istoricul cresterii viermilor de matase

Din cele peste 1,8 milioane de insecte, omul exploateaza eficient doar albinele si viermii de matase. Cu 2700 de ani i. Hr., cresterea viermlor de matase s-a generalizat in randul taranilor chinezi. Secretul cresterii viermilor de matase s-a pastrat aproape 3000 de ani de catre chinezi pana in 552 d.Hr. cand doi calugari persani au dus in secret oua de viermi de matase la Constantinopol, unde au pus bazele unui nou centru de producere a matasii. Primii crescatori romani de viermi de matase au fost ardelenii, dupa care activitatea s-a extins in Banat. In secolul XVIII au fost adus in Tara Romaneasca de catre turci.

Cndva nfloritoare, sericicultura romneasc se afl n agonie

Duzii de pe marginea drumurilor mai servesc acum doar de lemne de foc i de resurse pentru producerea uicii Pe vremuri, pentru un dud rupt te puteai alege cu decapitarea, spnzurarea sau mpucarea. Pentru unii, inventarea mtsii artificiale a nsemnat o mare uurare. ns multe generaii i amintesc i acum, i nu cu plcere, de obligativitatea hrnirii viermilor i pe timp de vacan. De civa ani, Timiul n-a mai produs nici mcar un kilogram de gogoi de mtase. Din China n Banat Creterea viermilor de mtase a fost atestat n China, din anul 2697 .Hr., fiind inut n secret. Pe la 552 d. Hr., doi clugari bizantini (unele surse vorbesc de clugri persani) au reuit s fure ou de viermi de mtase. Se spune c le-au ascuns n bastoane de bambus i astfel au reuit s le aduc pn la Constantinopol. Sericicultura a nceput s se rspndeasc n Grecia, Asia Mic, regiunile Caucazului, Sicilia, Spania etc. Celebru este i Drumul mtsii, care se ntindea ntre Changan (Xian) i coasta estic a Mediteranei. Acesta strbtea Asia Central i de Vest, fiind folosit vreme de peste 300 de ani, att de dinastia Han din China, ct i de Imperiul Roman.

http://www.banaterra.eu/romana/candva-infloritoare-sericicultura-romaneasca-se-aflaagonie

Sericicultura - ocupatie traditionala in Romania

In Banat, conditiile au fost foarte prielnice pentru cultura dudului. In aceasta zona se mai gasesc si azi duzi seculari. Ca urmare a extinderii acestei indeletniciri, in 1904 se infiinteaza Filatura de matase naturala de la Lugoj. In anul 1916 s-a format Statiunea Centrala Sericiola Baneasa, iar in apropiere de padurea Baneasa Matasea naturala este una dintre cele mai vechi fibre textile, cu inalt nivel ecologic, fiind o fibra naturala absorbanta, elastica, fara electricitate statica si cu pH neutru. Matasea bruta este cunoscuta sub numele de borangic, iar cea prelucrata era folosita pentru producerea de marame, esarfe si alte obiecte de vestimentatie traditionala. Sericicultura a luat o amploare deosebita dupa 1974, prin elaborarea unui program special de dezvoltare a acestui domeniu de activitate. Pana in 1990, tara noastra figura pe locul sase in lume si pe locul doi n Europa, fiind si membra fondatoare a Comisiei Sericicole Internationale (Lyon, Franta). Drept pentru care si nomenclatorul ocupatiilor din Romania cuprinde si

urmatoarele pozitii: finisor fire de matase naturala, prelucrator deseuri gogosi matase naturala, pregatitor gogosi matase (fierbator), operator ingreunator matase naturala, innodator fire matase naturala, finisor fire de matase natural. In 1989, s-au produs 2 496 kg de oua de viermi de matase si 830 tone de gogosi de matase.

