CENTRUL pentru ILUMINT cu SEMICONDUCTORI

LUMINA

Perceptie
 Ce este lumina
 Un flux de fotoni, ce sunt particule fara masa ce
călătoresc cu viteza luminii avand proprietatile
undelor electromagnetice.
 Fotonul este cea mai mica cantitate de energie ce
poate fi transportata-quantum theory.
 interacţionează cu materia si poate suferi modificari.
 Prin studierea lumina de origine se poate determina
proprietatile materiei cu care a interacţionat-
astronomie.
 Unda sau particula:dualitate
Fenomen Poate fi explicat ca unda Poate fi explicat ca particula.

Reflectie                                      

Refractie                                      

Interferenta                                      

Diffractie                                      

Polarizatre                                      

Photoelectric
effect                                      
 Lumina Ultraviolet UV

v..c =299.792.458
m/s
UV expune mai multe proprietăţi cuantice decât omologii săi vizibil şi infraroşu.
Lumina UV este arbitrar impartita în trei benzi, în funcţie de efectele sale
anecdotice.
UV-A lumina neagra
λ = lungimea de undă,
v = viteza de propagare a undei în mediul respectiv,
f = frecvenţa undei, inversa temporale,
perioadei

T = perioada undei.
Spectrum FL

Metal Halide
UV
UV-B este cea mai
distructive lumină, pentru
că are suficientă energie
pentru a deteriora
ţesuturile biologice, dar
nu destul de mult pentru a
fi complet absorbit de
atmosfera.
UV-C este aproape
complet absorbit în aer în
câtva sute de metri.
Atunci când se ciocnesc
UV-C fotoni cu atomi de
oxigen, schimbul de
energie duce la formarea
de ozon.
 Lumina vizibila
 Fotometria se ocupă cu măsurarea radiaţiilor optice
aşa cum este percepută de ochiul uman. CIE 1931 a
stabilit un standard bazată pe răspunsul mediu ochiul
uman sub iluminare normale cu 2 ° câmp de vedere.
 Valorile componentelor tricromatice grafic de mai jos
reprezintă o încercare de a descrie recunoaşterea
culorilor umane folosind trei curbe de sensibilitate. Y
(λ) este identic cu curba V CIE (λ) funcţie vedere
fotopică. Folosind trei măsurători tricromatice, orice
culoare poate fi complet descris.
 Curba de sensibilitate
 Descriea
recunoaşterii culorilor
de ochi folosind trei
curbe de sensibilitate.
Y (λ) este identic cu
curba V CIE (λ)
funcţie vedere
fotopică. Folosind trei
măsurători
tricromatice, orice
culoare poate fi
complet descrisa.
 Modelul de culoare
 Cele mai multe modele de culoare
trei componente: nuanta,
saturatie, si luminanta. În CIE L *
a * b * modelul de culoare este
modelat ca o sferă, care cuprinde
cu usurinta transforma liniară de
la alb la negru, şi nuanţe modelat
ca perechi opuse, cu saturaţie
fiind distanţa de la axa usurinta.
 Lumina infrarosu
Conţine cea mai mica cantitate de energie pe foton. Din acest motiv, un
foton infrarosu nu are de multe ori energia necesară pentru a trece
pragul de detectare a unui detector cuantice.
Puterea luminii
 Teoria Quantica
 Watt (W), unitatea fundamentală a puterii optice, este
definită ca o rată de energie de un Joule (J) pe
secundă. puterea optică este o funcţie atât a numărului
de fotoni cat şi lungimea de undă. Fiecare foton poartă
o energie care este descris de ecuaţia lui Planck: Q =
hc /λ
 unde Q este energia fotonului (jouli), h este constanta
lui Planck (6.623 x10 -34 Js), c este viteza luminii
(2.998 x 10 8 m/s), iar λ este lungimea de undă a
radiaţiilor (în metri).
Flux
 Fluxului luminos (lumen: lm) este echivalentul
fotometrice pentru watt, si ponderată pentru a
se potrivi cu răspunsul ochiului observatorului
"standard".
 lumina galben-verde are cea mai mare
pondere, deoarece stimuleaza mai mult ochiul
decat albastru sau roşu cu aceiasi putere
radiometrica: 1 watt at 555 nm = 683.0
lumens
 Flux luminos
 Flux luminos (Φv) este energia pe unitatea de
timp (dQ / dt), radiată de o sursă cu lungime de
undă vizibile.
 Energia radiata peste lungimi de undă sensibile
ochiului uman in domeniul 330 nm la 780 nm.
 Fluxul luminos este o medie ponderată a Flux
Radiant în spectrul vizibil deoarece ochiul uman
nu răspunde în mod egal toate lungimile de undă
vizibile
 Scotopic-fotopic
Scotopic-nivel redus de
iluminare 498nm- night vision
1 watt at 555 nm = 683.0
lumens
Photopic-nivel ridicat 555nm
Utilizarea unui filtru de corecţie
fotopic este important atunci
când măsoară luminozitatea
percepută o sursă de la un om.
Ponderile filtrarea luminii primite
în funcţie de efectul pe care îl va
produce în ochiul uman.
Indiferent de culoare sau de
distribuţie spectrală a sursei,
detectorul fotopic poate furniza
iluminare exacte si masuratori
luminan într-o lectura unică.
viziune scotopic se referă la
sensibilitatea ochiului închis
adaptat (vedere de noapte).
 Lumen
 Lumen este unitatea standard pentru fluxul luminos al unei surse de lumină. Este o
unitate de măsură SI derivate bazate pe cd.
 Acesta poate fi definit ca fluxul luminos emis în unitatea de unghi solid (1 SR) de către
o sursă punct iforma cu o intensitate luminoasă de 1 cd.
 Lumenul Unitatea este atunci egală cu cd x sr. Abrevierea este LM şi simbolul este Φv.
 În termeni de putere radiantă (numit flux radiantă) poate fi exprimată ca:

fluxului luminos în lumeni puterea radianta = (W) x 683 lumeni / watt x eficacitatea
luminoasă

Fluxului luminos este o parte a puterii, care este perceput a ca lumina de ochiul uman,
iar cifra 683 lumeni / watt se bazează pe sensibilitatea ochiului la 555 nm, eficienţa
maximă in fotopic (lumina zilei) .

Un exemplu tipic de 100 watt bec incandescent are un flux luminos de aproximativ
1700 de lumeni.
 Iradianta
 în funcţie de efect biologic sau chimic
care are lumina asupra unei substanţe.

