caini militeaza in favoarea unui schimb activ precoce.
7
In societatea contemporana, cainele a devenit din ce in ce mai mult animal de companie, chiar un membru al familiei. Cu acest titlu, apare ca un substitut afectiv si atitudinea de afectiune in stare pura, simpla care se poate observa uneori, seamana mult cu cea adoptata de parinti fata de copiii lor foarte mici. In alte cazuri , cainele este un confident care nu judeca dezaprobator si nu interzice, calitati care ii dau o mare capacitate de intelegere pentru umorile stapanului sau si o relatie psihologica foarte stransa cu el. Cainele de companie poate sa constituie si un mijlloc de refacere a legaturilor sociale intr-un mediua socialmente destructurat sau o legatura cu natura. In fine, gratie cainelui sau, stapanul poate regasi pofta de a trai, un sens al responsabilitatii si un sentiment de utilitate. Una din consecintele acestei apropieri este proliferarea practicilor inspirate de activitatile omului: magazine specializate pentru caini, reuniuni aniversare, cadouri, haine, bijuterii si parfumuri, cluburi de vacanta, adaposturi in forma de dog sitting Cainele figureaza astazi pe un mare numar din fotografiile familiei. Prelungire a simtului responsabilitatii stapanului sau, cainele poate chiar, in caz de deces al acestuia, sa beneficieze de un contract de asigurare.
GRUPE DE CAINI
GR. 1 CIOBANESTI SI CAINI DE TURMA
1. CIOBANESTI
Ciobanesc alb elvetian Ciobanesc belgian Malinois Caine lup cehoslovac Ciobanesc german Beauceron Briard Ciobanesc de Pirinei Bobtail Komondor Kuvasz Puli Pumi Ciobanesc rusesc Ciobanesc australian
9
2. CAINI DE TURMA
Border Colie Bearded Colie Caine de turma australian Caine de turma din Ardeni Caine de turma din Flandra
GR.2 PINCHERI SI SCHNAUZERI-MOLOSSOIZI (DE PAZA)

Cainii utilitari au origini diferite, desi se pare ca stramosii lor sunt in mare parte agresivi. Rasele cunoscute astazi au fost create de crescatori profesionisti prin selectii riguroase, menite sa conserve sau sa accentueze anumite caracteristici, si au fost utili oamenilor in cele mai variate domenii. In prezent, ei sunt folositi special pentru paza si protectie din ce in ce mai mult in politie.
1. PINCHERI SI SCHNAUZERI
Dobermann Pincher pitic Affenpincher Schnauzer urias Schnauzer standard/mediu Schnauzer pitic
10
2. MOLOSSOIZI
Dog argentinian Fila brasiliero Shar pei Boxer Dog german Rottweiler Bog de Bordeaux Bulldog Bullmastiff Mastiff Mastiff napolitan Cane corso Tosa inu Terra nova Hovawart Leonberger Saint bernard Ciobanesc caucazian Cainele de turma de Berna
11
GR.3 TERRIERI (CAINI DE VIZUINA)

1. TALIE MARE SI MEDIE
Airedale terrier Bedlington terrier Fox terrier Manchester terrier Parsonll terrier Kerry blue terrier
2. TALIE MICA
Jack Rusell terrier Dandie Dinmont terrier Norfolk terrier Skye terrier West highland terrier Affenpincher
12
3. TIP BULL
Bull terrier Staffordshire bull terrier American Staffordshire bull terrier
4. MINIATURA
Terrier asutralian cu par sarmos Toy terrier englez Yorkshire terrier
GR.4 - TECKELI
Teckel cu par scurt Teckel cu par lung Teckel cu par sarmos
13
GR.5 SPITZI SI TIPURI PRIMITIVE(GONITORI PT. VANAT MARE)

1. CAINI DE SANIE NORDICI
Samoyed Malamut de Alaska Husky siberian Chow Chow
2. CAINI DE VANATOARE NORDICI 3. CAINI DE TIP SPITZ
Akita Shiba Inu Pomeranian Spitz
GR.6 GONITORI PT. VANAT MIC, PT. HATISURI

Bloodhound Beagle Basset Hound Dalmatian
14
GR.7 - PONTATORI
Pudelpointer Brac german Vijla maghiara Setter irlandez Setter gordon Setter englez Copoi ardelenesc
GR.8 PONTATORI-APORTORI, CAINI DE APA

Labrador retriever Golden retriever English cocker spaniel
15
GR.9 CAINI DE COMPANIE SI DE AGREMENT

Cainii de agrement sunt in general de talie mica si mijlocie si sunt o companie placuta, amuzanta si decorativa. Rasele europene au fost create pentru a tine tovarasenie femeilor din inalta societate care nu luau de obicei parte la vanatoare. Astfel, frumusetea, eleganta, temperamentul si dimensiunile cainelui de agrement au devenit criteriile principale de selectie pentru crescatorii profesionisti. Poodle Lhassa-Apso Pekinez Papillon Bichon Maltez Bichon Havanez Bichon Frise Bichon Bolognese Shih Tzu Chihuahua Pug
16
GR.10 OGARI (LEVRIERI)

Greyhound Ogar Afgan Saluki Barzoi Whipett Piccolo Levriero Italiano
GR.11 RASE ACCEPTATE PROVIZORIU

Ciobanesc romanesc mioritic Ciobanesc romanesc carpatin Ciobanesc romanesc de Bucovina Ciobanesc romanesc corb
17
ELEMENTE DE COMPORTAMENT CANIN

Prima vizit la salonul de cosmetic Discuia cu proprietarul Inspecia comportamentului cinelui Evaluarea reaciei acestuia la mediul salonului Evaluarea reaciei la manipulare Reaciile la aparatura din salon Reaciile la manoperele de tuns
18
Discuia cu proprietarul Nu mai puin de 15 minute i nu mai mult de o or Ce ar trebui s acopere... Vaccinarea - vaccinurile la zi (vaccinul antirabic!!!) Probleme de sntate Probleme de comportament !!! Probleme de socializare Cu oamenii Cu ali cini Probleme de anxietate (agitaie) Alte vizite la saloane Explicarea manoperelor de contenie i cosmetic
19
Inspecia comportamentului cinelui n timpul discuiei cu proprietarul Proprietarul element de control element de putere Reaciile cinelui la mediul n prezena proprietarului Rspunsul cinelui la comenzi
20
Evaluarea reaciei la mediul salonului Curios Agitat Temator (anxios) Indiferent Evaluarea rspunsului la activitatea din salon Prezena altor cini Reacia la zgomote Reacia la mirosuri
21
Evaluarea reaciei la manipulare Proprietarul urc cinele pe mas!!!! Proprietarul pune botnia Dac proprietarul este element de control poate: Asist la manoperele de cosmetic Calma animalul pe parcursul procedurilor Dac este element de putere poate PLEACA!!! Reaciile la manipulrile proprietarului i la cele ale cosmeticianului
22
Reaciile la aparatura din salon Cinele va fi lsat s miroas, s ating fiecare element cu care va veni n contact i s se obinuiasc cu ele. Contactul va fi gradual i controlat pe msura derulrii procedurilor. Recompense pentru rspunsuri adecvate!!!
23
Reaciile la manoperele de tuns Manoperele trebuie sa fie ferme dar nu brutale. Atenie la eventualele rni prezente pe corpul animalului. Anxietate Oprirea tunsului Pauz 2-3 minute Calmare Mngaiere ncurajare Recompense
24
Agresivitatea Tipuri de agresivitate: Agresivitate de dominan Agresivitate teritorial Agresivitate de fric Agresivitate de prdtor
25
Agresivitatea la cine poate avea o multitudine de cauze. n general toate acestea se rezum la 2 mari greeli Socializare deficitar Selecie deficitar a reproductorilor Dac toi cinii ar fi bine socializai i trecui prin dresaj de baz (fie la domiciliu sau la scoli de dresaj) ar fi mult mai puin probleme cu cini dominani i agresivi. Un pic de educaie va produce un animal iubitor care nu este un pericol pentru societate. Un aspect important este agresivitatea handlerului fa de cine nu va elimina agresivitatea cinelui.
n cele mai multe cazuri, cinii agresivi folosesc agresivitatea c soluia la o problem. n cazul n care handlerul decide ca prin agresivitatea proprie va rezolva problema cinelui, cinele poate decide c insui handlerul este o problem.
26
Ct de ru va fi sta micu cnd crete...

Agresivitatea de dominan Muli proprietari cred c este drgu cnd un celu mrie i atenteaz la degetele, care ajung aproape de vasul alimentar sau de jucrii. Ceea ce nu neleg este faptul c acest cine arat primele semne de poziie dominant. Acest pui va deveni agresiv fa de membrii familiei i fa de strini. Un pui care mrie se poate dezvolta cu uurin ntr-un adult care ncearc s preia controlul casei.
27
Proprietari cinilor de talie mic nu percep faptul c animalele lor pot fi foarte periculose.
Proprietarii cinilor mici de multe ori au tendina de a ignora aceast problem.
28
Pentru a controla agresivitatea de dominan trebuie neles faptul c cinii sunt animale de hait. nsi natura lor cere o ierarhie. dac nu li se ofer una, ei vor face tot posibilul s creeze una proprie. n cazul n care proprietarul nu este eful haitei cinele va asuma acest rol. Totul se rezum la modul n care cinele vede poziia unei persoane n ierarhia de hait.
29
Totul e al meu
Agresivitatea teritorial Agresiune teritoriala poate fi vzut ca o form de dominare. Cinele nva s considere curtea, maina sau casa ca fiind ale lui. Cinii cu adevarat dominani pot considera oportun s fac o declaraie de proprietate. n cele mai multe cazuri agresivitatea teritorial este menita doar pentru a apra proprietatea strini.
30
Mucatura de fric
Agresivitate de fric Aceste tipuri de cini doresc nimic de-a face cu persoane sau locuri strine. Acest comportament se manifest ntr-un cine, care va incerca s mute o persoan n secunda n care aceasta se ntoarce cu spatele. Mucatorii de fricsunt aproape ntotdeauna cini anxioi. Sunt produsul seleciei greite a reproductorilor.
31
Vnm?
Agresivitate de prdtor Acest tip de agresivitate se va manifesta prin alergarea instinctiv dup ceva care se mic.
32
TIPURI DE BLANA
1. Blana moale sau matasoasa
Pointer, Vijla maghiara, Boxer, Bull terrier, Chihuahua, Dalmatian etc. -par foarte scurt -trebuie protejat in cazut expunerii indelungate la temperaturi scazute sau foarte crescute -piele foarte fina, sensibila la periat
33
2. Blana scurta
Beagle, Labrador Retriever, Rottweiler, Fox terrier, Pug, Malinois
-par scurt si aspru -tolereaza bine diferentele de temperatura -la unii caini exista tendinta de a se forma mirosul specific de caine datorita producerii unui ulei natural din corp
34
3. Blana combinata
Golden Retriever, Border Collie, Cavalier King Charles Spaniel, Papillon
-combinatie de par scurt cu matasos si aspru -foarte scurt in zona fetei, partea anterioara a membrelor, scurt pe corp, iar pe linia abdomenului, partea posterioara a membrelor si coada lung -parul de la nivelul pernitelor este lung, avand tendinta de incalcire
35
4. Blana dubla
Akita, Husky, Malamut, Shiba Inu, Ciobanesc german -combinatie intre par drept/intins si scurt la aproximativ aceeasi lungime -stratul intern, mai aporape de corp, este foarte des pentru a proteja pielea -produce uleiul specific dand un miros neplacut animalului (mirosul specific de caine ud)
36
5. Blana greoaie/ incarcata

Saint Bernard, Samoyed, Chow Chow, Pekingese, Pomeranian -combinatie intre parul lung, des, moale/neted si portiuni limitate de par scurt matasos -parul lung are tendinta de a se incalci foarte tare -parul dintre pernite aduna mizerie, parf etc =>noduri
37
6. Blana matasoasa
Cocker Spaniel, Setter englez, Cocker Spaniel englez, Gordon Setter -aceste rase au o combinatie intre par lung, matasos cu par scurt, neted in unele parti ale corpului -in zona fetei si partile anterioare ale membrelor au parul foarte scurt; scurt pe corp si lung in zona abdomenului, coada si partea posterioara a membrelor -formarea incalciturilor depinde de cat de des este periat animalul (predispusi la incalcire rapida) -acest tip de blana are un standard in functie de zona in care traieste animalul
38
7. Blana lunga naturala

Lasha Apso, Maltez, Shih Tzu, Yorkshire Terrier, Briard, Skye Terrier -par lung pe intreg corpul (parul cazut) -considerat parul care nu naparleste -standardul acestor rase se toaleteaza foarte putin: parul lasat natural, putin trimat/tuns in jurul labutelor sau ochilor -blana are tendinta de a se incalci => necesar periat de cel putin 3 ori pe saptamana -pot aparea probleme la urechi si ochi datorita lungimii parului
39
8. Blana ondulata si creata

Havanez, Poodle, Bichon Frise, Kerry Blue Terrier, Afghan Hound
-par moale, cret si ondulat, considerat par ce nu naparleste -blana are tendinta de a forma usor calti daca nu este periata corespunzator -necesare imbaieri si tunsori regulate pentru a blana sanatoasa
40
9. Blana sarmoasa
Fox Terrier, Scottish Terrier, Affenpinscher, Schauzer urias, Basset -combinatie de par sarmos, moale, des la nivelul pielii, prezent pe o mare parte a corpului -parul sarmos creste in totalitate pe corp (fata, urechi, membre, torace, etc.) -tolereaza foarte bine temperaturile scazute sau crescute -in perioada de naparlire, parul moale iese la suprafata foarte usor
41
10.Blana snur
Puli, Komondor -parul facut snur, ca niste franghii de grosimea unui pix -o blana sanatoasa creste pana la nivelul solului -la nastere nu prezinta snururile, acestea formandu-se in primul an de viata -baile repetate nu sunt recomandate, deoarece patrunderea samponului pana la radacina este dificila -atentie sporita la urechi si ochi
42
ANATOMIA CAINELUI
Pentru a manui in conditii de siguranta un caine pentru toaletaj, trebuie sa intelegeti anatomia cainelui si nu in ultimul rand standardele raselor. - care sunt principalele chei care dau un aspect echilibrat si bine structurat cainelui? - cum masurati sau alegeti reperele pentru un toaletaj perfect ? - cum aplicati aceste repere ? - cum manipulati cainele pentru o armonie/ legatura stilist-patruped ? Raselor cu toaletaje standard, stilistul profesionist poate accentua forma corporala prin minimalizarea defectelor corporale. Pentru un stilist incepator, ascunderea defectelor nu va fi foarte la indemana, insa acest lucru se va vedea in ansamblu, schimband coafura de obicei in totalitate. Familiarizarea cu miscarile animalului si totodata manuirea instrumentarului cu usurinta, va ajuta mult la confortul patrupedului. Cand aceste se simte in largul sau, este mult mai usor sa cooperezi.
43
Muschii gatului si cefei (utilizati ca model pt coafura)
Muschii coapsei
Mushii umarului
44
45
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.
CAP GREABAN CEAFA SPATE SALE CRUPA PULPA JARET ARTICULATIA POSTERIOARA LABA CHISITA BRAT UMAR COT
15. GAT 16. MAXILAR INFERIOR 17. MAXILAR SUPERIOR
46
OCCIPITAL FRUNTE SPRANCENE STOP NAS/TRUFA BUZE BARBIE BUZE CUTA (DE PIELE)
47
48
Structura capului
Capul tipic rotund
Motul tipic de Pudel
Capul tipic rectangular - Linie dreapta la nivelul fruntii si in dreptul obrajilor -arcada orbitala formeaza linia sprancenelor
-capul si nasul in centrul cercului - coroana/motul urmeaza linia obrajolor (puteti pune foarfeca de-a lungul fetei pt a creea linia imaginara) - parul din afara liniei imaginare se tunde - inaltimea coroanei este exact aceeiasi lungime ca distanta dintre unghiurile externe ale ochilor
49
50
Dentiia la cine
La natere, ceii nu au dintii de lapte erupti. uneori pot avea la natere 2 - 4 incisivi. La 3-4 sptamni, apar dinii de lapte. Pn la vrsta de 6 sptmni, dentiia de lapte este aparut complet. Carnivorele au 32 dinti de lapte dup urmtoarea formul dentar:
La 2-4 luni marginea incisivilor de lapte este tocit. Dentiia permanent a cinelui este format din 42 dini, cu urmtoarea formul dentar:
6 2 4 4 I C PM M 6 2 4 4
n funcie de precocitatea raselor, dentiia permanent este complet ntre vrsta de 6-7 luni i 1 an.
6 2 8 4 I C PM M 6 2 8 6
51
52
Incisivii sunt n numr de 6 pe fiecare maxilar. Marginea liber a fiecarui incisiv este trilobat avnd aspectul treflei "floarea de crin. Lobul mijlociu este mai mare (foarte important pentru determinarea vrstei). Incisivii de pe maxilarul superior sunt mai mari, iar aspectul de trefl este mult mai evident.
Canini sunt bine dezvoltai, cte 2 pe fiecare maxilar. Forma caninilor este conic i uor ndoit spre napoi, cnd cinele inchide gura caninii superiori se aeaz napoia celor inferiori. Molarii. Maxilarul inferior (mandibula) are 8 premolari i 6 molari. Maxilarul superior sunt n total 12 molari, respectiv 8 premolari i 4 molari propriu-zii. Ultimul premolar superior (mseaua a 4-a) i primul molar inferior (mseaua a 5-a), sunt foarte dezvoltai i se numesc "carnasieri".
53
54
55
Semne care ajut la determinarea vrstei la carnivore: Apariia firelor albe la nivelul botului (la animalele pigmentate) la 8-9 ani, care se extind dup 10-11 ani pe tot corpul; Apariia cataractei senile, (opacificarea cristalinului), care are loc in jurul vrstei de 11-12 ani. Odat cu mbtrnirea cinelui se observ modificri ale formei feei mrirea regiunii faciale i nazale, buzele stau ntredeschise (i pierd elasticitatea).
La cine datorit trecerii de la regimul alimentar strict carnivor la regim omnivor s-a observat reducerea n dimensiuni, chiar dispariia primului premolar att de pe maxilarul superior ct i de pe cel inferior. Fenomen care nu poate fi considerat defect sau dentiie incomplet
56
Determinarea vrstei: la 3-4 sptmni apar dinii de lapte; la 2-4 luni tocirea dinilor de lapte; la 3,5- 5 luni apar incisivii permaneni; la 6 luni gura este ncheiat cu dinti permaneni; la 1,5 ani tocirea cletilor inferiori; la 2,5 ani tocirea mijlocalor inferiori; la 3,5 ani tocirea cletilor superiori; la 4,5 ani tocirea mijlocailor superiori; la 5,5 ani tocirea lturailor inferiori; la 6,5 ani tocirea lturalor superiori; la 7 ani cletii inferiori au form invers oval; la 8-9 ani mijlocaii inferiori au form invers oval; la 9-10 ani cletii superiori au forma invers oval; la 10-12 ani cad cletii, apare cataracta; la 12-15 ani cad toi incisivii; la 16-20 ani cad colii (canini).
57
EHIPAMENT PT. TOALETAJE