http://www.dex-tex.info/dictionartextil/id.M%C4%83tase+natural%C4%83/i
Fibr natural proteic provenind de la fluturele de mtase Bombyx mori ce se hrnete cu frunze de dud i de la fluturele de mtase slbatic Tussah sau Eri ce se hrnete cu frunze de stejar. Fibrele brute sunt constituite din dou filamente de fibroin sudate ntre ele cu sericin, care se ndeprteaz prin degomare. Este singura fibr natural sub form filamentar. Filamentul continuu obinut dup devidarea gogoilor de mtase produse de larvele fluturilor Bombyx mori conine fibroin de culoare alb (75 %) i sericin (25 %) a crei culoare depinde de specia viermilor. Matasea a fost descoperita si folosita prima data in China, si primele dovezi ale folosirii dateaza din 3500 i.H. Legenda spune ca imparateasa Lei Zu a fost prima care a descoperit si folosit matasea. Imparateasa si-ar fi sorbit ceaiul intr-o zi sub un dud, si un cocon de vierme de matase i-ar fi cazut in ceasca. Incercand sa il scoata, imparateasa ar fi inceput sa desfasoare delicatele fire si s-ar fi indragostit de stralucirea lor fascinanta. Initial, matasea era rezervata imparatilor Chinezi pentru folosinta personala si cadouri pretioase, dar o asemenea descoperire era prea valoroasa pentru a nu fi folosita ca instrument comercial. Secretul fabricarii ei a fost pastrat pentru mai mult de 3 milenii. Calatorii care erau prinsi la granita cu oua, coconi sau viermi de matase erau executati pe loc. Prima dovada a negotului cu matase este descoperita in mormantul unei mumii egiptene, din 1070 i.H. Matasea era cunoscuta si apreciata si in Imperiul Roman, dar secretul fabricarii ei a ajuns in Europa abia in 550 d.H.. Legenda povesteste ca un grup de calugari, supusi ai imparatului bizantin Iustinian, au reusit sa scoata oua de vierme de matase ascunse in toiagele lor din bambus, goale pe dinauntru, si le-au adus la Constantinopol. In secolul al VII-lea stiinta matasii se extinsese in Sicilia si Spania, iar Andaluzia (o zona din actuala Spanie) era principalul producator de matase al Europei. Deja in secolul la XIII-lea, insa, Italia domina piata matasii si pasea in locul important care i se cuvenea in istoria acesteia. Negustorii Venetieni foloseau matasea a moneda principala de schimb si incurajau stabilirea crescatorilor de viermi de matase in Italia.

http://articole.org/moda-si-frumusete/imbracaminte/tot-ce-nu-stiai-despre-matase

Cresterea larvelor de viermi de matase

Larvele de varsta I - III

Transferul larvelor in spatiile de crestere se face prin impachetarea acestora, impreuna cu frunza tocata, in hartie de ambalaj, sau asezarea pe tavi confectionate din materiale usoare pe care crescatorul le are la indemana. Cresterea larvelor tinere se executa in spatii destinate larvelor de varsta I-III. Spatiile de crestere mai intai sunt pregatite prin dezinfectare cu formol 4%, sulfat de cupru 5%, varuire si dotarea cu stelaje de crestere dezinfectate sicuratate. Se recomanda ca temperatura sa fie constatanta si sa nu existe variatii mai mari de 1- 3 grade C in 24 de ore.

