UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA FACULTATEA: ZOOTEHNIE SI BIOTEHNOLOGII SPECIALIZAREA: ZOOTEHNIE

PRODUSE SERICICOLE

2008

CUPRINS
CAPITOLUL I . pg 3 1.1 Istoric .... pg 3 1.2 Raspandirea sericiculturii ......................... pg 6 1.3 Prezentarea speciei Bombyx Mori....................... pg 13 1.4 Rasele de viermi de matase, Rasele de viermi de matase de ricin crescute in Romania... pg 16 1.5 Rasele viermi de matase de stejar..... pg 19 CAPITOLUL II.. pg 21 2.1 Matasea naturala ,Importanta matasii naturale .. pg 21 2.2 Proprietatile fibrei de matase pg 24 2.3 Rezistenta la temperatura . pg 26 2.4 Alungirea matasii pg 27 2.5 Elasticitatea... pg 28 CAPITOLUL III... pg 30 3.1 Utilizri ale matasii naturale. pg30 3.2 Utilizarea matasii in medicina umana pg 36 3.3 Crisalida... pg 37 3.4 Utilizari ale cristalidei... pg 38 CAPITOLUL IV pg 46 1.1 Concluzii ... pg 46 1.2 Bibliografie. . pg 47

1 Capitolul I
1.1 ISTORIC Incepand din cele mai vechi timpuri si pana in epoca moderna ,baza de materii prime textile a fost formata practic numai din fibre naturale , ca cele de lana , bumbac , in ,canepa si altele . Din aceste fibre filabile s-au obtinut , mai intai prin toarcere si mai tarziu prin filare , utilizand masini adecvate , fire alcatuite din fibre de lungimi relativ mici . Paralel cu fibrele filabile , mentionate mai sus , omul a gasit in natura o alta materie prima textile , care nu necesita o filare propriu zisa , aceasata este matasea naturala sau borangicul . Caracterizata prin mare finite , rezistenta mecanica buna si o stralucire deosebita , aceasta materie prima face parte din seria fibrelor proteice naturale , alaturi de lana , paruri etc. Matasea naturala este elaborata sub forma filamentara de larvele unor fluturi , capabile de a fila fibre foarte fine din filamente deosebit de lungi . Acestea sunt transformate prin asamblare si rasucire , in fire de matase, care constituie materie prima pentru sectiile de tricotaje si tesatorii de matase naturala. Aceste fire filamentare se diferentiaza de firele rezultate mecanice ale fibrelor relative scurte , prin accea ca in alcatuirea lor intra filamente de lungimi foarte mari , ajungand practic pana la 600 800 m sau chiar mai mult. Patria matasii naturale o reprezinta China . Cercetari istorice si arheologice au pus in evidenta faptul ca in jurul oraselului chinez Shengze din regiunea Wuxian , provincial Jiangsu , locuitorii acestor meleaguri cultivau duzi si cresteau viermi de matase , cunosteau mestesugul obtinerii firelor si tesaturilor din matase naturala. In apropiere de oraselul Shengze s-au gasit obiecte de ceramica neagra atribuite erei neolitice , pe care figureaza viermele de
3

matase .In provincia Zhenjiang din regiunea Wuxing s-au descoperit articole confectionate din matase naturala , carora li se atribuie o vechime de 4700 ani.Aceste date atesta ca preocuparile privind obtinerea matasii naturale prin exploatarea viermilor de matase , sunt foarte vechi. Tinand seama ca era neolitica incepe cu circa 6000 ani inaintea erei crestine se poate aprecia ca preocuparile chinezilor in vederea obtinerii matasii naturale depasesc 6000 ani , iar localitatea Shengze este cunoscuta sub numele de oraselul antic al matasii. In timpul dinastiei Tang ( 618 907 e.n. ) matasurile de aici erau trimise ca tribute spre China Centrala. In estul oraselului Shengze exista un templu construit in ultimii ani ai dinastiei Ming ( 1522 1566 ) , in sala caruia , in locul statuiei lui Budha , se afla o statuie care reprezinta o femeie ce tine in maini doua mari gogosi de matase . Se spune ca aceasta femeie era prima crescatoare de viermi de matase , motiv pentru care templul respective purta numele de Zeita cu viermi de matase . In secolul al XIV lea , in acest orasel se ajunsese la peste 8000 razboaie de tesut matase , iar productia anuala atingea 2.700.000 metri liniari de matase. Matasurile din Shengze s-au impus prin calitatile lor deosebite : usoare, moi si vaporoase , care le confera atributele sortimentelor de lux. Dupa parerea cunoscutului specialist francez dr. ing. Paul Rochas , matasea naturala a existat inaintea existentei omului si inaintea aparitiei oilor.Parerea se bazeaza pe faptul ca fluturele de matase de dud , din specia Bombyx mori , face parte din clasa mare a Insectelor , ordinal lepidopterelor , familia Bombicidae , isi are originea in timpurile preistorice . Arta cresterii viermilor de matase si utilizarea matasii este atribuita tinerei printese chinezeSi-Ling-Schi , principala dintre sotiile celebrului imparat Hoang-Ti sau Galben Imparat ( 2699 2599 ). Exista parerea ca viermele de matase a fost observat prima data de Lai Tsu , fiica cea mai mica a imparatului Hoang-Ti. La sugestia unui sfetnic batran , printesa Lai Tsu s-a culcat langa tulpina unui dud batran, cu o coroana bogata , unde fosnete deosebite i-au atras atentia .Ea a zarit o omida neobisnuita , cenusie , care manca frunze de dud. La lumina razelor solare ea observa si un fir neobisnuit de subtire si stralucitor , care venea din gura omizii , era firul viermelui de matase .
4

Aproximativ in anul 2640 inaintea erei crestine , printesa Si- LingSchi a depanat pentru prima data firul minunat al unui cocon salbatic, gasit sub un dud. Cele mai multe surse bibliografice indica anul 2640 ca prima data a folosirii matasii naturale de catre printesa Si-LingSchi,exista insa si parerea ca acest an ar fi 2602. Ea a introdus cultivarea duzilor , cresterea viemilor de matase din specia Bombyx mori si depanarea matasii pe mosoare . In anul 2640 i.e.n. s-a inventat vartelnita pentru matase de catre imparateasa Si-Ling-Schi. Ea a observat ca in apa clocotita , gogosile viemilor de matase se desfac in filamente , transformabile in fire . Literatura clasica chineza a manifestat un interes deosebit pentru viermii de matase si pentru inventarea razboiului de tesut matase. Exemplu imparatesei Si-Ling a fost continuat cu atentie de alte familii regale si nobile , dezvotandu-se sericicultura in China . Stofele de matase au fost folosite de aristocratia vechii Chine ca mijloc de schimb. Matasea naturala insa se folosea de catre chinezi nu numai pentru imbracaminte ,ci in scurta vreme ea a devenit utila pentru fabricarea covoareleor de perete , decoruri religioase , ornamentari interioare , picturi . Pentru chinezii vechi , sericicultura a devenit o preocupare sacra ce constituia un secret , protejat prin decrete imperiale .Divulgarea acestui secret se pedepsea cu moartea. Timp de aproximativ 30 de secole ei au stiut sa pastreze acest secret biologic , cat si productia si comertul cu matasea naturala. Chinezii aduceau stofele de matase pe pietele din Turkistanul Oriental , unde negustorii mediteranieni veneau sa le cumpere . In antichitate , grecii si romanii foloseau matasea naturala , mai ales pentru articole de imbracaminte destinate imparatilor si nobililor. Aceasta matase provenea insa tot din tarile Asiei si era cumparata la pret deosebit de ridicat , fiind platita cu greutatea ei in aur , modul de obtinere a acestor stofe de matase naturala , atat de ravnite , era inca necunoscut. Secretul obtinerii acestui fir textil constituia un mister pentru europeni. In anul 165 , la curtea imparatului chinez Huan-Ti soseste prima misiune din partea imparatului roman Marc Aureliu , pentru tratative de cumparare a unor cantitati mari de matasuri , preturile insa erau greu accesibile . Dupa un timp destul de lung , de aproximativ 3000 de ani , acest secret al cresterii si exploatarii viermilor de matase , asa precum era

firesc , s-a raspandit treptat , mai inati la cateva tari asiatice ca : Japonia , India , Persia si mai tarziu in Imperiul Roman. Secretul acesta pretios , pastrat cu gelozie patimasa de catre chinezi , fusese divulgat .

