LEGUMINOASE PENTRU BOABE

SOIA GLY CINE MAX

(GLY CINE HISPIDA)

1.Importan.Biologie. Ecologie
1.1.Importan
Plant oleoproteinoas soia se cultiv n multe ri ale lumii,
fiind folosit ntreaga cantitate de biomas, cu precdere, ns,
seminele bogate n substane proteice
(27,0 20,0%) i grsimi ( 17,2 26,9%).
Seminele mature pot fi utilizate n alimentaia oamenilor (n
diferite reete culinare), n obinerea furajelor combinate i
pentru extragerea grsimilor. Fina de soia, n cantiti reduse
(10-15%), n amestec cu fina de gru, determin obinerea unei
pini mai hrnitoare, se poate folosi ca adaosuri la supe i pentru
realizareaconcentratelor proteice, proteinelor texturate (carne
vegetal ) i ca substitueni ai crnii ntr-o serie de preparate
culinare. Seminele se mai folosesc pentru obinerea de produse
fermentate, sosuri lapte i brnzeturi.

 Uleiul de soia este semisicativ i se utilizeaz n consumul

populaiei, la prepararea margarinei, obinerea culorilor pentru

pictur, fabricarea maselor plastice, iar roturile i turtele
rezultate dup extragerea acestuia se folosesc n furajarea
animalelor.
Seminele i pstile nemature se utilizeaz ca legume verzi sau
pentru prepararea unor mncruri bogate n vitamine i sruri
minerale.
Planta ntreag se folosete ca furaj verde de pune, fn uscat i
conservat, nutre nsilozat, iar tulpinile i pstile rmase dup
treierat se pot folosi n furajarea animalelor (dup o prealabil
pregtire), ca ngrmnt organic, combustibil sau pentru
prelucrri industriale (obinerea furfurolului i mtsii
artificiale).

 Soia este o plant bun premergtoare chiar i pentru cerealele

de toamn, cnd se cultiv soiuri timpurii, lsnd n sol cantiti

mari de azot (80 -120 kg/ha).
Avnd n vedere multiplele utilizri ale biomasei de soia, ea este
considerat planta de aur a omenirii planta minune sau
planta viitorului.
1.2. Compoziia chimic
Seminele de soia i difereniaz componentele chimice n
funcie de cultivar, condiiile climatice ale anului, zonei,
fertilitatea natural a solului i tehnologia de cultur folosit, din
care se detaeaz fertilizarea cu macro- i microelemente.

Compozi ia chimic a semin elor de soia

Constitueni

Becker
Dilingen,
1928

Ap
Proteine
Grsime
Carbohidrai
Celuloz
Cenu

11,0
38,3
16,7
24,3
4,8
-

Piper i
Diaconescu,
Morse, 1941
1971
9,9
36,5
17,5
26,5
4,3
5,3

5 - 17
36 50
13 27
14 24
3,6 6,9
-

Cowan,
1976
4,9
41,0
21,0
25,0
2,8
5,3

 Proteina caracteristic soiei este glicinina, o substan

complex cu grad ridicat de digestibilitate, avnd un indice

ridicat de solubilizare (61 92%), apropiindu-se mult de
proteina de origine animal.
Coninutul seminelor n proteine crete sub influena
ngrmintelor azotate, prin tratarea seminelor de soia cu
Nitragin, nainte de semnat i a microelementelor (n
special molibdenul). Proteinele au valoare nutritiv
ridicat, avnd ntreaga gam de aminoacizi eseniali, unii
dintre ei n cantitate mai mare sau apropiat de cea a crnii
de porc.

 Gr simile din seminele de soia, sunt constituite din

palmitin,
stearin, olein, linolenin, linolein, fitosterin, colesterina, lecitin.
Uleiul este semisicativ ( 75 85% acizi grai nesaturai), cu indicele de
iod 107 -139. Lecitina (2 4%) are o larg ntrebuinare n medicin.
Tulpinile, frunzele i pstile au un coninut ridicat n proteine i
grsimi care, pe msur ce se apropie de maturitate, migreaz spre
semine. Fnul de soia, bogat n proteine : (15,4%) i grsimi
( 5,2%) depete ca valoare nutritiv lucerna i trifoiul.
Extractele neazotate sunt formate din monozaharide, zaharoz,
amidon, dextrin, hemiceluloz, celuloz,
pentozani, rafinoz etc.
C enua conine P2O2, CaO, MgO, K 2O.
Seminele sunt bogate, de asemenea, n vitaminele A, B1, B2, D, E, C i
K.