Atunci cand exista temperatura si umiditate ridicata, frunzele si excremetele fermenteaza impreuna si devin focare de infectie. Cand exista temperatura si umiditate scazuta se prelungeste perioada larvara, creste riscul imbolnavirilor iar pofta de mancare scade simtitor. Larvele de varsta I si II au nevoie de temperatura de 26-27 grade C, si umiditate a de 80-85%. Larvele de varsta III au nevoie de temperatura de 25-26 grade C, si umiditate a de 75-80%. Hranirea. Frunzele se pastreaza in incaperi cu temperatura de 10-15 grade C, si umiditatea de 75%. Frunzele se recolteaza intregi prin ciupire, fara sa fie strivite si dimineata pe racoare. Se culeg in cosuri mari. Frunzele culese pe ploaie se scutura bine de apa si se zvanta.Frunzele se toaca cu ajutorul cutitului de bucatarie in suvite subtiri de 0,5 cm pentru larvele de varsta I, 1-2 cm pentru varsta II si 2-3 cm pentru varsta III. Rarirea si schimbarea asternutului. Pentru asigurarea unei densitati optime a larvelor se efectueaza rarirea acestora odata cu schimbarea asternutului. Larvele se muta impreuna cu hartia perforata pe suprafete de crestere libera. Asternutul nu se schimba la varsa I, ci se schimba la varsta II si la varsta III si doar o singura data. La schimbarea asternutului se foloseste hartie perforata de 5 mm/varsta II si de 8 mm/varsta III. Schimbarea asternutului se face dimineata. Se aseaza hartia perforata sau plasa din material plastic peste larve. Se imprastie frunzele de dud. Si dupa aproximativ o ora se muta pe suprafata de crestere curata. Apoi astenutul vechi este indepartat si dus la platforma de gunoi sau este ars. Ingrijirea larvelor pe timpul somnurilor. In decursul celor cinci faze de larva sunt trei somnuri cu o durata de 20-24 de ore. In aceste somnuri are loc naparlirea. Pe perioada somnului larvele nu se hranesc si nu se deranjeaza. In aceasta perioad de somn , temperatura se ridica cu un grad iar umiditatea se reduce cu 5%. Se evita formearea unor curenti de aer prea puternici in incapere.Prima hranire se face cand cca. 90% din larve au iesit din somn.

Larvele de varsta IV -V (adulte)

In aceasta perioda, larvele se caracterizeaza prin consum mare de frunze, aproximativ 80% din necesarul de frunze pe intreaga perioda larvara, iar gradul de consumabilitatea este de 65 - 75% din frunza administrata. Larvele au deasemenea o rezistenta redusa fata de temperatura peste 28 grade C, umiditatea peste 75% si aerisirea defectuoasa. Valorificarea hranei este mai scazuta fata de larvele tinere. Cresterea larvelor adulte se face numai in spatii dotate corespunzator si atestate de medicul veterinar, prin ridicarea probelor sanitare din fiecare spatiu de crestere. Prima etapa de pregatire a spatiilor de crestere consta in repararea partilor deteriorate (acoperis, captuseli interioare, usi, ferestre, stelaje), inclusiv cosuri de nuiele, masini si utilaje. In halele cu pardoseala de pamant se executa o dezinfectie a solului, dupa care se va executa sapatura cu cazmaua. La terminarea lucrarii se mai face o dezinfectie a solului, a peretilor si plafonului halei. Inainte de populare se executa dezinfectia, dezinsectia si deratizarea.

Cresterea larvelor adulte se efectueaza cu frunza intreag sau cu lastari erbacei. Recoltarea frunzelor se face pe timp racoros, iar transportul se face cu remorci hipo si auto care au fost dezinfectate su curatate. Este interzis stocarea frunzelor mai mult de o jumatate de ora dupa recoltarea din plantatie. Administrarea hranei se face de cel putin patru ori pe zi. Asezarea frunzelor peste larve, se face cu multa atentie si sa le acopere bine. Lastarii se aseaza perpendicular la masa urmatoare, pentru a aerisi straturile si a rarii larvele pe verticala. Consumul cel mai mare se realizeaza din ziua a cincea a varstei V, cand larvele mananca cu lacomie si acumuleaza matasa in organism. La varsta IV (aproximativ 5 zile) asternutul se schimba o data iar la varsta V asternutul se schimba de cate ori este nevoie. La furajare cu frunza intreaga, pentru schimbarea asternutului se foloseste hartie perforata cu orificii de 13 mm. Rarirea larvelor se face asigurandu-se 3 metri cubi de spatiu pentru larvele rezultate dintr-un gram de viermi de matase. Se asigura o umiditate in spatiu de 65-70%. In zilele ploioase se va introduce sub stalaje var nestins. Spatiile se vor aerisi si ziua si noaptea. In zilele calduroase geamurile si usile pe partea umbrita trebuie sa fie in permanenta deschise. Dupa cele 36-48 ore de somn dintre varstele IV si V larvele ies regenerate. Pe durata somnului se sisteaza furajarea in totalitate si se preseaza praf de var pentru a se usca asternutul. Hranirea dupa iesirea din somn se efectueaza cand 90% din larve au naparlit. Dupa parcurgerea varstei a V (aproximativ 9 zile), larvele ajung la ingogosare, devind transparente, cu o nuanta translucida, se retrag la marginea stelajelor, si cauta trei puncte de sprijin pentru urzit, lasand in urma lor fir de matase. In aceasta perioda se face ultimul schimb de asternut si se aseaza materialul de ingogosire.