1.2 RASPANDIREA SERICICULTURII Dupa China prima tara in care a patruns si s-a dezvoltat sericicultura a fost Japonia .Se considera ca o printesa chineza a facut cunoscut japonezilor , in circumstante neprecizate , pretiosul secret. Explicatia dezvoltarii sericiculturii in Japonia consta in dorinta nobililor si aristocratilor din aceasta tara , de a folosi articole de imbracaminte cat mai luxoase , scumpe si cu efecte coloristice deosebit de frumoase. Desi stofele de matase naturala erau deja cunoscute si folosite in Japonia , cat si in unele parti din vestul lumii , cunostiintele despre sericicultura si arta utilizarii firului de matase naturala , nu au fost puse in practica in aceasta tara , decat spre sfarsitul secolului III de catre imigrantii coreeni si chinezi . Aceasta data este mentionata de catre unul dintre cei mai clasici istorici ai Japoniei , Nihongi , care scrie intr-o carte a sa ca japonezii au dus tratative cu agenti cooreni si i-au trimis din Japonia in China sa angajaze meseriasi experimentati in teserea si finisarea tesaturilor de matase. In provincial Settu exista un templu ridicat in onoarea a patru imigranti chinezi , care au trecut fraudulos in Japonia pentru a instrui curtea japoneza si nobilimea , in arta fabricarii tesaturilor de matase naturala . Conditiile socio economice ale Japoniei au favorizat dezvoltarea sericiculturii .Este de subliniat rolul taranimii japoneze , care era preocupata de agricultura si a carei harnicie neobosita s-a orientat si catre sericicultura , determinand o dezvoltare deosebita a industriei matasii .Aceasta industrie noua a capatat importanta economica nationala . Desi modesta la inceput ,industria matasii din Japonia a devenit ,intr-o anumita perioada de timp , un factor important , contribuind la impunerea acestei tari insulare printre principalele puteri ale lumii producatoare de matase. Dezvoltarea sericiculturii si a
6

industriei matasii in Japonia a avut loc mai ales in secolul V , cand au fost trimise din China patru tesatoare de matase , care si-au pus in aplicare cunostiintele lor si desigur ca au instruit si muncitori japonezi . Dupa Japonia , tara in care s-a dezvoltat mult sericicultura a fost India . O legenda chineza spune ca in jurul anului 400 . o printesa chineza a trecut in India oua ale fluturelui de matase si samanta de dud , pe care le-a ascuns in captusala palariei sale . Astazi se stie ca sericicultura s-a dezvoltat in India mai intai in regiunea care este situate intre raurile Gange si Brahmapurta , deosebit de propice pentru cresterea duzilor , unde se ajunge usor din China . Totusi unele indicatii din limba sanskrita sustin ca producerea matasii a fost practicata in India din cele mai vechi timpuri , dar nu se dau indicatii clare privind fabricarea produselor din matase sau teserea matasii . Se poate aprecia ca datorita conditiilor din India , care nu au fost suficient de stabile si favorabile unei dezvoltari majore a industriei matasii , aceasta nu s-a dezvoltat decat mult mai tarziu , probabil dupa secolul al XVI-lea. Se semnaleaza in literatura ca in India se producea un tip de matase naturala, folosindu-se un vierme semi- salbatic si destul de diferit fata de specia Bombyx mori . Desi in Europa fluturele de matase ,din specia Bombyx mori , a patruns mult mai tarziu , totusi marele filosof Aristotel mentioneaza despre o specie de viermi salbatici , care traiau in libertate pe chiparosii , frasinii si stejarii din insula Cos.El observa ca acest vierme mare , care are mustati , se deosebeste de altii, in metamorfoza lui apare intai o omida , apoi o gogoasa si in final o crisalida, toate aceste schimbari petrecandu-se intre-un interval de timp de 6 luni.Din acest animal , femeile separa si bobineaza de pe coconi un fir , pe care apoi il torc. Se considera ca matasea a ajuns la Roma in urma razboiului cu Partii. In secolul al treilea imparatul Aurelian continua sa plateasca matasea naturala cu greutatea ei in aur ,iar imparatul roman Heliogabal se pare ca a fost primul care a purtat o toga din matase naturala pura. Imparatul Iustinian a adus din Persia diferite meserii , dorind sa obtina si secretul elaborarii matasii naturale . Succesul sau a aparut in anul 555 , cand doi calugari persani , care au trait in China , au
7

adus in taina , oua de vierme de matase si seminte de dud , ascunse. Pe acesta cale , sericicultura a patruns in Imperiul roman.Cresterea cererii pentru matase a fost partial propagata si de catre prelatii crestini . In timpul lui Carol cel Mare , stofa de matase naturala valora greutatea ei in aur,din cauza pretului ridicat , in evul mediu numai reginele purtau rochii de matase. Mai tarziu de la romani sericicultura a fost cunoscuta de greci, iar de la acestia la arabi. Arabii au extins-o in tot spatial lor, din Caucaz pana in Spania , trecand prin zona de nord a Africii . Andaluzia a fost prima regiune din Europa unde sericicultura a prosperat in mod deosebit.In continuare sericicultura s-a extins in sudul Italiei si apoi in alte regiuni.In urmatoarele doua secole , obtinerea matasii naturale sa extins in alte orase ale Italiei . Aceste orase dadeau numele lor produselor de matase pe care le produceau.Viermele de matase a atras si atentia carturarilor .Cunoasterea si preocuparea pentru cresterea viermilor de matase a patruns in Franta iar de aici in Germania. In anul 1480 , regele Frantei a fondat prima filatura de matase in orasul Tours, iar in timpul unui intelept francez numit Colbert, a fost propulsata industria de matase .In anul 1345 s-au construit fabrici de matase la Marsilia si Montplellier, iar catre sfarsitul secolului XV , la Tours si Lyon. Dupa anul 1715 in Franta existau patru centre de fabricare a matasii . Dezvoltarea acestei industrii in Lyon are mai multe explicatii : in primul rand Lyonul dispunea de o experienta indelungata privind teserea canepii , iar situatia lui geografica il avantaja ,fiind plasat la incrucisarea mai multor drumuri comerciale.In timpul lui Henric al IV lea , industria de matase a fost fondata si in Anglia , contribuind la dezvoltarea ei atat tesatori flamanzi ,cat si cei mai dibaci muncitori ai industriei de matase , proveniti din Franta.Acesti muncitori francezi au format o breasla a muncitorilor de matase in Anglia.Regele James I a folosit toate stimulentele posibile pentru a incuraja dezvoltarea industriei de matase .In anul 1522 scriitorul Acosta mentioneaza ca sa incercat introducerea sericiculturii si in Mexic , iar primul dud plantat si ouale necesare dezvoltarii viermilor de matase au fost aduse din Spania dupa cum ne prezinta SAVEL IFRIM in cartea intitulata Matasea Naturala aparut in 1998 in Bcuresti editat de editura Ceres

http://images.google.ro/images?q=bombyx+mori&ndsp=20&svnum=10&um=1&hl=ro&start=40&sa=N