Actiunea actinice UV pe pielea umană,

care este folosit pentru a determina
pericol.
Valoarea prag la 270 nm, reprezentând
segmentul cel mai periculos din spectrul
UV.
Efecte nocive la 270 nm este de două
ori mai mare decât la 254 şi 297 de linii
de mercur nm, şi 9000 de ori mai mare
decât la 365 nm linia de mercur
Partea 3-a

 Recapitulare
 Perceptia luminii
 Lumen
Flux luminos (lumen)=
puterea luminii

Candela=
intensitatea luminii
Lumen –Flux luminos

 Unitate de luminozitate, 1898, inventat

în 1894 Fr. (A. Blondel) din termen
lumenul L. "lumina", legate de lucere
"să strălucească"
 Măsura puterii totale a luminii emise,
ajustată pentru a reflecta
sensibilitatea diferita a ochiului uman
la diferite lungimi de undă ale luminii.
 Lumen: puterea totala

 Fluxului luminos (lm) este echivalentul

fotometric al wattului, adecvat ochiului
unui observator "standard".
 Lumina galben-verde primeşte cea mai
mare pondere, deoarece stimuleaza mai
mult ochiul decat albastru sau roşu de
putere radiometrica egala (in fotopic):
1 watt la 555 nm = 683.0 lumens
 Flux luminos

 Pentru a pune acest lucru în perspectivă:

ochiul uman poate detecta un flux de
aproximativ 10 fotoni pe secundă la o
lungime de undă de 555 nm; aceasta
corespunde la o putere radiantă de 3.58
x 10- 18 W (sau J s-1). În mod similar,
ochiul poate detecta un flux minim de
214 şi 126 de fotoni pe secunda si
respectiv 450 şi 650 nm.
Cu ochelari si fara
 Utilizarea unui filtru de corecţie fotopic este
important atunci când se măsoară
luminozitatea percepută de la o sursă la un
om.
 Ponderile la primire în funcţie de efectul pe
care îl va produce în ochiul uman.
 Indiferent de culoare sau de distribuţie
spectrală a sursei, detectorul fotopic poate
furniza o masurare exact a iluminarii.
 viziunea scotopica se referă la sensibilitatea
ochiului închis adaptat (vedere de noapte).
Sensibilitatea ochiului
 Culoarea neagra-lipsa luminii absorptie
 Culorea alba sau colorata prezenta lumi-
reflexie
 Scotopic
 Fotopic
 Sensibilitate diferita
 Candela-puterea intr-o
directie
 Candela este unitatea de baza a intensităţii
luminoase;
 Puterea emise de o sursă de lumină într-o
anumită direcţie, ponderată de funcţia de
luminozitate (un model standardizat de
sensibilitate a ochiului uman la diferite lungimi de
undă).
 O lumanare emite lumina cu o intensitate
luminoasă de aproximativ 1 cd.
 Dacă în unele direcţii emisia este blocată de o
barieră opacă, emisia ar fi încă 1 cd în direcţiile
care nu sunt blocate.
Candle (lumanare)
 Înainte de 1948, standarde diferite pentru
intensitate luminoasă.
 Acestea au fost bazate pe luminozitatea flacării
de la o lumanare "standard" de compoziţie
definită, sau luminozitatea unui filament
incandescent.
 Una dintre cele mai cunoscute dintre acestea a
fost standardul în limba engleză a
candlepower. Unul candlepower era lumina
produsă de o lumânare de spermanţet pură a
şasea parte a unui pound (0.45kg) şi ardere la
o rată de 120 de grains (0.06g) pe oră.
De ce este important
fluxul luminos
 Sursele traditionale sunt omnidirectionale
cu toate ca necesitatea este directionala
 Sursele SSL sunt directionale pentru
necesitati directionale
 Ca o consetinta este important
cunoasterea fluxului pentru a putea sti
care este intensitatea luminoasa
Sfera de integrare
Relatia lumen-candela
 O sursa de lumina care radiaza 1 cd uniform în
toate direcţiile radiaza un total de 4π lumeni.
 Dacă sursa au fost parţial acoperita de o
emisfera ideala, acest sistem ar radia jumătate
de flux luminos- doar 2π lumeni.
 Intensitatea luminoasă ar fi 1 cd în acele
direcţii care nu sunt ascunse.
 1 lm = 1 cd·sr (sr = steradian)
 Unghiul solid-steradian
O sferă conţine 4π steradians.
Un Steradian este definit ca
unghiul solid având vârful în
centrul sferei, taie o suprafaţă
sferică egală cu pătratul razei
sferei.
Exemplu, o secţiune a unei sfere cu
raza de un metru contine o
suprafaţă sferică de un metru
pătrat.
Unghi solid, Ω, în steradians, este egal cu
suprafaţa sferică, A, împărţit la pătratul razei, r.
 5 ori
 Cele mai multe măsurători radiometrice, nu
necesită un calcul precis al suprafaţei sferice.
 Estimări drepte pot fi înlocuite pentru zona
sferica atunci când unghiul solid este mai mic
de 0.03 steradians, rezultând o eroare de mai
puţin de 1%.
 Aceasta se traduce aproximativ printr-o
distanţă de cel puţin 5 ori mai mare decât
dimensiunea detectorului.
 Dacă se urmeaza “regula de cinci ori" pentru
o sursă punctiforma estimarea cu o suprafaţă
plană este corecta.
Isotropic:proprietati
identice in toate directiile
Flux radiant - Flux luminos
 Flux radiant este o măsură de putere radiometrica.
Exprimată în waţi, este o măsură a nivelului de
energie, în jouli pe secundă. Deoarece energia fotonica
este invers proporţională cu lungimea de undă, fotonii
ultravioleti sunt mai puternici decât in vizibil sau
infraroşu.
 Flux luminos este o măsură a puterii luminii. Fotopic
flux, exprimat în lumeni, este ponderat pentru a se
potrivi responsivitatii ochiului uman, care este cel mai
sensibil la galben-verde. Scotopic flux este ponderată
cu sensibilitate de ochiul uman în stare de adaptare la
întuneric.
 Radiant flux

 RADIANT FLUX:
1 W (watt) = 683.0 lm at 555 nm
= 1700.0 scotopic lm at 507 nm 1 J (joule)
= 1 W*s (watt * second) = 107 erg
= 0.2388 gram * calories
Flux luminos

 1 lm (lumen)
= 1.464 x 10-3 W at 555 nm
= 1/(4π ) candela (numai isotropic)
1 lm*s (lumen * secunda)
= 1.464 x 10-3 joules at 555 nm
Partea 4-a