Periile impermeabile: -diferite marimi, -drepte sau curbe, cu dinti din metal subtire
58
Periile tip ace: -marimi, forme diferite, cu sau fara butoni de protectie. -pt. rasele cu par lung, evita ruperea firului de par si iritatiile pielii
59
Periile de cauciuc: -diferite marimi si combinatii ale dintilor. -pt. indepartarea parului mort.
60
Piepteni: -dif. modele, latimi, lungimi. -utilizati fie impreuna cu peria, fie cu foarfeca.
61
Instrumente de descalcit/periat
Tesala Cutite de descalcit Furminator
Cutite de piptanat
62
Cutite trimat: -se folosesc pt. a inlatura parul mort al terierilor
63
Clesti de taiat unghii
64
Foarfeci: -diferite marimi -drepte, curbe, pt. filat, boante

65
Masini de tuns: -cu lama detasabila sau cu lama fixa -cu cablu sau cu acumulator -cu distantiere
66
Lame tuns:
67
#4 - lama cu dinti rari; lungime par 10 milimetrii #4F - lama cu dinti desi; lungime par 9 mm; ideala pt toate rasele(intreg corpul) #5 - lama cu dinti rari; 8 mm; pt toate rasele si in special pt cei incalciti #5F - lama cu desi; 7 mm; folosita pt caltii dintre pernite #7 - lama cu dinti rari; 6 mm #7F lama cu dinti desi; 5 mm; comuna pt terrieri ,caini de sport, cei incalciti #8,5 tunsoare scurta, de 4 mm #9 - tunsoare scurta, de 3 mm #10 - tunsoare scurta, de 2 mm; pt cainii din zonele cu climat cald; lama excelenta pt tuns pisici; se foloseste la fata si zona reclata #15 - tunsoare scurta, 1-1,5 mm lasa pielea sa se vada; folosita la Poodeli in zona labutelor #30 - tunsoare foarte scurta, 1 mm; utilizata pt tunsorile de show; folosite cu succes impreuna cu distantierele #40 - lama chirurgicala, 0,5-1 mm; folosite cu distantiere, tunsori chirurgicale 68
IMBAIEREA
Temperatura apei 38 grade Dusul trebuie tinut cat mai aproape de corp Culoarea alba sperie patrupedul => pres cauciuc de culoare inchisa ( ajuta si la aderenta) Samponarea se face de cel putin 2 ori (incepem cu trenul posterior, corp, lasand capul la urma; atentie la ochi si urechi! ) In timpul samponarii putem folosi peria de cauciuc in cazul raselor cu par scurt, sau peria tip ace pt rasele cu par lung ( ajuta la patrunderea samponului pana la radacina parului si la eliminarea firelor de par mort existente) Tipuri de sampoane: sampoane universale (pt toate tipurile de par), sampoane cu intensificator de pigment (alb, negru maro/apricot), sampoane antiparazitare, sampoane pt piele senzibila sau pt alergii ( cu Clorhexidina ), sampoane pt puiuti, sampoane uscate ( pudra), sampoane speciale pt par lung (cu balsam sau simple), sampoane pt par sarmos Balsamuri sau masti: balsam pt par lung, balsam pt volum
69
USCAREA
<-Uscarea cu prosopul
-> Uscarea cu prosopul + haina de fas 30, schimbare prosop 20

70
Feon/Uscator Cusca speciala cu ventilatoare Sofiatoare
71
TOALETAJE STANDARD PE RASE

CIOBANESC BELGIAN MALINOIS
Periati blana cu o perie din par natural Utilizati furminatorul pentru a indeparta parul mort din profunzime Pieptanati blana dupa periere Curatati urechile cu o solutie speciala si taiati unghiile indepartand doar varful cu un cleste pentru a preveni ruperea acestora Imbati cainele samponand de 2 ori , folositi un balsam cu lanolina pentru luciu si usacti cu feonul Taiati firele lungi din jurul botului si cele din preajma ochilor cu foarfeca de trimat Curatati parul dintre pernite si cel crescut de pe labute pentru a da un look ingrijit si cat mai natural
72
CIOBANESC GERMAN CIOBANESC ALB ELVETIAN

Periati blana cu o perie impermeabila curba sau dreapta si apoi pieptanati pt a indeparta parul mort utilizand cutitul pt periat Curatati urechile cu solutii speciale de indepartare a cerumului si toaletati unghiile Imbaiati cu atentie de 2 ori, folosind in timpul samponarii peria de cauciuc, dupa care uscati cu feonul, utilizand in prealabil sofiatorul pt a indeparta excesul de apa Puteti aplica dupa samponare un balsam pe baza de lanolina pt a da un luciu blanii
Aceste rase se toaleteaza la fiecare 2 sau 3 luni, fiind periate regulat pt a mentine blana curata intre toaletaje. Urechile se curata saptamanl iar unghiile lunar.
73
CIOBANESC DE PIRINEI
Periati blana utilizand o perie cu ace sau o perie Impermeabila cu dinti mai lungi Pieptanati intregul corp cu un piaptam cu dinti rari pt a indeparta parul mort Imbaierea nu este necesara decat in cazuri extreme; In astfel de cazuri trebuie sa folositi sampoane naturale si balsamuri Uscarea , initial se face cu prosopul prin miscari de inaintare contra firului de par, dupa care folositi sofiatorul la o putere mica
74
BOBTAIL
Periati blana treptat incepand cu membrele de jos in sus, cu o perie tip ace, cutitul de pieptanat si cel de descalcit Aceasta rasa nu trebuie imbaiata decat daca au fost indepartati caltii (acesti au tendita de a se incalci si mai tare) Se curata urechile cu solutii diluante si se smulge parul prezent pe canalul auditiv mediu Urmeaza toaleta unghiilor Curatati ochii prin aplicare de picaturi, stergeti coltul ochiului, iar sub ochi utilizati o bucata de vata umeda sau tifon pt a inlatura orice secretie Parul dintre pernite de tunde cu foarfeca sau cu masina utilizand o lama de #15 In zona recatala tundeti parul cu o lama de #10 Trimati parul de pe linia abdomenului Spalati , utilizand si balsam, dupa care uscati cu feonul tinandu-l cat mai aproape de radacina parului Pieptanati din nou Rotunjiti labutele si periati pt ultima data cu o perie tip ace pt a da un aspect pufos
75
KOMONDOR
Curatati urechile foarte bine si taiati unghiile Folositi picaturi pt ochi si stergeti cu un tampon de vata umed sub ochi Umpleti cada cu apa calduta pana la jumatate, adaugand cateva linguri de sapon pt blana alba concentrat Introduceti cainele in cada, periindul si automat udandu-l folosind o perie cu dinti lungi Se arunca apa din cada, dupa care cainele se clateste Folositi un sampon cu proteine Indeprtati surplusul de apa cu mana, apoi pt uscare folositi prosoape si un uscator foarte puternic Pt reformarea snururilor, separati blana cu mana de la nivelul pielii In cazul in care snururile ajung pana la nivelul pamantului, acestea se tund cu foarfeca Pt a mentine blana sanatoasa, se taie regulat aproximativ 8cm din snururi
76
PULI
Folositi peria tip ace, cea impermeabila si cutitul de periat Initial blana se perie contra firului de par, dupa care in directie cresterii acestuia Curatati urechile si taiati unghiile cu clestele tip ghiotina Indepartati parul crescut dintre pernite cu foarfeca sau masina Tundeti parul din zona rectala si abdominala cu lama #10 Imbaiati utilizand sampoane hidratante si uscati cu feonul Pieptanati bine blana, inclusiv coada Rotunjiti labutele
77
CIOBANESC NEGRU RUSESC (TCHORNY TERRIER)

Periati blana cu o perie impermeabila, cm cu cm, incapand de la nivelul membrelor Curatati urechile cu pudra sau solutie speciala si taiati varful unghiilr cu clestele Folositi picaturile pt ochi Imbaiati utilizand sampoane speciale pt par negru Folositi sofiatorul pt a indeparta surplusul de apa si uscati bine cu foenul Baza cozii se tunde cu lama de #2 (2 cm), linia spatelui fiind lasata din ce in ce mai mare pana la nivelul fruntii (7cm), cu ajutorul distantierelor Tundeti parul de pe membrele posterioare cu lama de #7, incepand din zona rectala, pana la nivelul calcaielor Partile laterale ale corpupi si coapsele vor fi tunse la 9-10cm, cu ajutoril distantierelor Tundeti urechile si gatul frontal si pe partile laterale cu lama de #7, pana la deasupra sternului, in forma ovala sau romb Indreptati linia abdomenului urcand spre falnc si dati membrelor aspect de cilindru Periati parul de pe cap in fata 78 Rotunjiti labutele si folositi un spray pt luciu
79
CIOBANESC AUSTRALIAN
Periati blana cu o perie impermeabila si pieptanati pt a indeparta firele moarte (puteti folosi si cutitul de periat) Curatati urechile cu solutii speciale si taiati unghiile Imbaiati de cel putin 2 ori, dupa care folositi cusca pt uscat, Utilizati un balsam pe baza de lanolina pt luciu
80
BORDER COLIE
Folositi peria tip ace cu dinti lungi, peria impermeabila curba sau dreapta si cutitul de periat Periatul se face treptat, de jos in sus, cm cu cm Curatati urechile si toaletati unghiile Acordati curatarii ochilor atentie sporita, folosind tampoane umede pt a indeparta secretiile prezente Imbaiati, samponand de 2 ori (puteti folosi peria tip ace pt descalcire) si uscati cu feonul Pieptanati cu un pieptene cu dinti rari Parul in exces din jurul botului se poate fila, dar si pt a reduce volumul din anumite zone Daca pe partile exterioare ale urechilor gasiti smocuri de par mai lungi, tundeti-le Folositi ulei sau spray pentru luciu
81
BEARDED COLIE
Periati blana cu o perie mare tip ace, folosind o perie impermeabila si un pieptene cu dinti rari pentru zonele incalcite ale blanii. Periati blana ridicand parul si apoi periindu-l in jos strat dupa strat. Nu spalati niciodata aceasta rasa de caine cu smocuri de par incalcit in blana, deoarece apa intareste smocurile incalcite si le face imposibil de descurcat. Curatati urechile stergand interiorul cu solutie speciala si scoateti firele de par uscat cu degetele sau cu o pensa hemostatica. Taiati unghiile cu clestele de taiat pentru a preveni despicarea acestora. Indepartati doar varfurile unghiilor pentru a nu taia in carne vie. Curatati ochii aplicand picaturi in interiorul ochilor. Stergeti coltul ochilor si sub ochi cu o bucata uscata de bumbac petru a indeparta petele. Taiati parul dintre pernite cu ajutorul foarfecii sau cu lama de #15. Taiati parul din zona rectului (aproximativ jumatate de cm de fiecare parte a rectului) cu o lama de #10. Nu atingeti niciodata lama de rect. Taiati parul din zona abdominala cu o lama de #10. Rotunjiti labutele, periati tot corpul din nou si folositi un spray pt stralucire
82
DOBERMANN SI PINCHER
Periati blana cu o perie de cauciuc tip manusa Curatati urechile stergand pe interior cu solutie speciala Taiati unghiile cu clestele, indepartand doar varfurile Imbaiati si uscati Taiati mustatile din zona buzelor, parul de pe ochi si de pe fata Taiati firele rebele de pe marginile urechilor Folositi ulei pentru stralucire
83
AFFENPINCHER
Periati blana cu o perie impermeabila. Pieptanati blana si barba pt a indeparta parul mort sau caltii Curatati urechile stargand pe interior cu solutie speciala, scotand parul mort cu degetele Taiati unghiile cu un cleste, indapartand doar varfurile Taiati parul dintre pernite Tundeti parul din zona rectala (aproximativ o jumatate de cm din toate partile). Nu atingeti niciodata rectul cu lama Imbaiati in cusca de uscat sau cu sofiatorul Filatiportiunile inegale ala blanii cu foarfeca pt filat Tundeti urechile de la baza inspre varf cu o lama de #10 Taiati parul de la varful urechilor pt a da un aspect ascutit Filati parul de la exteriorul sprancenelor, pana la ureche cu foarfeca de filat Rotunjiti barbia Dati sprancenelor forma de breton Rotunjiti labutele Aplicati ulei pentru stralucire
84
SCHNAUZER
Curatati urechile stargand pe interior cu solutie speciala, scotand parul mort cu degetele Taiati unghiile cu un cleste, indapartand doar varfurile Periati blana cu cu o perie de cauciuc sau cu una impermeabila si apoi pieptanati pt a indeparta parul mort Imbaiati in cusca de uscat sau cu sofiatorul Tundeti parul din zona rectala (aproximativ o jumatate de cm din toate partile). Nu atingeti niciodata rectul cu lama Taiati parul din zona abdominala cu o lama de #10. Taiati parul dintre pernite Folosind o lama de #5, #7 sau #8-1/2, tundeti de la ceafa pana la coada, si tundeti intreaga coada Tundeti cu aceeasi lama pana la nivelul umerilor si cotului, la membrele din fata, Continuati pe partile laterale ale corpului pana la nivelul flancului, terminand deasupra calcaiului Tundeti la incheieturi (axilar si inghinal)cu lama de #10 Tundeti gatul, de la barbie pana la stern, cu aceeasi lama ca si pe corp
85
Tundeti parul de pe fata pana la nivelul bretonului si pana la linia imaginara dintre unghiul extern al ochiului si comisura buzelor, lasand doar breton, mustata si barba Tundeti tot parul de pe urechi, cu lama de #10 si dati un aspect ascutit varfului cu ajutorul foarfecii drepte Taiati bretonul in V cu varful spre trufa sau formati doua sprancene taind parul de la nivelul stopului, astfel incat unghiul extern al ochilor sa fie vizibil Pieptanati barba in fata si cu ajutorul foarfecii de filat dati un aspect uniform delimitarii dintre barba si obraji Tundeti membrele si parul de pe piept cu foarfeca de filat Rotunjiti labutele Folositi ulei pt stralucire
86
DOG ARGENTINIAN
Periati blana cu o perie de cauciuc si masati viguros cu degetele Curatati urechile cu pudra sau solutie speciala si taiati varful unghiilr cu clestele Folositi picaturile pt ochi si curatati sub acestia cu o bucata de bumbac Imbaiati utilizand sampon pt intensificarea pigmentului si uscati cu foenul sau in cusca speciala Masati blana cu o batista de matase pt a-i da stralucire
87
SHAR PEI
Periati blana cu o perie de cauciuc Curatati urechile cu pudra sau solutie speciala si taiati varful unghiilr cu clestele Folositi picaturile pt ochi si curatati sub acestia cu o bucata de bumbac Curatati cutele de pe corp si cap cu o bucata de carpa din bumbac umeda si uscati Folositi pudra pt copii pt a mentine zonele dintre cute uscate Imbaiati utilizand sampon pt intensificarea pigmentului si uscati cu foenul sau in cusca speciala La final se aplica ulei cu lanolina pt luciu
88
DOG GERMAN (GREAT DANE)

Periati blana cu o perie impermeabila Curatati urechile cu solutie speciala si taiati varful unghiilor cu ajutorul unui cleste mare Folositi picaturile pentru ochi si curatati zona de sub acestia cu o bucata de bumbac Cutele de la nivelul botului trebuie curatate foarte bine de resturile de mancare Spalati si uscati foarte bine Taiati mustatile cu foarfeca de filat si orice fire de par rebele de la nivelul capului Coatele si calcailele pot deveni uscate si crapate, iar pentru a preveni aceasta trebuie aplicata o crema hidratanta Se foloseste un spray pt luciu, care se maseaza dupa aplicare cu o manusa de cauciuc
89
ROTTWEILER
Periati blana cu o perie impermeabila sau cu una de caucius Curatati urechile cu ajutorul solutiilor speciale si taiati varful unghiilor cu un cleste ghilotina Curatati cutele din jurul botului de orice fel de rest de mancare Imbaiati si uscati un cusca speciala/sofiator/feon Taiati mustatile si folositi la final spray pt luciu
90
DOG DE BORDEAUX
Periati blana cu o perie impermeabila sau cu una de caucius Curatati urechile cu ajutorul solutiilor speciale si taiati varful unghiilor cu un cleste ghilotina Curatati cutele din jurul botului de orice fel de rest de mancare Imbaiati si uscati un cusca speciala/sofiator/feon Taiati mustatile si folositi la final spray pt luciu
91
BULLDOG ENGLEZ SI FRANCEZ

