Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „ Nicolae Testemițeanu”

Referat

Tema: „Efectele activitatii motrice asupra sistemului endocrin”

Elaborat de:Arhirii Alexei,grupa M1907

Chișinău 2019
 CUPRINS

Lumina-noțiuni generale, viteza,frecvența ,lungimea de undă.........................................................1-3

Polarizarea luminii…………………………………………………………………………………..4
a. Polarizarea prin reflexie…………………………………………………………..……………4
b. Dubla refracţie............................................................................................................................4-5
c. Absorbţia selectivă.........................................................................................................................6
Filtre de polarizare..........................................................................................................................6-7
Aplicatia luminii polarizante in terapie ……………………………………………………………8-9
Exemple…………………………………………………………………………………………10-14
Concluzie..........................................................................................................................................15
Bibliografie.......................................................................................................................................15
Lumina-noțiuni generale

Din punct de vedere fizic, lumina este o radiație electromagnetică, pentru a fi percepută de om ea
trebuie să aibă anumite caracteristici: frecvența trebuie să fie cuprinsă între limitele sensibilității
vizuale ale receptorilor fotosensibili din retină, adică în domeniul de lungimi de unde de circa 300–
660 nm, iar intensitatea trebuie să depășească pragul de sensibilitate al acestora. În sens larg se poate
folosi termenul de "lumină" și pentru radiații electromagnetice invizibile pentru om, ca de
exemplu lumina infraroșie sau cea ultravioletă.

Atât lumina ce provine direct de la o sursă de lumină, cât și cea transmisă, reflectată, împrăștiată sau
difractată de diferite corpuri, are pentru ochiul uman o serie de caracteristici, printre care:

 intensitate luminoasă, determinată de puterea transportată de radiație și de sensibilitatea retinei;

 culoare, determinată de spectrul de frecvențe ale radiației incidente pe retină;
 polarizare, determinată de planurile sau planul de oscilație al undelor electromagnetice;
 coerență, determinată de faza oscilațiilor.
Lumina vizibilă este o mică porţiune dintr-un spectru continuu de radiaţii, mergând de la razele
cosmice până la undele radio.

Fig. 1.1. Mergand de la raze gamma, raze X, UV, lumina vizibila, IR la unde radio, radiatia
electromagnetica este impartita in regiuni spectrale.

Încă din secolul XVII s-au purtat discuţii controversate asupra naturii luminii. S-au impus
două teorii: teoria corpusculară a luminii susţinută de Sir Isaac Newton (1669) şi teoria ondulatorie a
luminii, teorie avansată de Christian Huygens în a doua jumătate a secolului XVII.
 Puţin mai târziu, James Clerk Maxwell (1873), a propus o modificare a teoriei lui Huygens.
El a considerat lumina compusă din unde, dar spunând că undele au un caracter electromagnetic.
Conform teoriei lui Maxwell, o undă este constituită dintr-o alternanţă rapidă de câmpuri electrice şi
magnetice, perpendiculare unele pe altele şi perpendiculare la direcţia de propagare a luminii.
Astfel definită, teoria undei descrie fenomenele de polarizare, reflexie, refracţie şi
interferenţă.

Teoria radiaţiei electromagnetice a luminii implică faptul că lumina este formată dintr-o componentă
electrică şi una magnetică ce vibrează perpendicular pe direcţia de propagare.

În tratarea aspectelor ondulatorii ale luminii se ţine cont doar de oscilatia componentei de
camp electric materializată ca direcţie de vibraţie a razei de lumină.Direcţia de vibraţie a
vectorului electric este perpendiculară pe direcţia în care lumina se propagă.

Lumina este caracterizată de: viteză, frecvenţă şi lungime de undă.(Fig. 1.2)

Fig. 1.2 Elementele caracteristice ale undei de lumină

V – viteza de propagare a undei (de la stânga la dreapta);  – lungimea de undă, este distanţa dintre
două creste succesive ale undei; A – amplitudinea undei.
Viteza de propagare

Este o caracteristică a mediului în care se propagă lumina şi este masurata prin indicele de
refracţie (n), sau raportul dintre vitezele de propagare în vid (c) şi în mediul considerat (v):n = c/v
În vid lumina se propagă cu 299.792.458 m/s. Când lumina trece prin oricare alt mediu ea
este încetinită.
 Lungimea de undă