 Recapitulare
 Perceptia luminii
 Lumen
 Aprecierea corecta a luminii prin
eliminarea subiectivitatii
 UV- Spectrul vizibil- IR

v..c =299.792.458
m/s
UV expune mai multe proprietăţi cuantice decât omologii săi vizibil şi infraroşu.
Lumina UV este arbitrar impartita în trei benzi, în funcţie de efectele sale
anecdotice.
UV-A lumina neagra
λ = lungimea de undă,
v = viteza de propagare a undei în mediul respectiv,
f = frecvenţa undei, inversa temporale,
perioadei

T = perioada undei.
Spectrum FL

Metal Halide
 Modelul de culoare
 Cele mai multe modele de culoare
trei componente: nuanta,
saturatie, si luminanta. În CIE L *
a * b * modelul de culoare este
modelat ca o sferă, care cuprinde
cu usurinta transforma liniară de
la alb la negru, şi nuanţe modelat
ca perechi opuse, cu saturaţie
fiind distanţa de la axa usurinta.
 Flux luminos-Flux radiant

 Măsura puterii totale a luminii emise, ajustată

pentru a reflecta sensibilitatea diferita a
ochiului uman la diferite lungimi de undă ale
luminii.
FLUX LUMINOS:
 1 lm (lumen) = 1.464 x 10-3 W la 555 nm
RADIANT FLUX:
1 W (watt) = 683.0 lm la 555 nm
 Flux

 Radiant: in domeniul 0.01 pana la 1000 μm flux

total (cel radiat)
 Luminos: in domeniul vizibil 0.38 pana
la 0.7 μm (cel receptionat/vizibil)
 De ce o lumanare este
galbena?
 Ar trebui sa
fie
observata
rosu daca
sensibilitate
a ochiului ar
fi constanta
pe parcursul
spectrului
vizibil
 Reflexia-apreciere
subiectiva
 Stralucirea (intensitatea) perceputa ca
reflexie de pe o suprafata nu este o
functie liniara.Psihologic s-a determinat
ca stralucirea perceputa creste cu
logaritmul fluxului
 Scotopic-Photopic
 “Testare" facuta pe "Observatori Standard-o persoană cu
viziune normala, compara luminozitatea sursei
monocromatice la 555 nm, unde ochiul este cel mai sensibil,
cu o altă sursă monocromatica de diferite lungimi de undă.
 Pentru a realiza un echilibru, luminozitatea sursei de 555 nm
a fost redusă până observatorul a simţit că cele două surse
au fost egale în luminozitate.
 Fracţiuna prin care sursa de 555 nm, a fost redusă măsoara
sensibilitatea observatorului la cea de-a doua lungimea de
undă.
 Acest exerciţiu se repetă la multe lungimi de undă şi mulţi
observatori. Media rezultatelor ne dă sensibilitatea relativă a
ochiului la diferite lungimi de unda.
 În 1924, Comisia Internaţională de Iluminat CIE a adoptat
"curba de sensibilitate relativă pentru Observator standard".
 
Curba de sensibilitate
 Fiecare lungime de undă are o valoare relativă de sensibilitate a
observatorului de referinţă, = eficacitatea luminoasă la acea lungime de
undă, Vl.
 Valoarea Vl este desemnat ca unitate la 555 nm şi scade la zero la
capete ale spectrului vizibil.
 Acest lucru este asociat cu viziunea de zi a ochiului uman, de
asemenea, cunoscut sub numele de vedere fotopică.
 În condiţii de lumina slaba, curba schimba eficacitatea spre capatul
albastru a spectrului ca urmare a sensibilităţii ochiului.
 Această diferenţiere între lumină şi întuneric viziune este cauzată de
activitatea de tije şi conuri de la nivelul retinei, şi sensibilitatea lor la
lumină.
La 555 nm, această eficacitate traduce la un flux luminos de 683 lumeni
/ W, şi, scade la ambele părţi ale spectrului vizibil.
 Această valoare este derivată din definiţia Candela direct.
 Viziunea de noapte
 Nu percem rosu!!
 Curba eficacitatea scotopic se atribuie o valoare de unitate
la 507 nm. Pentru a determina spectrale luminos de
eficacitate, valoarea eficacitatea scotopic, VL, trebuie să fie
înmulţită cu 1700 de lumeni pentrunfiecare watt. Această
valoare a fost ajustată in 1754 pentru a permite ambelor
curbe pentru a obţine aceeaşi valoare de 683 lumeni / W la
555 nm.
 Deci, o sursă o vedem cu viziunea noastră im întuneric, se
adaptează la 507 nm produce 1700 lumeni pentru fiecare
watt radiat.
Partea 6-a

 Recapitulare
 Photometrie
Intrebari

 Culoarea neagra?
 Flacara lumanarii este galbena sau rosie?
 Aprecierea corecta a luminii prin eliminarea
subiectivitatii (aprecierea culorii si
intensitatii)
Conceptul de lumina vs
conceptul de iluminat
 Lumina concept- generare si definire
(unda sau materie)
 Iluminarea concept-folosirea luminii

 Cunoasterea conceptului de lumina

atrage folosirea optima a ei : iluminare
 Observator-beneficiarul
efectului luminii
Quantificarea campului vizual al
unui observator: unghiul solid
STERADIAN
Un Steradian este definit ca
unghiul solid având vârful în
centrul sferei, taie o suprafaţă
sferică egală cu pătratul razei
sferei.
O sferă conţine 4π steradiani.
 Sursa-generatorul luminii
Quantificarea campului generator
al unei surse: unghiul solid
STERADIAN
Un Steradian este definit ca
unghiul solid având vârful în
centrul sferei, taie o suprafaţă
sferică egală cu pătratul razei
sferei.
O sferă conţine 4π steradiani.
 STERADIAN
 Sursa sau observatorul
sunt in P
 Câmpul vizual se
defineşte ca o zona A
de pe suprafaţa unei
sfere cu raza r .
Cuantificarea spatiala
este definita de
unghiului solid Ω :
Ω=A/r²
 Cu toate ca nu are
dimensiuni s-a denumit
steradian
 Radiani
 Intreaga sfera are 4π steradiani
 Ωtotal = 4πr² / r² = 4π sr = 12.57 sr
 Pentru un unghi dat:
1 sr= (180/π)² grade²= 3282.8 gr²
 Ex 120 grade :
Ω120 = 4.19 sr
Ex La distanta de 1m supr 1m²
Ω1m=1 sr sau 57.29 gr
Lab Photometric-conditii
testare
 3.5 m inaltime
 25 m2 suprafata
 Unghi solid approx 2 sr
 Echivalent cu 117 grade
 Sursa de lumina