Sericicultura a cunoscut in Romania un declin accentuat dupa 1990, aceasta situatie fiind generata de defrisarea suprafetelor cu duzi ca urmare a retrocedarii terenurilor. "Din cele aproximativ 5.000 de hectare cu plantatii intensive cu duzi pitici existente in anul 1989, au mai ramas in prezent numai 150 hectare", a declarat pentru Rompres Viorel Borsan, directorul Directiei implementare politici de crestere a animalelor si procesare produse de origine animala din MAPDR. Incetarea activitatii a 19 societati comerciale de prelucrare din cele 20 existente in anul 1991, lipsa centrelor zonale de distributie a oualor de viermi de matase si de colectare a gogosilor au fost pricipalele cauze ale crizei din acest sector. Daca in 1989 productia de gogosi de matase era de 1.894 tone, in 2003 ajunsese la numai doua tone, iar in 2004 la cinci tone. "Pentru 2005 estimam o productie de gogosi de matase de circa 8
9

tone, in conditiile in care MAPDR acorda pentru al doilea an consecutiv subventii crescatorilor de viermi de matase", a spus Borsan, subliniind ca specialistii prognozeaza o productie de circa 20 de tone de gogosi abia in anul 2010. Incepand din anul 2001, se acorda subventii de la bugetul de stat si pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor, conform OUG nr. 33/2000, de care a beneficiat unica societate detinatoare a fondului genetic sericiol din Romania - SC Sericarom. Daca in 2000 SC Sericarom a beneficiat de subventii de 200 milioane lei pentru un numar de 3.000 de de familii de viermi de matase din specia Bombyx Mori si 10 familii din specia Phylosamia Ricini, acestea au crescut treptat la 255 milioane lei in 2001 si 2002, la 900 milioane lei in 2003, circa 1,2 miliarde lei in 2004 si 1,44 miliarde lei in 2005. In acest an, subventia - de 600.000 lei pentru o cutie de 10 grame cu oua de viermi de matase - se acorda producatorilor agricoli care livreaza minimum 20 kg gogosi crude pentru fiecare cutie de 10 grame, la unitatile de procesare, in perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2005. Beneficiarii subventiei sunt producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care detin, cresc si exploateaza animale de productie si reproductie organizati in exploatatii agricole. Potrivit MAPDR, crescatorii care vor sa primeasca subventii trebuie sa creasca viermi de matase din specia Bombyx Mori din oua de viermi de matase preluate prin contract de la unitati specializate in producerea oualor de viermi de matase. Potrivit informatiilor furnizate de Dumitru Dogaru, directorul SC Sericarom SA, investitiile necesare pentru infiintarea unei crescatorii sericicole se ridica 14-15.000 de euro, rata profitabilitatii fiind de 1518 la suta din al treilea an de la infiintare. Pentru infiintarea unei crescatorii e nevoie de o incapere aerisita si care sa nu fie umeda si de cel putin 2 ha de teren cultivata cu duzi. Pentru o cutie de 10 grame de oua este necesar un spatiu de 30 de metri patrati, iar pe un hectar de teren pot fi plantati circa 8.000 de puieti de dud. Un hectar de plantatie de dud este suficient pentru cresterea a 100 de grame de oua/serie. Perioada de crestere se desfasoara intre lunile mai-

10

august si pot fi crescute doua serii de viermi de matase. De la iesirea din ou pana la urzirea gogosii, viermele are nevoie de 35-40 de zile, dupa care urmeaza un timp optim de recoltare de aproximativ trei zile. Urzirea gogosii este facuta in 72 de ore, dupa care urmeaza alte patru zile pentru intarirea acestora. In total sunt cinci faze de crestere, despartite prin patru perioade de somn. Dintr-un gram de oua se pot obtine aproximativ 2 kilograme de gogosi, iar pentru cresterea unui gram de oua de viermi de matase sunt necesare 35-40 kilograme de frunze de dud. "Cea mai mare problema din acest sector o reprezinta desfacerea acestor produse deoarece la ora actuala nu mai exista in Romania nici o societate de prelucare a gogosilor de matase", a spus Dogaru. SC Sericarom furnizeaza crescatorilor gratuit viermi de matase, dar nu poate prelua intreaga productie obtinuta, a adaugat directorul Sericarom. Declinul productiei de matase nu s-a manifestat doar in Romania, ci si la nivel mondial inca din 1995, datorita cererii scazute de pe piata mondiala. Romania, altadata tara cu traditie in producerea de matase, nu mai face fata concurentei cu preturile de dumping ale chinezilor. In momentul de fata, in Romania, preocuparile din acest sector vizeaza pastrarea patrimoniului genetic si reproducerea materialului biologic. Inainte de anul 1990, statisticile internationale plasau Romania, stat fondator al Comisiei Sericicole Internationale, pe locul sase in lume si pe locul doi in Europa la productia de gogosi de matase. De asemenea, exista fonduri europene prin programul SAPARD alocate sericiculturii, pe masura 3.4 - dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative, dar pana in prezent numai un proiect a fost realizat pe acest sector. Sprijinul financiar acordat prin Sapard consta in construirea, modernizarea si extinderea cladirilor operationale si a utilitatilor pentru procesarea produselor de matase, dar si pentru infiintarea de plantatii de duzi, cuprinzand achizitionarea materialului saditor si plantarea acestuia. Preturile practicate pe piata romaneasca sunt de 600 euro/kg pentru ouale de viermi de matase, 120.000 lei/kg pentru gogosile de

11

matase, iar pentru firul de matase naturala - 24 dolari pe kilogram. In prezent tendinta pe piata mondiala, este de a procesa cat mai multa matase bruta in tarile producatoare si de a exporta doar produse finite. Aceasta productie este dominata in prezent, de China, care nu are un competitor major, si care a redus in mod voluntar productia de matase, datorita reducerii cererii pietei si reorientarii fermierilor chinezi spre alte culturi mai profitabile. De asemenea, nici cel de-al doilea mare producator de matase, India, nu si-a marit productia dupa 1995, cum de altfel nu au facut nici alte doua importante producatoare de matase naturala, Brazilia si Japonia. In prezent aproximativ 93 la suta din exporturile mondiale de matase provin din China, in timp ce Brazilia, a doua tara exportatoare, detine circa 5 la suta din piata mondiala. In trecut, printre principalii producatori de matase bruta din Europa au fost Italia, Franta si Bulgaria. Valoarea actuala pe piata internationala a firului de matase brut este de 50 dolari/kg, China fixand preturile cu circa 30-50 la suta mai mici, intrucat forta de munca este mai ieftina, iar crescatorii de viermi de matase primesc subventii si facilitati de la stat. In Romania sericicultura are o traditie de peste 500 de ani, matasea fiind cunoscuta sub numele de borangic, fir folosit in obtinerea traditionalelor marame, ii, esarfe si a altor obiecte de vestimentatie populare. Statisticile sericicole internationale plasau Romania inainte de anul 1989 pe locul 6 in lume si locul 2 in Europa, numarandu-se printre tarile fondatoare ale Comisiei Sericicole Internationale cu sediul la Lyon - Franta. Matasea naturala este una din cele mai vechi fibre textile, cu inalt nivel ecologic, fiind o fibra naturala absorbanta, elastica, cu pH neutru si neprezentand electricitate statica.Matasea naturala, ca si produsele obtinute din ea au in prezent aplicabilitate nu numai in domeniul textil, firul de matase folosindu-se in electronica, in aeronautica si in chirurgie. Crisalidele rezultate din filarea gogosilor de matase, ce au un continut bogat in proteina, constituie un bun furaj in hrana pestilor si a

12

pasarilor si materie prima pentru extragerea unor uleiuri si enzime utilizate in cosmetica si medicina./ROMPRES/

1.3 PREZENTAREA SPECIEI BOMBYX MORI

Viermele de matase al dudului face parte din increngatura Artopoda , clasa Insecta , ordinal Lepidoptera , seria Lepidoptere nocturne , familia Bombycidae , genul Bombyx,specia Bombyx mori . Fluturii de noapte , intre care si Bombyx mori , zboara noaptea sau pe inserat , nu se hraneste in perioada maturitatii sexuale , iar masculii gasesc femelele cu ajutorul organelor olfactive , situate pe antene. Fluturii de noapte au corpul acoperit cu solzisori si mai dezvoltat decat fluturii de zi , iar aripile sunt in forma de acoperis . Specia Bombyx mori se hraneste cu frunze de dud , reprezinta singura specie domestica si provine din speciile salbatice Bomby mandarina care traieste in mediul natural de duzi ce cresc spontan in regiunile muntoase din China , Coreea si Japonia si Teofila religiosae din zona temperate a muntilor Himalaia .In present el nu mai traieste in conditiile mediului natural, ci numai in acelea ale mediului artificial , creat de om. Familia Bombycide cuprinde apoximativ 70 de specii caracterizate prin unele insusiri comune , dar dintre aceste specii numai un numar restrans prezinta importanta economica. Multe dintre speciile salbatice isi construiesc gogosi deschise la un capat , ce nu pot fila , fapt pentru care sunt segmentate si transformate in vata de matase , iar matasea ce rezulta din aceste gogosi poarta denumirea de tussah si este produsa numai in Asia. Alte specii salbatice isi construiesc gogosi inchise , care se pot fila , dar productia lor de matase este mult mai mica comparativ cu cea a viermelui de matase domestic. Firul de matase ce se obtine de la speciile salbatice prezinta o mare rezistenta si un aspect frumos , dar cu toate acestea este mai putin apreciat , neputandu-se colora , iar deseori calitatea firului este depreciat datorita fixarii puternice a gogosilor pe ramuri. Viermele de matase se dezvolta in cadrul unei metamorfoze complete , evoluand prin stadiile de ou, larva , crisalda si adult , avand una sau mai multe generatii pe an.
13