Lungimea de undă este distanţa dintre două puncte care oscilează în fază, vibrează în aceeaşi
manieră, sunt la o distanţă egală de direcţia de propagare şi se mişcă în aceeaşi direcţie.
Diferite lungimi de undă sunt recepţionate de către ochiul uman în diverse culori:
- violet = 410 m
- albastru =480 m
- verde = 530 m
- galben = 580 m
- portocaliu = 620 m
- roşu = 710 m

Diferite lungimi de undă sunt recepţionate de către ochiul uman în diverse culori:

Viteza (v) şi lungimea de undă sunt legate prin relaţia : F = v/, unde F = frecvenţa sau
numărul oscilaţiilor undei pe secundă (Hertzi).
3
 Polarizarea luminii

Campul electric al luminii naturale vibrează în toate direcţiile în spaţiu şi axa ei este definită
de rază (care poate fi considerată ca fiind perpendiculara la toate direcţiile de vibraţie şi care
coincide cu direcţia de propagare a luminii).
.Polarizatia luminii se poate realiza cu ajutorul unui filtru de polarizare (Fig. 1.9).

Fig. 1.9 Polarizarea luminii

Pentru lumina plan polarizată, vectorului electric al razei de lumină îi este permis să vibreze
într-un singur plan, producând o undă simplă sinusoidală, cu o direcţie de vibraţie aflată în planul de
polarizare – din această cauză se numeşte lumină plană sau lumină plan polarizată.
Lumina plan polarizată poate fi produsă prin reflexie, absorbţie selectivă şi dublă refracţie.
a. Polarizarea prin reflexie
Dacă lumina nepolarizată loveşte o suprafaţă plană, nemetalica, lumina reflectată este
polarizată astfel încât direcţia ei de vibraţie este paralelă cu suprafaţa reflectantă.
Lumina reflectata este complet polarizată doar când unghiul dintre raza reflectata şi cea
refractata este de 90 grade (Fig. 1.10).

Fig. 1.10 Polarizarea prin reflexia luminii

 b. Dubla refracţie

Prin aer sau vid, lumina vibrează în toate direcţiile perpendicular pe direcţia de propagare.
4
Când lumina este reflectată de o suprafaţă sau când trece prin mineralele anizotrope (au o
viteză diferită de propagare a luminii, depinzând de direcţia în care lumina se propagă prin mineral),
aceasta este limitată să vibreze în plane particulare. Se spune că lumina este plan polarizată.
Această metodă de producere a luminii plan polarizată a fost folosită în primul rând la
absorbţia selectivă în microscoape. Cel mai comun filtru folosit a fost Nicolul.
Când o rază de lumină ajunge la un cristal anizotrop, se separă în două raze de lumină
polarizată, care vibrează în plane perpendiculare (Fig. 1.11): o rază se supune legilor refracţiei (raza
ordinară) şi alta nu (raza extraordinară). În plus, cele două prezintă indici de refracţie diferiţi
(deoarece direcţiile lor de vibraţie sunt diferite).

Fig. 1.11 Polarizare prin dublă refracţie

Razele ordinară şi extraordinară urmăresc diferite traiectorii în cristal, dar la părăsirea
cristalului, ele urmăresc drumuri paralele. Pentru simplificare, se poate considera că amândouă
componentele urmăresc o singură traiectorie cu toate că ele vibrează în plane perpendiculare (Fig.
1.12).
 Fig. 1.12 Modul de vibraţie al razelor ordinară şi extraordinară printr-
un cristal

c. Absorbţia selectivă
Metoda este folosită pentru a produce lumină plan polarizată în microscoape, folosind filtrele
de polarizare.
Unele materiale anizotrope au abilitatea de a absorbi puternic lumina care vibrează într-o
direcţie şi să transmită vibraţia de lumină foarte uşor pe direcţia perpendiculară. Abilitatea de a
transmite sau absorbi selectiv lumina este numită pleocroism, observat la minerale ca turmalină,
biotit, hornblendă, unii piroxeni.
După introducerea unui material anizotrop, lumina nepolarizată este împărţită în două raze
plan polarizate ale căror direcţii de vibraţie sunt perpendiculare între ele, cu fiecare undă având
jumătate din energia totală a luminii.
Dacă materialul anizotrop este suficient de gros şi puternic pleocroic, o rază este complet absorbită,
iar cealaltă rază trece prin material pentru a apărea şi păstra polarizarea sa (Fig. 1.14).