 Lumanarea etalon de intensitate

luminoasa (definitia schimbata)*
 Candela

*unitatea de intensitate luminoasă adoptate în cadrul Sistemului International

este egală cu 1 / 60 din intensitatea emisa pe centimetru pătrat a unui corp
negru ce radiaza la temperatura de 2046 grade Kelvin (1772 C)
Relatia lumen-candela
 O sursa de lumina isotropica (uniforma)
radiaza 1 cd uniform în toate direcţiile
producand un flux luminos total de 4π lumeni.
 Dacă sursa au fost parţial acoperita de o
emisfera ideala, acest sistem ar radia jumătate
de flux luminos- doar 2π lumeni.
 Intensitatea luminoasă ar fi 1 cd în acele
direcţii care nu sunt ascunse.
 1 lm = 1 cd·sr (sr = steradian)
Iluminanta LUX, flux luminos
LUMEN, Intensitate CANDELA
Sphera de integrare
 Captarea fluxului luminos 4 pi
 Se poate face si 2pi
Lux Lumen Candela
 1Lux = 1lm/m² (Ev Iluminanta- LUX)
 1Lux = 1 lm/m2 = 1 cd·sr/m²
 (Φv Luminos flux- LUMEN)
 Lux versus Lumen
 Lux ia în considerare zona în care fluxul luminos este
răspândit.
 Un flux de 1.000 de lumeni, concentrat pe o suprafata de un
metru patrat, ilumineaza cu 1.000 de luxi.
 La fel 1000 lumeni, pe zece metri pătraţi, produce o iluminare
de numai 100 de luxi.
O iluminare de 500 lux ar putea fi posibil într-o bucătărie, cu
un singur dispozitiv de lumină fluorescentă, ce produce
12.000 de lumeni. Pentru o uzina, de zeci de ori suprafaţa din
bucatarie ar avea nevoie de zeci de astfel lampi. Astfel, o
suprafaţă mai mare de iluminat la acelaşi nivel de lux necesită
un număr mai mare de lumeni.
 Se masoara 22.0 lux de la un bec la o distanţă
de 3.162 de metri. Care este fluxul luminos, în
lumeni, produs de bec?
 Se presupune că lampa este o sursă
(punctiforma) izotropa, cu excepţia unghiului de
30 ° de la baza.
Next lesson
 Calculate the irradiance at 1.0 meter:
E1 = (d2/d1)2
E1.0 m = (3.162/1.0)2 ·22.0 = 220 lm/m2
 Convert from lm/m2 to lm/sr at 1.0 m: 220
lm/m2 ·1 m2/sr = 220 lm/sr
 Calculate the solid angle of the lamp: Ω =
A / r2 = 2π h/r = 2π [1 - cos(α/2)]
 Ω = 2π [1 - cos(330/2)] = 12.35 sr
 Calculate the total lumen output: 220
lm/sr ·12.35 sr = 2717 lm
Lectia a 7-a

 Comportarea luminii
 Cunoasterea comportarii in contextul
fabricarii corpurilor de iluminat
 Reflexie
 Lumina reflectata de o suprafaţă : unghiul
dintre raza incidenta şi normala la suprafaţă
este egal cu unghiul dintre raza reflectata si
normala.
 Reflexie reflexa
 Sistemele optice de precizie utilizeaza partea exterioară,
pentru a evita refracţie, absorbţia, şi împrăştierea luminii.
Când lumina se supune legii de reflecţie, este numită o
reflexie speculară (reflexa). Cele mai lustruite (lucioase)
suprafeţe sunt speculare (reflexe). Chiar şi sticla
transparentă reflectă o porţiune de lumină primita.
 Reflexia difuză este produsa de particule de substanţe,
cum ar fi pulberi. Dacă se proiecteaza o lumina pe făină de
copt, de exemplu, nu veţi vedea o componentă directional
strălucitor. Pulberea va apărea uniform luminoase din
fiecare direcţie.
Reflexie imprastiata
 Multe reflecţii sunt o combinaţie a celor
două componente difuze şi reflex. O
manifestare de acest lucru este o
reflectare imprăstiata, care are o
componentă dominantă direcţionala,
parţial difuzată de nereguli de suprafaţă.
 Transmisia
 Absorbţia de către un material variază în funcţie de
lungimea de undă şi grosime. Legea Bouger afirmă relaţia
logaritmică între transmisie la o lungime de undă dată şi
grosime.
log10 (Ƭ1) / d1 = log10 (Ƭ2) / d2
Transmisia interna, Ƭ1 este definită ca fiind transmiterea
printr-un material de sticlă, tinanad cont de pierderile iniţiale
de reflecţie : împărţirea transmisiei externe, T, cu factorul
de Pd reflecţie.

Ƭ1 = T / P d
 Exemplu
 Pentru o transmisie nominala pentru un material cu
grosimea de 1.0 mm este de T1.0 = 59,8% la 330 nm.
Factorul de reflexie este dat ca Pd = 0.911. Care este T2.2
transmisia pentru 2,2 mm grosime.
Soluţie:
Ƭ1.0 = T1.0 / Pd = 0,598 / 0,911 = 0,656
Ƭ2.2 = [Ƭ1.0] 2.2/1.0 = [0.656] 2.2 = 0.396
T2.2 = * Ƭ2.2 Pd = (0,396) (0,911) = 0,361
Deci, pentru un filtru de 2.2 mm grosime, transmisia la 330
nm, este de 36,1%
 Refractie: Snell law

 Cand lumina trece prin materiale diferite,

razele (se îndoaie) işi schimba viteza uşor,
un efect numit de refractie. Refracţie depinde
de doi factori: unghiul de incidenta, θ, iar
indicele de refractie, al materialului, astfel
legea lui Snell de refracţie:

n sin (θ) = n‘ sin (θ')

 Unghi critic
 Pentru o trecere tipica aer sticla, (naer = 1, n
sticlă "= 1,5), o raza de lumina care intră în
sticlă de la 30 ° faţă de normala, iese din
sticlă de la 19.5 ° şi îndreaptă la iesire la 30 °
paralel cu intrarea.
Indice refractie
 Deoarece sin(0 °) = 0, lumina care intră nu iese îndoita.
De asemenea, la granita interna de sticlă-aer, se produce
reflecţie internă totală când n'sin (θ) = 1
(la θ '= 41.8 ° pentru n' = 1,5 sticlă).