Periati blana cu o perie impermeabila fina si masati viguros Curatati urechile cu solutie speciala si taiati varful unghiilr cu clestele Folositi picaturile pt ochi si curatati sub acestia cu o bucata de bumbac Stergeti cutele de la nivelul botului cu un material umed si uscati Aplicarea zilnica a unei pudre speciale intre cute le pastreaza uscate si le fereste de infectii Imbaiati si uscati bine insistand pe zonele albe ale corpului Un masaj riguros cu degetele stimuleaza luciul natural al blanii
92
MASTINO SI BULLMASTIFF
Periati blana cu o perie impermeabila fina si masati viguros Curatati urechile cu solutie speciala si taiati varful unghiilr cu clestele Folositi picaturile pt ochi si curatati sub acestia cu o bucata de bumbac Stergeti cutele de la nivelul botului cu un material umed si uscati Aplicarea zilnica a unei pudre speciale intre cute le pastreaza uscate si le fereste de infectii Imbaiati si uscati cu sofiatorul/foenul Folositi uleiul sau sprayul pt luciu
93
CANE CORSO
Periati blana cu o perie de cauciuc si masati viguros cu degetele Curatati urechile cu pudra sau solutie speciala si taiati varful unghiilr cu clestele Folositi picaturile pt ochi si curatati sub acestia cu o bucata de bumbac Imbaiati utilizand sampon pt intensificarea pigmentului si uscati cu foenul sau in cusca speciala Masati blana cu o batista de matase pt a-i da stralucire
94
TOSA INU
Periati blana cu o perie impermeabila fina si masati viguros Curatati urechile cu solutie speciala si taiati varful unghiilr cu clestele Folositi picaturile pt ochi si curatati sub acestia cu o bucata de bumbac Stergeti cutele de la nivelul botului cu un material umed si uscati Imbaiati si uscati cu sofiatorul/foenul Folositi uleiul sau sprayul pt luciu
95
TERRA NOVA
Periati blana cu o perie tip ace si utilizati peria impermeabila si piaptanul in zonele incalcite Curatati urechile cu solutie speciala si taiati varful unghiilor cu clestele tip ghilotina Imbaiati cu sampoane speciale pt pigment si volum si uscati cu sofiatorul si foenul Taiati mustatile si orice fire rebele rebele de la nivelul botului, de pa fata sau ochi Cutele de pe bot trebuie curatate de rezidurile alimentare Taiati cu foarfeca de filat parul lung dintre labute si dati un aspect natural piciorului Folositi uleiul/sprayul pt stralucire
96
HOVAWART
Periati cu peria impermeabila intreg corpul, dupa care periati cu piaptanul de descalcit Curatati urechile cu solutii speciale si taiati unghiile cu clestele ghilotina Folositi cutitul de descalcit pt o mai buna indepartare a parului mort Imbaiati cu sampoane speciale pt pigment si uscati cu ajutorul sofiatorului si a feonului Rutonjiti labutele daca este cazul si indepartati parul dintre pernite Parul de la nivelul chisitei poate fi nivelat cu foarfeca de filat Folositi uileiul sau sprayul pt luciu
97
SAINT BERNARD
Periati blana cu o perie impermeabila si una de cauciuc in zonele incalcite Acordati atentie speciala cozii, mambrelor posterioare si barbiei Curatati urechile cu solutia speciala si indepartati varful unghiilor cu clestele ghilotina Folositi picaturile pt ochi si curatati sub acestia cu un material din bumbac Imbaiati utilizand sampoane pt volum, curatati cutele de la nivelul botului si uscati cu sofiatorul si foenul Taiati mustatile si orice fire lungi de la nivelul fetei cu foarfeca de filat Rotungiti labutele Taiati parul dintre pernite Taiati parul de la nivelul chisitei cu foarfeca de filat Folositi uleiul pt luciu Periati din nou
98
CIOBANESC CAUCAZIAN
Periati blana cu cutiul de periat pt a indeparta parul mort si folositi apoi o perie impermeabila si piaptanul de descalcit Puteti utiliza si piatra ponce pt a indeparta firele foarte fine de par mort Curatati urechile cu solutie speciala si taiati varful unghiilr cu clestele Imbaiati folosind sampoane pt pigment si volum Utilizati sofiatorul pt a indeparta surplusul de apa si uscati cu foenul periind in continuu Nivelati parul de la nivelul chisitei si rotunjiti labutele Indepartati parul dintre pernite si tundeti in zona rectala
99
CIOBANESC DE BERNA
Periati blana cu cutiul de periat pt a indeparta parul mort si folositi apoi o perie impermeabila si piaptanul de descalcit Puteti utiliza si piatra ponce pt a indeparta firele foarte fine de par mort Curatati urechile cu solutie speciala si taiati varful unghiilr cu clestele Imbaiati folosind sampoane pt pigment si volum Utilizati sofiatorul pt a indeparta surplusul de apa si uscati cu foenul periind in continuu Nivelati parul de la nivelul chisitei si rotunjiti labutele Indepartati parul dintre pernite si tundeti in zona rectala La final folositi ulei cu lanolina pt luciu
100
AIRDALE TERRIER
Smulgeti parul din interiorul conductului auditiv, si curatati cu solutii speciale Taiati varfurile unghiilor cu clestele tip foarfeca Periati blana cu o perie impermeabila pt a indeparta orice calt Imbaiati si uscati corespunzator Tundeti zina rectala cu lama de #10 (nu atingeti niciodata lama de rect) Tundeti zona inghinala pana la buric cu lama de #10 Indepartati parul dintre pernite Cu lama de #5, #7 sau #8,5 tundeti de la nivelul fruntii, pe corp pana la coada; tundeti inclusiv coada Tundeti gatul pana la nivelul umerilor cu aceeasi lama ca pe corp Periati parul de pe bot in fata si tundeti de la 1cm in spatele ochilor spre gat si frunte cu lama de #10 Filati parul din colturile exterioare ale ochilor Tundeti sprancenele in forma de V cu farful spre trufa si indepartati parul de la nivelul stopului Tundeti uniform zona obrajilor pana la barbie, cu foarfeca de filat Urmati conturul picioarelor si filati zona de delimitare a membrelor de corp Rotunjiti labutele si dati un spect de cilindru membrelor Spray de luciu 101
BEDLINGTON TERRIER
Curatati urechile cu solutia speciala indepartand parul din urechi cu ajutorul degetelor Taiati unghiile cu clestele ghilotina Periati blana cu peria impermeabila si descalciti caltii Imbaiati si uscati cu volum Tundeti parul din zona rectala si inghinala cu lama de #10 Cu lama de #5 tundeti de la nivelul greabanului pana la mijlocul spatelui si pana la stop Cu aceeasi lama tundeti partile laterale ale corpului Tundeti treimea de la baza cozii cu lama de #5 iar celelalte 2 treimi , de la varf, cu lama de #15 De la nivelul comisurilor buzelor la unghiurile externe ale ochilor, inconjurand urechile la baza si coborand in V spre stern, tundeti cu lama de #5, apoi de #15
102
Tundeti urechile cu aceeasi lama, lasand varful acestora cu par Taiati parul de pe membre dand un aspect cilindric si rotunjiti labutele Parul din varful urechilor se va tunde in forma de romb Rotunjiti parul de pe torace pana la stern
103
FOX TERRIER CU PAR SARMOS

Sarmos
Curatati urechile cu solutii speciale, smulgand parul din interiorul canalului auditiv si taiati unghiile clestele tip foarfeca Periati cu peria de cauciuc, apoi pieptanati Imbaiati si uscati cu volum Tundeti parul din zona rectala si a abdomenulii cu lama de #10 Cu lama de #5, #7 sau #8,5 tundeti pe corp, partile laterale, incepand de la ceafa la coada (inclusiv); continuati cu partile laterale ale gatului, avand ca punct de reper sternul Pe cap folositi lama de #10, incepand la 1cm in spatele ochilor, continuind pana la comisuria buzelor si pana la occipital; tundeti si urechile, pe ambele parti apoi rotunjiti-le cu foarfeca Dati aspect de cilindru membrelor, rotunjiti-le si curatati parul dintre pernite Faceti sprancene, taint parul din zona stopului Periati barbia inainte si dati-I un aspect rotunjit
Neted
Periati cu peria de cauciuc Spalati si uscati corespunzator
104
Curatati urechile si taiati unghiile Folositi ulei/spray pt luciu
105
KERRY BLUE TERRIER

Curatati urechile cu ajutorul solutiilor speciale pt cerum, smulgand parul din interiorul canalului auditiv Taiati unghiile cu clestele si periati foarte bine blana pt a indeparta parul mort Folositi cutitul de descalcit, peria impermeabila dreapta sau curba si pieptenele pt descalcit Spalati cu sampoane speciale pt intensificarea pigmentului si pt volum, dupa care uscati pt inceput cu sofiatorul si apoi cu feonul cu are cald Periati blana pe tot parcursul uscarii Tundeti zona rectala si inghinala cu lama de #10 Indepartati parul dintre labute cu foarfeca sau masina mica/lama pt labute Cu lama de #5 sau de #7 incepeti sa tundeti din varful crestetului pana la baza cozii in directia firului de par,; continuati cu partile laterale ale copului, gatul pana la nivelul umarului si cotului la membrele anterioare, iar spre membrele posterioare mergeti treptat si paralele cu linia abdomenului pana la baza cozii
106
Coada se va tunde si ea cu aceiasi lama ca si pe corp La nivelul capului folositi o lama ceva mai mica decat cea de pe corp : #10, incepand din dreptul sprancenelor pe crestet, urechi, obraji si coborand in V spre stern Parul de pe obraji se fileaza, astfel incat unghiurile ochilor sa fie evidente Parul de pe bot se perie inainte si se lasa la lungimea sa naturala, avand aspect le alungit Parul de la nivelul pieptului trebuie filat/tuns dand senzatia de piept drept sau retezat Rotunjiti labutele si dati forma de cilindru membrelor Folositi uleiul pt luciu
107
JACK RUSSEL
Periati blana cu o perie de cauciuc tip manusa Curatati urechile stergand pe interior cu solutie speciala Taiati unghiile cu clestele, indepartand doar varfurile Imbaiati si uscati Taiati mustatile din zona buzelor, parul de pe ochi si de pe fata Taiati firele rebele de pe marginile urechilor Folositi ulei pentru stralucire Aceste rase se toaleteaza la fiecare 2 sau 3 luni, fiind periate regulat pt a mentine blana curata intre toaletaje. Urechile se curata saptamanl iar unghiile lunar.
108
DANDIE DINMONT TERRIER

Curatati urechile cu solutii speciale si smulgeti parul din interorul canalului auditiv Taiati unghiile cu clestele tip foarfeca si indepartati parul dintre pernite Periati intreg corpul cu o perie impermeabila si apoi pieptanati pt a indeparta parul mort Imbaiati cu sampoane speciale si uscati cu feonul sau in cusca cu ventilatoare Tundeti zona rectala si inghinala cu lama de #10 Cu lamele de #5 sau #7 tundeti parul incepad de la occipital pana la bza cozii, apoi coborati pe partile laterale ale corpului lasand o fustita in dreptul abdomenului (se continua anterior cu pieptul; in dreptul flancului linia aste mai sus => da contur taliei) Tundeti urechile cu lama de #10 pe ambele parti, lasand varful la lungimea naturala si rotunjiti marginile cu foarfeca 109
Rotunjiti labutele Lasati pieptul plin Dati volum parului de pe cap si indepartati cu foarfeca dreapta sau de filat parul de la nivelul ochilor si stopului Cu ajutorul foarfecii curbe dati forma rotunda capului (inclusiv barbiei) Folositi spray pt luciu
110
SKYE TERRIER
Periati blana cu o perie tip ace, dupa care pieptanati asigurandu-va ca ati descalcit foarte bine Curatati urechile cu solutii speciale si smulgeti parul din ureche cu ajutorul degetelor sau pensei hemostatice Taiati unghiile cu clestele tip foarfeca si indepartati parul dintre labute cu masina sau foarfeca boanta Tundeti parul din zona rectala si la incheieturi (axilar si inghinal) cu lama de #10 Imbaiati cu sampoane pt par lung si uscati cu sofiatorul si feonul, apoi periati blana din nou Rotunjiti labutele Cu ajutorul pieptenului faceti o carare la nivelul spatelui incepand de la coada pana la varful nasului Parul de pa corp, coada si cap este lasat lung, natural Acordati atentie zonei ochilor si stopului (daca este cazul si proprietarul doreste, se poate tunde cu foarfeca acea zona pt a evita contactul direct al firelor de par cu mucoasa conjunctivala => iritatii, ulcere, orbire) Folositi spray sau ulei pt luciu
111
WEST HIGHLAND WHITE TERRIER

Periati blana cu o perie impermeabila si descalciti cu ajutorul pieptenelui sau cutitul de descalcit Folositi cutitul de periat pt a indeprata parul mort si cutitul de trimat pt a scurta parul de la nivelul spatelui (incepand de la occipital pana la coada inclusiv) Spalati cu sampoane speciale pt caini albi, insistand in zona labutelor, rectului si ochilor Uscati cu sofiatorul pt inceput, apoi cu feonul cu are cald Smulgeti parul din conductul auditiv al urechii si curatatile cu solutii speciale Taiati unghiile cu clestele foarfeca Periati din nou pt descalcirea finala Zona destinata trimatului poate fi tunsa de asemenea cu lama de #5, #7 sau #8,5 Tundeti zona rectala si inghinala cu lama de #10 pt avita incalcirea
112
Rotunjiti labutele si indreptati linia rochitei taind cativa cm de la nivelul solului Capul poate avea forma rotunda sau bob Tundeti cu foarfeca de filat unghiurile interne ale ochilor, apoi cu foarfeca dreapta sau curba faceti breton (parul de piaptana inainte, taind mai apoi din centru spre unghiurile externe ale ochilor) Periati barbia si scurtati-o incepand din zona mentoniera si continuind cu partile laterale in dreptul obrajilor pana lin spatele urechilor Varful urechilor se tunde cu lama de #30-#40 si de indreapta cu foarfeca dand forma ascutita Coada la fel, trebuie sa aiba aspect ascutit Folositi uleiul pt luciu
113
BULL TERRIER
Periati blana cu o perie de cauciuc si masati viguros cu degetele Indepartati parul mort cu ajutorul furminatorului Curatati urechile cu pudra sau solutie speciala si taiati varful unghiilr cu clestele Folositi picaturile pt ochi si curatati sub acestia cu o bucata de bumbac Imbaiati utilizand sampon pt intensificarea pigmentului si uscati cu foenul sau in cusca speciala Masati blana cu o batista de matase pt a-i da stralucire
114
STAFFORDSHIRE BULL TERRIER ( PIT BULL)

115
AMERICAN STAFFORDSHIRE BULL TERRIER ( AMSTAFF )

116
YORKSHIRE TERRIER
Periati blanita cu o perie tip ace pt a evita ruperea firului de par; cea impermeabila o puteti folosi doar in zonele foarte incalcite, Pieptanati la final pt siguranta Curatati urechile si smulgeti parul din interiorul acestora Taiati unghiile cu clestele tip foarfeca Stergeti ungihurile interne ale ochilor cu solutie de curatat sau cu un material din bumbac umed Tundeti parul din zona rectala si la incheieturi cu lama de #10 Spalati cu sampon pt par lung si pt intensificare apigmentuui, apoi folositi balsam special pt descalcire si hidratare In timpul imbaierii puteti folosi peria tip are pt descalcit si pt distribuirea balsamului pe intreg parul Uscati pt inceput cu sofiatorul, apoi cu feonul, periind mereu blanita
117
Indepartati parul dintre labute Parul este lasat la lungimea sa naturala, fiind descalcit si periat la final cu o perie din par natural pt a da luciu Faceti carere de la nivelul occipitalului pana la baza cozii Parul din crestetul capului se prinde de obicei intr-o singura codita de cal/ intr-un singur mot Varfurile urechilor se tund fie cu lama de #15, fie cu cea chirurgicala si se definesc cu foarfeca dand aspect ascutit Se poate utiliza placa de intins parul
118
TECKEL
Sarmos
Periati blana cu o perie impermeabila sau o una din cauciuc, apoi Utilizati pieptenele de descalcit sau cutitul de descalcit Curatati urechile cu solutii sau pudre speciale si taiati varful unghiilor cu clestele tip foarfeca Trimati parul pe intreg corpul cu cutitele speciale Imbaiati si uscati corespunzator Filati parul de pe piept si coada pt a da un aspect uniform si natural La trimatul de la nivelul capului, nu uitati sa lasati sprancenele lungi Rotunjiti labutele si taiari parul dintre pernite Curatati zona rectala Folositi uleiul pt luciu
Scurt
Periati cu peria de cauciuc si masati usor cu degetele Spalati si uscati bine cu feonul Taiati unghiile si curatati urechile
119
Lung
Periati si pieptanati cu peria impermeabila si piaptanul de descalcit Curatati urechile cu solutiile speciale si taiati unghiile Folositi picaturile pt ochi Imbaiati cu sampoane speciale pt par lung si uscati cu feonul Indepartati orice fire de par lungi de pe bot si de la nivelul labutelor cu foarfeca de filat Taiati parul dintre pernite si varfurile de la nivelul cozii si linia abdomenului
120
SAMOYED
Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi cu cu peria impermeabila pana nu mai aveti par mort Treceti inca o data cu piaptanul, pt a fi siguri ca ati descalcit toata blana Folositi sofiatorul pt a indeparta ultimele fire de par mort de la radacina Imbaiati cu sampoane speciale pt pigment si volum Cu ajutorul sofiatorului indepartati surplusul de apa, apoi uscati cu feonul periind in continuu blana Curatati urechile si taiati unghiile Rotunjiti labutele si indepratati parul dintre pernite Curatati zona rectala Filati zonele neuniforme de pe corp si nivelati membrele In zona chisitei Folositi uleiul pe luciu
121
MALAMUT DE ALASKA
122
HUSKY SIBERIAN
123
CHOW CHOW
124
AKITA AMERICAN
125
AKITA SIBERIAN
126
POMERANIAN
Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi cu cu peria impermeabila pana nu mai aveti par mort Treceti inca o data cu piaptanul, pt a fi siguri ca ati descalcit toata blana Folositi sofiatorul pt a indeparta ultimele fire de par mort de la radacina Imbaiati cu sampoane speciale pt pigment si volum Cu ajutorul sofiatorului indepartati surplusul de apa, apoi uscati cu feonul periind in continuu blana Curatati urechile,smulgeti parul din interiorul canalului auditiv si taiati unghiile Rotunjiti labutele si indepratati parul dintre pernite Curatati zona rectala Filati zonele neuniforme de pe corp si nivelati membrele In zona chisitei Folositi uleiul pe luciu
127
FININSH SPITZ SPIZT JAPONEZ

Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi cu cu peria impermeabila pana nu mai aveti par mort Treceti inca o data cu piaptanul, pt a fi siguri ca ati descalcit toata blana Folositi sofiatorul pt a indeparta ultimele fire de par mort de la radacina Imbaiati cu sampoane speciale pt pigment si volum Cu ajutorul sofiatorului indepartati surplusul de apa, apoi uscati cu feonul periind in continuu blana Curatati urechile si taoati unghiile Rotunjiti labutele si indepratati parul dintre pernite Curatati zona rectala Filati zonele neuniforme de pe corp si nivelati membrele In zona chisitei Folositi uleiul pe luciu
128
BEAGLE
Periati banita cu peria de cauciuc, apoi cu ajutorul furminatorului indepartati tot parul mort Puteti folosi si piatra ponce pt parul mort foarte fin Imbaiati cu sampoane speciale si uscati cu feonul Curatati urechile cu solutii speciale si taiati unghiile Indepartati parul dintre labute si filati orice portiuni de par prea lungi de pe corp , membre sau coada Folositi ulei/ spray pt luciu
129
BASSET
Periati banita cu peria de cauciuc, apoi cu ajutorul furminatorului indepartati tot parul mort Puteti folosi si piatra ponce pt parul mort foarte fin Imbaiati cu sampoane speciale si uscati cu feonul Curatati urechile cu solutii speciale si taiati unghiile cu clestele chilotina Cu ajutorul unui material umed curatati unghiurile interne ale ochilor Indepartati parul dintre labute si filati orice portiuni de par prea lungi de pe corp , membre sau coada Folositi ulei/ spray pt luciu
130
BRAC GERMAN NETED/ SARMOS

Neted
Sarmos
Periati cu cutitul de periat, apoi trimati cu cutitele speciale pt trimat intreg corpu si capul, lasand sprancenele specifice terrierilor Spalatul, filatul si actiunile finale sunt identice cu cele ale Bracului neted
131
VIJLA MAGHIARA
132
SETTER IRLANDEZ SETTER ENGLEZ

Periati banita cu peria de cauciuc, apoi cu ajutorul furminatorului indepartati tot parul mort Puteti folosi si piatra ponce pt parul mort foarte fin Pieptanati zonele de par mai lung cu pieptenele de descalcit Imbaiati cu sampoane speciale si uscati cu sofiatorul, apoi cu feonul Curatati urechile cu solutii speciale si taiati unghiile Indepartati parul dintre labute si filati orice portiuni de par prea lungi de pe corp , membre sau coada Folositi ulei/ spray pt luciu
133
COPOI ARDELENESC
134
LABRADOR RETRIEVER
Periati banita cu peria de cauciuc, apoi cu ajutorul furminatorului indepartati tot parul mort Puteti folosi si piatra ponce pt parul mort foarte fin Imbaiati cu sampoane speciale pt pigment si uscati cu sofiatorul pt a indeparta surplusul de apo si apoi cu feonul Curatati urechile cu solutii speciale si taiati unghiile Indepartati parul dintre labute si filati orice portiuni de par prea lungi de pe corp , membre sau coada Folositi ulei/ spray pt luciu
135
GOLDEN RETRIEVER
Periati banita cu peria de cauciuc, apoi cu ajutorul furminatorului indepartati tot parul mort Puteti folosi si piatra ponce pt parul mort foarte fin Pieptanati zonele de par mai lung cu pieptenele de descalcit Imbaiati cu sampoane speciale si uscati cu sofiatorul, apoi cu feonul Curatati urechile cu solutii speciale si taiati unghiile Indepartati parul dintre labute si filati orice portiuni de par prea lungi de pe corp , membre sau coada Folositi ulei/ spray pt luciu
136
COCKER SPANIEL AMERICAN COCKER SPANIEL ENGLEZ

Periati parul cu o perie tip ace si cu una impermeabila in zonele cu par scurt, apoi pieptanati Curatati urechile cui solutii speciale si smulgeti parul din canalul auditiv intern Taiatu unghiile indepartand doar varfurile pt a evita exfolierea unghiei, cu ajutorul clestelui special de taiat Indepartati parul dintre pernite cu foarfeca sau masina Tundeti zona rectala , cea inghinala si cea axilara cu lama de #10 Imbaiati folosind sampoane speciale pt intensificarea pigmentului, pt par lung si pt volum, apoi uscati pt inceput cu sofiatorul (indeparteaza apa in execes retinuta de parul lung) si cu feonul Cu lama de #7, #8,5 sau #10 tundeti zona spatelui, capul, 1/3 din urechi pe ambele parti si decolteul in forma de U Rotunjiti labutele si filati parul rebel de pe acestea, la fel si cel din zona chisitei (in cazul Cockerului Englez)
137
Zona de demarcare a rochitei este dreapta, de la umar la punctul soldului; coada este tunsa la fel ca pe corp cu lama de #10, #8,5 sau #7 Rotunjiti urechile cu foarfeca curba Filati parul de pe piep dand un aspect uniform Utilizati sprayul sau uileiul pt luciu
Aceste rase trebuie toaletate la 4-8 saptamani. Urechile trebuie curatate saptamanal, iar unghiile controlate lunar.
138
POODLE / CANICHE urias, mediu, pitic/toy
139
Periati intreg corpul, cu o perie impermeabila fixa sau mobila, incepand de la nivelul membrelor pana la cap (periati in toate directiile pentru a desface carliontii) Spalati cu sampon universal, apoi cu sampon pentru volum si sampon pentru intensificarea pigmentului Uscati bine blanita cu ajutorul uscatorului de par, utilizand in permanenta peria impermeabila manevrata in toate directiile In prealabil puteti utiliza sofiatorul pentru indepartarea surplusului de apa, dar si pentru volum Taiati unghiile si curatati urechile cu solutii speciale
Dupa standardul european, exista 9 tipuri de tunsori pentru Pudel:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Frizura tip copoi/ retriever trim Frizura tip miel/ Lamb trim Frizura tip pui/ Puppy cut Frizura euro/ Euro trim Frizura cu o singura banda/ The single banded trim Frizura tip ursulet/ Teddy bear trim Frizura tip New York sau cu doua benzi/ New Yorker trim Frizura tip rural si urban/ Town & Country trim Frizura tip clovn sau Miami/ Miami or clown cut
140
Frizura tip copoi
Cunoscuta si sub numele de frizura standard, aceasta coafura este facuta cu o singura lama pe tot corpul. Cele mai utilizate lame: de la #7F pana la #2. Coronita, urechile, buzele, membrele si coada sunt lasate pt stilizat la latitudinea proprietarului.
141
Frizura tip miel

Acest tip de frizura mai este cunoscut si sub numele de corp tuns, picioare stilizate. Parul de la nivelul corpului este tuns cu o lama moderata: de la #7 pana la #2. Zonele de delimitare intre corp di membre sunt continue, fara trepte evidente. Labutele au aspect cilindric, fiind tunse fie cu masina folosind lame mari sau distantiere, fie foarfeca. Coroana, urechile, buzele, picioarele si coada sunt tunse dupa dorinta proprietarului, dar sa se potriveasca lungimii de pe corp.
142
Frizura tip puiut
Tunsoare tip puiut este varianta putin mai lunga a tipului miel. Gatul este lasat plin si tuns cu foarfeca pt a da un aspect elegant. Blana de pe corp va fi tunsa fie cu masina cu o lama mare, fie cu foarfeca, depinzand de talia animalului (cei mici sunt mai usor si rapid de tuns cu foarfeca). Coroana trebuie sa fie plina si inalta, uechile, botul, codita si labutele sunt lasate la discretia proprietarului.
143
Frizura tip Euro
Acest tip este o variatie a oricarei tunsori tip puiut sau miel. Blana este lasata cat mai lunga, avand aspect plin, cam la aceleasi dimensiuni si pe corp si pe membre. Botul, urechile labutele si codita sunt tunse scurt cu lama de #10, #15 sau #30. Decolteul in V este si el tuns la acelasi nivel.
144
Frizura cu o singura banda
Acest tip de tunspare elegant, necesita o singura banda tunsa scurt la nivelul abdomenului/ stomacului. Restul tunsorii este identica celei tip puiut: bot, labute, baza cozii scurte; urechi drepte medii, coroana plina ovala, gat elegant.
145
Frizura tip ursulet
Tunsoarea ursulet este o variatie intre frizura miel si puiutin ceea ce priveste lungimea parului de pe corp. Cu aceasta tunsoare, capul este tuns rotund, urechile sunt tunse mai scurt (lama #5 sau #7) si rotunjite, coada la aceeasi lungime ca pe corp, iar labutele sunt tunse rotund, cu aspet de cilindru.
146
Frizura tip New York sau cu doua benzi

Cunoscuta si sub denumirea de tunsoarea cu doua benzi, in jurul gatului si in jurul stomacului, se efectueaza cu lame mici pt a evidentia pielea (#10, #15). Restul parului este lasat lung, doar putin rotunjit. Labutele, baza cozii si botul sunt tunse scrut, la aceeasi lungime ca a celor doua bandelete. Urechile drepte medii, sunt bine delimitate si coronita rotunda. Aceasta la randul ei este inconjurata de un sant despartitor incapand de deasupra ochilor, continuind cu baza urechilor si terminand in zona occipitala.
147
Frizura tip urban si rural
Acest tip de fruzira este foarte practic, fiind o tunsoare scurta pe corp ( #4F pana la #7F, dar si #10 sau #15), iar membrele sunt lasate pline, dand aspect de pantalonasi. Labutele, baza cozii si botul sunt tunde la un nivel mai mic (#15 #30). Urechile sunt de lungime mare, iar coronita rotunda si delimitata. Membrele cilindrice,decolteu in V.
148
Frizura tip cloun sau Miami
Frizura cloun presupune tunsoarea pe corp in totalitate cu o lama mica (#10 , #15), fiind lasate si rotunjite pompoane la nivelul chisitei, antebratului si coditei. Labutele sunt tunse si ele scurt. Coronita rotunda si delimitata, iar urechile rotunjite de lungime medie .
149
MODELE TUNSORI CAP
Coronita dreapta cu mustata tip aluna
Coronita eleganta cu mustata mica
Coronita rotunda cu mustata nemteasca
150
Mustata neangulata
Coronita mica eleganta cu mustata frantuzeasca Coronita rotunda cu fata curata
Mustata angulata
151
Pentru o coronita reusita, utilizati metoda lateral-lateral-fata-spate. Periati parul de pe cap in toate cele 4 directii, rotunjind cu foarfeca curba dupa fiecare parte.
152
Metoda de tuns a labutelor consta in prinderea membrului cu o mana la nivelul chisitei si indepartarea parului in linie dreapta si inconjurand piciorul deasupra pernitei principale. Dupa tunsoarea initiala, folositi masina de tuns fie cu lama chirurgicala, fie aceeasi lungime ca pe bot.
153
TUNSORI PENTRU URECHI

Urechi tip ursulet sau rase
Urechi tip Spaniel
Urechi tip ciucure
Urechi scurte
154
Urechi tip pana
Urechi lungi
Urechi medii
155
TUNSORI PENTRU COADA
156
DALMATIAN
157
LHASA APSO
Indepartati parul dintre labute Parul este lasat la lungimea sa naturala, fiind descalcit si periat la final cu o perie din par natural pt a da luciu Faceti carare de la nivelul fruntii pana la baza cozii Totodata, pentru pastrarea unui par sanatos si pt evitarea incalcirii, se vor utiliza periodic moatele (rularea suvitelor de par intr-o folie de plastic, leagata cu elastic) Se poate utiliza placa de intins parul
158
PECHINEZ
Periati blana cu cutitul de descalcit, apoi cu cu peria impermeabila pana nu mai aveti par mort Treceti inca o data cu piaptanul, pt a fi siguri ca ati descalcit toata blana Folositi sofiatorul pt a indeparta ultimele fire de par mort de la radacina Imbaiati cu sampoane speciale pt pigment si volum Cu ajutorul sofiatorului indepartati surplusul de apa, apoi uscati cu feonul periind in continuu blana Curatati urechile,smulgeti parul din interiorul canalului auditiv si taiati unghiile Rotunjiti labutele si indepratati parul dintre pernite Curatati zona rectala Folositi uleiul pe luciu
159
PAPILLON
Periati cu cutitul de periat pt a scoate parul mort, folositi apoi piatra ponce si peria impermeabila Pieptanati bine, apoi spalati cu sampoane speciale si uscati corespunzator cu feonul Taiati parul dintre labute si rotunjiti-le Smulgeti parul din urechi, folositi solutii speciale pt curatare si taiati ungiile Dati cu pray sau ulei pt luciu
160
BICHON MALTEZ
Periati blanita cu o perie tip ace pt a evita ruperea firului de par; cea impermeabila o puteti folosi doar in zonele foarte incalcite, Pieptanati la final pt siguranta Curatati urechile si smulgeti parul din interiorul acestora Taiati unghiile cu clestele tip foarfeca Stergeti ungihurile interne ale ochilor cu solutie de curatat sau cu un material din bumbac umed Tundeti parul din zona rectala si la incheieturi cu lama de #10 Spalati cu sampon pt par lung si pt intensificare apigmentuui, apoi folositi balsam special pt descalcire si hidratare In timpul imbaierii puteti folosi peria tip are pt descalcit si pt distribuirea balsamului pe intreg parul Uscati pt inceput cu sofiatorul, apoi cu feonul, periind mereu blanita Puteti folosi placa de intins parul
161
Indepartati parul dintre labute Parul este lasat la lungimea sa naturala, fiind descalcit si periat la final cu o perie din par natural pt a da luciu Faceti carere de la nivelul occipitalului pana la baza cozii Parul din crestetul capului se prinde de obicei in doua codite, fiind indoite la varf Totodata, pentru pastrarea unui par sanatos si pt evitarea incalcirii, se vor utiliza periodic moatele (rularea suvitelor de par intr-o folie de plastic, leagata cu elastic)
162
BICHON HAVANEZ
Periati cu peria tip ace pt a evita ruperea firului de par apoi pieptanati bine Curatati urechile cu solutii speciale si smulgeti parul din conductul auditiv Taiati unghiile cu clestele tip foarfeca Indepartati parul dintre pernite Imbaiati cu somapoane speciale pt par lung, folosinf balsam Uscati cu sofiatorul pt volum si eliminarea excesului de apa, apoi cu feonul, periind cm cu cm pe tot parcursul uscarii Curatati bine zona ochilor fie cu o carpa si solutie speciala, fie cu foarfeca de filat in forma de triunghi Rotunjiti labutele Tundeti cu lama de #10 zona rectala si cea inghinala Folositi ulei sau spray pt luciu
163
BICHON BOLOGNEZ
Periati cu peria tip ace pt a evita ruperea firului de par apoi pieptanati bine Curatati urechile cu solutii speciale si smulgeti parul din conductul auditiv Taiati unghiile cu clestele tip foarfeca Indepartati parul dintre pernite Imbaiati cu somapoane speciale ptcaini albi si par lung, folosinf balsam de volum Uscati cu sofiatorul pt volum si eliminarea excesului de apa, apoi cu feonul, periind cm cu cm pe tot parcursul uscarii Curatati bine zona ochilor fie cu o carpa si solutie speciala, fie cu foarfeca de filat in forma de triunghi Rotunjiti labutele Tundeti cu lama de #10 zona rectala si cea inghinala Folositi ulei sau spray pt luciu
164
BICHON FRIZE
Periati in toate directiile intreg corpul cu o perie impermeabila fixa sau mobila, despicand fiecare carliont Pieptanati apoi pt siguranta Imbaiati cu sampoane speciale pt caini albi si folositi balsam pt volum Uscati cu sofiatorul si feonul periind blanita la fel ca la descalcit Curatati urechile si smulgeti parul din canalul auditiv Taiati unghiile si parul dintre labute Tundeti zona rectala fie cu foarfeca, fie cu masina (#10) Cu foarfeca dreapta sau curba incepeti sa taiati parul de pe coapse intr-o parte si alta (0,5cm) Picioarele trebuie lasate pline, puternice si cilindrice Continuati pe intreg corpul, zona abdominala fiind mai scurta dand aspect de suplu Capul tundeti-l rotund, indepartand doar parul de la nivelul ochilor cu foarfeca de filat
165
Metoda de rontunjire a capului se face prin aceeasi metoda ca la Pudel (lateral-lateral-fataspate) si tunsa cu foarfeca incurbata Urechile trebuie inglobate in forma capului (sa nu se vada delimitarea intre barbita si urechi) Folositi fixativ si spray pt luciu
166
SHIH TZU
Indepartati parul dintre labute Parul este lasat la lungimea sa naturala, fiind descalcit si periat la final cu o perie din par natural pt a da luciu Faceti carere de la nivelul occipitalului pana la baza cozii Parul din crestetul capului se prinde de obicei intr-o singura codita, avand aspect de crizantema Totodata, pentru pastrarea unui par sanatos si pt evitarea incalcirii, se vor utiliza periodic moatele (rularea suvitelor de par intr-o folie de plastic, leagata cu elastic) Puteti folosi placa de intins parul
167
Toate tipurile rontude de cap trebuie sa aiba nasul si ochii plasati in cmijlocul entrului cercului pt a avea un aspect perfect rotund.
Urechi de ursulet
Urechi scurte
Urechi medii
168
Urechi lungi
Urechi tip pana
169
CHIHUAHUA CU PAR LUNG / SCURT

Par scurt
Par lung
Periati cu cutitul de periat pt a scoate parul mort, folositi apoi piatra ponce si peria impermeabila Pieptanati bine, apoi spalati si uscati corespunzator Taiati parul dintre labute si rotunjiti-le Smulgeti parul din urechi, folositi solutii speciale pt curatare si taiati ungiile Dati cu pray sau ulei pt luciu
170
MOPS / PUG
171
OGAR AFGAN
Periati blana cu periile tip ace, cm cu cm incepand de la nivelul membrelor si terminand cu capul Pieptanati apoi pt siguranta Imbaiati folosnd sampoane speciale pt pigment si pt par lung, cu balsam In timpul samponarii periati cu peria tip ace pt a descalcii si pt a patrunde balsamul/samponul mai bine in blana (se poate folosi si sofiatorul) Utilizati sofiatorul pt excesul de apa, apoi uscati cu feonul prin metoda descrisa la periat Curatati urrechile si taiati ungiile Tundeti zona rectala si inghinala cu lama de #10 Indepartati parul dintre pernite si rptunjiti labutele Linia abdomenului va fi filata oblic spre flanc Puteti folosi spray pt luciu si placa de intins parul
172
WHIPPET LEVRIER PITIC ITALIAN