Fig. 1.14 Polarizare prin absorbţie selectivă

Filtre de polarizare

Un filtru de polarizare este un material care blochează selectiv sau lasă să treacă undele de
lumină. El absoarbe toată lumina, cu excepţia luminii care vibrează într-un anumit plan particular.
De aceea lumina care trece prin filtrul polarizant se numeşte plan polarizată (Fig. 1.15).
 Fig. 1.15 Folosirea filtrelor pentru polarizarea lumini

Dispozitive de polarizare

Cele mai utilizate dispozitive de polarizare sunt aşa numiţii polaroizi.

Prisma Nicol

Dubla refracţie a spatului de Islanda (cristale de calcit transparente) a fost utilizată pentru
obţinerea primelor filtre de polarizare de către Nicol (1828), de unde şi denumirea acestor piese
optice: prisme Nicol sau simplu, nicoli.

Nicolul este confecţionat dintr-un romboedru alungit de spat de Islanda la care se şlefuiesc
două feţe paralele în aşa fel încât unghiul pe care îl fac cu muchiile romboedrului să fie redus de la
71 la 68. Se taie romboedrul în două după un plan perpendicular pe secţiunea principală şi pe
fetele şlefuite (planul a-b-c-d - Fig. 1.16), apoi cele două părţi se lipesc cu balsam de Canada (răşină
naturală cu indicele de refracţie de 1.54). Feţele neşlefuite se opacizează şi totul se prinde într-o
montură metalică, rămânând libere numai feţele şlefuite (Fig. 1.16).
 Fig. 1.16 Propagarea razelor refractate printr-o prismă Nicol

Deci, nicolul are rolul unui filtru de lumină, lăsând să treacă numai vibraţiile care se fac
în planul secţiunii sale principale.

Aplicatia luminii polarizante in terapie

Lumina palarizanta se aplica cu mai multe scopuri :

*Vindecarea ulcerelor, arsurilor și inciziilor chirurgicale,

*Vindecarea leziunilor musculo-scheletice la articulații și tendoane

* Accelerarea formarii celulelor

*Reducerea inflamațiilor (articulațiile și tendoanele)

*Creșterea colagenului și a elastinei

*Reducerea acneei

*Microcirculare - oxigen, nutriție pentru celulele pielii

*Creșterea părului: mareste intensitatea creșterea părului pe scalp

Efectul principal al luminii polarizate este efectul de bio-stimulare care îmbunătățește activitățile
celulare, accelerează procesul de regenerare și formarea a noilor celule și țesuturi.

Aplicarea luminii polarizante la rand cu crinoterapia este o metoda de terapie

complementara ,dar totusi nu se poate de neglijat privind aplicatiile ei benefice asupra
organismului uman.

Organismul uman este alcatuit ,in mare masura, din substante optic active (hidratii de carbon ,
albulinele,si aminoacizii din componenta lor , hormonii etc.) Din aceasta cauza putem afirma , ca
efectul aplicarii luminii polarizate e destul de evident . Terapia cu lumină polarizată este o metodă
eficientă de a scăpa de dureri de spate, dar și de alte afecțiuni. Este un procedeu blând și singura
condiție este să fii consecventă și să faci tratamentul și după ce dispar simptomele neplăcute, pentru a
avea efecte de durată. Conf. dr. Pásztai Zoltán ne-a explicat mai multe despre acest tratament pe care
îl folosește de multe ori ca o completare în kinetoterapie și fizioterapie: „Lampa cu lumină polarizată
folosește gama vizibilă rece și o parte din domeniul infraroșu. Nu conține raze UV. Lumina este
difuză, spre deosebire de cea de laser, care este concentrată. Astfel, se poate lucra cu densitate
energetică scăzută și totuși are efecte biostimulatoare. Este o lumină policromatică, ceea ce înseamnă
că aspectul ei nu conține doar lungime de undă asemenea luminii laser.” Terapia cu lumină polarizată
regenerează organismul Efectele acestui tratament în aparență foarte simplu nu sunt de neglijat .