Cresterea viermilor de matase o afacere

Infiintarea unei crescatorii de viermi de matase

Pentru infiintarea unei crescatorii de viermi de matase este nevoie de o investitie de 14.000-15.000 de euro, rata profitabilitatii fiind de 20 la suta, mai ales daca avem in vedere ca perioada de crestere se desfasoara intre lunile mai-august si pot fi crescute doua serii de viermi de matase. Cu o incapere bine aerisita cu geamurile orientate catre nord-est, doua hectare de teren cultivate cu duzi si un kilogram de oua de viermi de matase se poate porni o afacere profitabila avand in vedere ca un hectar de plantatie de dud este suficient pentru cresterea a 100 grame de oua/serie. Afacerea poate porni cumparand un kilogram de oua, adica 1.000 cutii a 10 grame, pe care sa le creasca si sa distribuie larvele altor 50-100 de crescatori. Avand in vedere ca o cutie de oua costa 6 euro si contine 20.000 larve viabile, se poate spune ca este o afacere foarte buna". Pentru o cutie de 10 grame de oua este necesar un spatiu de 30 de metri patrati, iar pe un hectar de teren pot fi plantati circa 8.000 de puieti de dud. Dintr-un gram de oua se pot obtine aproximativ doua kilograme de gogosi, iar pentru cresterea unui gram de oua de viermi de matase sunt necesare 35-40 kilograme de frunze de dud.

O posibilitate pentru investitori este accesarea Programului National de Dezvoltare Rurala Se pot elabora proiecte in euro pentru construirea, modernizarea si extinderea cladirilor operationale si a utilitatilor pentru procesarea produselor de matase, dar si pentru infiintarea de plantatii de duzi. O unitate care a solicitat fonduri europene este firma, Sericulum Ideea Bacau, cu un proiect Sapard de 30.000 euro. Dupa un singur an de activate unitatea a avut profit. In Romania sunt cateva sute de crescatori de viermi de matase si care primesc materialic biologic de la Sericarom SA Bucuresti. Preturile practicate pe piata romaneasca sunt de 600 euro/kg pentru ouale de viermi de matase, si de maxim 30 euro/kg pentru gogosile de matase, iar pentru firul de matase naturala - 30 dolari pe kilogram. Durata unui ciclu complet de productie este de 55-60 de zile, iar pe parcursul unui an se pot realiza 2 serii de crestere de viermi de matase.

Succesiune activitatilor
Succesiune activitatilor dintru ciclu este urmatoarea:

incubatia oualor 13-14 zile; cresterea larvelor 28-30 de zile; ingogosarea si recoltarea gogosilor 10-11 zile; curatenia si dezinfectia spatiilor 4-5 zile.

Sucesiunea activitatiilor in seria I, care detine 70% din productia anuala:

incubatia oualor 20.04-3.05; cresterea larvelor 4.05-2.06; ingogosarea si recoltarea gogosilor 3.06-14.06; curatenia si dezinfectia spatiilor 15.06-19.06.