Dupa fecundare , timp de trei zile au loc procese de embriogeneza , dupa care incepe diapauza care este mai lunga sau mai scurta , in functie de rasa , de factorii genetici si de mediu, la rasele de la noi fiind de 9-10 luni, din iulie pana in aprilie. Dupa diapauza , ouale puse in conditii optime incubeaza timp de 10 14 zile, proces ce se incheie cu ecloziunea larvelor. Stadiul larvar variaza in functie de rasa , fiind cuprins intre 25 si 35 zile , larvele evoluand prin cinci varste, delimitate de perioade de repaus , numite somnuri ,timp in care are loc schimbarea tegumentului in urma naparlirilor. Varsta I este de 4-5 zile ( din care ultima de somn ) , varsta a II-a dureaza 3-4 zile ( ultima de somn ) ,varsta a III-a este de 4-5 zile (din care 1,5 de somn ) , varsta a IV este de 6-8 zile ( din care 2 zile de somn ) si varsta a V-a dureaza 8-13 zile, dupa care are loc ingogosarea. La trei zile gogoasa este terminata , avand loc in continuare profunde transformari morfofiziologice , care conduc in final la formarea crisalidei , stadium ce dureaza 10 12 zile, cand apar fluturii , ce traiesc fara sa consume hrana 8 18 zile, timp in care are loc imperecherea si depunerea oualor. Intregul ciclu evolutiv al viemilor de matase Bombyx mori dureaza intre 57 si 71 zile , la care se adauga si diapauza. Oul reprezinta primul stadium al ciclului evolutiv , durata sa totalizand cca 300 zile in cazul raselor monovoltive ( cu o singura generatie pe an ) sau 120 zile in cazul raselor bivoltine ( cu doua generatii pe an ) . Ca material de reproductie ouale speciei Bombyx mori poarta denumirea de samanta iar cele depuse de o singura femela ponta. Initial ,oul prezinta forma oval-lenticulara , cu suprafetele laterale convexe, iar mai tarziu , datorita pierderii unei cantitati de apa prin procesul de respiratie , acestea devin concave . Dimensiunea constituie un caracter de rasa , in general, ouale avand axul longitudinal de 1,5 mmm , iar cel transversal de 1 mm. Indicatii practice asupra marimii ne sunt furnizate si de numarul oualor intr-un gram, care variaza intre 1300 si 2000 bucati. In functie de marime si greutate oscileaza si numarul de oua dintrun gram. Astfel , la hibrizii simpli indigeni numarul de oua / gram este cuprins intre 1720 1770 , in timp ce la polihibrizii italieni aceasta este in medie de 1850 / gram.
14

In general, ouale de dimensiunile cele mai mici se intalnesc la rasele chineze , situatie in care se poate ajunge si depasi chiar 2000 oua / gram. Numarul de oua depus de un fluture femel este de asemenea variabil in functie de rasa . Acesta reprezinta in medie 600 oua pentru rasele chineze 670 pentru rasele autohtone si 720 pentru rasele sovietice . Densitatea este superioara apei ( 1,08 ) , prezentand importanta practica in procesul de spalare a oualor de pe suportul pe care fluturele femel le-a depus , in care caz ouale fecundate se depun la baza vasului , iar cele sterile plutesc la suprafata apei de unde se pot inlatura. Imediat dupa depunerea pontei ,ouale prezinta culoare galbena , dupa care acestea primesc culoarea specifica rasei : violacee , verzuie , albastruie , neagra , bruna , portocalie sau rosie . Inainte de ecloziune ouale devin alb- galbui , ca urmare a consumarii de catre larva a invelisului cu pigmenti. Ouale a caror culoare nu se schimba si raman in permanenta galben deschis sunt cele nefecundate dupa cum este prezentat de Liviu Alexandru Margitas in cartea intitulata Cresterea viermilor de matase editat de editura Ceres in Bucuresti in 1990

15

1.4 RASELE DE VIERMI DE MATASE Rasele de viermi de matase de ricin crescute in rominia.

http://images.google.ro/images?hl=ro&q=philosamia+ricini&btnG=C%C4%83utare+Imagini&gbv=2

In tara noastra exista 6 rase de viermi de matase care se hranesc cu frunze de ricin: doua de provenienta coreana si patru de provenienta chineza. Rasele de origine chineza.in anul 1974 s-a importat dinChina un sortiment de 4 rase care, au fost crescute pentru testarea insusirilor biologice si calitatilor tehnologice la Statiunea pentru sericicultura Banesa-Bucuresti. Rasa 6101 prezinta larve de coloare verde, cu puncte negre, culoare care se difrentiaza dupa somnul al treilea . ofemela depune un numar de cca 545 oua ; procentul de ecloziune este de 99%; durata perioadei larvare este de 18 zile; productia de gogosi de 1,2kg/g oua, iar continutul in matase al gogosii, de14% Rasa 6102 prezinta larve de culoare verde fara puncte . Alte caracteristici : numarul de oua la o ponta este de 550 , procentul de ecloziune 98,5 % ,durata perioadei larvare 18 zile , productia de gogosi 1,2 kg/ g oua , greutatea gogosii crude este de 3,09 g , iar procentul de matase 15,3 %, gogosile au forma alungita si de culoare alba galbuie . Rasa 6803 se caracterizeaza prin larve de culoare galbena cu puncte negre

16

Alte caracteristici : durata perioadei larvare 19 zile , numarul de oua /g -520 , procentul de ecloziune - 99,6 % , productia gogosi /g/oua-1,2kg, greutatea gogosii crude -3,29 g , procentul de matase 14 % , gogosile sunt de culoare alba-galbuie si de forma alungita . Rasa 6804 prezinta larve de culoare galbena fara puncte , durata perioadei larvare este de 20 zile , numarul de oua /g este de 495,cu un procent de ecloziune de 99,0 % , productia de gogosi pe gram/oua este de 1,1kg,gogosile au o greutate de 2,9g un procent de matase de 14,1 % , au o forma alungita si sunt de culoare alba galbuie. Rasele de origine coreeana . Rasa Siu-nam se caracterizeaza la introducerea in tara noastra printr-o mare varietate de culori. In urma unei selectii riguroase ,astazi aceeasi rasa prezinta numai larve de culoare bleu , caracterizate printr-o mare vigurozitate. Alte caracteristici : numarul de oua /g este de 580 si procentul de ecloziune -99,3% , productia de gogosi /g oua este de 1,08 kg cu o greutate a gogosii crude de 2,4 g , iar procentul de matase este de 13,3 % , gogosile au o forma alungita ca cele chinezesti si mai deschise la culoare. Rsa Alb- coreean cu larve de culoare alba. Alte caracteristici : durata perioadei larvare -18-19 zile , numarul de oua /g este de 500 , procentul de ecloziune este de 96% , productia de gogosi pe gramul de oua este de 1,05 kg, grautatea gogosii crude este de 2,5 g cu procentul de matase de 12,5 % ,gogosile au forma alungita si sunt de culoare alba. In generatiile de vara , stadiul de crisalda dureaza 18-22 zile , in functie de asigurarea conditiilor de temperature , umiditate , dupa care apar fluturii. Crisaldele provenite din generatiile de toamna ,in care larvele au fost supuse unor conditii de hrana si microclimat deosebite , sunt supuse unor conditionari speciale , care sa conduca la instalarea fenomenului de diapauza Primavara , in momentul pornirii vegetatiei , crisaldele sunt supuse unui regim de temperatura si umiditate care sa favorizeze iesirea din diapauza. Temperatura de 25 26 grade C si umiditate de 90-95% fac ca dupa cca 22 zile sa apara primii fluturi. Cercetarile efectuate au aratat ca prelungirea stadiului de crisalda duce la o scadere a concentratiei de aminoacizi in hemofilia
17

