UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA

VETERINARA A BANATULUI
FACULTATEA DE AGRICULTURA

COMPORTAMENTUL
NUTRITIONAL AL PISICII
 CUPRINS

Pagina
INTRODUCERE 5

Capitolul 1 PISICA IN ISTORIE 7

Capitolul 2 RASE DE PISICI 10

Capitolul 3 COMPORTAMENTUL PISICILOR 13

Capitolul 4 ALIMENTATIA PISICILOR 27

Capitolul 5 PISICA SYSY COMPORTAMENT SI OBSERVATII 32

Concluzii 34

Bibliografie 35

3
 INTRODUCERE

Cine se hotaraste sa aibe in locuinta o pisica , trebuie sa fie pregatit sa-sa ia

raspunderea pentru acest animal si sa-i indeplineasca necesitatile naturale. Zoologic
pisicile sint calificate ca animale de prada. Chiar daca astazi pisicile de casa si-au
incheiat de mult procesul de domesticire, semnele lor particulare cit si comportarea
nu ne lasa sa uitam originea lor. Aceasta trebuie avut in vedere daca dorim sa
intelegem pisica si daca dorim sa-i inlesnim dreptul de a fi animal. In ultimi ani s-au
facut cercetari intensive in legatura cu pisicile. Prin aceasta s-au cistigat foarte multe
cunostinte, care dau posibilitatea chiar si amatorilor de a intelege pisica si in acelasi
timp ne da posibilitatea de a gasi calea cea mai buna in relatia: Om-Animal. Pentru
aceasta dorim sa propunem viitorilor propietari de pisici sa citeasca unele carti
despre pisici.
De regula pisicile traiesc intre 10 si 16 ani, unele insa traiesc mult mai mult.
Pentru ca pisicile influenteaza viata de zi cu zi astapinului, trebuie avut in vedere si
dezavantajele comportarii pisicii si sa ne luam raspunderea pentru aceasta.
Odata cu achizitia unei pisici in locuinta, nu am primit numai un tovaras de
joaca,atent,cu personalitate proprie,de la care sa avem mute bucurii; ne luam in
acelasi timp raspunderea pentru ingrijirea acestei vieti care depinde de noi.
Exista mai multe legende care circula referitoare la aparita pisicilor Birmaneze.
Cea mai populara dintre legende are loc acum cateva secole, intr-un templu sacru
dedicat venerarii lui Tsun-Kyan-Kse, Zeita de Aur cu ochii albastru safir, care
vegheaza asupra calatoriei sufletelor. O sute de pisici de un alb pur cu ochi de
culoarea chihlimbarului traiau in acel templu. Intr-o zi, templul a fost atacat de banditi.
Se spune ca in timp ce Marea Preoteasa era ucisa, una dintre pisicile din templu a
sarit cu toate cele patru labe pe trupul stapanei, pentru a o apara. Acest lucru s-a
intamplat in fata unei statui a zeitei. In acel moment, pisica s-a transformat intr-o
frumoasa culoare aurie, cu exceptia urechilor, nasului, cozii si picioarelor, care s-au
transformat in maro inchis. Ochii au devenit albastru sair, la fel ca ochii zeitei, iar cele
patru labe au ramas albe, acolo unde au atins preoteasa, ca semn al puritatii
preotesei. A doua zi, preotesele care au supravietuit au fost uimite sa constate
ca toate pisicile din templu suferisera aceeasi transformare.
In ceea ce priveste povestea "reala" a pisicilor Birmaneze, se cunoaste ca
in 1919, o pereche de pisici au fost aduse in Franta din Burma. Din pacate, masculul

4
a murit in timpul calatoriei, dar femela, care era si insarcinata, a supravietuit, ea si
puii ei introducand rasa in lumea occidentala. Rasa a fost recunoscuta in Franta in
1925, dar in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial numarul lor s-a diminuat
considerabil in Europa continentala, ajungand la sfarsitul razboiului sa mai existe
doar cateva exemplare in Franta. A durat multi ani pentru a recupera numarul
pierdut, dar acest lucru s-a intamplat pana la urma. In America, Birmanezele au ajuns
in 1959, iar in Marea Britanie in 1964. rasa a fost recunoscuta oficial in 1966 in
Marea Britanie si in 1967 in Statele Unite ale Americii.

5
 CAPITOLUL I
PISICA IN ISTORIE

Nimeni nu cunoaste cu exactitate cand sau cum au aparut pisicile pe Terra. Cei mai multi
cercetatori sunt de acord, totusi, ca cel mai vechi predecesor al pisicilor a fost, probabil, un animal
asemenator cu nevastuica, numit Miacis, care a trait acum aproape 40-50 milioane de ani..
Miacis este considera a fi stramosul comun al mai multor carnivore terestre,
printre care si cainele si pisica. Dar, aparent, pisica a aparut cu mai multe milioane
de ani inaintea primului caine. Poate ca cea mai cunoscuta dintre pisicile preistorice
este Smilodon, o pisica cu dinti in forma de palos, numita uneori si tigru. Acest
formidabil animal vana prin mai toata lumea, dar a disparut cu mult timp in urma.
Pisicile in Lumea Antica
Prima asociere a pisicilor cu oamenii a inceput, se pare, spre sfarsitul Epocii de
Piatra. Totusi, a durat mai multe secole pana cand pisica a devenit animal domestic.
In urma cu circa 5000 de ani, pisicile au fost acceptate ca si animale de casa in
Egipt. Multe dintre rasele pe care le cunoastem astazi au evoluat din aceste pisici
antice. Egiptenii obisnuiau sa foloseasca pisica la pescuit si la vanatul pasarilor, dar
si pentru a distruge sobolanii si soarecii care infestau depozitele de cereale de-a
lungul Nilului. Pisica a fost considerata a fi atat de valoroasa, incat egiptenii au
protejat-o prin lege, si, in cele din urma, un cult al pisicii a aparut, acesta avand o
viata de peste 2000 de ani. Zeita pisica numita Bastet, cunoscuta si sub numele de
Bast, Pasht, s.a., a devenit una dintre cele mai sacre dintre toate zeitatile venerate.
Bastet era reprezentata cu un cap de pisica. Curand, toate pisicile au devenit sacre
pentru egipteni, fiind foarte respectate si ingrijite.
Dupa moartea unei pisici, corpul sau era mumificat si ingropat intr-un cimitir special.
Un astfel de cimitir a fost gasit in secolul XIX si continea trupurile prezervate a peste
3000 de pisici.
Egiptenii aveau legi stricte care interziceau exportul pisicilor; cu toate acestea,
datorita faptului ca pisicile arau foarte apreciate si in alte parti la ale lumii pentru
capacitatea lor de a captura soarecii, grecii si romanii le-au dus in mai toate zonele
Europei. Pisici domestice au mai fost gasite si in India, China si Japonia, unde erau
apreciate ca si animale de companie, dar si ca vanatori de rozatoare.