Lumina ajunge prin expunere de câteva minute până la o adâncime de 2,5 cm sub piele, fără ca
pacientul să simtă o încălzire semnificativă. Astfel, sunt activate procesele de regenerare și absorbate
de oxigen în țesuturi crește. Celulele bolnave sunt readuse la stadiul de celule sănătoase. Lumina
exercită și o influență nemijlocită asupra terminațiilor nervoase și asupra sistemului nervos. Acest
tratament determină modificări la diferite niveluri ale organismului uman la orice vârstă. În plus,
influențează benefic sistemul imunitar. Pătrunderea în profunzime este asigurată de componența
infraroșie a luminii, iar durata prelungită potențează tratamentul. Terapia cu lumină polarizată
„dezmorțește” articulațiile Tratamentul cu lumină polarizată se poate folosi complementar cu cel de
kinetoterapie în afecțiuni ale coloanei vertebrale și ale sistemului osos. Pregătirea necesară presupune
corectarea poziției, mai ales la vârstnici. În plus, se cere și menținerea acestei posturi corecte și
relaxare. Durata unei ședințe este de aproximativ trei până la zece minute. Tratamentul propriu-zis
constă în luminarea cu o lampă specială a zonei afectate la o distanță de 3-5 cm. Pacientul poate simți
o ușoară încălzire, dar nu arsură. Indicaţiile terapiei cu lumină polarizată . Contraindicaţiile terapiei
cu lumină polarizată Tratamentul este folosit din 1981 și nu au fost constatate efecte nedorite. Totuși,
pacienții bolnavi de cancer nu trebuie să și-l aplice singuri, ci vor apela la un specialist. Pentru
ceilalți, există și posibilitatea de a-și procura un aparat și de a încerca tratamentul acasă, după citirea
cu atenție a indicațiilor sau la sfaturile unui terapeut profesionist. Nu este indicat celor care au
stimulator cardiac și nici femeilor însărcinate. Totuși, terapia a mai fost folosită cu succes la nou-
născuți cu afecțiuni post-natale (luxații de șold, sechele de sistem nervos, rahitism etc.). Terapia cu
lumină polarizată are efecte în câteva zile „În durerile acute se văd efecte după cel mult 10 zile de
tratament, uneori chiar și mai repede. Abcesele pot fi vindecate, dar sunt necesare chiar și două-trei
luni, cu o frecvență de trei-patru ori pe săptămână. Dar depinde de problemă. Am reușit să ajut un
sportiv să scape de un hematon în mai puțin de o săptămână, în care a făcut câte trei ședințe zilnic.
Este indicată continuarea sau reluarea tratamentului pentru prevenție și după dispariția simptomelor.
Dar nu uita că o viață sănătoasă, cu o alimentație corectă, cu oxigenare, hidratare suficientă, mișcare
și sport este ceea ce poți oferi mai bun organismului tău. Terapia cu lumină, alături de respectarea
regulilor pentru un trai sănătos îți vor asigura un tonus deosebit indiferent de vârstă”.

Exemple:

1)Rănile care nu vindecă Un studiu a investigat efectele PLT cu spectru larg la pacienți cu răni
rezistente la metodele normale de tratament. PLT de 400 nm – 3000 nm a fost aplicat la 30 de
pacienți, cu răni care nu se vindecă incluzând ulcerații la nivelul piciorului diabetic, ateroscleroză
obliterană, varicozități sau sindroame trombice orposte, ulcer de decubit și osteomielită. În urma
expunerii PLT au rezultat scăderea secrețiilor plăgii și creșterea efepelializării și închiderea plăgii. În
plus, acest lucru a dus la o creștere a celulelor imune în celulele imune și secreția de citokine și
cheokokine, care a fost proporțională cu rata de vindecare Cu toate acestea, o mare parte din această
cercetare nu a fost orbită în mod adecvat, controlată, dominată sau analizată statistic, slăbindu-i
concluzia. În orice caz, studiul a demonstrat un caz convingător pentru posibilitățile de aplicare a
PLT pentru vindecarea întârziată a rănilor.

2) Arsuri dermice sau Arsurile cutanate, despre care se știe că au un potențial semnificativ redus
pentru vindecare, au fost studiate ca țintă pentru PLT. Într-un studiu de 22 de pacienți cu arsuri au
fost tratați cu lumină polarizată care a accelerat subjectiv rata de vindecarii și a necesitat tratamente
mai puțin frecvente Deși promițător, rezultatul studiului s-a bazat pe opinia experților subjectivi și nu
avea un grup de control sau de tratament tâmplător, care să facă comparații, astfel anu a fost
demonstrate stiintific fundamental beneficitatea studiului. .