crisaldelor . De asemenea , fluturii proveniti din crisaldele generatiei de toamna , care au trecut prin diapauza au avut o prolificitate mai redusa decat cei din vara. In cazul unui material neuniform , neselectinat , unele crisalde nu se transforma in fluturi , datorita unor conditii vitrege in timpul hibernarii , sau numai datorita faptului ca la unii indivizi se poate instala o diapauza prelungita . Fenomenul poate fi considerat o reminescenta a formelor salbatice , specia fiind in curs de domesticire. Dirijarea fenomenuli de diapauza la speciile sericigene , reprezinta o problema cheie in tehnologia cresterii acestora . Fluturele are o culoare gri inchis , cu un desen frumos pe aripile mari , de culoare mov- liliachie si alba. Deschiderea aripilor este de 8 -10 cm. Femela se cunoaste si dupa abdomenul mai voluminous decat al masculului. Influturarea se face seara , in jurul orelor 23. Femelele poseda glande odorifere cu acelasi rol ca si la Bombyx mori . Capacitatea de zbor nu a suferit modificari in timpul domesticirii , fluturii putand sa zboare la distante mari in cautarea partenerului. Imperecherea dureaza 12-14 ore , dupa care partenerii se despart : femela urmeaza sa depuna ouale ( 350-500 oua ) . Viata fluturilor dureaza cca 10 zile .Dupa cum apare in cartea scrisa de Simona Amelia Ceausescu si Cool , intitulata Cresterea viermilor de matase a aparut in 1982 in Bucuresti , editata de editura Ceres

18

1.5 VIERMELE DE MATASE DE STEJAR

http://images.google.ro/images?q=antheraea+pernyi&gbv=2&ndsp=20&svnum=10&hl=ro&start=0&sa=N

Viermele de matase de stejar produce o varietate de matase cunoscuta sub numele de matasea tussah sau tussor . El face parte din specia Antherea perni , ordinal Lepidoptera , familia Saturnidae. Si in acest caz apare o metamofoza completa , larva hranindu-se cu frunze de stejar . Pe scara larga , aceasta specie se dezvolta bine in Coreea si China . Se fac eforturi de a creste si in Romania , fiind adusa in jurul anului 1940 , in Romania este o specie bivoltina . Prima generatie apare in mai iunie , iar a doua in iulie septembrie . Aceste generatii se diferentiaza prin duratele fazelor de dezvoltare . Stadiul de ou are o durata de 10 12 zile primava ra si numai de 56 zile la generatia a doua . Perioada larvara dureaza 40-50 zile si respective 50 62 zile pentru a doua generatie. Stadiul larvar prezinta 5 varste si 4 somnuri , a caror durata depinde de conditiile de crestere . Stadiul de crisalida dureaza 15-20 zile ,cele din generatia a II-a pot fi pastrate la 5-10 grade C pana in primavera anului urmator , cand se pot orienta spre obtinerea semintiei. Perioada de ingrosare dureaza 15-20 zile , ea se face pe frunze sau ramuri stejar. Stadiul de fluture este mai lung , putand ajunge la 14-18 zile. Conditiile de incubatie sunt pretentioase ,privind

19

dezinfectia camerelor , care se face cu formol , dar si dezinfectia personalului de ingrijire . Temperatura in camera trebuie sa fie 22-25 grade C si umiditatea 75-80 % Umiditatea pentru aceasta specie este foarte importanta in perioada de incubatie , incat se impune stropirea cu apa a dusumelelor sau prezenta unor vase cu apa , pentru asigurarea vaporilor de apa necesari.Ecloziunea se intinde pe o perioada mai lunga , de 6-7 zile , producandu-se obisnuit dimineata. In primele trei varste , larvele consuma putina frunza , pentru ultimele doua varste insa, cresterea este mai accentuata si consumul de hrana mult mai ridicat. Halele de crestere a larvelor trebuie mereu aerisite , deoarece larvele nu suporta aerul viciat , sunt foarte sensibile si la agenti patogeni. In ultimele doua varste larvele pot creste si in aer liber , insa pentru asigurarea conditiilor de microclimat si ferirea de atacuri exterioare , este mult mai indicate continuarea cresterii in hale special amenajate. Cantitatea de frunza administrate larvelor variaza in functie de generatie si varsta. Ca hrana , pe langa frunze de stejar , se pot folosi si frunze de cer ( arbore mare,inrudit cu stejarul ) sau de gorun. Utilizarea gogosilor se face pe lastarii de stejar , a caror frunze au servit ca hrana larvelor. Gogosile au culoarea cafenie deschisa si cantareste 5-6 g fiecare din ele . Pentru obtinerea de loturi omogene , inainte de ingogosare , larvele pot fi selectionate ,functie de dezvoltarea lor. In perioada ingogosarii se cere administrarea de frunza din abundenta , care sa ofere posibilitati bune de tesere a gogosii. Gogosile se recolteaza in a sasea sau a saptea zi de la formarea lor, pentru generatia I-a si in a !0-12 a zi , pentru generatia a II-a.Nu se recomanda o recoltare mai devreme , pentru a evita scaderea calitatii matasii. Recoltarea gogosilor se practica impreuna cu frunzele pe care gogosile au fost formate ,ulterior aceste frunze se indeparteaza. Merita de subliniat faptul ca la noi in tara Societatea Comerciala de Sericicultura Sericarom S.A. Bucuresti s-a ocupat cu studiul cresterii viermelui de matase de stejar si in present studiaza posibilitatea dezvoltarii viermelui de ricin , in scopul extinderii acestor specii in alte zone din Romania.
20

2 Capitolul II
MATASEA NATURALA

http://images.google.ro/images?q=MATASE&gbv=2&ndsp=20&svnum=10&hl=ro&start=60&sa=N

2.1 IMPORTANTA MATASII NATURALE Se apreciaza ca matasea naturala reprezinta aproximativ 0,15 0,17 % din totalul fibrelor textile ce se folosesc pe plan mondial , se observa cu certitudine ca din punct de vedere cantitativ , aceasta materie prima textile are un rol minor. Diversificarea sorturilor de fibre textile sintetice si cresterea cantitativa a productiei lor , nu da sperante ca matasea naturala sa se impuna mult cantitativ.Din punct de vedere calitativ insa ea ramane o materie prima textile , cu proprietati unice , care nu pot fi inlocuite . Oracat de mari progrese tehnice ar fi realizate ,este greu de acceptat ca arta micutului filator , care este viermele de matase , va fi depasita . Componenta calitativa a acestei fibre textile proteice , sinteza acestei proteine , a fibroinei ce alcatuieste partea principala din
21

matasea naturala cruda , inducea calitatile ce caracterizeaza matasea naturala , raman , pana in present , secrete ale viermelui dematase, pe care acesta le pastreaza cu strasnicie , de la inceputul existentei sale. Proprietatile fizico- mecanice si chimice ale matasii ii confera acesteia un rol particular in industria textile , incat ea ramane un produs de lux ce nu poate fi usor egalat. In acelasi timo , matasea naturala are meritul deosebit pentru industria textila , de-a fi constituit un model de fibra pe care multi cercetatori , de-a lungul vremurilor s-au straduit sa-l reproduca . Se poate deci atribui matasii naturale rolul de stimulator spre inventarea si producerea practica de noi fibre textile. Performanta egalarii ei nu a fost inca atinsa de catre cercetatorul din laborator sau inginerul din sectoarele productive. Din gogosile defecte si din deseurile rezultate din prelucrarea fibrelor filamentare de matase naturala , rezulta , prin tehnologii adecvate , fibre filabile. Dupa calitatea acestor fibre se pot obtine fire fine destinate unor articole denumite sap sau fire groase destinate tesaturilor buret. Fibrele filabile , rezultate prin prelucrarea deseurilor de matase naturala au constituit si ele , la randul lor , un model pentru fibrele filamentare obtinute din deseurile rezultate din prelucrarea firelor filamentare de matase artificiala. Foarte repede, dat fiind calitatile firelor obtinute din aceste fibre , s-a trecut la fabricarea lor nemijlocita din solutii de celuloza . S-a dezvoltat astfel fabricarea de celofibre ,care sunt fibre filabile avand la baza celuloza regenerate. O data cu aparitia polimerilor sintetici , care pot forma fibre , paralel cu fabricarea de fire filamentare , s-a dezvoltat si fabricarea de fire filabile , care au la baza acesti polimeri. Industria textile , prin specialistii sai , este chemata sa raspunda gusturilor rafinate si pretentiilor mereu crescande si justificate ale cumparatorilor. Acestia ravnesc la articole de calitate superioara , placute la aspect, usor de intretinut si cu bune proprietati la purtare. Astfel de calitati prezinta articolele din matase naturala , care sunt tot mai solicitate . Este diferenta intre un fular sau o cravata de matase naturala si acelasi articol confectionat din alta materie prima textila. Cumparatorii pretentiosi vor opta pentru articole de matase naturala . Prin urmare ,matasea naturala este tot mai solicitata de catre populatie si in consecinta de industria textile .