Indicele de refracţie, depinde de lungimea de undă. Acest

lucru provoacă dispersia unghiulară si refracta lumina
albastra mai mult decat rosu, cauzând curcubee (prisme
pentru a separa spectrului de frecvenţe).
 Difractia

 Difractia este un alt fenomen care depinde de lungimea de undă. Undele

luminoase se indoaie cand trec printr o deschidere înguste sau tăiate în
lung. Acest efect este aproximat prin:
λ=θ/D
unde θ este unghiul de difracţie,
 λ lungimea de undă de energie radiantă, şi D, cu diametrul de
deschidere.
 Acest efect este neglijabil, în cele mai multe sisteme optice, dar este
exploatat în Monocromatoare. Un grilaj de difractie utilizează interferenţa
undelor cauzate de difracţie la lumină separate unghiular de lungime de
undă. fante înguste separa lumina pe spectru de frecvenţe
 Cu cat mai ingust, îngustă lăţime de bandă care pot fi măsurate. Cu
toate acestea, difractie în fantă se limitează rezoluţie care poate fi
realizat în cele din urmă.
 Interferenta
 Când doua unde se suprapun în fază creşte amplitudinea.
Când fronturi de undă nu sunt de fază, se anulează reciproc.
Filtrele de interferenţă utilizeaza acest lucru la filtrarea de
lungime de undă. Metal subţire sau straturi reflectorizante
separate la o distanţă optică de n'd = λ / 2, sau jumătate din
lungimea de undă dorit va produce transmisie în faza.
Interferenta

 Lungimea de undă centrala se

deplaseaza cu un unghi, iar drumul optic
creste cu cosinusul unghiului.
 Optica speciala de intrare este necesara
pentru a oferi un răspuns în cosinus la
transmiterea luminii prin filtrul la un unghi
apropiat de normal.
Lectia a 8-a

 Photometrie
 Manipularea luminii
 Cunoasterea comportarii in contextul
fabricarii corpurilor de iluminat
 Difuzie
 Difuzia are loc la reflexie sau transmisie
 Poate fi realizată prin transmiterea prin cuarţ
brut, opal, sau politetrafluoretilenă (PTFE,
Teflon).
 Difuzie poate varia în funcţie de lungimea de
undă.
 Sfera de integrare
 Colimare
 Lentile sau reflectoare pentru redirecţiona
într-un fascicul de raze paralele.
 Dacă filamentului este plasat la punctul focal,
toate razele care intră în lentilă va deveni
paralele. In mod similar, o lampă amplasata în
punctul focal al unei oglinzi sferice sau
parabolice va proiecta un fascicul paralel.
 Pierderi prin transmisie
 Cand lumina trece prin două materiale cu
indici de refracţie diferiti,se produc pierderi
de reflecţie.
 Legea lui Fresnel: Dacă nλ = 1,5 intre aer si
sticla, apoi rλ = 4% pentru fiecare suprafaţă.
 Display transparent
 PMMA incolor conduce lumina prin reflexie totală internă. Fasciculelor de
lumină rămân în foaia si ieşire numai la margini
 Particule de difuzie încorporate în PLEXIGLAS XT reduc selectiv reflecţie
totală. Razele de lumina pot parasi de asemenea, foaia la suprafeţe.
 Polymethyl methacrylate
 O latura sau doua
 Dacă numai o parte urmeaza a fi emiţătoare
de lumină, apoi un material opac care reflectă
puternic ar trebui să fie ales pentru partea
opusa.
Euromedia display
 Emitatoare pe o fata sau
ambele
 Pentru emisiile unilaterale, capacul din spate ar
trebui să fie puternic reflectorizant.
Reflectorizant şi difuz reflectorizant poate fi
utilizat in acest scop.
 Pentru emisiile de faţă-verso, ambele acoperiri
şi motivul expus să fie din acelaşi material.
 Caracteristici iluminanta
Dimensiunea ramei Tip PLEXIGLAS Luminanta/intensitate in cd/m 2
La jumatatea In centru
distantei ramei
de la centru ramei
DIN A3 (420 x 300 PLEXIGLAS XT, 8 55 54
mm)a mm
DIN A3 (420 x 300 PLEXIGLAS XT 8 mm 223 218
mm)b
DIN A0 (1190 x 840 PLEXIGLAS XT 8 mm 579 551
mm)c

a) pe ambele feţe iluminate cu LED-uri, PLCC2 lungime, 450 mm

b) iluminate pe ambele feţe cu o luminozitate specifice de cca. 1560 lumeni /
m, care corespunde tuburile de neon T5 de tip OSRAM L 8W/840
c) iluminate pe ambele feţe cu o luminozitate specifice de cca. 3500 lumeni /
m, care corespunde tuburile de neon T5 de tip Philips TL5 HO 39W/865 sau
OSRAM FQ 39W/860
 Optimizare
 Differente tipuri de lampi pot fi utilizate ca surse de
lumina (tuburi de neon, lampi liniare, LED-uri, lămpi
cu catod rece, etc.) Reflectoarele ar trebui să fie
plasate în jurul lămpilor pentru a alimenta cu maxim
de lumină în marginile exterioare şi să păstreze
distanta între lampă şi margine cât mai mică posibil.
Fara reflector lumina se iroseste
 Optimizare -continuare
 Pentru a minimiza reflexia imprastiata atunci
când este luminat, rugozitatea pe suprafeţele
de margine sunt netezite prin frezare sau alt

Margini aspre pierde lumina

 Optimizare-continuare
 Margini care nu sunt luminate trebui să fie
acoperite cu bandă reflectorizantă. Acest
lucru previne lumina neutilizata sa evadeze.

Fara margini reflectorizante lumina scapa

 Optimizare-continuare
 Motivul ce acoperă nu ar trebui să fie lipit sau
stratificate pe întreaga suprafaţă a foii de
PLEXIGLAS, deoarece produce pete
luminoase şi întunecate. O distanţă
corespunzătoare trebuie să fie menţinuta în
structura. Fara contact lumina este emisa doar
de Plexiglas
Rezultat
Lectia a 9-a

 Photometrie
 Aplicatia in produsele CIS
 Cunoasterea comportarii in contextul
fabricarii corpurilor de iluminat
 CFL vs
Incandescent
Eficient?
Multe programe de
implementare a eficienţei
energetice bazate doar pe
economisirea energiei,
încurajează adesea
înlocuirea lămpilor cu
incandescenţă cu cele
compact-fluorescente
(CFL), fără însă a
reprezenta soluţia ideală.
Eficienta
Inseamna mai mult decat simpla
inlocuire
Eficienta- Criterii de
comparatie:Un punct de
vedere
 Odata cu introducerea technologiei LED in
iluminatul general evaluarea perfermantelor
in comparatie cu lampile cu incandescenta
sau fluorescentă au impus criterii specifice
in aprecierea eficientei. Ca urmare a
specificitatii fiecarei aplicatii aceasta
evaluare ar trebui sa se refere la eficienta
aplicatiei decat a sursei emitatoare de
lumina.
Sisteme de iluminat cu LED