173
CIOBANESC MIORITIC
Periati intreg corpul cu cutitul de periat pt a scoate parul mort, apoi cm cu cm folositi o perie impermeabila curba sau dreapta La sfarsit pieptanati pt a fi siguri ca ati descalcit complet Inainte de imbaiere puteti folosi sofiatorul pt a elimina orice fire de par mort ramare in blana Spalati cu sampoane pt intensificarea pigmentului si pt volum, utilizand periile tip ace in timpul samponarii Uscati cu sofiatorul si feonul periind pe tot parcursul procedeului Rotunjiti labutele si taiati parul dintre pernite Curatati zona rectala cu lama de #10 si inghinal + axial Curatati bine zona ochilor cu o bucata de material imbibata in solutie speciala Curatati urechile cu solutii sau pudre si smulgeti parul din conductul auditiv Taiati unghiile cu clestele ghilotina Filati orice parte a corpului cu fire rebele (abdomen, chisita, piept etc)
174
CIOBANESC CARPATIN
Periati intreg corpul cu cutitul de periat pt a scoate parul mort, apoi cm cu cm folositi o perie impermeabila curba sau dreapta La sfarsit pieptanati pt a fi siguri ca ati descalcit complet Inainte de imbaiere puteti folosi sofiatorul pt a elimina orice fire de par mort ramare in blana Spalati cu sampoane pt intensificarea pigmentului si pt volum, utilizand periile de cauciuc in timpul samponarii Uscati cu sofiatorul si feonul periind pe tot parcursul procedeului Rotunjiti labutele si taiati parul dintre pernite Curatati zona rectala cu lama de #10 si inghinal + axial Curatati bine zona ochilor cu o bucata de material imbibata in solutie speciala Curatati urechile cu solutii sau pudre si smulgeti parul din conductul auditiv Taiati unghiile cu clestele ghilotina Filati orice parte a corpului cu fire rebele (abdomen, chisita, piept etc)
175
CIOBANESC DE BUCOVINA
Periati intreg corpul cu cutitul de periat pt a scoate parul mort, apoi cm cu cm folositi o perie impermeabila curba sau dreapta La sfarsit pieptanati pt a fi siguri ca ati descalcit complet Inainte de imbaiere puteti folosi sofiatorul pt a elimina orice fire de par mort ramare in blana Spalati cu sampoane pt intensificarea pigmentului si pt volum, utilizand periile de cauciuc in timpul samponarii Uscati cu sofiatorul si feonul periind pe tot parcursul procedeului Rotunjiti labutele si taiati parul dintre pernite Curatati zona rectala cu lama de #10 si inghinal + axial Curatati bine zona ochilor cu o bucata de material imbibata in solutie speciala Curatati urechile cu solutii sau pudre si smulgeti parul din conductul auditiv Taiati unghiile cu clestele ghilotina Filati orice parte a corpului cu fire rebele (abdomen, chisita, piept etc)
176
CIOBANESC ROMANESC CORB
Periati intreg corpul cu cutitul de periat pt a scoate parul mort, apoi cm cu cm folositi o perie impermeabila curba sau dreapta La sfarsit pieptanati pt a fi siguri ca ati descalcit complet Inainte de imbaiere puteti folosi sofiatorul pt a elimina orice fire de par mort ramare in blana Spalati cu sampoane pt intensificarea pigmentului si pt volum, utilizand periile de cauciuc in timpul samponarii Uscati cu sofiatorul si feonul periind pe tot parcursul procedeului Rotunjiti labutele si taiati parul dintre pernite Curatati zona rectala cu lama de #10 si inghinal + axial Curatati bine zona ochilor cu o bucata de material imbibata in solutie speciala Curatati urechile cu solutii sau pudre si smulgeti parul din conductul auditiv Taiati unghiile cu clestele ghilotina Filati orice parte a corpului cu fire rebele (abdomen, chisita, piept etc) Folositi ulei sau spray pt luciu 177
BOLILE PIELII
Structura i funciile pielii

Pielea este cel mai mare organ, care acoper suprafaa corpului n totalitate Se continu la nivelul orificiilor naturale cu mucoasele. Diferite regiuni ale pielii: urechile; pleoapele; buzele; perniele plantare, au funcii specializate i difer structural de pielea ce acopera suprafata corpului mpreun cu anexele sale, ndeplinete o varietate de funcii vitale.
178
Pielea la cine este subire cu o grosime cuprins ntre 0,5 i 5 mm. mai groas pe parile laterale, zona dorsal i extremitile proximale ale membrelor. mai subire in partea ventral i extremitile distale ale membrelor. Grosimea pielii variaz foarte mult n funcie de ras i de starea de sntate.
Pielea este constituita din 3 componente majore:

Epiderm stratul extern; Dermul situat imediat sub epiderm; Hipodermul zona cea mai profund.
179
Epidermul este reprezentat de un epiteliu, cheratinizat alcatuit din 3-5 straturi celulare
(excluznd stratul cornos) i are grosimea cuprins ntre 0,1 i 0,5 mm. n regiunile neacoperite de par (trufa, cuzinei palmari i plantari) este mai gros (5 mm) acoperit de un strat cornos dezvoltat. Grosimea stratului cornos variaza ntre 5 i 20 mm. La nivelul cuzineilor plantari poate ajunge la 1500 mm. Epidermul nu conine vase de snge, nutriia sa fiind asigurat prin difuzie de la nivelul dermului. Legatura dintre epiderm i derm este asigurata prin membrana bazal.
Cheratinocitele (keratinocitele) sunt celule epiteliale care predomin n structura epidermului.

sufer un proces de cheratinizare, care ncepe n stratul bazal i se termin n stratul conos. durata procesului de cheratinizare este de aproximativ 22 de zile. Pe parcursul acestei diferenieri, cheratinocitele i schimb att forma ct i structura.
180
Pe baza formei i a structurii interne a cheratinocitelor, n structura epidermului se disting 4 straturi. stratul bazal (generator); stratul spinos; stratul granular; stratul cornos.
181
Stratul bazal
Cheratinocitele sunt strns lipite ntre ele i de membrana bazal, neomogene din punct de vedere al insuirilor biologice. O mic parte (0,6%) sunt celule stem, celelalte sunt celule proliferative sau precursoare care au capacitatea de a se diferena pe linie cheratinocitar. Celule precursoare sunt singurele capabile s genereze straturile superioare ale epidermului. Este format din cheratinocite poligonale dispuse ntr-un singur strat. La nivelul pernitelor plantare i a trufei pot fi prezente pana la 20 de straturi. Cheratinocitele din acest strat se numesc i celule spinoase deoarece la examenul microscopic pe suprafaa lor sunt vizibilie nite formaiuni care seamn cu nite spini.
Stratul spinos

Stratul granular
Celulele stratului granular sunt mari, fusiforme i au nucleul picnotic (distus).
Cheratinocitele care ajung in stratul cornos poarta denumirea de corneocite.
Este alcatuit din mai multe straturi de celule aplatizate. Nucleii acestor celule pot lipsi. n aceste situaii locul lor apare sub forma unor vacuole.
182
Stratul cornos

Corneocitele (cheratinocitele din stratul cornos) sunt celule mari aplatizate, care i-au pierdut nucleul, iar citoplasma lor este format n totalitate din cheratin. Celulele superficiale ale stratului cornos sunt eliminate continuu prin procesul de descuamare. Rata de inlocuire a cheratinocitelor la cine este de aproximativ 22 de zile. Timp necesar unui cheratinocit s ajung din stratul bazal n stratul cornos. n condiii normale corneocitele se detaeaza individual, astfel c macroscopic, descuamarea nu este vizibil
Dermul
Dermul reprezinta 85% din grosimea pielii. Este format dintr-o reea bogat de fibre de colagen i elastin, vase de snge i limfatice, nervi, i muchi.
183
Vascularizaia pielii Pielea este un organ foarte bine vascularizat rezultnd astfel rolul important n termoreglare. Vascularizatia sanguin. n derm se gsesc trei plexuri vasculare interconectate. Plexul superficial este situat imediat sub epiderm i asigur transportul de nutrieni la epiderm i infundibulul foliculilor piloi. Plexul mijlociu este dispus la nivelul glandelor sebacee i asigur nutriia glandelor, a muchilor i a istmului folicular. Plexul profund este dispus sub foliculii piloi i asigur nutriia papilelor dermice, i a celorlalte doua plexuri. Circulatia venoas este asigurat prin vene care urmeaz n sens invers traiectul vaselor arteriale.
Vasele limfatice Asigur drenajul lichidului tisular din derm. Acest lichid este colectat in reeaua de capilare limfatice din straturile superficiale ale dermului i de la nivelul componentelor foliculului pilos.
184
185
Inervatia pielii. Filetele nervoase de la nivelul pielii sunt organizate in plexuri care urmeaz traiectul vaselor sanguine. n dermul profund este situat un plex nervos senzitiv, care distribuie ramuri ascendente din care rezult plexul cutanat superficial. Acesta este format din: Reeaua intraepidermic - terminatiile Merkel (cu rol tactil); Reeaua intradermic care se termina in corpusculi senzitivi incapsulai (Meissner-tactili; Krausse- termice i reci) i neincapsulai (Ruffini-excitatii de traciune). n hipoderm sunt prezeni corpusculi Vater-Pacini cu rol de baroreceptori (receptori de presiune)
186
Hipodermul
Hipodermul (tesutul conjunctiv subcutanat) este stratul cel mai profund al pielii. Este compus dintr-un tesut conjunctiv lax (fibre de colagen, elastice, celule conjunctive i matricea extracelular). n profunzimea hipodermului, celulele conjunctive se ncarc cu grsimi i se transform n adipocite. Acestea au rol de protecie impotriva frigului i de amortizare a ocurilor.
Foliculii piloi Sunt adncituri epidermice, n derm i au rolul de a produce i asigura suportul pentru firele de pr. Sunt divizati in trei regiuni: infundibulum, istm i bulb. Bulbul este portiunea cea mai profunda i ine de la nivelul papilei dermice pn la nivelul inseriei mujchiului piloerector. Istmul reprezint regiunea urmatoare pn la nivelul la care in folicul se deschide glanda pilo-sebacee; Infundibulum n continuare pn la suprafaa pielii Sunt n mod obinuit pozitionai ntr-un unghi de 30-60 de grade fa de suprafaa pielii.
187
Cinii au foliculi piloi compui Fiecare folicul are bulb i istm propriu ns mai muli foliculi au acelai infundibulum. Densitatea blnii la cine este de 100-600 de grupuri/cm2 fiecare grup fiind alctuit din 2 pn la 15 fire de pr
188
189
Ciclul folicular
Foliculii piloi se formeaz n timpul dezvoltarii embrionare prin interactiuni complexe. Rolul lor const n producerea firelor de pr, printr-un fenomen ciclic, bine definit, de nlocuire a pierderilor aprute ca urmare a nprlirii sau datorit unor condiii patologice. Fiecare folicul pilos trece printr-o faza de cretere activ (faza anagen), urmat de o perioad scurt de involutie (faza catagen) i sfrete ntr-o faz de inactivitate sau repaus (faza
telogena).
Prul nou, aparut n mod normal dup nprlire, se dezvolt prin regenerare, dintr-un folicul preexistent, respectiv din celulele germinative ale matricei bulbare.
190
191
Structura firului de par
192
Tipuri de pr
Un folicul pilos conine n general un fir de primar dispus central, pn la 5 fire intermediare i n jur de 20 de fire de pr secundare. Firele primare (80-140 m diametru) au zona medular dezvoltat i cortical subire; Sunt rigide i acoper toat suprafaa pielii. Au rolul de a asigura protecia impotriva ploii i sunt responsabile de culoarea blnii. Foliculii piloi primari care conin aceste fire de pr sunt cei mai mari i mai lungi extinzandu-se pn n dermul profund. Sunt asociai de glande sebacee, glande sudoripare apocrine (epitrichiale) i un muchi piloerector.
Firele intermediare (30-70 m diametru) sunt rsucite moderat,
Au orientare diferit asigurnd astfel protecia termic. Sunt caracterizate de prezena unei protuberane cuticulare subapicale, la baza firului de pr. Firele secundare (10-30 m diametru) Sunt fine i rsucite, au o medular relativ subire i un cortex gros. Formeaza un strat sub blan, responsabil de meninerea temperaturii. 193
Uneori pot prezenta glande sebacee proprii, dar niciodat glande sudoripare apocrine sau muchi piloerector.
Exista o pronunat variabilitate n ceea ce privete lungimea i diametrul firelor de pr la cine. Lungimea firului de pr i raportul dintre firele primare i secundare variaz de la o ras la alta. La anumite rase, foliculul pilos este uor rsucit rezultnd prul cre. La cini sunt prezente i fire de pr specializate, cunoscute sub denumirea de musti sau peri sinusali, cu dispunere la nivelul feei. Sunt fire de pr dezvoltate, groase i cu folicul pilos propriu. Au rol de mecanoreceptori.
194
Glandele pielii
Glandele sebacee sunt glande alveolare simple la care ductele se deschid fie la suprafaa pielii, fie in
infundibulul foliculului pilos. Primele se numesc de regul glande sebacee, iar ultimele pilosebacee. Glandele pilosebacee se dezvolt n timpul histogenezei pielii, din celule care aparin foliculului pilos i care dau natere la un mugure lateral. Glandele pilosebacee au densitate i mrime diferit n funcie de zona anatomic. Ele sunt mai abundente n jurul jonciunilor cutaneo-mucoase, spaiul interdigital, partea dorsal a gtului, crup, coad i brbie. Absente n zona nazal i la nivelul pernielor plantare. Celulele din glandele sebacee generaz sebumul. Sebumul este stocat n glandele sebacee, a cror activitate este controlat n special de factori endocrini. n general, hormonii androgeni (testosteron) stimuleaz activitatea glandular i estrogenii i glucocorticoizii au efect opus. Are un rol deosebit in protecia pielii i n comportament. n combinaie cu secreia glandelor sudoripare epitrichiale formeaz la suprafaa pielii o emulsie ceroas (filmul hidrolipidic), care reprezint o barier de protecie impotriva 195 microorganismelor patogene.
Este bogat n esteri, care prin acoperirea pielii i a firelor de pr controleaz umiditatea cutanat, iar prin formarea unui strat ceros, particip la reflexia caldurii. La nivelul pielii sntoase pH-ul are valori cuprinse ntre 5,9 i 6,9, iar la nivelul pernielor i a trufei ntre 7,1 i 7,4.
Glandele sebacee specializate Glandele circumanale (hepatoide)

Dispuse n zona perianal Glandele cozii (organul supracaudal). n sacii anali sunt prezente att glande sebacee ct i sudoripare. Unele dintre aceste glande, pot produce feromoni care au un rol important n comportament.
Glandele sudoripare

Sunt glande tubulo-glomerulare Acestea Sunt alctuite din Glomerul sudoripar care se gasete la nivelul dermului sau hipodermului; un canal sudoripar care conduce secreia pn la nivelul epidermului traiectul sudoripar care strbate epidermul Se deschid, fie n infundibulul folicular fie la suprafaa pielii prin porul sudoripar.
196
Glandele sudoripare
glande epitrichiale (apocrine), i deschid ductul n infundibulul folicular glande atrichiale (ecrine) cele ce se deschid direct la suprafaa pielii

La nivelul pernielor plantare exist numai glande atrichiale care sunt situate n apropierea vaselor sanguine i sunt sensibile la aciunea adrenalinei i noradrenalinei circulante. n anumite regiuni corporate exista glandele sudoripare specializate care i-au modificat structura ca o consecina a adaptrii la anumite funcii. la nivelul pleoapelor (glanda Moll), glandele prepuiale,
glandele sacilor anali glandele ceruminoase din tegumentul conductului autidiv extern.

Secreia sudoripar protejeaza pielea, meninnd elasticitatea i conferind protecie antimicrobian prin prezena de imunoglobuline, citokine i transferine. Secreia sudoripar nu are rol esenial n termoreglare la caine.
197
Leziuni cutanate
PRURITUL

Pruritul este o senzaie dezagreabil care provoac nevoia de scrpinat. Uneori poate fi izolat fr nici o leziune elementar cutanat asociat. n acest caz singurele leziuni (nespecifice) sunt cele secundare gratajului (scrpinrii). Pruritul poate fi generalizat (difuz) sau localizat. generalizat este fie de origine intern, fie de origine dermatologic. localizat limitat la o anumita zon, ambele tipuri avnd o mare varietate de cauze.
DUREREA Durerea este senzaia neplcut care se manifest sub diferite forme de intensitate i ntindere variabile. Durerea este asociat cu leziuni tisulare. O senzaie dureroas are drept prim obiect protejarea organismului;
198
nu e este deci n domeniul senzatiilor fiziologice, deoarece a suferi nu poate fi considerat o stare normal. aceasta senzaie de alarm fa de o agresiune exterioar sau interioar poate, dac nu este tratat, s se ntoarc mpotriva organismului.
Durerea este provocat, de cele mai multe ori, de excitarea receptorilor denumii n mod obinuit nociceptori (terminaii nervoase sensibile la stimulii dureroi), care se afl, n principal, n piele i, ntro mai mic msur, n vase, mucoase, oase i tendoane. Organele interne conin mai puini astfel de receptori.
199
INFLAMAIA
Inflamaia este rspunsul direct al esuturilor vascularizate la agresiuni interne si externe: Infecii microbiene, Ageni chimici, Ageni fizici (diferene de temperatur, electricitate, iradiere, factori mecanici), esut necrotic, Reacii imune (hipersensibilitate la complexe imune sau reacia autoimun). Orice organ i esut este susceptibil la inflamaie, gradul i natura acesteia fiind n funcie de bolnav (starea de sntate, de nutriie, de imunitate) i de natura i severitatea noxelor. Rolul inflamaiei localizeaz i izoleaz agresiunile tisulare, protejaz esutul sntos vecin; neutralizeaz i inactiveaz substane toxice produse de factori umorali i de enzime; distruge (limiteaz) creterea microorganismelor infecioase; Pregtete zona tisular pentru vindecare i reparare eliminnd esuturile devitalizate i resturile celulare.
200
EDEMUL Edemul este umflarea vizibil a pielii ca urmare a reinerii apei n anumite esuturi ale organismului. Adesea, edemul este localizat la nivelul membrelor, dei ar putea afecta i faa, membrelor i alte organe i pri ale corpului. Umflarea, termen care va fi asociat cu edemul, este determinat de acumularea excesiv de lichid sub piele, n spaiile interstiiale sau n compartimentele dintre esuturile corpului, exterioare vaselor sangvine.
ERITEMUL

Eritemul este o nroire a pielii care dispare la apsare. Eritemele sunt urmrile unei dilatri a vaselor sangvine cutanate. Eritemele generalizate au drept cauz fie o alergie la un medicament, fie o boal infectioas. Eritemele localizate pot avea o cauz fizic (insolaie), chimic, medicamentoas,
201
Infecioas (intertrigo, erizipel, erizipeloid), dermatologic (lupus eritematos diseminat).
LEZIUNILE MACROSCOPICE PRIMARE

Macula este o leziune cutanat nepalpabil, circumscris cu diametrul sub 1cm, asociat cu o
schimbare de culoare a pielii. Pata are aceleai caracteristici, difer doar prin dimensiune (>1 cm). Aceste defecte de pigmentaie sunt rezultatul mai multor procese:
Creterea pigmentaiei melanice; Depigmentare; Eritem; Hemoragie local.