Sucesiunea activitatiilor in seria II, care detine 30% din productia anuala:

incubatia oualor 15.07-24.07; cresterea larvelor 25.07-23.08; ingogosarea si recoltarea gogosilor 24.08-2.09; curatenia si dezinfectia spatiilor 3.09-6.09

Productii si consumuri
Productii si consumuri in sistem gospodaresc si micro exploatatie (cu 0,5 ha duzi):

productie medie de gogosi (seria I si II): 30+20= 50 kg; 240+60=300 kg; consumul de oua de viermi de matase (seria I si II): 1+1 = 2 cutii; 8 +3 =11 cutii; necesarul de suprafata utila de crestere: 27 mp; 220 mp; necesarul de suprafata construibila: 15 mp; 110 mp;

consumul mediu de frunze de dud: 25 kg frunza si 650 kg lasari; 200 kg frunza si 7200 kg lastari; stelaje de crestere 2 m/1 m: 20 buc; 120 buc; gratare de lemn (100 x 2 x 25 cm) de ingogosare: 50 buc; 400 buc; hartie de asternut: 5 kg; 50 kg; hartie perforata sau plasa de material plastic: 20 mp; 200 mp; formol: 1l; 5l; soda caustica: 1kg; 20 kg; var: 2 kg; 50 kg termometre: 1 buc; 4 buc

Informatii suplimentare la: SC SERICAROM SA; Sos Bucuresti Ploiesti, nr 69,

sector 1; Bucuresti; Tel: mail: sericarom@surf.ro 021 230 92 20; Fax021 230 92 29; E-

Modulul sericicol familial

Exploatarea "modulului sericicol familial" ofera posibilitatea crescatorului de a utiliza un inventar sericicol simplu, eficient si ieftin. "Modulul sericicol familial" este constituit din totalitatea dispozitivelor mobile si inmobile in cresterea viermilor de matase, pe intreaga perioada de intretinere (de la incubatie pana la ingogosare). Dispozitivele (paturile de crestere) sunt constituite conform normativelor, din material lemnos, dar se pot face si din materiale metalice sau plastice. Paturile de crestere pentru "modulul sericicol familial" sunt usor de asamblat, prezinta elemente mobile adaptabile la orice tip de constructie, sunt usoare, se pot depozita in spatii restranse oferind posibilitate crescatorului de a utiliza si in alte scopuri incaperea dupa aceea. In "modulul sericicol familial" temperatura se asigura prin metode uzuale (sobe, calorifere, aeroterme) iar umiditatea prin asezarea unor vase pe sursele de caldura, sau recipiente cu apa amplasate in camere. Cantitatea de frunze pentru hrana este dependenta de cantitatea de oua luata in crestere. "Modulul sericicol familial" a fost o idee pusa in practica de Colectivul Disciplinei de Tehnologia Productiilor Apicole si Sericicole a Facultatii de Zootehnie si Biotehnologii din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj Napoca Contact: USAMV Cluj Napoca; Liviu Marghitas; Str. Manastur nr 3-5; Cluj

Masuri sanitar veterinare

Spatiile de crestere a viermilor vor avea la intrare filtru - prag (dezinfector). Zilnic se va face dezinfectia aleelor de furajare si a filtrului prag cu solutie de formol 4% si lapte de var 20%. Dupa iesirea larvelor din somn, inainte de prima masa, se vor pulveriza fin larvele cu solutie de formol 1% (50 ml / larvele provenite din 10 grame oua). Preventiv se aplica tratamente cu antibiotice - cloramfenicol 1% (2-3 ml la 10 grame larve) sau tetraciclina (3-4 grame la 10 grame larve). Aceste antibiotice se administreaza pe frunza de dud in cantitate mica, care sa poata fi consumata in intregime de catre larve. Tratamentele se aplica din 6 in 6 ore, in varsta a IV - a, ziua a patra, dupa schimbarea asternutului.