6
 Pisicile in lumea medievala
Soarta pisicilor a suferit o modificare radicala in Europa in timpul Evului Mediu.
Pisicile au devenit obiect al superstitiilor, fiind asociate cu raul. Se credea ca pisicile
sunt investite cu puteri malefice, erau asociate cu vrajitoarele si, uneori, erau
considerate a fi o intrupare a Diavoluli. Persoanele care detineau pisici erau
suspectate de vrajitorie si erau condamnate la moarte, impreuna cu pisicile lor.
Pisicile erau vanate, torturate si sacrificate. In zilele de sarbatori religioase, multe
pisici erau, uneori, arse de vii, ca parte a celebrarii. Pisici vii erau zidite in interiorul
zidurilor caselor sau ale altor cladiri, in credinta ca acest lucru le va aduce noroc. Pe
masura ce populatia de pisici se micsora, crestea numarul de sobolani puratori de
diverse boli, factor ce a contribuit in mare masura la raspandirea ciumei si a altor boli
epidemice in Europa.
Prin secolul XVII, pisicile au inceput sa isi recastige locul anterior, de companion al
omului si de element de control al raspandireii rozatoarelor. Cardinalul Richelieu era
renumit pentru dragostea sa pentru pisici. Multi scriitori, in special din Franta si
Anglia, au inceput sa detina pisici ca si animale de companie si sa scrie lucrari
despre valitatile bune ale acestora. A devenit o moda sa detii una sau mai multe
pisic, mai ales tipuri cu par lung. Spre sfarsitul secolului XIX, expozitii de pisci au
inceput sa aiba loc in Anglia si in SUA, si asociatii ale pisicilor au fost fondate. Multe
dintre superstitiile legate de pisic din Evul Mediu mai sunt pastrate, insa, si astazi,
cea mai cunoascuta dintre ele fiind cea referitoare la pisica neagra, aducatoare de
ghinion.
Pisicile in arta
Pisicile au fost subiectul favorit al artisitilor si scriitorilor, timp de secole. Poate
ca cea mai cunoscuta dintre toate reprezentarile artistice este cea a zietei egiptene
antice Bastet. Sculpturile antice si picturile cu imaginea capului unei pisici au fost
gasite in multe locuri de pe Valea Nilului. Artistii japonezi au excelat in portretizarea
pisicii. Unele dintre desene erau atat de realiste, incat in timpurile antice areu
considerate a fi magice. Oamenii credeau ca daca acest desen este atarnat in case
si in temple, acestea vor tine soarecii si sobolanii la distanta. Printre cele mai
populare pisici japoneze se afla si Maneki-Neko, o pisica mica, despre care se crede
ca aduce fericire si noroc. Budistii venerau pisicile dupa moarte, iar templul Go-To-
Ku-Ji, dinTokio, le este dedicat.

7
Vestitele preotese din temple intonau incantatii pentru sufletele felinelor. Tempele
erau ticsite cu sculpturi, piscuti si garvuri in relief ce reprezentau pisici. In fiecare
reprezentare, pisica are o laba ridicata, ca pentru a saluta, aceasta fiind si
reprezentarea clasica a pisicii japoneze Maneki-Neko.
Pisicile au fost reprezentate in lucrarile multor artisti mari, inclusiv ale lui
Leonardo da Vinci, Albrecht Durer, Paul Gauguin, Theodore Gericault, William
Hogatrh, Edouard Manet si Pablo Picasso. Probabil ca cea mai cunoscuta pisica din
lume este pisica Felix, star de filme de desene animate. Alte desene faimoase ii
includ pe Krazy Kat si pe Tom (din Tom si Jerry), ambii avand ca parteneri de film
niste soricei. Muzicieni precum Gioacchino Rossini si Maurice Ravel si-au adus si ei
omagiul acestor animale, in cateva dintre compozitiile lor.
Fabulele si povestirile despre pisici sunt parte a culturilor diverselor popoare.
Verisiuni ale Motanului Incaltat sunt traduse in aproape toate limbile, iar povestea lui
Dick Whittington si a pisicii sale, de asemenea. Personalitatea si frumusetea pisicilor
au inspirat multi poeti. Cititorii de toate varstele apreciaza cartile despre pisici.
Omul se poate considera civilizat numai in masura in care poate intelege un suflet
de pisica-Bernard Shaw.

8
 CAPITOLUL II
RASE DE PISICI

1. Rase de tip european

a) Turceasca van - Turceasca Van e o varietate a rasei angora turceasca

individualizata suficient de istoria si aspectul sau pentru a-si merita
statutulde rasa de sine statatoare.
b) Angora turceasca - Angora turceasca este o rasa cu par lung,
importanta din punctul de vedere al istoriei studiului felinelor caci se
considera ca ea a transmis acest caracter celor mai multe rase actuale
cu par semilung sau lung si mod deosebit persanei.
c) Ragdoll - Ragdoll este o pisica cu par semilung de tip colourpoint si
caracterizata printr-un tonus deosebit, in comparatie cu cel al altor
pisici.
d) Norvegiana de padure - Povesti vechi din Scandinavia demonstreaza
ca Norvegiana de padure exista de foarte mult timp. In scopul
deratizarii se crede ca a fost adusa de catre vikingi din zona Marii
Caspice.
e) Maine coon - Maine Coon este o rasa din America de Nord. Numele
sau provine din asocierea numele regiunii de origine, statul Maine, si a
prescurtarii cuvantului racoon care inseamna raton spalator in
engleza.
f) Europeana cu par scurt - Pisica europeana cu par scurt, pisica
maidaneza imbunatatita, este cea mai reprezentativa dintre toate
pisicile de companie. Stramosii ei i-au transmis un simt dezvoltat de
independenta, mari capacitati de adaptare, un instinct puternic de
vanatoare si o sanatate buna. La prima vedere, pisica europeana se
poate asemana cu orice pisica de pe strada. De fapt, trebuie sa posede
mai multe caracteristici care o fac deosebita si care-i deschid usile
expozitiilor.

2. Rase de pisici de tip persan

9
 a) Persanele clasice de la inceputul secolului, persana e incontestabil
rasa felina preferata a crescatorilor si, de asemenea, cea mai bine
reprezentata in expozitii.
b) Persanele sinsila, cu umbre argintii si aurii - In teorie, standardul
persanelor clasice se aplica si persanelor sinsila, argintie cu umbre si
aurie, cel putin in ceea ce priveste morfologia si calitatea parului.
c) Persanele colourpoint - Persana colourpoint poate fi considerata o
persana care poarta blana unei siameze.
d) Pisica exotica cu par scurt - Pisica exotica cu par scurt corespune unei
persane cu parul de lungime medie.

3. Rase de pisici de tip oriental

a) Siameza - Rasa siameza pastreaza secretul in ceea ce priveste speciile

salbatice care i-au dat nastere si momentul in care s-a produs mutatia
responsabila de blana sa caracteristica.
b) Orientala cu par scurt - Rasa orientala poate fi considerata ca o
versiune a siamezei cu blana in intregime pigmentata.
c) Burmeza - Pentru toate standardele, burmeza e o pisica de talie medie,
de tip mediomorf, foarte eleganta si musculoasa, in acelasi timp, mai
grea decat o indica aparenta.
d) Manu egiptean - Rasa Mau egiptean (Mau inseamna pisica in limba
egipteana) e considerata singura rasa de pisica domestica tarcata in
mod natural.
e) Orientala cu par lung (Mandarin) - Pisica orientala cu par lung este o
pisica de tip oriental, cu par semilung, care provine din programele de
crestere care au dat nastere balinezei.
f) Abisiana - Abisiniana se caracterizeaza printr-o blana asemanatoare cu
cea a iepurelui salbatic sau de crescatorie.

4. Rase speciale de pisici

a) Americana cu urechi indoite, cu par lung sau scurt - Pisica americana

cu urechile indoite este o rasa caracterizata printr-o mutatie care are
drept efect indoirea pavilioanelor urechilor spre varful craniului.

10
b) Scotiana cu urechi pliate - Pisica scotiana cu urechi pliate este o rasa
caracterizata de o mutatie care antreneaza plierea in fata a
pavilioanelor urechilor.
c) Manx - Manx este o rasa caracterizata de o mutatie determinand
absenta cozii.
d) Cymric - Cymric este un Manx cu par semilung. Se pare ca gena
responsabila de parul semilung exista la populatia de pisici de pe insula
Man de aproape o jumatate de secol.
e) Bobtail japonez - Pisica Bobtail japonez, in varietatea sa tricolora
numita Mi-Ke, e o pisica aducatoare de noroc; astfel, la Tokio, un
templu are pe fatada sa fresce reprezentand pisica.
f) Americana cu par aspru - Nascuta dintr-o mutatie spontana a pisicii
americane cu par scurt, pisica americana cu par aspru e o rasa
caracterizata de textura blanii: par ondulat cu extremitatile indoite spre
interior sau in forma de carlig.
g) Sfinx - Sfinxul este o rasa caracterizata, printre altele, printr-o mutatie
care limiteaza in mod important cresterea parului.

11
 CAPITOLUL III
COMPORTAMENTUL PISICILOR

Cunoasterea comportamentului pisicii,permite sa ne familiarizam mai

bine, sa intelegem mai corect si sa patrundem mai usor in aceasta enigmatica
latura a micului nostru felin.

