Enea Alexandru

XI- E
`

Mătasea naturală vs Mătasea artificială

1)Mătasea naturală
Mătasea naturală este produsă sub forma unui filament de către larva viermelui de
mătase, care aparţine ordinului Lepidoptera. Cea mai mare cantitate de mătase este produsă de
specia Bombyx mori, o insectă care se hrăneşte cu frunze de dud.
Mătasea naturală este o fibră proteică. Componenta de bază a fibrei se numeşte fibroina.
Cel mai important însoţitor al fibroinei este sericina – o substanţă cleioasă solubilă care poate fi
îndepărtată prin fierbere în soluţie apoasă de săpun; operaţia  se numeşte degomare, iar
filamentele obţinute poartă denumirea de mătase degomată. Fibra mai conţine şi alte substanţe
însoţitoare: pigmenţi, apă, substanţe minerale, substanţe extractibile (hidrocarburi, alcooli graşi)

Pentru siguranţa în conservare, trebuie să se distrugă crisalidele, prin uscarea gogoşilor în

utilaje speciale, cu un curent de aer fierbinte de circa 75°C, timp de 90 min.

 Fibrele brute ale firului matase sunt constituite din două filamente de fibroină sudate
între ele cu sericină (substanța cleioasa de natura proteica), care se îndepărtează
prin degomare. Este singura fibră naturală sub formă filamentară. Filamentul continuu obţinut
după devidarea gogoşilor de mătase conţine fibroină de culoare albă (75 %) şi sericină (25 %) a
cărei culoare depinde de specia viermilor.
Enea Alexandru
XI- E
`
a) Proprietăţile fizico-mecanice ale mătăsii
Proprietăţile fizico-mecanice ale mătăsii plasează aceast ă fibră, pe lângă lână şi bumbac,
ca etalon între alte materiale fibroase. Proprietăţile sunt determinate atât de structură, cât şi de
rasa viermilor. Rezistenţa mătăsii degomate este mai mică cu circa 25% faţă de rezistenţa
dinainte de degomare.

Culoarea mătăsii naturale

Culoarea mătăsii brute este dată de pigmenţ ii din sericină (galben, galben-verzui sau
albă); după degomare, mătasea este alb strălucitoare.
Densitatea matăsii
Densitatea este variabilă, în funcţie de zona de pe gogoaşă; astfel:
 fibra din zona exterioară are 1,442 g/cm3
 la mijloc ,40 g/cm3
 în interior 1,32 g/cm3
 iar mătasea degomată are 1,34 g/cm3

Diametrul fibrelor este de 20–30 µm la partea exterioară, de 30–40 µm la mijloc şi de 17–25 µm

la partea inferioară.
Mătasea are rezistenţa la rupere cea mai mare dintre fibrele naturale,
Ajungând până la 46 daN/mm2; în stare de imersie aceasta scade cu circa 13%, iar prin
degomare pierderea de rezistenţă este de 30%. Deformaţia la rupere variază de la 12 la 25%, iar
în mediu umed creşte până la 30%. Modulul de elasticitate variază între 700 şi 864 daN/mm2
Conductibilitatea electrică şi termică
Conductibilitatea electrică şi termică este scăzută.

b)Proprietăţile chimice ale mătăsii

Compoziția fibroinei, care este mătasea propriu-zisă, este apropiată de cea a lânii: 48 %C,
27 %O, 6,5 %H, 18 %N şi urme de sulf.
Proprietăţile chimice ale mătăsii sunt asemănătoare cu ale lânii, cu excepţia celor legate
de punţile cistinice. Este solubilă, faţă de agenţii alcalini, mătasea, ca şi celelalte proteine,
prezintă o sensibilitate accentuată, dar este mai stabilă decât lâna; la concentraţii mari ale
acestora mătaseasea se dizolvă, ca de altfel şi în soluţii amoniacale ale oxidului de cupru sau
nichel. Acizii minerali concentraţi provoacă hidrolizalegăturilor –CO–NH– din catena principală,
dar la concentraţii moderate, fibroina este mai rezistentă. Acidul peracetic degradează mai repede
fibroina. Ţinând cont de faptul că mătasea are o pondere mai mare de catene laterale cu caracter
Enea Alexandru
XI- E
`
acid decât lâna, punctul izoelectric va fi mai acid şi anume 3,6. Având multe grupe funcţionale,
fibroina, ca şi cheratina, poate lua parte la numeroase reacţii, printre care: acilare, alchilare,
condensare şi reticulare, grefare. Fibroina reţine cu foarte mare uşurinţă o serie de săruri
metalice, ca de exemplu, de staniu, de zinc etc, ceea ce duce la „îngreunarea“ mătăsii, cu
îmbunătăţirea drapajului. 