Maculele i petele hipopigmentare constau n reducerea (hipomelanoza) sau absena (amelanoza)

pigmenilor melanici. Hipocromiile se pot manifesta sub mai multe aspecte: albinism, nevi acromatici, vitiligo i bot de broasc.
202
203
Purpura reprezint o zona cutanat de culoare roie nchis,
nereliefat i care nu dispare la vitropresiune. Aceasta leziune este rezultatul extravazrii globulelor roii din vasele dermice i este semnalat frecvent n sindroamele hemoragipare. Aceste leziuni pot fi congenitale sau ctigate. Leziunile cu aspect punctiform poart denumirea de peteii iar cele mai extinse de echimoze. Datorit degradrii hemoglobinei n hemosiderin, culoarea acestor leziuni trece treptat spre brun-ocru. Prezena purpurei, reprezint ntotdeauna un semnal de alarm legat de evoluia unei boli (boal infecioas, endocrin, traumatisme sau reacie la medicamente).

Papula este o leziune exprimat printr-o denivelare cutanat bine circumscris, de dimensiuni mici (< 1
cm), asociata cu ingroarea epidermului sau a dermului superficial. n funcie de localizare, papulele pot fi:
epidermice, foliculare, dermice. Papulele epidermice apar frecvent in epitelioamele spinocelulare. Papulele foliculare sunt centrate pe orificiul pilo-sebaceu i sunt semnalate frecvent n demodicoza,
dermatofltoze i foliculite bacteriene. Papulele dermice se formeaza n urma acumulrii masive de celule inflamatorii sau tumorale (papule cu infiltrat celular), de material amorf, sruri de calciu, lipide (papule dismetabolice) sau de exudat seros 204 (papule edematoase). Prin confluarea mai multor papule rezult plcile.
Vezicula este o mic ridicatur a pielii de 1-3 mm, translucid i conine un lichid limpede.
Datorita subierii extreme a epidermului, vezicula este o leziune fragil, tranzitorie i din acest motiv este rareori identificat. Veziculele apar frecvent n arsuri. Aceast leziune se datoreaz fie spongiozei (acumulare de lichid intercelular), fie datorit distrugerii desmozomilor i a altor constitueni intercheratinocitari ca urmare a aciunii unor autoanticorpi. Bula este o vezicul cu diametrul mai mare de 3mm. La fel ca i vezicula este o leziune tranzitorie, semnalat n aceleai afeciuni. Pustula reprezint o deformare circumscris a pielii (1mm pn la 1cm), cu coninut purulent, acumulat intraepidermic. Acest tip de leziune este foarte frecvent ntlnit la cine. Pustulele foliculare sunt dispuse n jurul firelor de pr i indic de obicei o infecie bacterian, o dermatofitoz (ciuperc) sau demodicoz (parazii). Pustulele non-foliculare sunt aplatizate i independente de foliculii piloi. Dup spargerea acestui tip de pustule, periferia acestora este marcat de mici proeminene epidermice denumite colerete epidermale. Pustulele sunt observate n alergii, anumite boli parazitare. Pustulele prezente in dermatopatiile mediate imun (ex: pemfigus foliaceu) au dimensiuni mari i afecteaz mai muli foliculi.
205
Nodulul este o leziune ferm, bine circumscris cu aspect de umflatur.

