Enea Alexandru

Cls XI-E

POLARIZAREA LUMINII

Lumina este o undă electromagnetică transversală, in care vectorii E și B oscilează în

plane perpendiculare pe direcția de propagare a undei. Vârfurile celor doi vectori descriu curbe
in planul lor de oscilație. Cum informația luminoasă este purtată de vectorul Ë , el fiind numit
adesea și vector luminos, vom spune că starea de polarizare a luminii este definite de curba
descrisă de vârful vectorului luminos E. Lumina total polarizată este lumina formată din unde
care au un singur plan de oscilație pentru vectorul camp electric E.
Lumina partial polarizata este lumina ce conține, cu mai mare probabilitate, un plan de
oscilație pentru E paralel cu o direcție dată și cu mai mică probabilitate alte plane de oscilație
ce intersectează planul de polarizare de-a lungul unor direcții diferite.
Deoarece numărul vectorilor luminoși îndreptați după alte direcții este mai mic, această
situație se reprezintă convențional prin linii mai puune și mai scune în mod proporțional cu
numărul de plane de oscilație orientate după aceste direcții.
Polarizarea undelor luminoase se poate face în mai multe moduri:reflexie, refracție pe
medii dielectrice izotrope, birefringență în medii anizotrope.

Polarizarea undelor prin reflexie

Fie o rază de lumină naturală, ce cade sub un unghi de incidență i pe suprafața reflectantă
a unei substanțe dielectrice, omogene și izotrope.

După reflexie se obține o rază parțial polarizată, fapt ce se explică prin aceea că oscilațiile
vectorului E, care în planul de polarizare sunt paralele cu planul de reflexie, sunt reflectate în
totalitate fără pierderi.
Oscilațiile vectorului Ë care ajung perpendicular pe suprafața reflectantă sunt absorbite
într-o măsură mai mare sau mai mică, în fiłncție de unghiul de incidență.
 Enea Alexandru
Cls XI-E

Dupa reflexie vom avea în mod predominant vectori cu direcția de oscila paralelă cu
planul reflectant.
Polarizarea totală a undei reflectate se obține doar într-un singur caz: când între unda
π
reflectată și unda refractată de mediul dielectric se formeaza un unghi de .
2
Pentru un mediu dielectric cu indicele de refracție relativ dat, există un singur unghi de
incidență ce asigură prin reflexie polarizarea totală, numit unghi brewsterian, după numele lui
Brewster, cel care a explicat acest fenomen:

sini B sin i B
n= =
sinr sin ¿ ¿ ¿

Polarizarea prin birefringență

Acest mod de polarizare se produce numai in medii ptice animtrope. Mediu optic
anizotrop este acel mediu pentru care proprieiâli optice ca indicele de refracție, deci și viteza
de propagare a luminii sau modul de polarizare se manifestâ diferit in funcție de direcțiile din
cristal alese ca direcții de propagare a luminii.
Axa optică este direcția după care viteza de propagare a luminii este aceeași pentru orice
fel de unde polarizate.
Într-un cristal numit “spat de Islanda” se observă că pentru o rază de lumina naturală
incidentă pe una din fețe se obțin prin refracție doua unde, fapt ce a dat numele de dubla
refractie.
Se constata ca cele doua raze sunt total polarizate si au intensitati egale cu jumatate din
intensitatea initiala (planele lor sunt perpendiculare si foarte apropiate).
Raza care respecta legile refractiei = raza ordinara.
Raza care nu respecta = raza extraordinara.

Vectorul Ë din raza ordinară oscilează perpendicular planul de incidență format din
raza incidentă și axu optică.
Vectorul E din raza extraordinară se afla in planul ce trece prin axa optică și raza
extraordinară plan ce formează un unghl variabil cu planul de incidenta prin rotirea lamei.
Separarea razei extraordinare de raza ordinară a fost realizată prima dată de Nicole cu
arutorul unei prisme numită de atunci nicol. Această se obține prin tăierea in două a unui cristal
de forma prismatică cu fețe rombice și axă paralela cu muchia prismei.
Considerând secțiunea principală ca planul ce trece prin una din diagonalele celor două
feșe. tăierea prisrnei se face într-un plan perpendicular pe planul secțiunii principale și apoi se
lipesc din nou cu un strat subțire de soluție adezivă, numită “balsam de Canada”. Aceasta are un
indice de refracție intermediar intre indicele de refracție al razei ordinare și de refracție al razei
extraordinare.
 Enea Alexandru
Cls XI-E

Efectul suprafetelor lipite balsamul “Canada” este că rază ordinara este reflectată și
separată de raza extraordinară. Planul format de axa optica și raza extraordinară constituie
planul de trecere al prismei penntru lumina total polarizată căci dacă sursa S trimite o raza de
lumină liniara polarizată cu planul de oscilație al vectorului E paralel cu acest plan de trecere,
va trece neabsorbită.
Daca in loc de spat de Islanda se foloseste un cristal turmalină raza ordinara este
absorbită, proprielate numită dicroism.
Fenomenul de rotire a planului de oscilatie a luminii total polarizate de catre substante se
numeste polarizare rotatorie.
Dacă rotația planului a fost făcuta spre stânga, in sens trigonometnc, substanța se
numește “levogiră”, iar dacă planului a fost făcută spre dreapta. substanța se numește
“dextrogiră”.
Modul de rotire este o caracteristica pentru substanțe și servește la deosebirea in special a
substanțelor cu aceeasi formulă chimica, dar cu alte legături chimice, cum este cazul zaharozei
(levogiră) și al dextrozei (dextrogira). /
Pentru raza de luminâ parțial polarizata ce ajunge la un analizor, nu se obține prin rotația
acestuia o extincție complete, ci doar o micșorare a intensității. Gradul de polarizare se poate
calcula cu relația:

I max −I min

n = I max + I min

unde, I max = intensitatea maximă a luminii ce trece neabsorbită prin analizator

I min = intensitatea minimă a luminii ce trece prin analizator.