1.Comportamentul de invatare
a) prin obisnuinta
b)- prin recompense
c)- prin observare-imitare
d)-prin conditionare
e)- prin acceptare de bunavoie
f)- prin consolidare
g)-prin joaca

a) Un ex., il avem la o pisica care merge cu masina,una care sta intr-o cusca la
expozitii sau cele care stau in preajma unui muzician care repeta la un
instrument.
b) Daca o pisica este invatata sa faca o anumita miscare (de ex. sa apese pe
clanta de la usa) si ea este recompensata imediat cu o bucatica de carne,va
tine minte legatura intre clanta si mancare.
c) O pisica poate observa si invata cum se deschide o usa,incercand sa-l imite
pe om.Ea realizeaza legatura dintre clanta si deschiderea usii,astfel ca intr-o zi
va incerca sa sara singura pe clanta.
d) De ex.,pisica este rasplatita daca reactioneaza la un stimul,deci se
declanseaza un reflex conditionat. Daca insa un reflex conditionat nu este
insotit si de stimulul propriu-zis (de ex. hrana),pe o perioada mai scurta sau
mai lunga de timp,el dispare.
e) Daca o pisica stie ca intr-un anumit loc se gasesc soareci,dar ca nu este prea
bine sa mearga direct ,ci sa o ia pe ocolite,pare pentru un neavizat ca ar
reprezenta o consecinta a inteligentei pisicii. Este o dovada clara ca pisica
este nevoita sa invete diferite scheme pentru a-si asigura succesul scontat.

12
 f)Inceperea educatiei la pisica trebuie sa aiba loc foarte devreme,la 3 luni cand
se vor obisnui cu primele notiuni : mersul in lesa,mersul cu
masina,interzicerea zgarierii obiectelor din casa ,raspunsul la numele lor.
Pisica poate invata la fel de bine ca si un caine si uneori il poate chiar depasi.
g) Joaca apare din a 4-a saptamana de viata si este foarte benefica pentru
pisica,este de dorit ca ea sa se joace cat mai mult,in caz contrar poate
deveni putin sociabila.

2 . Comprtamentul de explorare a terenului

Comportamentul de explorare este bine dezvoltat atat la motan cat si la
pisica. Cand se intalnesc 2 pisici, ele pot avea o atitudine prietenoasa, agresiva sau
indiferenta.Agresivitatea se intalneste la masculi , cand femelele sunt in calduri.
Pisicile isi apara numai o parte a teritoriului,zona unde se afla culcusul cu pui
sau camera in care locuiesc.
La pisicile tinute in apartamente,acest comportament de aparare a teritoriului
este slab manifestat.In situatia cand pisica este crescuta numai in casa,fara sa fi avut
posibilitatea de a iesi in curte,strada sau gradina pot apare evenimente
neplacute,crize nervoase greu de stapanit.
O alta situatie se refera la introducerea unei pisici noi in locuinta in care
traieste deja una.Pisica mai veche va deveni agresiva fata de noua
locatara,nedorind sa-si imparta teritoriul.

3.Comportamentul de toaletare
Comportamentul de ingrijire a corpului este la pisici un comportament de
asigurare a confortului,este innascut. Prin toaletare se realizeaza si o termoreglare
,astfel pisicile se curata mai des vara decat iarna. Prin toaletare se indeparteaza
murdaria,parul mort si parazitii. Cel mai simplu gest este lingerea nasului si a
buzelor, dupa ce pisica a mancat sau baut ceva. Cel mai evident gest al toaletarii il
reprezinta linsul blanitei. Igiena corporala este un comportament pe care pisicile il
invata chiar de la 3 saptamani de viata. Toaleta si-o face in pozitie sezand dar se mai
intalneste pozitia culcata.

13
 4. Comportamentul de fuga
Comportamentul de a se refugia din fata unui dusman este o insusire
ereditara.In functie de pericolul potential,pisica fuge la o anumita distanta numita
distanta critica. In situatiile in care mama isi apara puii, distanta critica devine
zero.Distanta de fuga se reduce cand in apropiere exista obiecte salvatoare, un
zid,un gard,un pom.
Comportamentul pisicii fata de stapan este tolerant,accepta sa se faca cu ea
ce se vrea,in schimb fata de persoanele straine este cea care hotaraste daca
accepta sau nu sa fie mangaiata.

5.Somnul
O pisica adulta petrece 40-60 % din timp dormind si restul in stare treaza. La
pisicile tinere,somnul este exclusiv profound, iar pozitia corpului este laterala. Pisicile
au unul sau mai multe locuri in care dorm, care depind de securitatea si caldura
necesara.

6.Ritmul circadian

Pisica domestica este activa mai mult noaptea.Intensitatea maxima pentru

prinderea prazii este dimineata si seara.Vara,pisica are o activitate mai intensa
noaptea,iarna pisica este mai activa ziua.
Precipitatiile influenteaza negativ activitatea pisicii,cand ploua activitatea se
reduce.Pisicile care traiesc in casa isi regleaza ritmul circadian dupa ritmul omului.
Repartizarea timpului pe activitati:
- somn-40 %
- -odihna fara somn-22%
- vanatoare-15%
- igiena corporala-15%
- plimbari-3%
- consumul hranei-3%
- alte activitati-2%

14
 7.Comportamentul de vanator
Activitatea pisicii de a vana este mai mult decat un instinct.Pe langa insusirile
ereditare ,o parte din tehnica de vanat se invata de la mama.Pisica vaneaza atat ziua
cat si noaptea, prefera sa opereze noaptea ,caci rozatoarele sunt active in aceasta
perioada.
Obisnuit se posteaza intr-o zona si asteapta cu multa rabdare.Dupa ce si-a
reperat victima vizual, auditiv sau prin miros, ramane intr-o imobilitate perfecta. La
declansarea atacului ,pisica se spijina puternic pe membrele posterioare,care
actioneaza ca un resort,impingand corpul cu putere inainte. Membrele anterioare
sunt bine intinse, ghearele apar la exterior si se infig in corpul victimei.Pisica
strapunge jugulara cu dintii foarte ascutiti. Pisicile ataca in mod obisnuit animale ale
caror dimensiuni nu sunt mai mari dacat a lor.
Pisica nu reuseste sa vaneze fara a avea si esecuri. 25% dintre rozatoare si
pana la 90 % din pasarile atacate au sanse de a scapa. La pisicile care au fost
crescute permanent in casa,acest comportament este redus foarte mult.

8. Comportamentul de dominatie in randul pisicilor

Dominatia este un concept cheie intr-o casa cu mai multe pisici. Pisicile din
aceste case isi stabilesc foarte repede ierarhia intre ele. Ierarhia este un statut
acceptat in comun de toate pisicile si nu ar trebui sa interfereze cu stapanii. Intr-o
asemenea ierarhie, una dintre pisici ocupa pozitia dominanta. Aceasta pisica este
recunoscuta ca fiind "pisica alpha" din casa (in sensul cunoscut de "alpha-wolf").
Pisica situata cel mai jos pe scara ierarhica este cunoscuta si sub numele de paria.
Aceasta auto-reglementare a pisicilor este normala si nimeni nu trebuie sa
interfereze in ea.
Un asemenea sistem este stabilit, de obicei, in urma unui set de intalniri intre de
"lupta" intre diferitele pisici din casa, ierarhia fiind stabilita rapid. Aceasta ierarhie
poate fi observata in viata de zi cu zi a pisicilor. Veti observa ca pisica dominanta
este prima care incepe sa manace, prima care incepe sa se joace, prima care va
incerca sa va capteze atentia, etc. Pisica alpha se va cocota in cel mai inalt loc din
camera (inaltimea inseamna respect in lumea pisicilor), in timp ce celelalte pisici se
vor pozitiona descendent fata de aceasta.