22

Datorita necesitatilor mereu crescande de matase naturala , in mai multe tari din lume ,s-au luat si se iau in continuare masuri tot mai sustinute pentru organizarea unei activitati superioare in scopul cresterii productiei de matase , satisfacandu-se astfel o cere mereu actuala a industriei textile si deci gustul cumparatorului. Se apreciaza ca cerintele de matase naturala pe plan mondial cresc in fiecare an cu cel putin 5% deoarece , aceasta materie prima nu poate fi substituita din componenta multor articole , cu toate ca sortimentele si productia de fibre sintetice sunt in continua crestere . Dupa cum apare in cartea scrisa de Savel Ifrimin anul 1998 in Bucuresti editat de editura Ceres.

23

2.2 PROPRIETATILE FIBREI DE MATASE Rezistenta matasii. In mecanica , rezistenta se defineste ca fiind proprietatea materialelor solide de a se opune fortelor exterioare , care tind sa le produca deformari sau sa le rupa . In cazul matasii naturale se poate vorbi de rezistenta la rupere , rezistenta la uzare , rezistenta la temperatura , rezistenta la torsiune, rezistenta la abraziune. Rezistenta la rupere. Din punct de vedere mecanic matasea naturala este una din cele mai rezistente fibre textile naturale , rezistenta ei specifica ajungand pana la 68 da N/mm2 . Rezistenta la rupere a unui fir de matase naturala este mai mare decat a unui fir de otel , cu acelasi diametru ca si al firului de matase. Se apreciaza ca rezistenta la rupere este de 3, 9 4,5 g/dener , respectiv 0,34-0,39 N/tex . Utilizand criteriul rezistentei la rupere , matasea naturala ocupa primul loc , comparativ cu alte fibre naturale .Astfel , un fir de matase cu diametru de 1mm , suporta o sarcina de 40- 42 kg , in timp ce un fir de bumbac de acceasi grosime se rupe la greutatea de 18 kg, iar un fir de lana cu acelasi diametru poate suporta maximum 15 kg. Un singur filament de matase naturala lung de 1m are o rezistenta cuprinsa intre 4 si 13 g. . Rezistenta matasii naturale este influentata de prezenta sericinei , dupa degomare ea scade mult . Aceasta scadere poate sa ajunga chiar pana la 30 %. Umiditatea influenteaza de asemenea rezistenta mecanica a fibrei de matase, in stare umeda rezistenta scade cu 10 15 % . Rezistenta la rupere atat de ridicata se poate explica printr-o impachetare stransa a fibrilelor si respective a microfibrilelor in formatiunile morfologice corespunzatoare , cat si printr-un inalt grad de cristalinitate. Structura compacta favorizeaza formarea unui numar sporit de legaturi prin punti de hidrogen , care contribuie in mod determinant la cresterea rezistentei mecanice a fibrei . Aceste punti

24

de hidrogen se stabilesc si in fibrele apropiate si de asemenea intre fibrele si materialul proteic interfibrilar. Este probabil ca si energia acestor legaturi prin punti de hidrogen Nu este exclusa si stabilirea de interactiuni prin forte Van der Waal , care desi sunt slabe din punct de vedere energetic , totusi prin numarul lor mare pot contribui la cresterea rezistentei fibrei . Un alt aspect important care explica rezistenta mecanica ridicata a matasii naturale este lungimea catenelor macromoleculare polipeptidice . Aceasta lungime permite stabilirea unei continuitati intre zonele cristaline si amorfe si in acest mod rezistenta fibrei este favorizata . Scaderea rezistentei fibrei in stare umeda se explica prin patrunderea moleculelor de apa printre fibrile si microfibrile , dar mai ales in zonele amorfe , determinand un process de indepartare sterica a macromoleculelor si respective a formatiunilor morfologice , ceea ce nu poate avea decat un efect de scadere a rezistentei la rupere . Dong Keon Kim si colaboratorii au cercetat modificarile mecanice si structurale cauzate de intinderea fibrei de matase dupa tratarea acesteia cu solutie apoasa de bromura de litiu. Tratand matasea cu o solutie apoasa de bromura de litiu 8 M , ei au ajuns la concluzia ca proprietatile mecanice ale fibrei degomate depind de temperature de tratare si in general rezistenta si alungirea cresc. Observatiile roentgenografice efectuate asupra probelor tratate la 80 grade C au arata ca orientarea cristalina a fost deranjata , fara destructia cristalelor. Rezistenta la uzare Prin rezistenta la uzare a unui materil textile se intelege durata in timp de folosire a acelui material . In general , articole textile confectionate din matase naturala se folosesc pe o perioada mai mare de timp, fara ca ele sa se uzeze incat sa devina nefolosibile. Se poate aprecia ca rezistenta la uzare a matasii naturale este comparabila cu rezistenta ei la rupere , adica foarte buna. Structura morfologica deosebita a fibrei de matase explica si rezistenta ei mare la uzare.

25

2.3 REZISTENTA LA TEMPERATURA Matasea naturala manifesta o buna rezistenta la temperatura , aceasta fiind mai buna decat a lanai. Poate fi incalzit pana la temperature de 110 grade C fara sa se modifice , dar la temperature de 120 grade C isi schimba culoarea, la 140 grade C incepe sa se ingalbeneasca , iar la 160 grade C devine maro. Incalzita mai multa vreme , fara a veni in contact cu flacara , se topeste incet , apoi se innegreste. Daca temperature ajunge la 170 180 grade C , matasea se descompune . Introdusa in flacara , matasea se topeste si apoi arde , ramanand putina cenusa . Prin ardere rezulta un miros characteristic , de corn ars si in acelasi timp se formeaza o gamalie sfaramicioasa , asemanatoare celei care apare in cazul lanai sau fibre de origine animala , este cenusa matasii.Continutul in cenusa nu este constant , ci variaza in limite largi, el depinde de specia viemelui de matase , de locul si de conditiile de crestere. Cenusa rezultata este pufoasa , neagra , fragile si foarte usor casanta . Este interesant de mentionat faptul ca sericina este mai rezistenta la temperatura decat fibroina , sericina incepand sa se descompuna la 180 190 grade C . Prin incalzirea matasii la temperature de peste 300 grade C , pana la 400 grade C , apare procesul de carbonizare . Matasea ingreuiata se descompune la 120 grade C. Temperatura influenteaza si rezistenta mecanica a fibrei de matase. Astfel incalzita la 80 grade C se observa o usoara crestere a rezistentei , dar incalzita la peste 110 grade C , pana la 130 grade C , rezistenta scade foarte mult. Aceasta scadere a rezistentei prin incalzirea matasii la peste 110 grade C se poate explica prin slabirea sau ruperea unui anumit procent din legaturile de hidrogen , care asigura rezistenta normala a fibrelor.

26

2.4 ALUNGIREA MATASII Alungirea unei fibre textile consta in cresterea lungimii sale , cand este supusa unei forte ce se exercita axial. Ea se defineste ca fiind raportul dintre cresterea lungimii si lungimea initiala a fibrei, exprimandu-se in procente. In practica se intelege prin aceasta caracteristica , alungirea la rupere , care este putin mai mica decat in cazul fibrei de lana. Sub o masa egala cu 605 din sarcina de rupere , alungirea fibrei de matase este de 2,5 3 %. In stare uscata , alungirea la rupere ajunge la 20-25 % , iar in stare umeda ajunge si la 30 % . Procesul de alungire a fibroinei se explica prin alunecarea fibrilelor , una fata de alta , fenomen ce poate avea loc si la nivelul catenelor macromoleculare polipeptidice . Sub actiunea fortei ce determina intinderea , puntile de hidrogen se rup , atat intre fibrile , cat si intre microfibrile sau catenele polipeptidice . Aceste legaturi prin punti de hidrogen se pot restabili , in alte pozitii , dupa incetarea actiunii care a produs intinderea fibrei .