2)Mătasea Artificială

Fibrele artificiale obtinute prin modificarea polimerilor naturali sunt : viscoza, acetat, triacetat,
matase cuproamoniacala. Pentru elasticitate se adauga fibre elastomere (lycra etc.), care au o mare
capacitate de alungire (se pot lungi de cinci-sase ori sub actiunea unei forte de intindere) si de revenire
rapida la lungimea initiala
Fibrele artificiale se impart in doua mari categorii :

 Fibre artificiale din celuloza regenerata ;

 Fibre artificiale din celuloza modificata chimic .

a) Fibre artificiale din celuloza regenerata

Fibrele artificiale sunt supranumite si fibre chimice, au devenit astfel alaturi de fibrele naturale, o
baza importanta de materii prime textile. Daca pâna la începutul acestui secol necesitatile de
îmbracaminte erau satisfacute în totalitate de produsele naturale, la sfârsitul secolului 70% din aceste
necesitati vor fi satisfacute de fibrele chimice.

Vascoza : Vascoza se mai numeste si reion sau matase artificiala. Aceasta este constituita din
macromoleculele de celuloza aproape pura cu un grad de polimerizare mai mic decat al celulozei din
bumbac si cu o rezistenta mecanica mai scazuta. Fibrele de vascoza sunt mai hidrofile decat cele din
bumbac.

Matasea cuproxam : Este o fibră artificial care se comportă similar cu vâscoza. Prin procedeul
cupro (procedeul cuproamoniacal), celuloza purificată din linters sau din pin este tratată cu sulfat
de cupru şi cu hidroxid de sodiu, pentru a forma celuloza cuproamoniacală. Aceasta este
dizolvată în soluţii de 25% amoniac şi hidroxid de natriu şi extrudată, la fel ca şi viscoza,
coagularea făcîndu-se însă în apă sau în hidroxid de sodiu. Ultimele tratamente sunt cele de
decuprificare, spălare, uscare şi tăiere.
Enea Alexandru
XI- E
`
b) Fibre artificiale din celuloza modificat chimic

Matasea acetat : Matasea acetat este o fibra obtinuta din celuloza, iar tehnic este denumita acetat de
celuloza. Acetatul arde usor, cu o flacara licaritoare, care nu poate fi stinsa cu usurinta. Celuloza care arde
face picaturi si lasa o cenusa grea, densa. Mirosul este similar cu cel al talasului ars. Aceasta se foloseste
la fabricarea unor materiale plastice.
Procedeul acetat realizeaza matasea acetat, folosind acetatul de celuloza. Solutia acestuia in acetona
este supusa filarii la cald (uscata). Solventul se evapora si este recuperat, iar firul de acetat de celuloza
coaguleaza si se intareste. Tesaturile de matase acetat sunt mai rezistente dar mai putin higroscopice decat
cele din matase vascoza. La noi in tara fibrele artificiale se fabrica prin procedeul vascoza la Braila,
Lupeni si Popesti-Leordeni.

PROPRIETATI CHIMICE
Mătasea artificială este o fibră versatilă care este folosită în diverse scopuri: (obiecte
vestimentare, accesorii precum gențile, unele utilizări industriale, cum ar fi produsele de chirurgie
medicală, articolele nețesute, cordonul pentru anvelope și alte utilizări, cum ar fi scutece, prosoape,
produse de igienă)
Este extrem de moale, răcoroasă, confortabiăl și are proprietăți absorbante foarte bune, dar poate
reține căldura corpului și este folosit în condiții de vreme umedă și aburoasă.
Poate reproduce senzația și textura mătăsii, bumbacului, inului și lânii. Poate fi vopsit cu ușurință
într-o varietate de culori. Are o recuperare elastică foarte scăzută a oricărei fibre. De obicei, fibrele de
mătase artificială recomandă îngrijire numai în scopuri de curățare chimică.