15
 Nu uitati ca pisicile sunt creaturi dominate de puterea obisnuintei. Ele iubesc
rutina si mediile cu nivel de stres scazut. Pentru ele, aceasta ierarhie prestabilita face
parte din rutina si obicei, si este parte a ceea ce le face, din punctul lor de vedere,
viata acceptabila. Daca nu li se permite sa faca ceea ce sunt obisnuite sa faca, vor
deveni stresate si anxioase. Nu trebuie sa incercati sa va opuneti sau sa schimbati
acest sistem al lor. Daca pisica alpha pare a fi rea sau se poarta cu superioritate,
este pentru ca isi urmeaza legile instinctuale care ghideaza lume pisicilor. Aceasta
este una dintre cele mai comune greseli care sunt facute de cei care detinmai multe
pisici. Oricat de mult ne-ar placea sa straim intr-o lume in care toate fiintele sunt
create egale, structura sociala a felinelor nu este creata astfel. Daca va veti opune
sistemului, nu veti face decat sa faceti pisca alpha sa fie si mai agresiva, in
incercarea de a-si recastiga sau consolida pozitia. Pisicile care simt ca dominata sau
pozitia lor pe scara ierarhica este amenintata pot sa manifeste si alte
comportamente, precum:
- stropitul pentru marcarea teritoriului;
- probleme legate de cutia de necesitati;
- muscatul sau zgariatul;
- comportament agresiv;
- sasaitul.
Acest comportament de dominata este unul din motivele pentru care
achizitionarea unei a doua pisici pentru "a-i tine de urat" pisicii deja existente in casa
nu este intotdeauna o idee tocmai buna. O pisica dominanta nu va aprecia aparitia
unei noi pisici in casa si va avea grija sa vedeti, atat dumneavoastra, cat si noua
pisica, acest lucru. Poate fi foarte dificil sa convingi o pisica dominanta sa accepte o
alta pisica pe teritoriul ei, mai ales daca noua pisica nu vrea sa ocupe pozitia de
paria. De aceea, foarte multi proprietari ajung sa constate, cu surprindere, ca batrana
lor pisica, prietenoasa si deloc cauzatoare de probleme, dintr-o data incepe sa
urineze in afara cutiei cu nisip si sa stropeasca prin mobilierul atunci cand o noua
pisica este adusa in casa. Daca pisica dumneavoastra este, in general, agresiva,
dominatoare sau iubeste singuratatea, ar fi bine sa va ganditi de doua ori inainte de
a achizitiona o a doua pisica, intru-cat aceasta nu poate decat sa cauzeze si mai
multe probleme. Cea mai buna perioada pentru a adopta o a doua pisica este atunci
cand adoptati si prima pisica, astfel in cat ele sa creasca impreuna.

16
 Daca totusi optati sa mai aduceti in casa o a doua pisica, este bine ca aceasta
sa fie de sex opus celei deja existente si trebuie sa fiti constienti ca este nevoie de
mare grija in a le face cunostinta celor doua pisici si in a le invata sa traiasca
impreuna si sa se inteleaga. Daca cele doua pisici sunt prezentate una celeilalte asa
cum trebuie, acestea pot ajunge sa convietuiasca impreuna; totusi, trebuie sa luati in
calcul si posibilitatea ca cele doua pisici sa nu ajunga niciodata sa se inteleaga bine,
putand doar invata sa se tolereze reciproc, in cel mai bun caz. In caz contrar, cele
doua pisici vor trebui sa traiasca separat tot timpul.
9. Comportamentul social
Cea mai comuna prejudecata pe care oamenii o au despre pisici este ca
pisicile sunt animale solitare, creaturi nesociabile. Chiar si in lumea stiintifica, diverse
stereotipuri legate de pisici continua sa persiste.
Cea mai simpla definitie a unei specii sociale presupune ca membrii acelei
specii sa fie capabili sa formeze relatii stabile. Interpretarea structurilor sociale din
randul pisicilor este o activitate fascinanta pentru cei ce studiaza comportamentul
animalelor. Unii cercetatori si-au indreptat atentia asupra pisicilor domestice pentru a
reaspunde unor intrebari despre sistemul lor de imperechere si despre impactul
instinctului de vanatoare asupra pisicilor care traiesc in grupuri. De asemenea, unii
cercetatori s-au intrebat daca nu cumva capriciile pisicilor fac parte din versiunea
animala a personalitatii.
Relatiile de prietenie
Pentru a forma un grup social este nevoie de ceva mai mult de doi indivizi,
arata David MacDonald, cercetator la Universitatea Oxford din Marea Britanie.
Analizele efectuate de acesta in anii '70 au studiat grupurile de pisici ca si asociatii
de indivizi singuratici atrasi de aceeasi resursa. MacDonald si echipa sa au studiat
trei colonii de pisici care nu erau animale de companie, chiar daca traiau pe langa
asezari umane. Cercetatorii au urmarit care dintre pisici stateau la distanta de cel
putin cinci metri una fata de cealalta, o misiune care a necesitat 59.000 de observatii
a mai multor duzini de pisici.
"A devenit clar faptul ca comportamentul indivizilor in aceste colonii este
departe de a fi haotic din punct de vedere social", au concluzionat investigatorii.
"Pisicile aleg sa stea impreuna si fiecare individ permite compania a inca cativa
indivizi". Cautand sa identifice factorii care ar putea influenta preferinta pentru unii
companioni in defavoarea altora, MacDonald si colegii sai au studiat relatiile de

17
inrudire. In randul femelelor adulte, o pisica este mult mai predispusa sa stea langa o
alta pisica inrudita, decat langa o pisica din alta linie.
La inceputul studiului, cercetatorii au privit o pisica insarcinata care se
inghesuia intr-o crapatura intre doua mingi de paie, unde sora sa isi crestea cei trei
pui. In mijlocul acelor pisoi agitati, nou venita a dat nastere puilor sai, iar sora sa a
jucat rol de moasa. Pisica care o ingrijea o lingea pe sora sa, aflata in travaliu, a
curatat nou-nascutii si i-a ingrijit.
Cele doua mame au continuat sa isi creasca puii impreuna, hranind oricare din
puii infometati, indiferent daca erau ai uneia sau ai alteia, si unindu-si fortele pentru
indepartarea intrusilor. O data ce cerecetatorii au realizat la ce se uita, au mai gasit si
alti pisoi comunali crescand impreuna si in celelalte colonii studiate.
Un alt cercetator, Randall Wolfe, a stipulat faptul ca genul animalelor
controleaza aceste asocieri. El a prezis ca femelele sunt mai predispuse sa se
asocieze cu alte femele inrudite, dar nu si cu masculi, indiferent daca poarta acelasi
sange sau nu. Pentru un studiu pilot, Wolfe a analizat un hambar din Georgia si a
urmarit care dintre pisici stau impreuna si care nu. In urma studiului, Wolfe nu a reusit
sa isi confirme ipoteza. Din studiu a reiesit ca femelele sunt la fel de predispuse sa
se asocieze cu masculii ca si cu femelele. In final, Wolfe a ajuns sa se intrebe daca
nu cumva pisicile dezvolta anumite tipuri de prietenii, in functie de gen.
Wolfe a impartit sfera intr-o retea si si-a petrecut weekend-urile luand notite si
observand in ce zona a retelei se situeaza o anume pisica in parte si ce alte pisici i
se alatura. "Oamenii au ideea preconceputa ca pisicile petrec foarte mult timp
dormind", spune Wolfe. "De fapt, sunt multe de vazut in activitatea pisicilor", mai
spune el.
Cand Wolfe a analizat doate informatiile culese, la finalul celor 16 saptamani
de observatii, a constat ca pisicile, intr-adevar, au preferinte de asociere. Grupurile
de "prieteni" apareau impreuna in diferite locatii. Din nou, Wolfe nu a gasit nici o
legatura intre relatiile de prietenie si sexul indivizilor.
Ceea ce face ca pisicile domestice sa fie sociabile vine in contrast cu viata
restului felinelor, comenteaza MacDonald. Majoritatea celor circa 39 de specii din
familia pisicilor duc vieti solitare. Analizele genetice de la sfarsitul anilor '90 au aratat
ca pisicile domestice apartin unei linii genetice de sase specii de creaturi mici si
solitare, care isi duceau veacul, cel mai probabil, in zona mediteraneeana. Cu toate
acestea, o oarecare natura sociala a pisiclor nu poate fi negata.