27

2.5 ELASTICITATEA Elasticitatea reprezinta proprietatea unor corpuri solide de a se deforma sub actiunea fortelor exterioare si de a reveni , de la sine , la forma si la dimensiunile intiale, imediat dupa disparitia cauzelor care au produs deformarea . Aceasta proprietate se exprima numeric prin modul de elasticitate E, in cazul matasii naturale este mai important modului de elasticitate longitudinal. Aceasta se defineste ca fiind raportul dintre efortul: E = q/e Unde Q = F / So ; e = A1/b F= forta ce produce deformarea So = sectiunea initiala a corpului supus deformarii B= lungimea initiala a corpului supus deformarii A1= diferenta fata de lo , aparuta prin deformare Matasea naturala poate fi deformata prin intindere , pana la 20% , fara sa se rupa , dar pentru a reveni la dimensiunea initiala , deci pentru a se manifesta elasticitatea ei, aceasta intindere nu trebuie sa depaseasca 2% din lungimea ei initiala. Modulul de elasticitate pentru fibra de matase este cuprinsa intre 700 si 800 daN/mm 2 , este cel mai mare modul de elasticitate cunoscut pentru fibrele textile naturale . Matasea naturala are o remarcabila capacitate de revenire elastica , ceea ce se manifesta si in cazul tesaturilor de matase. Daca o stofa de matase naturala este presata sau deformata , dupa eliberare ea isi revine repede la forma si pozitia initiala. Aceasta calitate ii confera un excelent unghi de revenire elastica si determina rezistenta ei naturala la indoire. Dupa torsionare , revenirea elastica a matasii naturale nu este tot atat de buna ca a lani , dar este superioara celei a bumbacului sau a matasii artificiale .

28

Elasticitatea matasii naturale se poate explica prin tendinta catenelor polipeptidice de a-si pastra forma de zig zag si respectiv a foilor de a-si pastra forma cutata. Sub actiunea unor forte exterioare ce se exercita longitudinal cu axa filamentului , foile si catenele se pot deplia , prin incetarea actiunilor exterioare ele isi revin la forma lor initiala , astfel manifestandu-se elasticitatea. Daca insa actiunea exterioara determina o extindere de peste 2% din lungimea initiala , se dapaseste domeniul elastic , si incepe sa apara si deformarea plastica, care este ireversibila. In aceasta conditie se rup legaturi prin punti de hidrogen, iar dupa incetarea fortelor care au produs alungirea , fibra nu mai revine la dimensiunile initiale. Legaturile prin punti de hidrogen se refac in alte pozitii , incat fibra ramane permanent intinsa.

29

3 Capitolul III
3.1 UTILIZARI ALE MATASII NATURALE Proprietatile de exceptie , unice in felul lor , cum sunt finetea , elasticitatea , moliciunea , tuseul , drapajul , vopsirea usoara si placuta si altele au rol determinant pentru solicitara in mare masura a articolelor textile , care au la baza matasea naturala . Imediat dupa descoperirea matasii si obtinerea tesaturilor din matase naturala , a aparut si o gama larga de utilizari ale ei , incepand de la obiectele de lux , tablouri , picture pe matase , pastrate in incaperi , apoi articole de imbracamante pentru imparati si nobili , pana la folosirea unor articole de uz tehnic. Merita mentionat faptul ca in China , exista o regiune foarte productiva de gogosi de matase si tesaturi de matase vopsite in negru si rosu, destinate ca tribute pentru imparatie. La curtea imparatesei se produceau tesaturi de culoare galbena pentru uzul exclusive al familiei imparatesti , de culoare albastra pentru primul sfetnic , de culoare rosie pentru al doilea sfetnic si de culoare neagra pentru sfetnicii de ranguri mai joase. Inca inainte de secolul V i.e.n. in regiunea muntoasa din Altai se cunosteau si se foloseau tesaturi , articole de matase si brocarduri . In accea regiune s-au descoperit valtrapuri de matase , aceste paturi fiind foarte frumoase. Matasea naturala a fost folosita de chinezi si pentru confectionarea evantaielor .Calugarul Fa Xian relateaza ca in trecerea sa prin Sri Lanka , a vazut evantaie din matase alba , pe care negustorii la puneau in fata imaginilor lui Budha . Stofe si imbracaminte de matase au fost folosite si in Principatele Romane in special la curtile domnesti .

30

In jurul anului 1660 , calatorul turc Evila Celebi scria ca femeile din Iasi poarta un fel de rochii pestrite din atlas din stofa de matase si din catifea.Matasea naturala insa se folosea in Principatele Romane nu numai sub forma de imbracaminte , ci se executau broderii cu matase sau pe stofe de matase, epitafuri si broderii cu ca racter religios , portrete ale voievozilor sau ale sotiilor acestora . Tehnica moderna a obtinut o mare varietate de produse din matase naturala.

http://images.google.ro/images?q=crep+de+chine&gbv=2&ndsp=20&svnum=10&hl=ro&start=20&sa=N

Crepe de Chine este o tesatura obtinuta cu fire grej in urzeala si un sistem de fire crep , in batatura , doua fire cu torsiune stanga alterneaza cu doua fire cu torsiune dreapta. Prin aceasta alternanta la contratia crepului , in procesul de creponare la care este supusa prin imersare in apa calda , tesatura capata un aspect granulat , uniform , characteristic , iar latimea este uniform ape intraga lungime . Tesatura are legatura cu panza si se utilizeaza vopsita intr-o singura culoare , dar mult mai frecvent imprimata . Valurile vaporoase ale crepe de chinului ii confera o calitate suplimentara. Se foloseste pentru rochii .

31

http://images.google.ro/images?q=crep+satin&btnG=C%C4%83utare+Imagini&gbv=2&svnum=10&hl=ro

Crep satin este o tesatura lucioasa pe fata si mat ape dos . Tesaturile mai pline si mai grele de crep satin sunt folosite pentru rochii de seara, iar calitatii usoare se foloseste ca lenjerie pentru femei .Luciul placut al acestei tesaturi o face deosebit de solicitata.

http://images.google.ro/images?q=crep+georgette+natural&gbv=2&svnum=10&hl=ro&start=20&sa=N&ndsp=20

Crep Georgette se obtine din fere de crep in urzeala si batatura , este o tesatura tip voal , albita sau vopsita .

32

http://images.google.ro/images?q=taftaua&gbv=2&ndsp=20&svnum=10&hl=ro&start=0&sa=N

Taftaua , cu apele ei in unde , este o tesatura neteda , cu luciu characteristic, folosita pentru bluze , rochii , captuseli. Atlas este o tesatura , folosita pentru corsete , captuseli de paltoane , rochii, etc.

http://images.google.ro/images?q=brocarturi&gbv=2&ndsp=20&svnum=10&hl=ro&start=0&sa=N

Brocarturi sunt tesaturi grele cu desene si efecte metalice sclipitoare , uneori din aur. Sunt folosite pentru rochii de bal , haine mai deosebite , garderobe de teatru, stofe de mobile , catifele. Brocarturi se teseau inca cu 1000 ani i.e.n. Tricoturi se utilizeaza pentru esarfe , lenjerie pentru femei, bluze etc.

33

Tesaturi pentru haine , mantale de ploaie , umbrele , costume de baie , stofe decorative. Astfel de tesaturi sunt finisate hidrofug sau impermeabilizate . Dintre articolele de matase fabricate in trecut pot fi amintite cele de harnasament , ca fraie , haturi si altele. Articolele tehnice importante , care s-au fabricat din matase naturala pana nu demult , au fost : - tesaturi din sita pentru mori , mai ales in scopul obtinerii fainei pentru patisserie ; aceste tesaturi erau folosite si pentru evantaie . plase de protectie impotriva insectelor precum si pentru sabloanele folosite in imprimeria textile , aceste sabloane sunt astazi inlocuite cu tesaturi din matase sintetica .

http://images.google.ro/images?q=parasute+din+matase&gbv=2&ndsp=20&svnum=10&hl=ro&start=0&sa=N

- tesaturi pentru parasute , cartacterizate prin rezistenta deosebita , astazi insa sunt fabricate din matase poliamidica . Fiind rea conducatoare de electricitate se utilizeaza pentru imbracamintea conductoarelor electrice , mansoane telefonice. Baloanele folosite la observatii meteo au imbracaminte din matase naturala Din matase naturala se pot face si pelicule cinematografice.