 Penetrarea acestei tehnologii în sectorul

rezidenţial, în special la construcţiile noi
se loveşte din nefericire atât de idei
preconcepute cât şi de bariere practice.
 Eficienta:Eficacitat
ea aparatului de
iluminat
Eficienta sistemului=Eficienta optica x Eficienta
convertorului x Eficienta termica x Eficienta LED
EXEMPLU
LED-90lm/W
Driver 85%
2 componente optice TIR(85%) reflector (90%)
Degradare termica 8%
= 90lm/W x 0.85 x 0.85 x 0.9 x (1-0.08) = 53.8lm/W
From 90lm/W to 53.8lm/W
Gradul de
eficacitate
luminoasa:
Întrucât GEI, în principiu,G EI
caracterizează
fluxul total in lumeni emis de corpul de
iluminat, aceasta nu ia în considerare si
distribuţia luminii.
 Eficacitatea
aplicatiei
Eficacitatea aplicatiei propune ca o măsură
simpla şi convenabila a evaluarii eficienţei cu
care un corp de iluminat furnizeaza lumină la
zonele unde este nevoie sa se îndeplineasca
obiectivele de proiectare.
 EA
Eficacitatea aplicatiei este definită pentru un
corp de iluminat, sau o lampa utilizată ca un corp
de iluminat, ca media fluxului luminos, într-un
unghi solid specificat impartit la putere. Aceasta
este măsurată în lumeni (lm) pe steradian (SR),
sau de intensitate (în candela, cd), pe watt (W).
O identitate matematica simpla referă cererea de
eficacitatea aplicatiei (EA) la eficacitatea
luminoasă (EL).
 EA = EL/Ω
EL = fluxul luminos / putere (lm/W)
Unde fluxul luminos se masoara in lumeni (lm) şi
puterea se măsoară în waţi (W).
Deoarece:
EL/Ω = fluxul luminos / putere/unghi solid
(lm/W/SR)
Unde unghiul solid se măsoară în steradiani (SR),
atunci:
EL/Ω = intensitate luminoasă / putere (cd/W)
Lumina acolo unde
este nevoie = E A
O iluminare cu eficacitate ridicata a aplicatiei
(EA) trebuie să furnizeze lumina acolo unde
este nevoie.
Lumina absorbita de corpul de iluminat sau
direcţionata către alte zone decât cele
destinate este o pierdere.
 Comparatie
EA, poate fi folosita pentru a compara
eficienţa energetică a corpurilor de iluminat,
fără a considera o aplicaţie specifică.

= ?
Rezultat
 Concluzie

Caracterizarea eficientei aplicatiei decat a

lampi sau aparatului de iluminat poate schimba
modul in care se specifica si utilizeaza
corpurile de iluminat.
Mai important decat eficienta lampii este de
fapt eficacitatea sistemului unde corpul de
iluminat este privit ca un sistem ce poate fi
modelat matematic pentru a atinge maximum
de eficacitate.
Lectia a 10-a

 Altfel de Photometrie
 Dezvoltarea abilitatilor cognitive
 Managementul Stiintific-Taylor
ELMA 80-32
Rezultate simulare
Noutate-provocare

 Directii noi
 Abilitati noi
 Abordare deosebita
 Dinamica
Progres=lucru in echipa

 Crearea Dinamica a procesului

 Largimea benzii de cunostiinte
 Aspect comercial produs
Noi abilitati/experize
De ce studiem fotometrie
 Exploatarea benefica ptr ambele parti
 Comunicarea lor prin rezultate sau
mecanismul disponibil
Management stiintific

 Inlocuirea reguli degetului (hai sa vedem..)

 Dezvoltarea si formarea echipei sa permita
alegerea propriilor sarcini
 Dezvoltarea spiritului de co operare
 Diviziunea muncii intre membrii echipei
inclusiv conducerea in egala masura
Cadru pentru organizare

 delimitare clară a autorităţii

 responsabilitate
 separarea de planificare din operaţiuni
 programele de stimulare pentru lucrătorii
 management prin excepţie
 sarcina de specializare
 Definirea selectat termeni de design de locuri de
muncă aplicabile şi organizarea muncii
 Examineze aspecte ale gândirii tradiţionale de
proiectare aplicabile şi organizare
 Factori alternativă Propune să se considere că ia
cunoştinţă de angajaţi nevoilor
 Genera unele idei despre cum acesti factori pot fi
aplicate în situaţii de lucru în organizaţiile existente şi
noi
 Subliniază importanţa de montare a muncii la lucrător,
în vederea atingerii beneficia de productivitate
Limitari

 Poate fi uşor abuzat de a exploata.

 Conflictele de muncă cu sindicatele.
 Nu lasă loc de preferinţele individuale
sau iniţiativă.
 Overemphasis pe măsură. Nici o atenţie
pentru factorii emotionali.
Potential de gandire-
modele
 Orb-incapabil sa recunoasca modele atata tip
cat nu se potrivesc tiparului propriu
 Forta contrulului-dorinta de a controla
 Diagrama de organizare este un exemplu de
amandoua
 Obsesia echilibrului-inapoi la ce stim
 Patima adaugirilor-bigger is better
 Polarizarea materiala-evitarea lucrurilor
moi,emotii sentimente
 Dualism persistent-alb sau negru bun sau rau
Sistem inchis vs deschis

 Lumea este ca o masina-un sistem inchis

 Lumea este ce traieste-un sistem deschis
 Un sistem inchis nu schima informatii si
nu este influentat de mediu
 Un sistem deschis schimba informatii cu
mediul sau alte sisteme si se schimba
In echipa, care sunt
cuvintele
 Dezagreabil
ptr membrii
 Impingator/fortat
 De incredere
 Ambitios
 Smecher
 Risc asumator
 Agresiv
 Arogant
 Timid
 Onorabil
 Rezonabil
 Deschis
 Apucator
 Cooperativ
 ??
 ??
Dezvoltarea performantei
 Munca depusa cu efortul echipei
 Impact substantial al leader-ului
 Factori de motivatie:
activitatea este stimulanta interesanta
Recunosatrea reusitelor
Impliniri prin efortul provacarilor dar realiste
Progres prin effort progresist
Responsabilitate
Relatii bune incurajare
Dezvoltarea performantelor