18
 Ceea ce face ca pisicile domestice sa fie sociabile vine in contrast cu viata
restului felinelor, comenteaza MacDonald. Majoritatea celor circa 39 de specii din
familia pisicilor duc vieti solitare. Analizele genetice de la sfarsitul anilor '90 au aratat
ca pisicile domestice apartin unei linii genetice de sase specii de creaturi mici si
solitare, care isi duceau veacul, cel mai probabil, in zona mediteraneeana. Cu toate
acestea, o oarecare natura sociala a pisiclor nu poate fi negata.
Interesul sexual
Desi Wolfe a negat existenta unui interes sexual in randul pisicilor, acest factor
constituie elementul cheie al unui studiu realizat de Ludovic Say si colaboratorii sai,
de la Universitatea Claude Bernard din Lyon, Franta. Timp de trei ani, echipa a
monitorizat receptivitatea pisicilor si imperecherile de pe teritoriul din jurul unui spital
local.
In doi din cei trei ani, toate femelele au intrat in calduri intr-o perioada de
aceleasi trei luni, uneori existand cate 10 femele care isi cautau parteneri in aceeasi
zi. In cel de-al treilea an, faza lor de receptivitatea s-a intins pentru circa cinci luni.
Cercetatorii au analizat AND-ul a circa 50 de pisici adulte si a aproape 160 de
pisoi nascuti in timpul studiului. Folosind aceste date pentru identificare tatilor, Say si
colegii sai cau constatat ca paternul de paternitate a fost diferit in anul in care
perioada de imperechere nu a coincis.
In acel an, masculii au au avut o oranduiala neobisnuita in numarul de pui. Cel
mai prolific dintre masculi a contrinbuit la nastere a 13 pisoi, urmat de un tata a 10
pisoi restul motanilor contribuind la nasterea unui singur pisoi. Unii masculi adulti nu
au avut nici un urmas in acel an. Masculii au prezentat o variatie de cinci ori mai
mare a paternitatii in acel an, fata de ceilalti doi ani.
Aceasta constatare se potriveste cu predictiile despre sistemul de
imperechere si competitia intre masculi. Intr-un grup dens de animale, masculii din
varf au probleme in a monopoliza multiplele femele care sunt receptive din punct de
vedere sexual in acelasi timp. De aceea, in primii doi ani de observatii, cand masculii
se inghesuiau pentru succes, nu a fost inregistrat nici un mare invingator. Cu cat
perioada de imperechere este mai mare, cu atat sansele sa existe mai putin
invingatori sunt mai mari.

19
 Divide si vaneaza
Modul in care pisicile isi impart ariile in care se raspandesc si vaneaza a atras
atentia oamenilor de stiinta. O supraveghere din anii '80 facuta asupra pisicilor din
mica localitate Felmersham, din Anglia, a atras atentia asupra modului in care se
desfasoara vanatoarea in randul pisicilor. Astfel, s-a observat ca o pisica vaneaza, in
medie 14 prazi pe an.
David Barrat a studiat viata nocturna a piscilor si obiceiurile de vanatoare.
Barrat a observat ca, in general, aria de vanatoare noctura se extide cu mult peste
dimensiuea ariei de vanatoare diurna. Pentru a afla ce vaneaza pisicile in rundele
nocturne de vanatoare, Barrat a "recrutat" proprietarii a 214 pisici pentru a afla ce
animale moarte aduc pisicile acasa. Intr-o monitorizare de un an, incheiata in
primavara anului 1994, cercetatorul a aflat ca pisicile au capturat si au adus acasa
doar circa 10 creaturi, dar o mica proportie a pisicilor studiate au venit acasa cu cel
putin un animal pe saptamana. 65% din totalul de animale capturate a fost
reprezentat de soarecei, sobolani negri si alte mamifere mici. Totusi, pisicile au mai
capturat si broaste, diverse reptile, pestisori si circa 47 de specii de pasari.

Aptitudinile sociale timpurii

Cum isi dezvolta pisicile aptitudinile sociale? Primii observatori au constatat ca
atat cateii cat si pisoii trec printr-o perioada senzitiva in care socializeaza cu oamenii
si cu alte animale. Cainii invata despre societatea lumii lor in perioada cuprinsa intre
luna saptamana 8 de viata si ce-a de-a sasea luna. Pisoii isi formeaza multe dintre
obiceiurile sociale mai devreme, incepand cu cea de-a doua saptamana de viata si
continuand pana in jurul varstei de doua luni.
O serie de experimente din trecut au testat limitele manipularii pisoilor, prin
confruntarea cu diverse evenimente in primele saptamani de viata. In 1930,
psihologul Zing Yang Kuo a raportat ca pisoii care au crescut in aceeasi cusca cu
sobolanim nu au omorat niciodata sobolani din aceeasi familie din cea cu care au
crescut. Pisoii crescuti in aceeasi cusca atat cu pisoi sobolani cat si cu pisoi au
preferat compania felinelor, dar, ajunsi la maturitate, tendinta lor de a ucide sobolani
a fost extrem de scazuta.
Totusi, Bradshaw a evidentiat faptul ca pisicile "sunt animale complexe". Un
pisoi caruia ii lipseste o anumita abilitate, poate gasi o metoda prin care sa o
compenseze. Testand pisoii pentru a evidentia cateva dintre capacitatile de

20
pradatori, la varsta de 3 luni, nu poate evidentia modul in care acestia vor evolua
pana la 6 luni, conform unor studii realizate la sfarsitul anilor '70. Kuo a raportat faptul
ca, adesea, chiar si o pisica care a atins maturitatea la timp, isi poate dezvolta
semnificativ abilitatile de pradator dupa fiecare experienta de prada in parte.
Pisicile difera foarte mult in comportamentul lor social, ca si in cazul altor
calitati; de aceea, Bradshaw a fost tentat sa verifice existenta unei versiuni feline de
personalitate. Termenul folosit de el a fost stil comportamental.
Ideea ca animalele pot avea propria lor versiune de personalitati individuale a
traversat mai multe decenii de traditie stiintifica. Bradshaw afirma ca biologistii isi
bazeaza foarte mult munca pe evolutie, "totusi, evolutia functioneaza doar daca
exista variatie". Nu este deloc usor sa iti dai seama cum trebuie sa tratezi trasaturile
si caracteristicile individuale care alcatuiesc stilul comportamental al unui animal.
Cercetatorii care au cautat calitati stabile, de baza, au propus diverse masuratori
pentru comportamentul animalelor, incercand sa standardizeze diverse tipologii mai
mult sau mai putin adecvate diverselor tipuri si situatii. In realitate, nu totul in natura
poate fin categorizat si etichetat, pentru ca, asa cum nu exista doi oameni la fel, nici
posibilitatea sa gasim doua animale care sa se comporte la fel si sa prezinte aceleasi
caracteristici nu este una prea mare.

10. Comportamentul nutritional

Stim ca pisicile sunt delicate atunci cand manaca, acesta fiind o caracteristica
naturala a acestor feline. Cu nasul si coada in aer, examineaza fiecare bucatica de
mancare inainte de a decide ce vor manca. Dar, la fel de bine stim si ca sunt cei mai
dezordonati mancatori pe care ii stim!
Iata care este procedura de baza. Adulmeca hrana, se uita la ea, o adulmeca
din nou, se uita in jur sa vada daca exista ceva ce ar putea-o deranja, dupa care
linge sosul de pa bucatile de hrana. Se linge pe bot si pleaca. Se intoarce dupa
cateva ore, infometatata dupa ce a lenevit cateva ore pe spatarul canapelei. Apuca o
bucatica de mancare, inghite o parte din ea si restul il "depoziteaza" langa bolul de
mancare. Apuca o bucata de hrana uscata si o mananca, restul o "depoziteaza"
langa bol. Continua pana cand particulele de mancare mai putin dezirabile sunt larg
raspandite peste tot, oriunde in afara bolului special destinat pentru asta.

21
 Dupa ani intregi in care incercam sa invatam pisica ceva, cat de putin, despre
manierele la masa, dupa ce am cheltuit o gramada de bani pe boluri care de care
mai sofitricate, ne lasam pagubasi, si cei mai multi dintre noi renunta la pisica. Cei
care au si un caine in casa, au avut geniala idee de a lasa cainele sa stranga in urma
pisicii, dar, de cele mai multe ori, rezultatul a fost o pisica consternata si un caine
care privea pisica ca pe un furnizor de hrana.
Altora le-a venit ideea sa aseze un platou de plastic mai mare sub bolul cu
hrana. Aceasta s-a dovedit a fi o idee buna. Platoul trebuie sa fie de forma
rectangulara, drept, solid, cu marginile foarte putin indoite, pentru ca pisica sa poata
ajunge usor la hrana. Marginile trebuie sa fie indoite de asemenea maniera incat sa
nu impiedice nici pisca sa ajunga la bol, dar sa nici nu permita hranei sau lichidelor
sa curga de pe platou pe gresie sau covor, si sa va permita sa ridicati platoul pentru
a rasturna resturile in chiuveta sau in cosul de gunoi.