34

Pot fi mentionate si alte aspecte de ordin practice , ca de exemplu , firul de setolina pentru chirurgie, se face chiar din glandele sericigene ale viermelui de matase Firul de pescuit , cum este firul de Florenta , rezistent si invizibil in apa , se extrage tot din glandele sericigene ale viermelui matasii. Este de remarcat faptul ca si crisalda poate fi transformata in faina pentru hrana animaleleor sau pentru ingrasamant agricol Articolele de matase trebuie spalate cu regularitate deoarece transpiratia poate degrada fibroina . Spalarea se poarte face cu fulgi de sapun sau cu detergenti, clatita o data cu atentie , folosing apa moale , urmeaza apoi uscarea partiala si articolul se calca in stare umeda Matasurile ingreuiate pot fi puternic afectate in procesul de spalare , putand avea loc , indepartarea sarusilio metalice din fibra, Pentru a pastra soliditatea , stralucirea , tuseul si rezistenta tesaturilor de matase In general , prin spalare repetata se produce o schimbare a culorii. Tesaturile spalate cu mana conserva mai bine stralucirea , decat cele spalate cu masinaPrin spalare cu masina are loc si o reducere a rezistentei cu aproximativ 20% , aceasta este o alterare pur mecanica. Se recomanda urmatoarele conditii prntru spalarea articoleloor din matase , cu mana . Se foloseste o solutie de sapun cu temperature de circa 40 grade C , spalandu-se cu mana cateva minute, fara frecare sau stoarcere. Se clateste de trei ori cu apa ,avand temperature camerei. Se lasa sa se usuce in aer , fara expunere .Se calca cu fierul cald , fara sa fie fierbinte , cand matasea este usor de umeda dupa cum mentioneaza SAVEL IFRIM in cartea Matasea naturala 1998 ed.Ceres Bucuresti Matasea naturala este folosit in cosmetica pentru diferite crme si radiere de piele pentru continutul ridicat de proteine asemanatoare cu proteina din pielea umana.Matasea naturala este benefic pentu piele datorita calitati de a strecura undele ultra violete si stimuleaza productia de collagen al pieli si omoara bacteriile daunatoare pieli.
http://baratno.com/view.php?arclid=2006042502

Matasea naturala ajuta la echilibrarea temperaturii corpului vara ne racoreste si iarna ne incalzeste ,este benefic pentru insusirea de a lega 30% din umiditatea mediului unde este utilizat.

35

3.2 UTILIZAREA MATASII IN MEDICINA UMANA Cercetatori japonezi au creat o vierme de matase modificat genetic care produce collagen care se poate folosi in bandajarea ranilor sau producerea tegumentului uman artificial. http://index.hu/tudomany/gmhernyo/ In china a fost decoperit o matase naturala la facultatea Senjang de profesorul Secia la disciplina de Medicina veterinara descoperirea a tinut timp de 10 ani din matasea obtinuta se fabrica piele artificiala.Cu ajutorul capacitate de regenerare a pieli artificiale o rana de diametrul de 3 cm se vindeca in 20 de zile. http://www.euuzlet.hu/mskt/cikkek/selyem.html

Cercetatori Britanici au obtinut o matase naturala care ajut la regenrarea si cresterea celulelor nervoase.Matasea ajuta cresterea
36

celulelor nervoase si instalarea celulelor nervoase pe firul de matase matasea ajuta la recuperarea celulelor nervoase din maduva spinari in caz de accidentarea astuia.Matasea poarta numemele de Spidrex .Neurologul John Priestley zice ca matasea va servi drept schela celulelor nervoase. http://www.mtv.hu/magazin/cikk.php?id=131354 Obiectele din matase naturala nu provoaca alergie .
http://www.amiotthonunk.hu/plugins/content/content.php?content.2048

3.3 CRISALIDA

http://images.google.ro/images?q=crisalida&gbv=2&ndsp=20&svnum=10&um=1&hl=ro&start=40&sa=N

Al treilea stadium in ciclul biologic al viermelui de matase il reprezinta crisalida , cunoscuta si sub numele de de nimfa sau pupa. Formarea ei incepe la trei zile dupa ce larva a ispravit urzirea gogoasei si a trecut pe ultima varsta . In aceasta faza ea isi pierde treptat mobilitatea , ramanind nemiscata , cu corpul micsorat si strins in dreptul insertiei inelelor , determinand crisaldei o infatisare fuziforma . Se produce o a cincea naparlire care are loc chiar in interiorul gogosii .
37

Reaumur a studiat detaliat aceasta faza , surprinzand chiar momentul cand larva lapada cuticula .Sub aceasta cuticula , crisalida este deja formata , pentru a scapa de aceasta cuticula , larva se lungeste , isi umfla partea posterioara a corpului, apoi se strange , contractandu-se , incepe desprinderea de pe abdomen si repetand aceste miscari , reuseste sa ingramadeasca aceea pelicula sub forma unui mic ghem care se gaseste dupa iesirea fluturelui din cocon sau la depanarea matasii. Acest process are loc in ultimele zile ale stadiului de crisalida. dupa cum mentioneaza SAVEL IFRIM in cartea Matasea naturala 1998 ed.Ceres Bucuresti.

3.4 UTILIZARI ALE CRISALIDEI Crisalida se utilizeaza in alimentatia animalelor in agricultura ,si in cosmetica si in bucatarie . In Corea exista conserva de crisalida viermelui de matase pentru consumul uman are un gust dulceag si cremos.Crisalida are o consistent ace ce seamana cu radiera ,are un gust foarte placut si se prepara adaugind ardei iute .Gustul crisalidei prajite seamana cu alone prajit .

Crisalida este bogat in acizi lipidici nesaturati.

38

Crisalida este utilizata in pescuit ca momeala pentru pesti si pentru hranirea pestilor are un effect foarte bun datorita continutului bogat de proteine si lipide.Crisalida este utilizat in hrana animalelor de blana pentru luciul blanei ce se realizeaza prin continutul ridicat de lipide se utilizeaza pentru masculi reproducatori pentru continutul ridicat de proteine.Crisalida este folosit si in cosmetica la prepararea diferitelor crme.

39

4 Capitolul IV
4.1 CONCLUZII Viermele de matase este extrem de important pentru oameni deoarece ii ajuta sa se imbrace frumos si natural, le este benefic din punct de vedere medical si poate aduce venituri benefice .Poate fi practicat ca si un hobby de aceea trebuie ingrijit, crescut si salvat pentru generatiile viitoare .In Rominia prin cresterea viermelui de matase se pastreaza traditia sericiculturii si se pretuieste eforturile depuse de cercetatorii romani in ameliorarea viermilor de matase si a duzilor de mare productie .Hrana viermelui de matase poate oferi o protectie naturala in locurile uscate daca este aplicat ca si perdea de protectie inpotriva vintului,si a nisipului purtat de vint si in aceas timp ofera si venit daca este aplicat ca hrana la viermele de mataseTU ESTI DREPT RASPUNZATOR PENTRU TOT CEA-CE AI INBLINZIT(Antonie de Sant-Exupery) http://www.polarhome.com/kis_herceg/

40

4.2 BIBLIOGRAFIE 1.Profesor Dr.Ing. Savel Ifrim (1998) Matasea Naturala Editura:Ceres,Bucuresti 2.Margitas L.Al. (19..)Cresterea viermilor de matase, Editura : Ceres,Bucuresti 3.Simona Amelia Ceausescu,N.Stancioiu(1982)Cresterea viermilor de matase, Editura : Ceres,Bucuresti 4.N.Cetateanu,A.Brasla,A.Matei,D.Dogaru,S.Serbanescu(1988) Editura : Ceres,Bucuresti 5. http://www.polarhome.com/kis_herceg/ 6. http://www.mtv.hu/magazin/cikk.php?id=131354 7.http://www.amiotthonunk.hu/plugins/content/content.php? content.2048 8. http://baratno.com/view.php?arclid=2006042502

41

42