3)Rănile artificiale Unele studii au folosit răni artificiale sau chirurgicale pentru a determina
ectecțiile PLT la vindecare. Un astfel de studiu a utilizat o cohortă de 20 de pacienți supuși grefei
pielii ca model pentru a examina acest lucru. Donorarele pentru grefe de piele au fost considerate
„răni standard”. Pe măsură ce fiecare pacient avea grefe prelevate de pe piele de pe ambele coapse,
acestea au devenit controlul asupra acestora. Rănile au fost îngrijite și îmbrăcate prin proceduri
standard de hos-pital, dar o coapsă a fost iradiată cu PLT, care a demonstrat îmbunătățirea
vindecării . Crearea de răni standard, deși controlată, introduce, de asemenea, posibile surse de
eroare. Pentru ex-ample proceduri chirurgicale controlate este puțin probabil să generalizeze bine
setarea realistă a rănilor patologice. Cu toate acestea, acest studiu oferă o bază de referință bună
pentru studiile viitoare asupra rănilor reale, prin limitarea numărului de variabile confundante care
pot fi întâlnite în setări mai realiste, precum infecția, localizarea plăgii și resturile. Modelul de
utilizare a pacientului ca control propriu are riscuri benefice. Acesta asigură chiar și variabile de bază
între subiecții experimentali și de control, adică factori specifici participanți care pot fi incurajați (de
exemplu, patologie individuală), sunt contabilizați, dar nu ține cont de un mod sistemic de reacție,
cum ar fi imunomodularea, care ar avea efecte asupra rănilor bilaterale. Modelele de animale pot să
rezolve

10
acest lucru, deoarece variabilele pot fi controlate mai strâns între animalele experimentale. La
șobolani Wistar au fost evaluate efectele LLLT și PLT privind vindecarea rănilor; fiecare șobolan a
primit o singură tăietură dorsală, chirurgicală, urmată de 20 J / cm2 și 40 J / cm2 de 685 nm LLLT și
400 nm-2000 nm și comparată cu grupul de control netratat. S-a remarcat faptul că 20 J / cm2 de PLT
sau LLLT au provocat îmbunătățiri în depunerea și organizarea colangenilor, iar PLT a crescut în
plus numărul de microflasti prezenți . Un studiu similar a utilizat 480 nm – 3400 nm PLT pe rănile
pielii cu grosime completă și a observat îmbunătățiri semnificative statistic în epitelializare și a
sugerat îmbunătățirea acvatică (dar nesemnificativă) în vindecarea rănilor . În plus, au fost evaluați
parametrii de lumină diferiți, ca, polarizat, polarizat liniar, dreapta polarizat circular și stâng
polarizat, până la o rană cu diametrul de 20 mm. Rănile au prezentat o reducere semnificativă a
mărimii după expunerea la lumina polarizată liniar circular și liniar, iar expresia ARNm procollagen
de tip 1 a fost reglată în grupul de lumină polarizat circular . Mai mult, grupurile de lumină polarizată
circular și liniară polarizate au arătat o proliferare crescută a materialelor. Acest studiu oferă
informații importante cu privire la efectele fiziologice cauzate de un tratament polarizat circular drept
și că un material activ optic care posedă un spectru dicroic circular a facilitat o reacție biochimică .
Acest studiu a avut o metodologie puternică, cu controale adecvate și măsuri cantitative care oferă
dovezi fiabile în favoarea PLT.