11. Comportamentul sexual al pisicii

Romanta si iluzie. In perioada de receptivitate sexuala, femela emite niste

substante foarte atractive pentru mascul, feromonii sexuali. Aceste arme chimice
pot atrage mai multi masculi pe o raza extinsa. Paralel, cantecele de curtare,
elocvente in mod particular la siameze si orientale, vin sa intareasca aceste emisii de
feromoni si impreuna determina sosirea masculilor. Acestia intra imediat in competitie
pentru a obtine favorurile pisicii si incep sa se ameninte reciproc.
Atunci ei fac un veritabil joc de iluzie, asociind atitudinile de amenintare cu
agresiunea teritoriala. Aceste amenintari sunt uneori suficiente pentru a descuraja si
indeparta cativa pretendenti, pana cand nu ma raman in joc decat doi sau trei
masculi, pregatiti pentru infruntarea directa. Momentul agresiunii e asemanator cu
momentul agresiunii teritoriale. La final, ultimul mascul ramas victorios ii insoteste,
cativa metri, pe cei invinsi, nu fara a-i improsca cu urina puternic mirositoare. Totusi,
el nu a ajuns la capatul eforturilor. Acum incepe veritabila curtare.
O curtare spectaculoasa. In timpul luptei, femela ramane la distanta, total
indiferenta, ocupata cu toaleta. Apropierea invingatorului declanseaza, din partea sa,
gesturi de amenintare. Tipa, urechile ii sunt date pe spate si face fata masculului care
incearca sa se apropie de crupa sa. Da cu laba, scoate ghearele si poate trece la
atac. Daca masculul se apropie prea mult, pisica scoate un sunet strident s mai

22
degraba inspaimantator. Aceasta etapa poate dura pana la 10 minute. Se intampla
ca masculul sa fie indepartat, fara menajamente mai multi metri.
In momentul in care femela se decide sa accepte masculul, loviturile cu laba devin
din ce in ce mai putin agresive, iar ghearele sunt retrase; pisica se lasa abordata,
adulmecata si chiar linsa. In final, ea se ridica, prezentandu-si crupa cu coada lasata
intr-o parte.
Imperecherea. Masculul care se apropie de femela ii apuca viguros cu dintii
pielea gatului. Femela scoate un mieunat ascutit, caracteristic. Masculul isi reia
prinsoarea dupa fiecare tentativa de eliberare. Monta se repeta, in medie, de doua
pana la 5 ori. Imperecherea propriu-zisa nu dureaza mai mult de 3-4 minute. Ea
poate fi chiar mai rapida, daca masculul este experimentat. Dupa imperechere,
majoritatea femelelor alunga masculul, a carui prezenta nu o mai suporta. Acesta
incepe sa-si faca toaleta, nu departe de femela, dar in afara razei de actiune a
acesteia.

12. Tulburari de comportament

Comportamente jenante si suparatoare. Aceste perturbari se dezvolta intre
intarcare si pubertate sau in timpul copilariei pisoiului. Unele persista pana la varsta
adulta, altele apar in timpul acestei perioade. Alte comportamente, neavand o cauza
patologica, dar percepute de stapan drept incomode, sunt obiectul unei ingrijiri
medicale. Aceste comportamente perturbatoare sunt adesea independente de
educatia data pisicii.
Distrugere si agresivitate. Cand socializarea pisicii nu a fost facuta in
conditii bune sau a fost evitata, apar diverse comportamente normale pentru pisica,
dar deviante in ochii stapanului. Ele se raporteaza in general la conduita locomotorie,
la jocuri si la functiile eliminatorii. Apar conduite repetitive si persistente, adesea
fixate prin invatare. Pisoiul zgarie, de exemplu, orice piesa de mobilier sau se joaca
cu orice alt obiect, pana la distrugere. Va trebui sa i se corecteze comportamentul si
chiar sa fie supus unei terapii. La fel, daca nu a invatat sa-si inhibe tendinta de a
musca, de a sari intempestiv pe umerii membrilor familiei, de a se catara pe picioare,
va trebui sa-l reinvatam sa respecte persoanele cu ajutorul unei terapii adecvate.
Oricat de socializat si domesticit ar fi, pisoiul acumuleaza un anumit numar de
comportamente agresive si pradatoare. Un pisoi intre 6 si 10 saptamani prins de
pielea de pe gat si avand reactii agresive, desi ar trebui sa fie inhibat, prezinta apoi

23
un comportament agresiv care poate chiar sa se agraveze! O mama agresiva va
avea pisoi mai agresivi decat media. Pentru controlul agresivitatii, poate fi necesara o
terapie chimica.
Petele de murdarie. Marcarea urinara apare la pisoiul aflat la pubertate. Se
vorbeste fie de enurezie inconstienta functionala a materiilor fecale. Pisica isi face
nevoile in mod repetat, in locuri necorespunzatoare, independent de orice stare ce
poate sa explice acest comportament. Cel mai adesea, pisoiul are aceste conduite
de eliminare in absenta stapanului care-l pedepseste. Animalul dobandeste obiceiul
sa pateze covorul sau alt suport si petele pot persista luni intregi, poate chiar ani.
Incontinenta materiilor fecale este numita primara, daca apare spontan, si secundara,
daca e consecinta unei disfunctii a sistemului digestiv. Cand acest simptom e legat
de o stare de anxietate se impune tratarea lui. Un tratament complementar consta in
limitarea spatiului rezervat pisicii, asociata cu o schimbare progresiva a semnificatiei
pentru animal: locurile de eliminare devin locuri de hranire, de joc si de socializare.
Mictiunea, voluntara sau nu, in locuri necorespunzatoare participa la acelasi proces
si va fi tratata cu aceeasi terapie daca nu se descopera vreo stare de anxietate sau
de disfunctie responsabila pentru enurezie.
Hiperactivitate. Se manifesta ca o activitate dezorganizata si excesiva,
incomoda pentru stapani. Perioadele de hiperactivitate se manifesta in circumstante
determinate (noaptea, de exemplu) sau sunt generalizate. Pisica alearga si sare
incontinuu; este incapabila sa indeplineasca o activitate stabila (sa-si faca toaleta, de
exemplu); cauta fara incetare stimuli care o pot excita; se incapataneaza in activitati
jenante, in ciuda insistentelor stapanului (sare pe masa in timpul mesei etc.).
Hiperactivitatea este adesea asociata cu o intoleranta fata de orice constrangere si
orice restrictie de miscare. Pisica manifesta atunci comportamente agitate si o
agresivitate numita iritare. Exista adesea o predispozitie la aceste comportamente,
ereditara si congenitala. Ele pot fi adesea influentate de o saracie senzoriala a
mediului de viata, in raport cu mediul de crestere sau cu viata in apartament.
Asincronia ritmului veghe/somn. Asincronia este o tulburare care i-a
deranjat pe numerosi stapani: pisoiul doarme cand stpanul este treaz si se joaca
zgomotos cand acesta doarme. Trebuie sa stiti totusi ca somnolenta din timpul zilei si
activitatea din timpul noptii nu sunt o anomalie a speciei feline, dar pot deveni
jenante pentru oameni. Aceasta tulburare se va intalni mai des la pisicile care traiesc
intr-un mediu inchis sau a caror libertate de miscare pe timpul noptii este limitata, de

24
exemplu cand sunt inchise noaptea. Acest comportament nu trebuie confundat cu
disomnia, cand ritmul veghe/somn e dezorganizat.