Alte masuri: prevenirea intoxicatiilor; prevenirea atacului de sobolani, soareci, furnici, pasari, insecte. Se interzice, in hrana larvelor, administrarea lastarilor de dud infestati cu omida paroasa (Hyphantria cunea). Controlul sanitar-veterinar al larvelor in varstele adulte se efectueaza obligatoriu pe baza de examen clinic, precum si pe baza de controlului microscopic, prin sondaje in varstele a IV -a si a V- a de catre medicul veterinar inspector de stat al circumscriptiei veterinare teritoriale.

Ingogosarea larvelor
Dupa parcurgerea varstei a V-a, larva atinge lungimea de 6-7 cm si greutatea de 4-5 grame. Larvele devin transparente, si la sa in urma lor fir de matase. Sesizarea inceputului ingogosarii are o mare importanta, deorece neasigurandu-se imediat materialul de ingogosare, larvele migreaza, pierzand matasea, construiesc gogosi mici in strat sau depun matasea sub forma de covor, cea ce este o mare pierdere pentru productie. Cunoscand bine simptomele ingogosirii si aceste particularitati, se instituie obligativitatea de a organiza imediat conditii optime de ingogosare. Neglijandu-se, uneori aceasta etapa, se obtine gogosi de slaba calitate si putine. Inainte de aseza materialul de ingogosire se schimba asternutul, iar in timpul urzirii gogosilor, temperatura cea mai indicata este de 23 grade C, umiditatea de 65% si o foarte buna aerisire. Nu trebuie ca larvele sa fie deranjate, deoarece intrerup urzirea, cauta alt loc pentru ingogosare si pierd matasea. Urzirea gogosilor dureaza 3 zile. Materialele de ingogosare trebuie sa fie suficiente si asezate din timp si treptat pe stelaje, pentru ca larvele sa nu se ingramadeasca si sa urzeazsca gogosi duble. Ca material de ingogosare pot fi folosite graterele de lemn, arici din plastic sau paie si in completare, ramuri de stejar, maturica, talas, paie. Materiale de ingogosare se aduna cu 7 zile de ingogosare pentru a se usca. Prin folosirea in stare verde se ajunge la patarea gogosilor. Gratarele duble din lemn se confectioneaza din resturi de sipci cu distante egale intre ele. Gratarul are doua sipci parale de 55 cm lungime si 3 cm latime, peste care se bat sipci mai subtiri, la distante egale de 3 cm. Sipcile din randul al doilea trebuie sa se intercaleze intre spatiile dintre sipcile primului rand. Pentru larvele rezultate dintr-un gram de oua viermi de matase se vor calcula minim 5 gratare. In timpul ingogosarii, unul dintre factorii care influenteaza calitatea gogosilor este lumina. Nu este indicat nici o lumina prea puternica si nici intuneric prea dens. La lumina puterica lungimea firului va fi mai mica si rezulta multa scama, iar la intuneric gogoasa este urzita rar. Lumina difuza trebuie sa cada uniform pe toate partile tufelor. Larvele ramase in urma se muta separat pe stelaje si sunt hranite in continuare. Schimbarea sternutului se face zilnic, pentru a mentine conditii bune de curatenie si aerisire permanenta. Momentul optim de recoltare a gogosilor se determina incercand "sunetul gogosi" prin scuturare sau taind cateva gogoase pentru a se constata transformarea larvelor in crisalide. Intarzirea recoltarii duce la apartia fluturilor si la perforarea gogosilor.