4) Ulcere, indiferent de cauza lor, au adesea o capacitate slabă de vindecare și mai multe studii au
stabilit dacă PLT poate juca rol pentru a inversa acest lucru. Într-un studiu care a cuprins 55 de
pacienți cu pereche supusi unui control serios ,s-a demonstrat o îmbunătățire semnificativă a
vindecării cu 50% din rănile . De asemenea, ulcerele sub presiune au fost, de asemenea, îmbunătățite
semnificativ la 40 de pacienți într-un studiu de control randomizat cu un orb, care a utilizat suprafața
și scala ulcerului sub presiune ca măsuri de rezultat . Cu toate acestea, grupurile de control și
experimentale au fost insuficient asortate la nivelul inițial, iar punctarea plăgii a fost inconsecventă.
În ciuda rezultatelor promițătoare, diferențele de la nivelul inițial ar fi putut influența rezultatele către
vindecarea favorabilă cu PLT. În plus, la 25 de pacienți cu ulcerații la nivelul picioarelor venoase au
fost semnificativ reduse (suprafața plăgii și numărul de ulcere) după fototerapie o dată pe zi pentru
patru săptămâni . De asemenea, sa demonstrat că PLT este eficient în prevenirea ulcerului într-un
cadru de îngrijire acută. De fapt, 10 min de PLT / zi, în plus, protocoalele de prevenire a ulcerului
standard au dus la ulceruri mai puțin sacrale și la călcâie de gradul II și peste trei luni la 23 de
pacienți comparativ cu controalele. Acest lucru sugerează că PLT ar putea fi o tehnică adițivă de
prevenire a ulcerului tonormal la pacienții aflați în pat. Această evoluție, deși preliminară, indică
faptul că PLT are potențial ca o intervenție non-invazivă non-farmacologică în controlul și preventia

11

ulcerului, oricât de robuste, testele controlate sunt necesare pentru a extinde pe deplin rezultatele.5)
Leziuni musculo-scheletice O altă zonă în care PLT a fost aplicată clinic este tratamentul leziunilor
musculo-scheletice. Trei studii au evaluat utilizarea PLT în leziunile tendinoase ale cotului
lateral,identificând în general rezultate pozitive. Tendinopatiile sunt cunoscute ca fiind inflamatii de
tendoane , care adesea au îmbunătățiri limitate la terapiile standard. Un studiu a comparat efectele
reabilitării exercițiului supravegheat, fizioterapia cu Cyriax (un regim de reabilitare structurat,
nesupravegheat) și PLT cu pacienții care au raportat durerea și rezistența la apariție fără durere la
acești pacienți. S-a remarcat că fizioterapia supravegheată a fi intervenția superioară, cu toate acestea,
PLT a arătat îmbunătățiri semnificative la toți parametrii . De asemenea, PLT a fost comparat cu
LLLT în tratamentul acestor pacienți. Cincizeci de pacienți au fost împărțiți în două grupuri și au
primit patru săptămâni fie de LLLT, fie de PLT în combinație cu un program de exercițiu standard,
că nu există semnificații dintre cele două în ceea ce privește durerea și ameliorarea funcțională, deși
ambele grupuri au arătat îmbunătățiri de la nivelul inițial . Într-o altă linie similară, PLT s-a dovedit a
fi effective în tratarea epicondilalgiei cotului lateral, scăderea durerii pacientului și creșterea funcției
și rezistența, la apariție fără durere . În timp ce aceste studii furnizează dovezi pozitive pentru locul
PLT în tratarea acestor afecțiuni, nu există nimic din lipsa unui tratament netratat sau a controlului
practicilor standard și a lipsei de orbire a pacienților și practicienilor. Acest lucru slăbește concluziile
lor, deoarece nu este clar dacă efectele demonstrate au fost dueto intervenția PLT sau un alt factor,
cum ar fi vindecarea pacientului, placebo sau șansă. Cu toate acestea, acestea oferă o perspectivă
interesantă a caracterului PLT în tratamentul acestor leziuni încăpățânate. Un alt studiu a investigat
efectul PLT pe entorsele acute ale gleznei, o durere frecventă, dureroasă întâlnită în terapia fizică. Au
înscris 50 de participanți și i-au împărțit uniform în grupuri de control și experimentale. Ambele
grupuri au primit crioterapie standard și grupul experimental adițional 5 tratamente cu PLT (10 min.
Pe zi, timp de 5 zile), iar rezultatele raportate la durere au fost raportate pacientului, edem și gamă de
mișcare a gleznei (ROM) după 5 zile. S-a constatat că PLT a cauzat o îmbunătățire semnificativă
statistică a tuturor parametrilor în comparație cu controlul, oferind dovezi puternice ale potențialului
său de tratament. Acest studiu a avut metodologia de droguri, deși a fost doar un singur orb, lăsându-i
cont de unableto pentru efectul tratamentului sau ecticul psihologic al contactului regulat cu
personalul de îngrijire a sănătății . De asemenea, la pacienții cu sindromul tunelului carpian idiopatic,
o afecțiune dureroasă în mâna . Aplicarea PLT de 3 ori / săptămână timp de 6 minute pe parcursul a 4
săptămâni, a prezentat îmbunătățiri ale durerii și paresteziei innocturne, dar nu a raportat nici-o
analiza statistică sau dimensiunile efect și nu a folosit un control grup, limitând in formarea care
poate fi obținută din studiu . În general, există dovezi care sugerează că PLT poate îmbunătăți
simptomele și funcționarea pacientului în leziuni tendinoase și ligamentare, cu toate acestea,