 Dezvoltarea performantei este un proces

continuu de directionarea activitatilor
achipei sau individualilor spre obtinerea
rezultatelor stabilite si care vin in suportul
tintei organizatiei
Care sunt problemele pe
care le-ati intalnit controlul
performantelor
 Masurarea/estimarea performantei are
frica reactiei ca urmare a unor experiente
anterioare
Probleme comune
 Lipsa unor obiective clare ale echipei
 Documentatia standard nepotrivita
 Dificultate in aprecierea performantelor
 Lipsa abilitatii de inter reactie
 Discutii referitoare la performante nule sau rare
 Confunzia cu discutarea carierei sau recompensei
 La discutii se pasaseaza unii altora :leader face treaba
 Evaluarea este la rezultat si nu tine cont cum au fost
obtinute
 Utilizarea unei masurari complicate
 Legatura dintre cresterea salariilor cu cea a estimarii
 Solutii posibile
 Implicarea echipei si acceptarea asteptarilor: tinte si
standarde
 Discutii referitoare la performante dezvoltarea de actiuni si
planuri ce permit performante individuale
 Discutii de revizuire regulate
 Sistem de miscare a hartiei este doar un suport nu un motor
 Replica si suport in aplicarea cunostiintelor si utilizarea
abilitatilor
 Interactiune si colaborare
 Focus pe un subiect in discutii
 Dezvoltarea performsntelor-invatare continua
Invatare si schimbare

Atitudine
Mesaje
Importante Constientizare

Invatare
Actiune
Competenta
Procese Technologii
Lectia a 11-a

 Situatie
 Metrologie/Photometrie
 Managementul Stiintific
Sitiatia technologiei LED
Probleme/Characteristici
Pragul 5000 ore
System LED
Probleme asociate-Rezolvare
urgenta sau dezvoltare de
abilitati
 Structuri LED de inalta eficienta cu
temperatura culorii sub 3000K-cost Eur/lm
 Sistem optic adecvat dedicat aplicatiei-
street lighting- cost si fiabilitate lentila
 Management termic-greutate,cost, estetica
 Metrologie-driver,performante photometrice,
durata viata (driver+LED) etc
Alte probleme
 Spatiu inadecvat sau exploatat impropriu
 Dotare
 Atitudine conservativa (asa facem noi!)
 Comunicare nepotrivita chiar agresiva
 Dezvoltarea solutiilor nu enumerarea
problemelor (nu-i treaba mea!)
 Faze incerte de dezvoltare/cercetare
spre productie
 Chiar si mai multe Probleme
 Lipsa unor obiective clare ale echipei
 Documentatia standard nepotrivita
 Dificultate in aprecierea performantelor
 Lipsa abilitatii de inter reactie
 Discutii referitoare la performante nule sau rare
 Confunzia cu discutarea carierei sau recompensei
 La discutii se pasaseaza unii altora :leader face
treaba
 Evaluarea este la rezultat si nu tine cont cum au
fost obtinute
 Utilizarea unei masurari complicate
 Legatura dintre cresterea salariilor cu cea a
estimarii
 COMPETENTE
Dialux- simulare iluminare
PCB- proiectare circuite imprimate
FlowTherm /orice- simulare termica
Simulare optica
Metrologie
Photometrie
Optoelectronica
Electronica
Project design
Marketing(minim)
Terminologie corecta (flux luminos,intensitate,iluminanta)
Diagrama distributie
Invatare si schimbare

Atitudine
Mesaje
Importante Constientizare

Invatare
Actiune
Competenta
Procese Technologii
 Solutii posibile
 Implicarea echipei si acceptarea asteptarilor: tinte si
standarde
 Discutii referitoare la performante dezvoltarea de actiuni si
planuri ce permit performante individuale
 Discutii de revizuire regulate
 Sistem de miscare a hartiei este doar un suport nu un motor
 Replica si suport in aplicarea cunostiintelor si utilizarea
abilitatilor
 Interactiune si colaborare
 Focus pe un subiect in discutii
 Dezvoltarea performsntelor-invatare continua
Dezvoltarea performantelor

 Dezvoltarea performantei este un proces

continuu de directionarea activitatilor
echipei sau individualilor spre obtinerea
rezultatelor stabilite si care vin in suportul
tintei organizatiei
Colectiv CIS
 S.Matei- Manager CIS
 M.Oprea-Project manager
 C.Megiesanu-product/project developer-general
lighting
 M.Dragulinescu-Electronic design/developer
 R.Matei-product/project developer/signs and
signals/metrology/consulting
 …..-Thermal design/developer
 …..-Optoelectronics design/developer
 …..-Photometrics/Metrology
 …..-Lab assistant
Lectia a 12-a

 Metrologie/Photometrie
Spectrum FL

Metal Halide
 Lumina vizibila
 Fotometria se ocupă cu măsurarea radiaţiilor optice
aşa cum este percepută de ochiul uman. CIE 1931 a
stabilit un standard bazată pe răspunsul mediu ochiul
uman sub iluminare normale cu 2 ° câmp de vedere.
 Valorile componentelor tricromatice grafic de mai jos
reprezintă o încercare de a descrie recunoaşterea
culorilor umane folosind trei curbe de sensibilitate. Y
(λ) este identic cu curba V CIE (λ) funcţie vedere
fotopică. Folosind trei măsurători tricromatice, orice
culoare poate fi complet descris.
Sensibilitatea ochiului
 Culoarea neagra-lipsa luminii absorptie
 Culorea alba sau colorata prezenta lumi-
reflexie
 Scotopic
 Fotopic
 Sensibilitate diferita
Scotopic-fotopic
Scotopic-nivel redus de
iluminare 498nm- night vision
1 watt at 555 nm = 683.0
lumens
Photopic-nivel ridicat 555nm
Flux
 Fluxului luminos (lumen: lm) este echivalentul
fotometric pentru watt, si este ponderat pentru
a se potrivi cu răspunsul ochiului
observatorului "standard".
 lumina galben-verde are cea mai mare
pondere, deoarece stimuleaza mai mult ochiul
decat albastru sau roşu cu aceiasi putere
radiometrica: 1 watt at 555 nm = 683.0
lumens
 Flux luminos
 Flux luminos (Φv) este energia pe unitatea de
timp (dQ / dt), radiată de o sursă cu lungime de
undă vizibile.
 Energia radiata peste lungimi de undă sensibile
ochiului uman in domeniul 330 nm la 780 nm.
 Fluxul luminos este o medie ponderată a Flux
Radiant în spectrul vizibil deoarece ochiul uman
nu răspunde în mod egal toate lungimile de undă
vizibile
 Lumen
 Lumen este unitatea standard pentru fluxul luminos al unei surse de lumină. Este o
unitate de măsură SI derivat bazata pe cd.
 Acesta poate fi definit ca fluxul luminos emis în unitatea de unghi solid (1 SR) de către
o sursă punctiforma cu o intensitate luminoasă de 1 cd.
 Lumenul Unitatea este atunci egală cu cd x sr. Abrevierea este LM şi simbolul este Φv.
 În termeni de putere radiantă (numit flux radiantă) poate fi exprimată ca:

fluxului luminos în lumeni puterea radianta = (W) x 683 lumeni / watt x eficacitatea
luminoasă

Fluxului luminos este o parte a puterii, care este perceput a ca lumina de ochiul uman,
iar cifra 683 lumeni / watt se bazează pe sensibilitatea ochiului la 555 nm, eficienţa
maximă in fotopic (lumina zilei) .