25
 CAPITOLUL IV
ALIMENTATIA PISICILOR
Pisica este un animal prin excelenta carnivor si are un aparat digestiv
specializat. Alimentele interzise sunt carnea de porc cruda, splina de vaca si oasele
de pasare, care produc constipatii extrem de rebele la tratament, capetele de peste
pot produce accidente, datorita faptului ca faringele pisicii este stramt si foarte
sensibil. Alimentul de baza este carnea, care trebuie sa se dea si cruda si fiarta.
Trebuie asigurata pisicii o cantitate de carne cruda pe saptamana, fara de care viata
ei in conditiuni bune este imposibila.
Carnea cruda trebuie taiata bucatele mici si sa fie numai de vaca, oaie sau
pasare; orice alta carne se administreaza fiarta sau fripta. Laptele este foarte
apreciat de majoritatea pisicilor si trebuie administrat zilnic in cantitate de 50-80 g. In
unele cazuri pisica prefera lapte prins sau iaurt. Se recomanda deasemenea branza
de vaci sau telemea desarata. Untul este foarte necesar, atat datorita continutului
sau de vitamine, cat si datorita faptului ca usureaza purgatia. Doua galbenusuri
crude pe saptamana sunt foarte folositoare.
Pestele este un aliment foarte bun pentru pisici mai ales cel oceanic, slab.
Alimentele de origine vegetala, desi nu constituie hrana de baza sunt totusi
necesare. O maslina (nu verde), data pisicii va constitui deliciul intregii familii,
deoarece pisica se va juca cu ea, inainte de a o manca, dand un adevarat spectacol.
Alimentele trebuie sa fie la temperatura camerei, nici prea calde si in nici un
caz luate direct din frigider.
Sa nu uitam ca pisica trebuie sa bea suficienta apa zilnic. Pe cat posibil, apa
nu trebuie sa fie de la robinet, ca sa nu contina clor. Pentru aceasta, este de ajuns sa
pastram apa intr-un vas cu gura larga (un borcan, de exemplu) pe care sa il
mentinem 24 de ore la temperatura camerei; in acest fel, o mare parte din clorul
continut in apa de la robinet se va evapora.
In cazul urmatoarelor categorii:
Pisici gestante sau care alapteaza. Au nevoie de mai multe elemente nutritive,
deci li se suplimenteaza treptat ratia zilnica cu pana la 50%. Din alimentatie nu
trebuie sa lipseasca carnea de pui si de vita, laptele si branza, ficatul,
legumele fierte, orezul fiert, suplimentele de vitamine si minerale.

26
 Pui de pisica. In primele trei saptamani, laptele mamei este suficient -
cantitativ si calitativ. Dupa trei saptamani, hrana lor poate fi completata cu
lapte de vaca, miere, galbenus, orez pasat, carne de pui bine fiarta, vitamine
si minerale. Dupa aproximativ zece saptamani, pisoii pot fi intarcati si trecuti
pe hrana obisnuita.
Pisici obeze. Cantitatea de mancare trebuie redusa drastic, punandu-se
accent pe alimente cu un continut caloric redus. La indicatia medicului
veterinar, se recomanda hrana speciala, cu continut scazut de calorii.
Pisici in varsta. Dupa varsta de aproximativ opt ani, pisica trebuie sa manance
mai putin decat una adulta - altfel, va ajunge obeza. Ca atare, redu-i cantitatea
de alimente si da-i mai multe vegetale. O ratie zilnica ar trebui sa contina
carne slaba, branza de vaci, fasole verde sau morcovi, orez fiert, precum si
complexe de vitamine si minerale.
Pentru ca pisica are nevoie de o hrana variata si echilibrata din punct de
vedere nutritiv, a carei preparare necesita ceva timp, mult mai comode si la
indemana sunt alimentele speciale din comert, sub forma uscata sau in conserva.
Varietatea de sortimente ne da posibilitatea sa-i alcatuim un meniu divers, care sa
contina cantitatea optima de proteine, grasimi, glucide, fibre vegetale, vitamine si
minerale.
In privinta hranei din conservele cu mancare pentru pisici, e bine ca portiile sa
fie mici si dese, pentru o digestie completa. In acest mod prevenim o suprasolicitare
a sistemului digestiv al pisicutelor.
4.1 Suplimentele nutritive pentru pisici
Suplimentele nutritive destinate animalelor se gasesc peste tot in prezent, iar
dintre acestea foarte multe sunt destinate cainilor si pisicilor. De la banalele pastile
cu vitamine si minerale, pana la tabletele cu extracte de drojdie, spirullina, ficad de
cod sau cartilagiu de rechin, toate se pot cumpara din petshopuri, cabinete veterinare
sau alte magazine specializate. Acestea sunt destul de costisitoare si intrebarea se
pune insa in mod firesc: au pisicile nevoie de toate aceste produse?
Specialistii in nutritia animala sunt de acord ca o dieta completa dar
echilibrata, care sa contina o hrana cat mai variata, este indeajuns pentru o
dezvoltare armonioasa a felinelor. In prezent, multe din marcile de mancare pentru
pisici au la baza formule compozitionale obtinute dupa decenii de studii. Absenta

27
unor nutrienti poate duce la slabirea organismului si a sistemului imunitar, in timp ce
excesul unora din ei poate avea efecte toxice, sau sa inhibe asimilarea altor grupe de
substante benefice. Asadar, hrana pentru pisici, aleasa in functie de varsta si de
particularitatile ei individuale este suficienta pentru a-i asigura acesteia o formula
optima de substante nutritive si pentru a o mentine sanatoasa. Exista intra-adevar si
situatii cand hrana normala trebuie suplimentata. Aceste situatii sunt gestatia,
lactatia, varsta avansata, convalescenta, etc. In aceste cazuri se va alege un alt tip
de mancare pentru pisici, in functie de caz.
Cand ar trebui sa folosim suplimentele nutritive?
- cazuri clinice, cand pisica sufera de anumite afectiuni
- cand pisica este slabita, anemiata
- dupa perioade lungi de stres, suferinta

4.2 Intoxicatii si otraviri la pisica

Pisica este un animal foarte curios si are tendinta de a gusta tot ce are in
apropiere, prudenta fiind in acest caz extrem de redusa. Cu toate ca este mai
susupicioasa decat cainele, ea este permanent expusa deoarece poate ajunge cu
usurinta in locuri inaccesibile altor animale.
Intoxicatii cu plante de apartament. Pisicile au uneori obiceiul de a mesteca
din joaca sau plictiseala plante de apartament care ii produc intoxicatii diverse. Iata
cateva din plantele care pot provoca afectiuni digestive: tuia, lacramioara, trandafirul
japonez, bradul, vascul, volbura, feriga, ficusul, etc.
Intoxicatia cu aflatoxina. Aceasta substanta este prezenta pe arahidele
mucegaite, fiid exterm de periculoasa pentru pisici, fiind suficienta o cantitate de
0,5mg/kg greutate vie pentru a declansa o intoxicatie acuta. Pisica intoxicata cu
aflatoxina isi pierde pofta de mancare, starea se deterioreaza rapid, apare ciroza
hepatica cu acumulare de lichid abdominal, hemoragii.
Intoxicatia cu antigel. Pisica consuma antigel fie din lipsa apei potabile, fie
datorita gustului un pic dulceag. Etilen glicolul (antigelul) devine fatal daca depaseste
1,5mg/kg greutate vie. Ataca sistemul nervos central, antrenand depresiunea,
confuzia, hipotermia, ataxia dand impresia ca animalul este in stare de ebrietate. Ca
urmare a conversiei sale in acid oxali, etlen glicolul este responsabil de acidoza
metabolica, hipocalcemie si nefrita acuta.

28
 Intoxicatia cu sare de bucatarie. Sarea de bucatarie devine toxica daca
depaseste un anumit prag si nu exista apa la discretie. Deci in cazul in care oferim
pisicii alimente foarte sarate, apa este cel mai bun antidot, lasata la discretie. In caz
contrar apar diareea, convulsii, ataxie si neliniste.
Intoxicatii cu insecticide. Pisica se poate intoxica fie prin contaminarea
accidentala a alimentelor fie prin deparazitarea externa a animalului. Prin toaletare,
pisica ingereaza insecticidul si acesta produce intoxicatia. Exista posibilitatea
intoxicarii cu aerosoli, atunci cand pisica sta mai mult intr-o incapere unde s-au
depozitat sau manipulat astfel de substante. Intoxicatiile de acest gen se manifesta
prin convulsii, agresivitate, invartit in cerc, voma, diaree, urinari frecvente si
necontrolate.