12

problemele metodologice cu majoritatea studiilor din zonă limitează aplicabilitatea acestei cercetări
și sunt necesare studii mai controlate cu atenție pentru a confirma complet eacacitatea PLT, precum
și pentru a crea curbe de răspuns la doză și prototocoli. În plus, nu există rapoarte cu privire la

modificarea fiziologică a efectelor PLT în aceste leziuni, iar studiile in vitro sunt necesare.

6) Limitele experimentelor si urmaririlor precedente . De si există un număr tot mai mare de dovezi
care demonstrează potențialul de vindecare al PLT, literatura de specialitate rămâne mică și, în
general, de calitate scăzută. Majoritatea studiilor identificate au prezentat probe mici și, în general, nu
aveau metodologii solide, inclusiv populații de control orb. În plus, multe dintre studii s-au bazat în
mod sigur pe rezultatele calitative și au avut rezultate mixte în ceea ce privește schimbările statistic
semnificative. De asemenea, a existat o variație între pro-tocolii aplicației PLT. În general, aplicarea
PLT a fost similară: tratamentul a fost aplicat pentru perioade scurte de timp (1–3 săptămâni), cu o
perioadă de urmărire pe termen scurt. Cu toate acestea, o serie de protocoale diferite au fost utilizate
în ceea ce privește cantitatea, timpul și frecvența aplicării, făcând o comparație a rezultatelor di
cultului. În plus, nu urmează pe termen lungau fost raportate studii, lăsând informații cu privire la
efetele de lungă durată ale PLT rare. În ciuda acestor fluxuri, consensul general a fost că PLT a oferit
îmbunătățiri mici până la modeste, în special la punctele timpurii pe răni cu o mai mare conservare a
integrității structurale a țesutului . Cu toate acestea, rămân încă multe întrebări la care trebuie să se
răspundă pentru a se recomanda o utilizare mai largă a PLT. În primul rând, siguranța PLT este încă
de evaluat pe deplin. Există un studiu de caz care raportează dezvoltarea unui melanom mixoid testat
de un laborant la un pacient care utilizează PLT , cu toate acestea, aplicarea acestuia este limitată din
cauza problemelor metodologice. Unele forme de lumină, în special UV, au fost asociate cu un risc
crescut de malignitate și, ca atare, este important să se evalueze aceste riscuri, și altele. Este
important de menționat, însă, că terapia UV a fost considerată a fi o intervenție sigură , iar pe baza
nivelului de energie mai scăzut implicat în PLT, acest lucru este probabil să fie valabil. Cu toate
acestea, dacă PLT va deveni o intervenție mai utilizată pe scară largă, trebuie făcută o evaluare
completă a riscului. Există, de asemenea, puține dovezi cu privire la schimbările de metode prin care
PLT își poate exercita efectul. Există unele indicații că PLT are efecte asupra ambelor celule de țesut
conjunctiv local , și are capacitatea de a influența sistemul imunitar , deși există puține informații în
ceea ce privește modificările biologice specifice. Onestudy a identificat o modificare a expresiei
ARNm procollagen , oferind o justificare pentru studii suplimentare pentru a determina modificările
la nivel celular și celular . În timp ce există o absență completă a dovezilor care susțin un mecanism
biochimic sau fizic pentru dumneavoastră, efectele PLT pe funcția celulelor. Cu toate acestea, unele
mecanisme sugerate au fost teoretizate, acestea încă trebuie să fie fundamentate (. Aceste mecanisme

13

includ modificări la polarizarea sau de structura membranei fosfolipide, producția crescută de ATP
prin stimularea activitatii receptorilor fotosensibili în ambele membrane nucleare, cu modificări
rezultate în expresia fiziologică a organizmului fiziologic. În sfârșit, sunt necesare studii controlate și
solide pentru a demonstra eficienta PLT-urilor, precum și pentru a stabili protocoalele cele mai bune
practici de administrare și curbele de răspuns la doză. În ansamblu,

literatura de specialitate indică un efect general pozitiv, cu toate că problemele metodologice

semnificative fac imposibile afirmațiile definite ale PLT. Oferă totuși o direcție pentru cercetările
viitoare, deoarece deține potențialul pentru a oferi un adjuvant sigur, ieftin și eficient la îngrijirea
standard a unei din problemele numite mai sus ,cu care se confrunta omul .