Poate afecta atat dermul ct i hipodermul. Nodulii dermici sunt asociati inflamaiilor sau tumorilor. Nodulii hipodermici sunt mai puin circumscrii i sunt semnalai, n infectiile bacteriene specifice. Verucozitile sunt formaiuni solide ce pot afecta orice strat al pielii. n cele mai multe cazuri sunt bine circumscrise dar pot fi i difuze. Verucozitatile sunt excrescene cutanate cu aspect conopidiform sau pediculat i corespund unor proliferri locale ale epidermului. Sunt semnalate n cazul tumorilor
206
LEZIUNI MACROSCOPICE CUTANATE PRIMARE SAU SECUNDARE (SAU INTERMEDIARE)
Alopecia. Lipsa prului pe zone circumscrise poart denumirea de alopecie areat (zonal), iar lipsa acestuia pe suprafee extinse, uneori de pe ntreaga suprafa cutanat poart denumirea de alopecie generalizat sau complet. Alopecia poate fi congenital conditionat genetic sau ca urmare a unor boli ale ftului. n aceste situaii
alopecia este generalizat i are evolutie letal (mortal). Alopecia dobndit (simptomatic) poate fi circumscris sau difuz i cu tendin de extindere variabil, dependent de cauz. Alopecia dobndit poate fi primar i este ntalnit n afeciunile de natur endocrin sau poate fi secundar cand este asociat bolilor de piele traumatice sau inflamatorii.
207
Scuamele se refer la ,,fulgi" de cheratin, de consisten i culoare variata (albi, argintii, galbeni, maro sau
gri) care se desprind din stratul cornos ingroat datorita unor anomalii ale procesului de cheratinizare. Sunt leziuni semnalate frecvent n funcie de mrime scuamele se clasific n: pitiriaziforme (mici, albicioase), ntlnite n dermatozele alergice, in unele dermatoze parazitare (cheiletieloz, infestaii cu pduchi) i n dermatofitoze; psoriaziforme (scuamele sunt mai mari, groase i numeroase) scarlatiforme, (form de lambouri mari) ihtiaziforme (abundente, compacte i greu de detaat)
Scuamele particip la formarea crustelor i n aceste situaii leziunea se caracterizeaz ca fiind scuamocrustoas (fig.2:22). Din categoria scuamelor scarlatiforme fac parte coleretele epidermale. 208
Crustele reprezint un amestec de snge, ser, exudat i/sau puroi care s-a uscat la suprafaa pielii i la care au
aderat fire de pr i diferite reziduuri. Crustele apar de regul ca leziuni secundare rezultate n urma ruperii veziculelor, bulelor sau pustulelor. Crustele pot fi leziuni primare in carena primar de zinc, in seboreea idiopatic i secundare n piodermite, intepturile de insecte i n toate afeciunile pruriginoase. Manoanele foliculare repreznit o acumulare de cheratin i material folicular la suprafaa firului de pr. Sunt leziuni care evolueaz de regul asociate cu comedoamele. Sunt considerate leziuni primare n carena de vitamina A.
209
LEZIUNI MACROSCOPICE SECUNDARE
Eroziunile i ulcerele sunt leziuni ce implic pierderi de substana de la nivelul epidermului (eroziunile) sau a
dermului i hipodermului (ulcerele). Eroziunile spre deosebire de ulcere se vindec fr s lase cicatrici. Eroziunile sunt semnalate la cine n dermatozele pruriginoase i n bolile de piele asociate cu tulburri comportamentale. Ulcerele sunt mai rare i apar secundar unor infecii bacteriene, tumori i boli autoimune. Atrofia cutanat reprezint subierea pielii datorit reducerii cantitative a tuturor elementelor de la nivelul epidermului i dermului. Pielea in aceste zone este uor de pliat, pliurile sunt persistente, iar prin transparena pielii poate fi vizibil vascularizaia superficial. Atrofia este asociat frecvent cu hiperadrenocorticismul.
210
211
Fisura este reprezentat de o leziune liniara cu marginile abrupte, rezultata ca urmare a uscrii excesive a
pielii sau ca urmare a unui traumatism i poate afecta att epidermul ct i dermul. Licheniflcarea const ntr-o ingroare a pielii, conferindu-i acesteia un aspect solzos. Zona lichenificata poate avea o pigmentaie normal, ns cel mai adesea este hiperpigmentat. Este semnalat frecvent n zonele cu inflamaii cronice, i n boli endocrine. Calusurile sunt leziuni secundare aprute ca urmare a unor traumatisme repetate, de intensitate mic, n zone cutanate cu presiune maxim. Sunt semnalate frecvent la nivelul coatelor i n regiunea sternal.
212
Dermatopatiile parazitare
DEMODICOZA Demodicoza canin este o boal parazitar cutanat produs de nmulirea acarienilor din genul Demodex la nivelul foliculilor piloi i a glandelor sebacee. Evoluia clinic a acestei boli este complicat, de infeciile bacteriene secundare. n mod clasic sunt descrise dou forme evolutive Localizat Generalizat n funcie de vrsta cinelui demodicoza juvenil (semnalat foarte frecvent) demodicoza adulilor (rara i de regul asociat cu alte boli).
213
cinilor clinic sanatoi. Declanarea bolii este influenat de coexistena unei supresii a imunitii i a unei predispoziii ereditare. Argumentele indirecte, care susin aceast ipotez se bazeaz pe urmatoarele aspecte : Cinii malnutrii i cei cu parazitism intestinal sunt predispui la demodecie. Boala se poate declana ca urmare a tratamentelor cu corticosteroizi sau cu alte substane imunosupresive. Afectarea cinilor tineri la care sistemul imun este imatur i evoluia la aduli n asociere cu boli imunosupresive. n multiplicarea paraziilor se consider ca ar interveni i activitatea unor hormoni la cele cu forma generalizat de demodicoza i cu rezultate bune n urma tratamentului s-au observat recidive n perioada estrului . Predispoziia ereditar. Argumentele aduse n acest sens sunt: Toi puii provenii dintr-un cuib afectat fac forma generalizat; Interzicerea dreptului la mont a masculilor i femelelor care au avut demodecie reduce considerabil frecvena bolii n populaiile respective de caini. Suprainfeciile bacteriene complic evoluia bolii, rezultnd astfel forma umed de demodecie (piodemodicoza). Proliferarea paraziilor la nivelul foliculilor piloi duce la crearea de pori de intrare pentru agenti bacterieni rezultnd leziuni de foliculit i perifoliculit. Ca urmare a ruperii foliculului pilos se iniiaz leziuni de furunculoz bacterian, iar parazii ajuni la nivelul dermului vor iniia o reacie de corp strin rezultnd granuloame parazitare. Foliculita i furunculoza sunt nsoite de hiperplazia glandelor sebacee i creterea produciei de sebum 214 (seboreea).
Demodex canis este considerat un component al faunei cutanate normale, ntalnindu-se la majoritatea
215
216
Ria sarcoptic
Apare ca urmare a multiplicrii n stratul cornos al epidermei Sarcoptes scabiei var. canis. Adulii se localizeaz n straturile superficiale ale epidermei i se hrnesc cu detritusuri celulare i exudate. Femelele fecundate perforeaz stratul cornos, dup care se afund in epiderm unde sap galerii n care ii vor depune ouale. Din ou, dup aproximativ 2-3 zile eclozeaz larvele. Acestea se hrnesc cu celulele pielii, iar dup 4-6 zile se transform. Femele se cupleaz cu masculii, dup care masculii, larvele i nimfele raman n biotopi vechi, iar femelele fecundate ies la suprafaa pielii i vor afecta alte zone cutanate sntoase.
217
Ciclul biologic integral dureaz 10-14 zile. Longevitatea masculilor este de 4-5 sptmni i a femelelor de aproximativ 3 luni. Parazitismul este permanent, ns paraziii pot supravietui o perioad scurt de timp i n afara gazdei. Toate stadiile evolutive sunt capabile s supravieuiasc ntre 2 i 6 zile la 20-25C. Manifestarile bolii apar de regul dup 7 zile de la infestare i se datoreaz aciunii mecanice-iritative i alergice. Aciunea mecanic-iritativ se datoreaz att deplasrii acarienilor ct i datorit spinilor i perilor cuticulari. Dejeciile, saliva, produii rezultai prin descompunerea paraziilor mori sau a oualor distruse au aciune toxic local i general, ins i alergizant.
218
Ria sarcoptic la cine este considerat o afeciune frecvent. Receptivitatea cinilor este ridicat indiferent de vrst ns sensibilatatea cea mai ridicat apare la tineret; Cei mai afectai sunt puii i cinii tineri provenii din pet-shop-uri i din canise cu igien deficitar. Contaminarea se produce n urma contactului direct cu un cine infestat dar i indirect prin diferite obiecte de toaletaj infestate n situaia n care n canise, dup achiziionarea unui cine, apar leziuni cutanate pruriginoase, la ali cini, trebuie luat n considerare evoluia scabiei. Exist posibilitatea contaminrii omului, situaie n care se constat apariia de papule pruriginoase cu localizare n special pe trunchi i brae. Paraziii nu sunt ns adaptai s supravieuiasca pe piele la om, astfel c n 2-3 sptmni adulii mor i nu se pot reproduce. Proprietarii afectai se vindeca spontan, odat ce cinele a fost tratat.
219
Forma clasic
Dup o perioad de incubaie de 10-14 zile boala debuteaz prin prurit constant, de intensitate medie care poate apare simultan sau inainte de apariia leziunilor. Leziunile primare sunt reprezentate de vezicule, papule eritematoase i crustoase cu localizare initial pe cap, gt, partea externa a pavilioanelor auriculare i membre. Regiunea olecranian este foarte frecvent afectat, urmat de marginea liber a pavilioanelor auriculare. Dupa spargerea veziculelor se formeaz cruste, iar pielea ia un aspect rugos ("nisip scabios"). Leziunile secundare datorate gratajului sunt reprezentate de cruste, excoriaii hiperpigmentare, lichenificare i alopecie. Foarte frecvent leziunile se suprainfecteaz. La cazurile netratate leziunile se extind la nivelul conchiilor auriculare, proeminee osoase, regiunea toracelui i abdomenului; exceptie face linia mediana a zonei dorsale care ramane intotdeauna neafectata. n formele cronice pruritul se reduce i apare lichenificarea.
Forma juvenil
La cinii tineri poate evolua forma juvenil caracterizat prin prezena de scuame pitiriaziforme cu localizare n regiunea toracica i rar piodermatit traumatic. n aceast form pruritul, nisipul scbios pot s nu apar.
220
221
Cheiletieloza Cheiletieloza este o boal parazitar contagioas semnalat la cine, pisic, iepure i om, produs de specii de acarieni din familia Cheyletiellidae. Se manifest prin prurit i dermatit scuamoas. Este cunoscut i sub denumirea de matreaa mictoare Stpnii cinilor infestati, pot contacta paraziii, ins acarienii nu sunt adaptai pe pielea uman. Parazitismul acestor acarieni este permanent. Adulii se localizeaza n stratul cornos al epidermului i se hrnesc cu resturi celulare i uneori cu limf. Femelele fecundate depun ou din care dupa 4 zile ies larvele, acestea se transform in protonimfe, deutonimfe i apoi n aduli. Ciclul biologic se desfoar n ntregime pe corpul animalelor i dureaz 21 de zile. Adulii de Cheyletiella pot supravieui n mediul exterior 5-6 sptmni hrnindu-se cu acarieni de sol, dar nu se pot reproduce niciodat n afara gazdei. Iritaia cutanat este constant este asociat n general cu reacii de hipersensibilitate. n situaiile n care starea de sensibilitate sau alergie este redus, infestaia poate evolua fr manifestri evidente.
222
Cheiletieloza este o boal parazitar frecvent la cei, n special la cei crescui n colectiviti, ns poate evolua i la aduli. Receptivitatea este influenat de condiiile de igiena precare ct i de alimentaia necorespunztoare. Contaminarea se realizeaz prin contactul cu alte animale infectate (cini, pisici, iepuri), dar i din mediul exterior. Predispozitia rasiala este semnalata la rasele mici (mai ales la Yorkshire terrier i Caniche pitic). Contagiozitatea pentru om este frecvent i negliiat. se estimeaz c aproximativ 50% din proprietarii de cini, afectai de aceast boal prezint leziuni papulocrustoase cu localizare pe brae i abdomen. Vindecarea la om se produce spontan, n 2-3 sptmni, dac se elimin infestaia cinelui. Simptome Leziunile cutanate sunt reprezentate de eritem, scuame pitiriaziforme sau psoriaziforme cu localizare n special pe frunte i linia medio-dorsala. La cazurile netratate leziunile se pot generaliza. Intensitatea pruritului este variabil de la slab pn la foarte sever, cnd poate mima o afeciune neurologic. 223 Datorit gratajului apar depilaii i excoriaii cutanate.
224
Pureci Purecii sunt parazii permaneni, n stadiul adult, se ntalnesc la om i animale, respectiv la cine, producand dermatoze pruriginoase, uneori dermatie alergice i anemie. Infestaiile masive afecteaz, creterea tineretului i starea de sntate. Pot transmite boli (viroze) i se pot constitui in gazde intermediare pentru ali parazii. Etiologie, ciclu biologic i epidemiologie Ctenocephalides felis felis este principala specie de purici care provoac afeciuni la cini. Puricii aduli sunt ectoparaziti permaneni, cu nutriie hematofag, supravietuirea lor fund dependent de gazd. n mediile cu infestaii mari, unde gazdele preferate sunt puine sau lipsesc, pot ataca alte specii de animale i omul. Supravieuirea n mediu n lipsa gazdelor este scurt. n case, n condiii optime pot supravieui ntre 1-2 sptmni fr s se hrneasc. Reproducerea se realizeaza numai pe gazde, dup ce n prealabil au consumat snge. Puricii care se hranesc constant pot supravieui pe gazde aproximativ 100 de zile.
225
O femel fecundat i bine hrnit poate depune pn la 50 de ou pe zi i pn la 2000 n cursul vieii. Oule sunt depuse pe gazd n special n timpul nopii i prin urmare zonele de odihn ale animalului vor fi cele mai infestate. n 2-10 zile din ou eclozeaza larvele. Acestea au aspect vermiform i civa milimetrii lungime, sunt foarte active i prezint geotropism pozitiv i fototropism negativ, putndu-se deplasa pe orizontal n jur de 20 de centimetri. n case, larvele sunt prezente n special n crpturile pardoselilor sau adncite n covoare, iar n mediul exterior supravietuiesc numai n zonele umbrite. Larvele consum foarte puin, hrana lor preferat fiind fecalele puricilor aduli care cad de pe animale. n timp de o sptmn sau n condiii mai putin prielnice, in aproximativ o lun, are loc dezvoltarea larvelor (trei stadii larvare).
226
Dup ieirea din cocon, adulii tineri i caut o gazd. Puricii tineri sunt gsii frecvent n mediu, motiv pentru care sunt denumii i "purici de parchet", ei neap orice animal le iese n cale (i omul), insa nu rmn dect pe gazdele preferate: caini, pisici, vulpi. Puricii tineri supravieuiesc n mediul exterior ntre 10 i 14 zile. Toate stadiile evolutive sunt sensibile la uscciune; temperaturile peste 30C reduc longevitatea adulilor, iar temperaturile de 0C provoac moartea larvelor i pupelor. Contaminarea se poate realiza i cu purici provenii de la alte animale cu care traiesc n strns legatur aparinnd aceleiai specii. Ciclul biologic integral dureaz n mod obinuit 3-4 sptmni, n funcie de condiiile de mediu se poate scurta la 2 sptmni sau se poate prelungi la 6 luni.
227
n atacul cu purici se nregistreaza prurit, exprimat prin grataj i apariia de papule eritematoase. Treptat se produc pustulizari, cruste i alopecie pe suprafete neregulate, predominant n regiunile lombar, abdominal sau cervical. Diagnostic Prezena purecilor pe corpul animalelor se stabilete far dificulti printr-un examen atent al pielii. Evidentierea puricilor sau a fecalelor acestora susin diagnosticul, ns absena acestor elemente nu l exclud. Proprietarul este mai repede convins de diagnostic dac se demonstreaz prezena puricilor sau a fecalelor acestora. Pentru a rezolva aceste aspecte se pot utiliza o serie de tehnici: Puricii i fecalele se pot evidenia mai uor folosind un pieptene pentru purici; Se poate utiliza un spray cu actiune rapid (ex, spray cu permethrin) puricii vor cdea pe masa de examinare; Cinele poate fi pus pe o coal alb de hrtie umezit, i se scutur blana riguros sau se perie; n cazul prezenei fecalelor de purici vor aparea pe hartie pete maro-roietice;
228
n condiii naturale, cinii pot prezenta pe parcursul vieii, infestaii cu purici, relativ constante fr manifestri patologice. Acest tip de infestaie tinde s devina protectiv i poate conduce la unii cini la instalarea unei stri de toleran imunologic. Cinii cu expunere intermitenta la infestaii i o parte din cei cu expunere continu pot dezvolta stri de sensibilizare. Cinii la care s-a instalat starea de hipersensibilizare, rmn alergici toat viaa. Observaii asupra modului de hrnire a puricilor au relevat deseori apariia unor papule la locul nepturii. S-a demonstrat c extractele preparate din glandele salivare ale puricilor au proprieti alergenice.
229
Dermatita alergic la neptura de purici este denumita i "eczema de vara deoarece in zonele cu climat temperat manifestrile acestei boli sunt sezoniere. La cine, semnele clinice constau n prurit sever, asociat cu apariia de eruptii cutanate papulocrustoase care afecteaz jumatatea caudala a animalului, n special zona dorso-lombar, baza cozii, perineul, coapsele i abdomenul. Majoritatea leziunilor reprezint ns rezultatul automutilrii i evolueaz de regul spre o dermatita piotraumatic. Multi cini, alergici la saliva de purici prezint tresariri brute, dup care se muca n anumite zone, autotoaletarea eficient face ca proprietarii s nu poat evidenia prezena puricilor chiar i n urma unei examinri minuioase. La cazurile cronice, leziunile constau n alopecie, stare seboreic, cruste, hiperpigmentare, lichenificare i noduli fibro-pruriginoi. Nodulii fibro-pruriginoi sunt semnalai mai frecvent la rasa Ciobanesc german. Nodulii sunt multipli, au dimensiuni cuprinse ntre 0,5-2 cm i localizare dorso-lombara. Ca urmare a tulburrilor de cheratinizare leziunile se pot complica cu infecii cu Staphylococcus spp. sau/i cu Malassezia, situaii in care att pruritul ct i inflamaia sunt exacerbate.
230
231
Parazitismul cu pduchi
Infestaia cu pduchi hematofagi este semnalat mai frecvent n sezonul rece, la cinii ntreinui necorespunztor i subnutrii. infestaiile masive se manifest ca o dermatoza cronic pruriginoas, nsoit de anemie, iar n stri de parazitism slab este asimptomatic. Parazitismul, la cine este determinat de Linognathus setosus. Pduchii hematopini prezint corpul turtit dorso-ventral, lipsit de aripi i segmentat. Dimensiunile sunt de 1,2-2,5 mm. Aparatul bucal este adaptat pentru nepat i supt. Oule (lindeni) sunt ovale, operculate la un capat i au culoare galben-crem. La pont sunt neevoluate i invelite ntr-o substan adeziv. Sunt fixate de firele de pr printr-un pedicul scurt. Au dimensiuni de 0,4-0,5/1 mm.
232
Contaminarea se face direct i indirect prin intermediul obiectelor de toaletare. Pduchii pe lng efectul direct asupra pielii i cel anemiant, sunt transmitori ai unor ageni patogeni. Sursele de contaminate sunt formate de animalele infestate. Specificitatea parazitismului i inadaptabilitatea hematopinidelor la alte gazde, limiteaza mecanismele difuzrii de la un animal la altul. Condiiile neigienice, densitatea ridicat, subnutriia animalelor sporesc riscul evoluiei hematopinidozei. Pduchii acioneaz prin: spolierea animalelor de snge, inocularea de saliv cu efecte toxice (anticoagulante, hemolizante), alergizante i inocularea de germeni patogeni.
Infestaiile slabe i moderate de scurt durat nu determin tulburri, ns cnd densitatea pduchilor este mare se produc leziuni cutanate i repercusiuni asupra strii generale. Animalele prezint n regiunile afectate papule i vezicule, nsoite de grataj. Cu timpul se formeaz cruste fine, depilaii difuze pe suprafee limitate. n forme cronice, animalele slbesc, tineretul rmne tarat i se produce o anemie grav.
233
Ectoparazitismul cu pduchi malofagi
Malofagoza este o entomoz contagioas care evolueaz la cinii tineri, intretinui n condiii de igien necorespunztoare. Dimensiunile paraziilor aduli sunt ntre 1-2,5 mm. Biociclul se caracterizeaz prin adaptarea malofagilor parazitismului permanent. Adulii sunt prezeni pe pielea cinilor n special n regiunea capului i gtului, iar n infestaiile masive pe tot corpul. Hrnirea se face cu celule epidermice descuamate, detritusuri, limf i fire de pr. Parazitismul este strict specific. Femelele depun ou la baza firelor de pr. Faza reproductiv dureaz, n medie, 30 zile, iar prolificitatea este de circa 300 ou. Ouale sunt de culoare crem-bruna, ovale i sunt operculate la unul din capete. Eclozarea larvelor se realizeaz n 6-12 zile. Ciclul de dezvoltare dureaza intre 20-32 de zile.
234
n mediul exterior adulii pot supravieui n jur de 6 zile, iar oule sunt mai rezistente. Contaminarea se produce prin contact direct, de la animale infestate la cele libere, mai rar prin intermediul obiectelor infestate. Sursele principale le constituie animalele infestate. Masivitatea atacului poate s cuprind cteva sute sau mii de parazii pe animal, n atacuri masive. Atacurile se caracterizeaza printr-o cretere ncepand din toamn, atingnd un nivel foarte ridicat iarna i inceputul de primavar. Intreinerea necorespunztoare a animalelor, n adaposturi neigienice ct i starea precar de nutriie, constituie factori de risc invazional. Simptome Insectele malofage se deplaseaz rapid pe suprafaa pielii, producnd iritaii, prurit, astfel c animalele devin nelinitite i prezint grataj. Datorit gratajului apare pseudotunderea sau alopecia difoz. La cazurile cronice se observ lichenificare i piodermite secundare.
235
Cpusele Ixodidele, cunoscute sub denumirea de capue, sunt acarieni. Au viaa amfibian, ectoparazitar temporar obligatorie, prin modul de nutriie hematofag, i liber n mediul exterior. Importana epidemiologic major a capuelor se datoreaz rolului de gazde i transmitori ai hemosporidiilor i ai altor ageni virali, bacterieni, micotici, la om i animale. Efectele patogene sunt mai grave la populatiile umane i animale din regiunile climatului cald. Ciclul biologic integral se desfaoar ntr-un interval de timp extrem de variabil in functie de factori ecologici (regim termic, umiditate, conditii climatice), factori endogeni i areal geografic. n regimurile temperate biociclul se caracterizeaz prin faze active, n sezoanele din primavartoamn, cu creterea densitii populaiilor, alternnd cu faze de hipobioza transhibernal, care sunt posibile la toate formele capuelor. Adaptate condiiilor de mediu, ele au comportament diferit faa de regimul termic i de umiditatea mediului n care i au biotopurile.
236
Cpuele n faza parazitar se fixeaza preferenial pe diferite regiuni, ns n cazul aplicrii de substane acaricide pe acestea, ele atac alte zone ale pielii. Prin modul de nutritie hematofag, ele provoac anemie, cu gravitate variabil, dependent de intensitatea parazitismului. n infestaii cu sute sau chiar mii de capue/animal, pierderile de snge devin grave. Aciunea toxic a secreiilor salivare este marcat de efecte iritative locale, anticoagulante, hemolizante, cu tulburari ale permeabilitatii capilarelor, provocand hiperemie, hemoragii punctiforme, sufuziuni cutanate. Insa actiunea cea mai grava este considerat cea paralizant, multe specii de putnd cauza paralizia de capue
Prezena cpuselor, uneori n infestaii puternice, mai ales la tineretul animal, este urmata, dupa 5-7 zile, de manifested clinice variabile: stare de anemic, slbire, dermatite nodulare, microabcese cutanate. Paralizia de capue se manifesta, dupa un interval de 6-14 zile de la infestatie, prin pareze usoare, urmate de paralizii ale membrelor, dispnee, cnd sunt afectai muschii intercostali; incontinenta urinara, disfonie, imobilitate in decubit lateral, cu evolutie mortal n 3-5 zile.
237
238
OTITELE
Otita extern reprezint inflamaia conductului auditv extern, cu afectarea epidermului, dermului i uneori cu progresie pn la nivelul cartilajului auricular. Inflamaia poate progresa anterior n poriunea proximal a pavilionului auricular (partea concav) i posterior pn la membrana timpanic. Semnele clinice asociate otitelor externe includ scuturri ale capului, cu frecvena i intensitate variabil, prurit, durere, miros i exudatie. Otitele exteme sunt afeciuni clinice frecvnte la caini (5-20%) i pot deveni probleme frustrante, greu de rezolvat, datorit etiologiei i mecanismelor patogenetice foarte diverse (1).
239
Conductul auditiv extern este situat n continuarea cavitii concave a pavilionului auricular fiind alctuit dintr-o parte cartilaginoas i o baz osoas. Are forma literei ,,L" , rezultnd astfel o poriune vertical i una orizontal. Poriunea orizontal are o lungime de aproximativ 1cm i se ngusteaza progresiv spre membrana timpanic. Pielea de la acest nivel este continuarea direct a celei de pe pavilionul urechii. Este prevazut cu peri fini, glande sebacee i glande sudoripare (glande ceruminoase). Glandele sudoripare secret continuu un produs uleios, de culoare galben (cerumenul). Numrul foliculilor piloi ct i densitatea glandelor descrete dinspre exterior spre membrana timpanic.
240
Factorii favorizani (predispozani) Particip la apariia afeciunilor auriculare dar nu pot declana singuri leziunile, ei intervin de regul simultan cu cei primari, conducnd la dezvoltarea leziunilor locale. Conformaia urechii: Poziia conchiei auriculare (erectil sau flasc) frecvena otitelor externe este mai mare n cazul raselor cu conchie flasc: Cocker, Labrador, Teckel, Basset Hound. Lungimea i conformaia conductului auricular extern la unele rase canalul auricular extern este mai lung i are un traiect sinuos favoriznd grefarea i multiplicarea microorganismelor ct i retenia corpilor strini. Stenoza natural a orificiului auricular extern (ex. Shar Pei), - aerisirea i autocuratarea conductului la aceste rase se realizeaz mai lent datorit diametrului mic al orificiului extern. Pilozitate abundent n conduct nu permite aerisirea i eliminarea cerumenului auricular, meninnd o umiditate permanent.
241
Obiceiurile proprietarului i ale animalului: notul sau splarile frecvente - cantitate de ap ramas n poriunea orizontal a conductului autiditiv produce macerarea epidennului, grefarea i multiplicarea microorganismelor. Tratamentele locale frecvente sau manoperele de curaare efectuate cu brutalitate de proprietar sau de ctre medic n scop igienic sau terapeutic. Folosirea de soluii antiseptice locale cu efect iritant (ap oxigenat, alcool isopropilic) sau chiar cu proprieti cuastice. Tratamentele de lung durat cu antiinflamatoare steroidice administrate pe cale general Produc o imunosupresie general afectnd i imunitatea local; se modific astfel raporturile cantitative i calitative intre speciile de microorganisme existente local, nmultindu-se cele cu patogenitate mai ridicat. Utilizarea indelungat a produselor otice cu spectru larg (antibiotic + antimicotic + antiinflamator). Aceste produse au efecte terapeutice bune dac sunt utilizate pe perioade scurte. Utilizarea n cure lungi duce la apariia de bacterii rezistente la antibiotice.
242
Factorii determinani (primari) Factorii determinani pot s iniieze singuri un proces inflaraator la nivelul canalului auricular. Agenti parazitari Otodectes cynotis este implicat ca agent etiologic n 5-10% din cazuistica otitelor externe la cini. Ria otodectica afecteaz de regul cinii tineri pana la varsta de 1 an. Paraziii, n toate stadiile de dezvoltare se gsesc pe faa intern a conchiei auriculare, la suprafaa epidermei hranindu-se cu resturi celulare i lichid tisular. Acarienii se pot deplasa n afara conductului auricular, n special pe pielea capului i s produc o dermatit pruriginoas. Exudatul auricular tipic otitelor de natur parazitar este de culoare brun inchis pn la negru, ceros-uscat si cu aspect granular. Acesta poate deveni purulent i mai deschis la culoare n cazul suprainfeciilor bacteriene i micotice. Demodex canis apare ca agent cauzal al otitelor externe ntr-un procent mic (3-4%). Parazitul poate s perforeze membrana timpanic producand otita medie si/sau intern, dar in mod obinuit produce otita extern eritemo-ceruminoas. Foarte rar este semnalat doar localizarea auricular, de regul evolueaz n asociere cu leziunile cutanate.
243
Otitele alergice sunt cele mai frecvente cauze primare implicate in etiopatogeneza otitelor externe la cini. Dermatita atopic. Otitele externe bilaterale sunt prezente la aproximativ 50% din cinii atopici, iar la 5-10% din cazuri sunt singura manifestare. Leziunile prezente in otitele de natur alergic constau n eritem i edem la nivelul prii concave a pavilionului, acestea se extind ulterior n poriunea vertical a conductului auricular i foarte rar n portiunea orizontal. Pruritul este intodeauna prezent i are intensitate mare. Datorita gratajului apar excoriaii la nivelul pavilionului (partea extern i intern) ct i in zona periauricular. La cele mai multe cazuri prolifereaz flora bacterian ct si levurile (Malassezia) iar exudatul local devine mai abundent i ii schimb caracteristicile. La cazurile cronice apare lichenificarea i hiperpigmentarea. Alergia alimentara, Aproximativ 80% din cinii diagnosticai cu alergie de natur alimentar prezint otite externe iar la mai mult de 20% poate fi singura manifestare. Otitele externe recidivante nregistrate la cinii tineri (sub 1 an) ar trebui s indrepte atenia spre alergia alimentar. Cockerul spaniol si Labradorul sunt rasele cele mai predispuse la alergia alimentar, manifestat clinic numai prin otita extern.
244
Dermatita de contact i reaciile iritante. Alergia de contact i dermatitele iritative sunt rar semnalate la cini. Orice ingredient activ sau excipient din compoziia produselor otice topice poate fi responsabil de reacii de hipersensibilizare sau de reacii iritative exprimate prin exacerbarea leziunilor auriculare prezente la debutul tratamentului. Acestea sunt semnalate frecvent dup aplicrile locale de neomicin, propilen glicol, alcool, glicerin, betadin i solutie 2,5% de acid acetic. La nivelul conchiei i a conductului auricular afectat, pielea devine eritematoasa, edemaiat i dureroas. Corpi strini Corpii strini reprezentai de ariste sau de spinii unor plante produc otite externe acute i de regul unilaterale. Aceste otite sunt foarte dureroase mai ales cand corpul strin atinge sau perforeaz membrana timpanic. Nisipul, resturile de plante, medicamentele uscate, tampoanele, firele de pr scurte pot prduce desemenea otite. n aceste situaii, pacientul poate prezenta otit externa, uni- sau bilateral, de obicei cronica i adesea complicat cu infecii secundare.
245
Tulburarile de cornificare Modificrile conductului auricular asociate cu tulburrile de cornificare constau n producerea de otite externe ceruminoase cronice. Hiperplazia epiteliului glandular, modificrile de la nivelul dermului, metabolismul anormal al acizilor grai conduc la producerea n exces de cerumen, cu aspect ceros-vscos i de culoare galben-portocalie. Acest exudat este foarte greu de ndeprtat din conductul auricular comparativ cu exudatul prezent n otitele cu alt etiologie. Otitele externe ceruminoase pot evolua ca atare sau s se complice cu infecii bacteriene i/sau micotice.
Complexul seboreic poate fi de natur idiopatic sau metabolic (hiperadrenocorticism,
hipotiroidism). Leziunile nregistrate sunt rezultatul unei cornificri defectuoase sau/i a hipersecreie de sebum (adenita seboreic) sau cerumen. Apare frecvent la rasa Cocker, Setter Irlandez, Basset, Doberman, Labrador, Shar Pei. Cinii aparinnd acestor rase ar trebui s beneficieze de o toaletare local periodic, efectuat de la vrste mici, astfel nct s fie obinuii cu aceste manopere.
246
Tumorile i polipii auriculari Otitele cronice externe pot constitui factori predispozani n dezvoltarea tumorilor n canalele auriculare. Tumorile benigne, care evolueaz obinuit la cine sunt reprezentate de polipi inflamatori, papiloame, adenoame ale glandelor ceruminoase i tumori ale celulelor bazale. Tumorile maligne diagnosticate frecvent includ adenocarcinomul glandelor ceruminoase, carcinoame ale celulelor scuamoase i carcinoame cu origine nedeterminat. Ali factori primari. Bolile autoimune reprezentate de lupus eritematos, pemfigusul foliaceu pot cauza inflamaia i crustizarea auricular cu localizare pe partea intern a pavilionului auricular n special n zona marginal i median. Dermatoza care rspunde la terapia cu zinc produce leziuni auriculare asemantoare att n privina caracterului ct si a topografiei. Aceste animale prezint leziuni i n alte zone cutanate.
Factorii secundari Factorii secundari sunt reprezentai de bacterii i micei. Aceste microorganisme au fost considerate mult timp cauzele primare ale otitelor externe, chiar i n prezent se direcioneaz terapia numai asupra acestora, far a ncerca s se determine cauza primar. Factorii secundari sunt n general usor de stapanit cu terapie specific, dup identificarea lor. n unele cazuri ndeprtarea factorilor favorizani sau a bolii primare duce la dispariia factorilor secundari.
247
Bacteriile actioneaz n mod oportunist i contribuie semnificativ la inflamarea i patologia canalului auricular compromis. Bacteriile izolate fercvent din conductul auricular extern afectat sunt Staphylococcus intermedius si bacterii G- (Pseudomonas spp., Proteus spp., Escherichia coli si Klebsiella Bacteriile G-, nu sunt izolate n mod obinuit din urechea sntoas spre deosebire de cocii G+. Pseudomonas spp. este implicat foarte frecvent n etiologia otitelor externe purulente. Acest tip de otit are localizare bilateral, palparea urechii este foarte dureroas i exprim un exudat purulent abundent de culoare galben.