Recoltarea gogosilor de matase se incepe cu stelajul de jos, pentru ca larvele moarte sa nu cada pe gogosi si sa nu le degradeze. Se culeg mai intai cadavrele, gogosile neterminate si cele patate, pentru a se evita degradarea celor curate. Daca s-au folosit la ingogosare tufe, maracini, talas, paie, acestea se ard imediat iar gratarele se trec prin flacara. Dupa recoltare gogosile se curata de resturi, se claseaza si se valorifica.

http://www.gazetadeagricultura.info/viermi-de-matase/861-Cresterea%20larvelor %20de%20viermi%20de%20matase.html http://www.gazetadeagricultura.info/viermi-de-matase/1195-Cresterea%20viermilor %20de%20matase%20o%20afacere.html http://www.gazetadeagricultura.info/viermi-de-matase/1241-Sprijinirea %20crescatorilor%20de%20viermi%20de%20matase.html http://www.gazetadeagricultura.info/viermi-de-matase/1241-Sprijinirea %20crescatorilor%20de%20viermi%20de%20matase.html

Importanta cresterii viermilor de matase:

Speciile de viermi de matase crescute in Romania sunt: Bombyx Mori siPhylosamia Ricini. Aceste specii se adapteaza conditiilor climaterice din tara noastra. Valorifica eficient proteina din frunza de dud pentru obtinerea gogosilor crude de viermi de matase. Cresterea viermilor de matase reprezinta o ramura importanta a zootehniei cu vechi traditii in tara noastra, indeosebi pentru calitatiile deosebite ale firului de matase care este considerat fibra de lux a industriei textile. Firul de matase naturala are o conductibilitate termica scazuta, rezistenta ridicata (este de 12 ori mai rezistent decat firul artificial) si se incarca cu electricitate mai putin decat firele artificiale. Datorita acestor proprietati este folosit in :

Confectionarea parasutelor, fiind usoare, rezistente si elastice; Confectionarea sitelor de morarit; Izolarea unor conductori in industria electronica; Confectionarea atei chirurgicale (setolina); avand proprietatea de a se absorbi.

Crisalidele care se obin dupa filarea gogosilor sunt considerate furaje foarte valoroase pentru pesti, porci , pasari datorita continutului mare de grasime 20- 22% si proteine. In industrie, crisalidele se folosesc la obtinerea sapunurilor de lux si a produselor cosmetice. Din crisalidele vii se obtine o substanta citostatica utilizata in medicin. Sarcina (cleiul matasii) care rezulta in urma filarii gogosilor serveste la prepararea unor cleiuri speciale, a peliculei cinematografice si la prepararea unor solutii pentru protejarea obiectelor de arta n special a picturilor. Un extract embrionar din ouale fluturilor de matase HUMANOFORT BOMBYX este folosit in insuficienta hepatica si sexuala, anemii, obezitate, surmenaj fizic si intelectual.

http://www.gazetadeagricultura.info/viermi-de-matase/803Sericicultura_ocupatie_traditionala.html
Cresterea viermilor de matase Elena Pau, Alexandra Matei. O activitate foarte accesibila cu piata asigurata Cresterea viermilor de matase este o indeletnicire cu traditie a taranului roman, iar astazi reprezinta o activitate ce poate aduce venituri suplimentare in comunitatile din mediul rural, si nu numai, contribuind astfel la ridicarea nivelului de trai al acestora. Firul de matase si in final matasea obtinute de la viermii de matase sunt deosebit de pretioase. De asemenea si produsele secundare sunt la fel de importante si cautate pe piata. Intre acestea se numara: medicamente, biostimulatori alimentari, dulciuri, cosmetice (ulei de crisalida), adaosuri furajere proteice. Desi inainte de 1991 tara noatra se situa pe locul sase in lume si pe locul doi in Europa la productia de gogosi de matase, in prezent, foarte putine persoane se mai ocupa de sericicultura, dar cei care desfasoara aceasta activitate spun ca este destul de profitabila. Autor: Elena Pau Editura: RENTROP & STRATON Anul publicrii: 2008 Pagini: 252 Categoria: Animale si plante

http://www.librarultau.ro/carte/cresterea-viermilor-de-matase--i15973

Ciclul de via al unui viermilor de mtase National sericicultur staie, Thika, Kenya