Un exemplu tipic de 100 watt bec incandescent are un flux luminos de aproximativ
1700 de lumeni.
De ce este important
fluxul luminos
 Sursele traditionale sunt omnidirectionale
cu toate ca necesitatea este directionala
 Sursele SSL sunt directionale pentru
necesitati directionale
 Ca o consetinta este important
cunoasterea fluxului pentru a putea sti
care este intensitatea luminoasa
Flux luminos (lumen)=
puterea luminii

Candela=
intensitatea luminii
Sfera de integrare
 Candela-puterea intr-o
directie
 Candela este unitatea de baza a intensităţii
luminoase;
 Puterea emise de o sursă de lumină într-o
anumită direcţie, ponderată de funcţia de
luminozitate (un model standardizat de
sensibilitate a ochiului uman la diferite lungimi de
undă).
 O lumanare emite lumina cu o intensitate
luminoasă de aproximativ 1 cd.
 Dacă în unele direcţii emisia este blocată de o
barieră opacă, emisia ar fi încă 1 cd în direcţiile
care nu sunt blocate.
Relatia lumen-candela
 O sursa de lumina care radiaza 1 cd uniform în
toate direcţiile radiaza un total de 4π lumeni.
 Dacă sursa au fost parţial acoperita de o
emisfera ideala, acest sistem ar radia jumătate
de flux luminos- doar 2π lumeni.
 Intensitatea luminoasă ar fi 1 cd în acele
direcţii care nu sunt ascunse.
 1 lm = 1 cd·sr (sr = steradian)
Isotropic:proprietati
identice in toate directiile
 Radiani
 Intreaga sfera are 4π steradiani
 Ωtotal = 4πr² / r² = 4π sr = 12.57 sr
 Pentru un unghi dat:
1 sr= (180/π)² grade²= 3282.8 gr²
 Ex 120 grade :
Ω120 = 4.19 sr
Ex La distanta de 1m supr 1m²
Ω1m=1 sr sau 57.29 gr
Iluminanta LUX, flux luminos
LUMEN, Intensitate CANDELA
Lux Lumen Candela
 1Lux = 1lm/m² (Ev Iluminanta- LUX)
 1Lux = 1 lm/m2 = 1 cd·sr/m²
 (Φv Luminos flux- LUMEN)
 Lux versus Lumen
 Lux ia în considerare zona în care fluxul luminos
este răspândit.
 Un flux de 1.000 de lumeni, concentrat pe o
suprafata de un metru patrat, ilumineaza cu 1.000 de
luxi.
 La fel 1000 lumeni, pe zece metri pătraţi, produce o
iluminare de numai 100 de luxi.
 Se masoara 22.0 lux de la un bec la o distanţă
de 3.162 de metri. Care este fluxul luminos, în
lumeni, produs de bec?
 Se presupune că lampa este o sursă
(punctiforma) izotropa, cu excepţia unghiului de
30 ° de la baza.
Next lesson
 Calculate the irradiance at 1.0 meter:
E1 = (d2/d1)2
E1.0 m = (3.162/1.0)2 ·22.0 = 220 lm/m2
 Convert from lm/m2 to lm/sr at 1.0 m: 220
lm/m2 ·1 m2/sr = 220 lm/sr
 Calculate the solid angle of the lamp: Ω =
A / r2 = 2π h/r = 2π [1 - cos(α/2)]
 Ω = 2π [1 - cos(330/2)] = 12.35 sr
 Calculate the total lumen output: 220
lm/sr ·12.35 sr = 2717 lm
Care este cel mai bun LED
Polar coordinates
 140 grade 100lm ?
 170 grade 100lm?
 140 grade 100 cd?

Carthesian coordinates
 Cartesian Coordinates

Using Cartesian Coordinates you mark a point

by how far along and how far up it is:
 Polar Coordinates

 Using Polar Coordinates you mark a point by

how far away, and what angle it is
Converting

 r2 = 122 + 52
 r = √ (122 + 52)
 r = √ (144 + 25) = √ (169) = 13
 tan( θ ) = 5 / 12
 θ = atan( 5 / 12 ) = 22.6 °
Lectia a 13-a

 Interpretarea rezultatelor de
Metrologie/Photometrie
Eco Design: Regulatii
244/2009
 Eficienta min 50lm/W creste la 60lm/W
 Pmax=0.24Φ+0.0103Φ unde Φ≤600lm
 Pmax=0.20Φ unde Φ>600lm
 Obligativitate in 2011
Rezultat
Sisteme de iluminat cu LED

 Distributie.
 Directie
 Iluminanta
Iluminat stradat si
arhitectonic
Birouri
ELMA 80-32
Iluminat stradal cu LED
simulare
Distributie

Întrucât GEI, în principiu, caracterizează

fluxul total in lumeni emis de corpul de
iluminat, aceasta nu ia în considerare si
distribuţia luminii.
Lumina acolo unde
este nevoie = E A
O iluminare cu eficacitate ridicata a aplicatiei
(EA) trebuie să furnizeze lumina acolo unde
este nevoie.
Lumina absorbita de corpul de iluminat sau
direcţionata către alte zone decât cele
destinate este o pierdere.
 Exemplu Dialux

C.
Lectia a 14-a

 Optica si Electronica
Distributia luminii
Polar coordinates
Carthesian coordinates
 In coordonate polare
 ilustrează distribuţia intensitatii luminoase, în plan
transversal (linia solid) si plan axial (linia punctată) a
corpului de iluminat. Curba oferă un ghid vizual de tipul de
distribuţie aşteptat de la corpul de iluminat de exemplu,
larg, îngustă, direct, etc indirect, faţă de intensitate.
Rotatie 90 grade
30 grade inclinatie
Proiector
30 grade inclinatie
45 grade inclinatie
 Coordonate carteziene
 Pentru surse de lumina foarte
directionale cum sunt proiectoarele unde
au loc variatii rapide ale intensitatii la
unghiuri mici
 O diagrama separata pentru fiecare plan
Distributie uniforma
Efectul unui perete oglinda
Efectul a doi pereti
oglinda
Street lighting
Iluminat stradal cu LED

ISO LINES/GRAFICA