spp.).
Miceii
Sunt prezeni in condiii fiziologice la nivelul canalului auditiv extern. Malassezia pachidermatis este un comensal al conductului auditiv extern. Otitele n care este implicat Malassezia sunt foarte frecvente la cini; cel mai adesea ns complic evoluia otitelor de natur alergic. Cerumenul rezultat este moale, de culoare maro i cu miros neplcut. Adesea poate fi de culoare neagr i uscat asemntor cu cel semnalat n infestaia cu Otodectes cynotis. Pruritul este prezent i foarte sever.
248
Factorii perpetuatori Factori perpetuatori impiedic sau previn vindecarea otitei externe. Acetia reprezint principalii factori rspunztori de rezultatele slabe obtinue n urma terapiei. Indiferent de prezena factorilor predispozani sau a cauzelor primare, n cazul otitelor externe cu evoluie cronica leziunile inflamatorii instalate pot produce modificri n microanatomia Acestea constau n hipercheratoza epidermului, edem, acantoz, fibroza dermului, hiperplazia Rezultatul acestor leziuni este ngroarea pielii i stenoza conductului auricular. Deoarece pielea de la acest nivel devine pliata, toaletarea corect ct i aplicarea terapiei topice este dificil. Secundar, aceste pliuri epidermice constituie adevrate nie pentru dezvoltarea microorganismelor. Pe masur ce epidermul se ingroa, stratul cornos se exfoliaz n lumenul canalului auricular. Secretia crescut i detritusurile epiteliale favorizeaz proliferarea bacteriilor si a levurilor. Combinaia de produsi metabolici microbieni, de secreii i detritusuri epiteliale acumulate n canalul auricular contribuie la perpetuarea proceselor patologice.
canalului auricular.
i dilataia glandelor apocrine.
249
n canalul auricular normal, epidermul migreaz spre meatul auricular extern. Acest mecanism fiind responsabil de ndepartarea cerumenului, a corneocitelor exfoliate i a microorganismelor comensale. Ca rspuns la procesul inflamator poate aprea o migraie epitelial anormal. Inflamaia i stenoza de la acest nivel sunt considerate responsabile de alterarea i inversarea acestui tip de migrare. Fibroza i calcificrile de la acest nivel complic managementul terapeutic prin reducerea eficienei tratamentului infeciilor profunde.
Otitele medii nediagnosticate pot fi principal cauz a otitelor externe cronice.

Frecvena otitei medii este de 16% din otitele externe acute i de 80% din cele cronice. Puroiul din bula timpanic reprezinta sursa de infecie pentru otitele externe cronice i recidivante. Aceste cazuri de otita medie au implicaii negative n managementul terapeutic nu numai datorita faptului c necesit terapie sistemic ci i datorit faptului c flora microbian din canalul auricular extern difer de cea din bula timpanic. In canalul auricular extern predomin infeciile mixte (bacterii sj levuri), in timp ce n bula timpanica cel mai frevent este implicat Pseudomonas spp.
250
251
252
Ria otodectic Ria otodectic este produs de multiplicarea la nivelul conductului auditiv, a acarianului Otodectes
cynotis.
Boala este cunoscut i sub denumirea de rie auricular, otodectoz sau otoacarioz. Aceasta afeciune este semnalat frecvent la cinii tineri. Parazitismul acestui acarian este permanent, toate stadiile evolutive au ca habitat conductul auditiv extern. Adultii, nimfele i larvele se hrnesc cu cerumen. Femelele fecundate depun ou n conductul auricular, din care dup 4-5 zile eclozeaz larvele, acestea se transform n nimfe i apoi in aduli. Ciclul biologic integral dureaz ntre 14 i 21 de zile. Adulii pot perfora membrana timpanic, situaie n care ajung n urechea medie sau intern sau se pot deplasa la nivelul pielii din regiunea capului. Otodectes cynotis i manifest patogenitatea prin aciunea mecanico-iritativ (producand otite externe eritemo-ceruminoase, otite medii i leziuni cutanate). Ria otodectic este semnalat frecvent la cini tineri, ns poate fi diagnosticat i la cinii aduli i vrstnici, indiferent de ras sau sex. Cinii din canise sau cei vagabonzi sunt afectai mai frecvent. Supravieuirea paraziilor la nivelul blnii este de cteva sptmni iar n mediul exterior de 4-6 zile. Contaminarea cinilor se face prin contact direct sau din mediul exterior. 253
Simptome Perioada de incubaie este de 2-3 sptmni. Ria otodectic evolueaz frecvent cu localizare auricular sub forma unei otite externe cu caracter eritemo-ceruminos i mai rar sub forma cutanat. La cele mai multe cazuri cerumenul este uscat i de culoare maro. Pruritul auricular are intensitate variabil. Datorit gratajului la nivelul pavilionului auricular ct i n zona retro-auricular pot fi prezente eroziuni, ulcere, cruste i hematoame. n cazul n care paraziii perforeaz membrana timpanic apar semne nervoase: agresivitate, crize epileptiforme i sindrom vestibular. De asemenea la cazurile cronice netratate apar complicatii bacteriene i/sau micotice, situaie n care caracterul leziunilor se modific. Localizarea cutanat este rar semnalat i se realizeaz prin contiguitate, n zonele cutanate din vecinatatea urechilor (periocular, peribucal, partea ventrala a gatului i pe membrele anterioare). Leziunile constau in alopecie eroziuni i cruste asociate cu prurit de intensitate variabil.
254
AFECTIUNILE COMPLEXULUI GLANDULAR ANAL

Glandele specializate din regiunea anal la cine sunt reprezentate de sacii anali i glandele perianale. Afeciunile acestor glande i n special ale sacilor anali sunt foarte frecvente Deoarece, etiopatogeneza acestor afeciuni nu este pe deplin nteleas, abordarea se bazeaz mai mult pe simptomatologie i pe rezultatele terapiei. Sacii anali la cine reprezint o pereche de diverticuli cutanai, situai de o parte si de alta a orificiului anal care comunic cu exteriorul printr-un duct scurt de 2 cm. Sacii anali sunt captusii de un epiteliu pavimentos stratificat asemantor cu epidermul. Glandele sebacee sunt prezente n dermul de la nivelul ductului, iar glandele sudoripare n zona fundic a sacilor.
255
Materialul care se acumuleaza n sacii anali reprezint un amestec de secreii sebacee i apocrine, cu celule descuamate din stratul cornos al pielii. Coninutul sacilor anali se videaz n timpul defecrii prin compresarea lor de ctre muschiul sfincterului anal extern spre masa de fecale din rect. Secreia sacilor anali este in mod normal redus (0,25-0,5 ml), are culoare brun i consistenta apoas. Flora microbiana a sacilor anali, izolata de la cini sntosi este reprezentat de Escherichia coli, Streptococcus fecalis, Staphylococcus spp. i Malassezia pachydermatis.

Glandele perianale (circumanale, hepatoide) sunt dispuse n pielea din jurul anusului pe o raz de 4
cm. Aceste glande sunt compuse dintr-o poriune profund (n hipoderm), nedifereniat i o poriune superficial sebacee. Glandele perianale delimiteaza ntre ele sinusuri i sunt lipsite de canale excretoare veritabile. Secreia acestor glande la fel ca i a glandei supracaudale este reglat de nivelul plasmatic al testosteronului. Rolul acestor glande nu este bine cunoscut. Leziunile prezente la nivelul regiunii anale si perianale sunt foarte variate i pot fi expresia clinic a unor afeciuni specifice, locale (impstarea sacilor anali, saculite, abcese, fistule perianale, tumori) sau pot fi localizri particulare ale unor dermatoze varite.
256
257
Impstarea, saculita i abcesul sacilor anali Etiologia acestor afeciuni este incomplet cunoscut. n cazul impstrii sacilor anali, constipaia i obezitatea sunt considerate cauzele determinante. Aceasta afeciune este semnalat mai frecvent la rasele mici. Cauzele saculitei includ frecvent, bolile alergice, endocrine precum si leziunile iatrogene induse de manoperele repetate de vidare a sacilor anali. Abcesul sacilor anali poate apare n urma evoluiei stadiului de mpstare sau a saculitei. Furunculoza anal (fistula perianal) este semnalat frecvent la Ciobanesc german i este considerat o boal mediata imun. Inflamati sacilor anali implic aproape ntotdeauna obstruarea ductelor, staza secreiilor i favorizarea infeciilor secundare cu germeni oportunisti. Producerea unei cantitti mari de secreie, consistent pstoas a acesteia, ductele scurte i nguste precum i iritaia anal contribuie la creterea riscului de apariie a afeciunilor sacilor anali. Alti factori favorizani sunt reprezentai de modificarea tonicitaii musculaturii anale, incontinena de fecale precum i de perioada estrala la femele.
258
259
Observaiile relatate de proprietari acestor cini sunt foarte variate, ns ele orienteaz de regul diagnosticul. Frecvent se semnaleaza: lingerea i muscarea cozii, uneori "vnarea cozii"; "disconfort n ezut" sau refuzul cinelui s stea la comanda proprietarului; frecarea de sol a regiunii anale ("snierea"); tenesme sau absena defecrii; nelinite, tresriri ("ca i cnd ar fi ntepat"). Dac este prezent pruritul n regiunea caudal, proprietarul trebuie intrebat pentru urmatoarele: Controlul puricilor Leziuni ale proprietarului (purici, Cheiletiella) Prurit la nivelul feei si mebrelor (sugereaz dermatita atopic) Date legate de alimentaie (dac exist suspiciunea de alergie alimentar); Dac cinele a fost deparazitat intern (dac este prezent snierea) Este de asemenea important de cunoscut dac au mai existat antecedene ale acestor afeciuni.
260
Examenul obiectiv Semnele relatate de anamneza localizeaz problema la nivelul regiunii perianale. La inspectia atent a regiunii se poate observa anusul preeminent, eritematos, uneori prezena de exudat purulent la nivelul orificiului anal Prezena puroiului i/sau a sngelui n partea ventro-lateral a anusului este o manifestare obinuita a fistulizrii abcesului sacilor anali. Dup indepartarea secreiilor se poate observa i orificiul de drenare al abcesului. Palparea sacilor anali efectuat de regul prin tuseu rectal releva mrirea n volum a acestora, sensibilitate i exprimarea unui coninut modificat. Sunt frecvente situaiile n care examinarea nu poate fi realizat dect dup sedarea sau anestezia genereal a animalului. Coninutul sacilor anali variaz de la un continut gros, pastos de culoare brun-cenusje, observat n stadiul de mpstare, la un exudat purulent urt mirositor asociat cu saculita.
261
Drenarea coninutului este caracteristic pentru abcedarea sacilor anali. Fistulele sacilor anali sunt deobicei unice i nu trebuie confundate cu fistulele perianale. Aceste fistule se pun n eviden n special n momentul n care se ncearca vidarea sacilor prin compresiune, situatie n care puroiul se elimina prin orificiul fistulei i nu prin orificiul natural al sacului abcedat. n situaia n care coninutul sacilor anali se deshidrateaz vidarea acestora devine dificil. mpstarea este confirmat de prezena unui coninut gros ct i de dificultatea nregistrat la vidarea sacilor anali. Saculita anal este diagnosticat dup prezena durerii la palpare i aspectul coninutului sacilor. Febra poate fi asociat cu saculita anal i ntotdeauna este prezent n stadiul de abces.
262
BIBLIOGRAFIE
Notes from the Grooming Table, Melissa Verplank CMG, White Dog Enterprises Ultimate dog grooming, Eileen Geeson, Firefly Books The All Breed Dog Grooming Guide, Sam Kohl, Aaronco Encyclopedia of dog grooming, Angel Esteban Nunez, Arteto Cuchilleri, Barcelona Totul despre cainele tau, Dr. Rousselet-Blanc, Enciclopedia Rao Ghid practic de dermatologie canina, Viroca Mircean, Vasile Cozma, Rizoprint Cluj-Napoca Parazitologie clinica veterinara, Ironiu Suteu, Vasile Cozma, Rizoprint Cluj-Napoca Practicum de zootehnie, Roman Morar, Adrian Cimpian, Ioan Pasca, Todesco Dealing with the aggressive dog, Ed Frawley Anatomie comparata ,sistemul de sustinere si miscare, Aurel Damian, Nicolae Popovici, Ioana Chirilean, Academicpres Tratat de anatomie comparata, Aurel Damian, Nicolae Popovici, Ioan Popovici, Ioana Chirilean, Academicpres
263

Cum Coafam Cateii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum Coafam Cateii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

TRINCA SEBASTIAN FLORIN FLAVIU

SUPORT CURS COAFOR CANIN

GR.2 PINCHERI SI SCHNAUZERI-MOLOSSOIZI (DE PAZA)

GR.3 TERRIERI (CAINI DE VIZUINA)

Bull terrier Staffordshire bull terrier American Staffordshire bull terrier

Terrier asutralian cu par sarmos Toy terrier englez Yorkshire terrier

GR.5 SPITZI SI TIPURI PRIMITIVE(GONITORI PT. VANAT MARE)

Samoyed Malamut de Alaska Husky siberian Chow Chow

2. CAINI DE VANATOARE NORDICI 3. CAINI DE TIP SPITZ

Akita Shiba Inu Pomeranian Spitz

GR.6 GONITORI PT. VANAT MIC, PT. HATISURI

GR.8 PONTATORI-APORTORI, CAINI DE APA

GR.9 CAINI DE COMPANIE SI DE AGREMENT

GR.10 OGARI (LEVRIERI)

GR.11 RASE ACCEPTATE PROVIZORIU

ELEMENTE DE COMPORTAMENT CANIN

Ct de ru va fi sta micu cnd crete...

Proprietarii cinilor mici de multe ori au tendina de a ignora aceast problem.

5. Blana greoaie/ incarcata

7. Blana lunga naturala

8. Blana ondulata si creata

Muschii gatului si cefei (utilizati ca model pt coafura)

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

15. GAT 16. MAXILAR INFERIOR 17. MAXILAR SUPERIOR

Capul tipic rotund

Motul tipic de Pudel

EHIPAMENT PT. TOALETAJE

Tesala Cutite de descalcit Furminator

Cutite trimat: -se folosesc pt. a inlatura parul mort al terierilor

Clesti de taiat unghii

Foarfeci: -diferite marimi -drepte, curbe, pt. filat, boante

-> Uscarea cu prosopul + haina de fas 30, schimbare prosop 20

Feon/Uscator Cusca speciala cu ventilatoare Sofiatoare

TOALETAJE STANDARD PE RASE

CIOBANESC GERMAN CIOBANESC ALB ELVETIAN

CIOBANESC NEGRU RUSESC (TCHORNY TERRIER)

DOG GERMAN (GREAT DANE)

BULLDOG ENGLEZ SI FRANCEZ

FOX TERRIER CU PAR SARMOS

Curatati urechile si taiati unghiile Folositi ulei/spray pt luciu

KERRY BLUE TERRIER

DANDIE DINMONT TERRIER

WEST HIGHLAND WHITE TERRIER

STAFFORDSHIRE BULL TERRIER ( PIT BULL)

AMERICAN STAFFORDSHIRE BULL TERRIER ( AMSTAFF )

FININSH SPITZ SPIZT JAPONEZ

BRAC GERMAN NETED/ SARMOS

SETTER IRLANDEZ SETTER ENGLEZ

COCKER SPANIEL AMERICAN COCKER SPANIEL ENGLEZ

POODLE / CANICHE urias, mediu, pitic/toy

Dupa standardul european, exista 9 tipuri de tunsori pentru Pudel:

Frizura tip copoi

Frizura tip miel

Frizura tip puiut

Frizura tip Euro

Frizura cu o singura banda

Frizura tip ursulet

Frizura tip New York sau cu doua benzi

Frizura tip urban si rural

Frizura tip cloun sau Miami

MODELE TUNSORI CAP

Coronita dreapta cu mustata tip aluna