4.3 Pisica : adevar si fals despre legendele alimentatiei

Pisica dumneavoastra mananca singura si pare a fi in plina forma. Sunteti insa

siguri ca o hraniti bine? Puteti citi in continuare cateva observatii despre legendele
alimentatiei care circula printre stapanii de pisici.
Trebuie sa-i variez meniul. ADEVARAT si FALS
ADEVARAT daca hraniti pisica cu mancare preparata in casa. Ea trebuie sa
gaseasca in hrana zilnica zeci de elemente diferite (amino-acizi, acizi grasi, minerale,
vitamine, proteine, ...) care sunt indiapensabile bunei functionari a organismului. Nu ii
dati numai carne, pisica dumneavoastra are in egala masura nevoie si de legume,
orez, alte cereale, uleiuri.
FALS daca Pusy se hraneste cu hrana cumparata din pet-shop. In aceasta
situatie este inutil, ba chiar contraindicat, sa-i schimbati tot timpul marca oferita.
Alegeti impreuna cu veterinarul tipul de alimentatie (in functie de varsta, greutate,
mod de viata) si urmati-l. Alimentele industraiale sunt in mod normal suficient de
echilibrate, pentru a nu trebui sa variati meniul.
Are nevoie sa bea lapte. FALS. Odata ajunsa adulta, pisica nu are nevoie
deloc sa bea lapte. Multe din ele nu pot digera lactoza, care fermenteaza in intestin si
produce vanturi urat mirositoare si diaree. Daca pisica dumneavoastra bea lapte de
la nastere si il suporta bine, reduceti ratia la 20 ml pe zi.

29
 REGULI DE BAZA ale alimentatiei.
- Serviti toate alimentele la temperatura ambianta, deoarece reci irita stomacul.
Lasati tot timpul un bol cu apa proaspata la dispozitia pisici. Puteti lasa si
crochetele la libera ei consumatie. Pisica isi poate lua pana la 16-17 mici
mese pe zi. Daca mananca tot odata, dati-i doua mese pe zi.
- Spalati zilnic vasele pe care le foloseste.
- Nu ii dati carne cruda sau pesti cruzi, cartofi sau resturi de sos, deoarece pot
provoca boli.
- Crochetele provoaca insuficiente renale. FALS
Mult mai putin bogate in magneziu si fosfor ca acum 20 de ani, astazi
crochetele sunt fabricate cu o compozitie care impiedica formarea cristalelor minerale
in vezica. Nu numai ca ele nu ajuta la formarea pietrelor, dar sunt formule speciale
care favorizeaza dizolvarea acestora. Ele sunt, in general, foarte practice si mai
ieftine. Nu uitati insa ca pisica sa aiba tot timpul la dispozitie apa.
Alimentatia de casa este mai sanatoasa decat cea industriala. ADEVARAT si
FALS. Alimentatia de casa este mai sanatoasa pentru pisica, cu conditia sa
respectam cu strictete ratiile de elemente de care are nevoie zilnic. In fapt,
alimentatia de casa duce frecvent la dezechilibre nutritionale: excesul de vitamina A
produce artroza, excesul de calciu, osteoporoza, prea mult dulce produce diabet si
multe alte exemple se pot da. In schimb, alimentatia industriala propune formule
testate stiintific pentru a raspunde tuturor nevoilor animalului.

30
 CAPITOLUL V
PISICA SYSY COMPORTAMENT SI OBSERVATII

Sysy este o pisica de rasa birmaneza. In varsta de 1 an si 2 luni,de culoare

alb, maroniu-inchis, toamna si iarna parul se inchide, iar primavara si vara se
deschide. Ochii sunt albastri foarte expresivi si rotunzi, are nasucul mai tot timpul
umed. Are persoane pe care le agreaza si nu le agreaza , nu o agreaza pe Lessi o
catelusa , vecina ei de apartament si nu place nici in preajma altei pisicute . Ea isi
alege singura stapanul de obicei il prefera pe capul familiei. Nu i place singura se
bucura foarte mult cand vine cineva acasa. Fiind o pisica de apartament nu-i place sa
iasa afara din apartament ea sta in permanenta langa membrii familiei cand ei sunt
acasa.
In ceea ce priveste comportamentul ludic ea se joaca cu o pisicuta de plus,
elastice de par, ata, se mai joaca si cu sireturile de la pantof. E foarte jucausa. Ii
place sa i se dea atentie dar nu suporta sa fie mangaiata pe burta, coada, picioare
nu-i place sa fie chinuita, desi membri familiei fumeaza ea nu suporta fumul de tigara,
atunci cand nu i se da atentie ea da din labuta.
Atunci cand se odihneste prefera sa doarma la picioarele satapanului, si seara
miauna cand e liniste. In cea ce priveste toaleta pisicutei Sysy ea mictioneaza numai
in nisip, iar cand nisipul nu este curatat mictioneaza langa nisip. Este imbaiata odata
la 3 luni cu sampon de pisici si i se taie unghile odata pe luna.
Referitor la hrana, ea mananca si hrana umeda si uscata. In hrana uscata i se
adauga si boabe pentru regenerarea parului, bea multa apa la hrana uscata, iar la
cea umeda nu. Nu mananca carne cruda si fiarta ci doar preparate din carne si
anume parizer. Este o pisicuta jucausa, curata, speriata de lucruri noi si de
necunoscut, dar nu musca si nici nu zgarie.
In prezent ea este gestanta cu un birmanez imperial foarte fioros si toti
membrii familiei asteapta cu nerabdare venirea puiutilor pe lume.

31
 In tabelul urmator se poate observa comportamentul nutritional al pisicii Sysy.
Tabelul 1
Numar de tainuri Tipul de furaj Durata preluarii Prehensiune Observatii
tainurilor
1 umed 1,5 minute Cu limba Este foarte
concentrata la
2 1 minut
preluarea hranei
1 2 minute Mananca incet
si cu multa
2 1 minut Cu caninii
pofta,
3 uscat 1,5 minute savureaza
hrana.
4 2,5 minute

In tabelul 2 se poate observa comportamentul de odihna al pisicii.

Tabelul 2
12 h Odihna Activitate Observatii
5 ore 7 ore Este foarte solitara, ii place sa doarma in locuri
retrase si ferite de privirea stapanilor. In perioada
de activitate este foarte jucausa, se joaca cu diferite
obiecte din casa, chiar si cu elastice de par. Jucaria
preferata este o pisicuta de plus.

Cu spiritul mereu jucaus, cu multa dragoste pentru stapanii ei, Sysy intregeste
viata familiei, iar pentru copii reprezinta o adevarata bucurie si un prieten adevarat.

32
 CONCLUZII

O pisica sanatoasa are blana lucioasa si deasa, pofta de mancare (si de

furat!), chef de joaca, se linge des, este atenta la fiecare zgomot, si are urechile
curate.
Pentru a avea o pisica sanatoasa de care sa ne bucuram cat mai multi ani
(cele mai longevive pisici ajung la 17-20 de ani), trebuie sa o ingrijim si sa o hranim
bine, fara a uita de vizitele de rutina la veterinar. Vaccinarile si deparazitarile trebuie
sa fie facute periodic, pentru ca pisica sa fie in siguranta atat din punctul de vedere al
bolilor infectioase, cat si din cel al parazitilor (interni si externi).
Recunoasterea semnelor de boala este vitala pentru a putea lua masurile
necesare in timp util. Astfel, primul semn de boala este schimbarea
comportamentului pisicii - daca pisica devine apatica si refuza hrana pe care in mod
normal o accepta cu placere, sau daca se ascunde in locuri intunecoase, putem fi
siguri ca ceva este in neregula. Mai jos va oferim un tabel al semnelor de boala,
comparate cu caracteristicile animalului sanatos.

33
 BIBLIOGRAFIE

Horia Cernescu, Ginecologie veterinara

Mihail Cociu, Etiologie

*** www.zooland.ro
*** www.animalutze.ro
*** www.didactic.ro
*** www.zoopedia.ro

34