7 )Sistemul imunitar este cel mai activ în stadiile acute de vindecare și PLT s-a dovedit a fi cel mai
eficace în acest moment, se consideră că PLT poate prezenta e-efecte imunomodulatoare. La aceste
întrebări se poate răspunde examinând selectiv efectele celulelor onimune PLT. Lipsa cercetării PLT
face ca aceste întrebări să fie răspunzătoare, însă, cercetările publicate folosind LLLT, în care se
folosește o lungime de undă unică pot deschide calea către posibilele mecanisme de acțiune pentru
PLT.Fototerapiile, în special LLLT, s-au dovedit a avea imunomodulatoare pe celule de mamifere.
Chen și colab., Au examinat e cturile unui laser de 810 nm pe dendriticelele derivate ale măduvei
osoase (DC), in vitro. DC-urile imature au fost maturate fie cu lipopol-zaharidă, fie cu
oligodeoxinucleotidă CpG și expuse la terapia cu laser, ceea ce a dus la reglarea MHC clasa II și la
îmbunătățirea markerilor de suprafață a celulelor CD86. DC-urile imature expuse la aceeași LLLT nu
au avut nicio modificare. Autorii au concluzionat că LLLT are un efect antiinflamatoriu asupra DC-
urilor activate, și au sugerat că ar fi posibil să fie intermediat de cAMP și semnalizare redusă de NF-
κB . În anotestudie, DC-urile splenice mature, care au fost tratate cu un foto-sensibilizator, au fost
tratate cu un laser de 690 nm la o doză de 5 J / cm2, și au arătat reglarea markerilor de suprafață
celulară (clasa I MHC, clasa II MHC, CD80 și CD86 ) și o suprimare rezultantă a activării celulelor
T . La șobolani, 2 grupuri au primit răni prin bisturiul (grupele A și C), în timp ce celelalte 2 grupuri
au avut rănile lor induse de laser (grupele Banda D). Două dintre cele patru grupuri (A și B) au fost
supuse la 2 raze de iradiere laser cu nivel scăzut la 24 de ore, în urma rănilor lor (lungime de
undă870 nm, timp total de iradiere 120 s și 9,6Jcm2). La compararea grupului A (plagă indusă de
bisturiul cu LLLT) cu grupul C (rană în formă dublă cu laser fără LLLT), a fost clar că există o
decongelare marcată în expresia IL-1β pentru grupa A. În plus, există o lumină redusă, nu -
semnificativul scade în nivelul mRNA al IL-1βin Grupului B (răni induse cu laser cu LLLT) în
comparație cu Grupul D (răni induse cu laser fără LLLT) . Expresia genică a IL-1βin GroupB (rană
indusă cu laser și LLLT) a fost puțin mai mică decât cea a GroupFig

14

Bibliografie

V. Macalet (1996) – Cristalografie si mineralogie, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti.

http://edafologia.ugr.es/optmine/index.htm
http://webmineral.brgm.fr:8003/mineraux/Main.html
http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology.htm http://www.brocku.ca
http://www.olympusmicro.com/primer/index.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lumin%C4%83
http://www.medicina-interna.ro/articol.php?articol=685

https://www.unica.ro/sanatate/lumina-ia-durerea-34346

https://www.contouringbodyclinic.com/polarized-laserhttps://www.researchgate.net/publication/
326516074_Therapeutic_applications_of_polarized_light_Tissue_healing_and_immunomodulatory_
effects
Analizand toate lucrurile mentionate mai sus , putem coincide , ca aplicarea luminii parizate este o
metoda doar complementara ,care are nevoie de o confirmare stiintifica fundamentala .Acesta
metoda este non-invaziva si non-farmaceutica ,ce ii ofera un avantaj deosebit.

15