Sunteți pe pagina 1din 21

Polarizarea luminii și Legea lui

Malus

Un proiect realizat de Carvaci Mirel Gabriel


Ne amintim!

Lumina este o undă electromagnetică


în care vectorii intensitate a câmpului E
electric E şi inducţia câmpului
magnetic B oscilează în plane
perpendiculare v
pe direcţia vitezei de propagare v
B
Polarizarea luminii

Lumina este emisă de diferite surse cum ar fi Soarele sau becurile.

Procesul de emisie al undelor electromagnetice este rezultatul


dezexcitării atomilor care se află în stări cu energie mare, instabile,
care revin în stări cu energie mică numite şi stări fundamentale.
Polarizarea luminii

Atomii se comportă ca nişte oscilatori microscopici care emit lumină.

Procesul de emisie este unul aleator, o sursă de lumină fiind compusă


din foarte mulţi oscilatori. Prin urmare direcţia după care oscilează
câmpul electric şi respectiv câmpul magnetic este una aleatoare.

Acest tip de lumină se numeşte naturală sau nepolarizată.


Polarizarea luminii

Senzaţia de lumină este produsă în ochi de către componenta


câmpului electric a undei electromagnetice.

Din acest motiv câmpul electric se mai numeşte şi vector luminos. În


lumina naturală, undele trimise de fiecare atom al sursei sunt
polarizate liniar, dar planele de oscilație sunt orientate haotic în
toate direcțiile.
Polarizarea luminii

După gradul de polarizare, lumina poate fi:

● total polarizată sau liniar polarizată (P=1)


● parțial polarizată (0<P<1)
● nepolarizată sau naturală (P=0)
Metode de obținere a luminii polarizate

Lumina polarizată se poate obține cu ajutorul:

● transmisiei prin pelicule subțiri numite polarizori/polaroizi;


● reflexiei pe oglinzi dielectrice;
● fenomenului de birefringență ce apare în cristale anizotrope.
Polarizarea luminii cu polarizori

Polarizarea luminii se face folosind polarizori (strat de polimer cu molecule


organice alungite), materiale speciale care lasă să treacă doar componenta
luminoasă paralelă cu o anumită axă a polarizorului.
Un fizician american, numit, Edwin Land a descoperit în 1932 filtrul de
polarizare, prin alinierea cristalelor microscopice de sulfat de iodochinină
pe care le-a încorporat într-o folie de plastic. Ulterior le-a folosit la
proiectarea și dezvoltarea rapidă a unor fotografii, în camerele foto
Polaroid.
Polarizarea luminii prin reflexie pe oglinzi
dielectrice
Polarizarea se poate face și prin reflexie cu ajutorul unor oglinzi dielectrice (de
sticlă neagră sau flint greu) atunci când suma unghiului de incidență și a celui de
refracție este de 90°.

Lumina reflectată (IR) este polarizată total dacă unghiul de incidență are o
valoare iB, încât raza reflectată să fie perpendiculară pe raza refractată (IR’), adică
unghiul dintre ele să fie 90°.
Polarizarea luminii prin birefrigență

De asemenea, polarizarea luminii se mai poate face prin birefringență în


anumite cristale, cum ar fi spatul de Islanda (carbonatul de calciu
cristalizat). Trimițând un fascicul îngust de lumină naturală printr-un cristal
de spat de Islanda, tăiat cu fețele plan paralele, se separă în două raza de
lumină incidentă, cele două raze rezultate prin dublă refracţie fiind
polarizate în planuri paralele.
Legea lui Malus

Legea Malus descrie intensitatea măsurată a unei unde total polarizate:

I=Imax × cos2(α)

unde, I este intensitatea undei măsurate de analizor, Imax este intensitatea


undei total polarizate, iar α este unghiul dintre direcția de polarizare dată de
polarizor și direcția de măsurare dată de analizor.
Aplicații practice

Filtrele de polarizare sunt folosite la:


● Fotografie - pentru a înlătura reflexiile nedorite.
● Ochelari polarizați reduc strălucirea și efectul de orbire creat de obiectele lucioase
(oglinzi, apa, zăpada, gheața, geamuri, mașini etc.) prin anularea razelor reflectate
de suprafețe, măresc contrastul, sporesc intensitatea și claritatea culorilor.
Purtând ochelari polarizați, pescarul vede clar suprafața apei (fără flashurile
scânteietoare ale acesteia), marinarul vede net valurile în plin soare, șoferul nu
este orbit de lumină, iar schiorul vede perfect pârtia.
● https://www.youtube.com/watch?v=sNWqo58zNQ0 - Polarizing Filter
Aplicații practice

● Filtrele polarizante se mai folosesc și la determinarea tensiunilor remanente


dintr-o piesă (tensiuni interioare care există într-o piesă când asupra ei nu
acționează nicio forță exterioară) și care pot duce la fisurarea acesteia în
locurile respective.
● În chimie, precum și în industria alimentară și farmaceutică, un instrument
numit polarimetru, permite determinarea izotopilor optici (enantiomeri),
măsurarea concentrației de zahăr din sucuri, măsurarea purității substanțelor
folosite la obținerea medicamentelor.
https://www.youtube.com/watch?v
=MNbg4Go8NR0 - Why do
fishermen use polarized
sunglasses?
Metode de testare a unor ochelari posibil
polarizați
Există mai multe metode de a testa dacă ochelarii de soare sunt polarizați:

● Folosind două perechi de ochelari polarizați și privind prin lentilele lor un obiect.
Când întorci o pereche de ochelari la 90°, imaginea obiectului privit dispare (se
întunecă).
● Privește prin ochelari un ecran LCD al unui laptop, ținut vertical. Apoi rotește
ochelarii și vei vedea cum imaginea de pe ecran se înnegrește. Acest lucru se
întâmplă deoarece ecranul LCD are un filtru de polarizare încorporat. Poți privi și
ecranul unui telefon cu filtru de polarizare încorporat.
Bibliografie

● https://liceal.lniarad.ro/pics/pdfprof/26-05-2020_Fizica_-_prof._Margare
ta_Clepcea-_Clasele_a_XI-a_-_Polarizarea_luminii.pdf
● https://www.fizichim.ro/docs/fizica/clasa11/capitolul3-optica-ondulatori
e/III-4-polarizarea-luminii
● https://lectii-virtuale.ro/teorie/polarizarea-luminii-definitie-si-metode-de
-obtinere-legile-brewster-si-malus

S-ar putea să vă placă și