1.3. R spndire
Ca urmare a importanei sale deosebite, soia a nregistrat o

cretere spectaculoas a suprafeelor. Cea mai

spectaculoas cretere a suprafeelor se constat n Italia,
care realizeaz i o producie medie la hectar foarte ridicat
(peste 3000 kg boabe /ha).
Pe plan mondial n 2007 suprafaa cultivat cu soia era de
95 000 mii ha iar producia medie era de 2277 kg/ha.
Cea mai mare suprafata este in S.U.A. cu aproximativ
25.000.000 ha si o productie de 2800 kg/ha. Cea mai mare
productie se obtine in Italia 3100 kg/ha.
In Europa suprafata cultivata cu soia in anul 2007 a fost de
1982.1 mii ha, iar productia medie 1403 kg/ha.

 n Romnia, poziia soiei n grupa leguminoaselor pentru

boabe s-a schimbat esenial. Fa de numai 7000 ha cu soia

n anul 1931 i 24,9 mii n perioada 19481960 (9,216,2
% din suprafaa leguminoaselor pentru boabe), ulterior
pana in 1989 s-au cultivat suprafete mari (300.000
400.000 ha), in anul 2007 s-a cultivat cu soia o suprafata de
114 mii ha, cu o productie medie de 1244 kg/ha.
La nivelul anului 2008 suprafata cultivata cu soia a fost de
46 135 ha, cu o productie medie de 1300 kg/ha.

1.4. Sistematic. Origine. Soiuri.

Soia aparine genului Glycine L., cu specia cea mai important

Glycine max (L) Merr., sinonim Glycine hispida.

Cei mai multi autori sunt de parere ca originea soiei este in
China nordica si centrala, de unde a fost introdusa in Japonia
prin Coreea in perioada de la sfarsitul sec.al III-lea i.e.n.
Glycine max (L) Merr. Cuprinde patru subspecii caracterizate
astfel:
- subspecia chinensis are tulpina nalt i subire, frunze cu
foliole ovat-lanceolate, pubescente; flori mici de culoare alb
violacee; psti mici cu semine turtite de culoare galben, verde,
castanie sau neagr;
- subspecia indica are tulpini ramificate, foliole ovate,
lanceolate sau ovat-lanceolate, pubescente, flori mici albe sau
violacee, psti mici cu semine diferit colorate;

 - subspecia japonica are tulpini groase i ramificate, flori mari de

culoare alb sau violacee, psti mari i plate, cu semine foarte mari
(MMB = 400 500 g), diferit colorate (galbene, verzi, castanii, brune,
negre);
- subspecia manshurica singura cultivat i n ara noastr; n
cadrul acestei subspecii se cunosc mai multe varieti ce se deosebesc
ntre ele dup culoarea periorilor, pstilor, seminelor i hilul.
Soiurile de soia cultivata in tara noastra apartin subspeciei
manshurica Enk, cu forme erecte rezistenta la cadere.
In functie de perioada de vegetatie stabilita pe baza reactiei la
fotoperiodism si temperatura in S.U.A. si Canada soiurile de soia s-au
clasificat in 10 grupe de maturitate (00, 0, I, II VII), mai recent in 13
grupe. In tara noastra soiurile din lista oficiala conform clasificarii
facute de S. Dencescu sunt grupate in grupele 000 II (cinci grupe).

Variet`\ile speciei Glycine max (L) ssp. manshurica

Variet`\i

Culoare
Peri]ori
Alb`

P`st`i
Brun-deschis`

Semin\e
Galben`

Hilului
Galben`

Immaculat
a
Stricta

Alb`

Brun-deschis`

Galben`

Alb`

Brun-deschis`

Galben`

Cafeniudeschis`
Cenu]ie

Serotina

Alb`

Brun-deschis`

Galben`

Neagr`

Flavida

Ro]cat`

Galben`

Galben`

Sorida

Ro]cat`

Galben`

Cafenie

Ucrainica

Ro]cat`

Castaniudeschis`
Castaniudeschis`
Castaniudeschis`

Galben`

Latifolia

Ro]cat`

Galben`

Viridis

Ro]cat`

Verde

Verde

Brunneum

Ro]cat`

Cafenie

Cafenie

Nigrum

Ro]cat`

Castaniudeschis`
Castaniudeschis`
Castaniudeschis`
Castaniudeschis`

Cafenie cu
dung` alb` la
mijloc
Neagr`

Neagr`cafenie, ro]ie

Culoare
tegumentelor

Communis

Soiuri
Soiurile existente in cultura se deosebesc prin:pubescenta plantei, forma,

culoare si marimea semintelor, culoarea hilului, forma fructelor, forma

foliolelor, culoare florilor.

In functi de cerintele termice soiuril de soia (>10C) se incadreaza in:

soiuri foarte timpurii, grupa 000 (=1000 1150C): Diamant si Perla
soiuri timpurii grupa 00 ( =1150-1250C): Atlas, Romanesc 99, Safir,

Agat, Opal, Onix

soiuri semitimpurii grupa 0 (=1250 -1350C): Columna, Proteinka
soiuri semitarzii grupa I (=1350-1400C): Danubian, Triumf,
Balkan
soiuri tardive -grupa II (=1400 1550C): Stine 2250
In tara noastra se afla in cultura soiuri din toate grupele de maturitate
repartizate pe zone de cultura.

Soiuri de soia cultivate in Romania

Soiul

Precocitatea

Varietatea

Talia pl.
(cm)

Form`

MMB
g

Protein`
%

Gr`simi
%

Poten\ial de
prod.
q/ha

Rezisten\` la:
C`dere

Boli

Diamant

000

Latifolia

70-90

Sferic`

170

38.5

20.3

23-32

Ilfov

000

Immaculata

70-95

Sferic`alungit`

160-180

43.4

18-21

18-33

FR

Perla

000

Sorida

Atlas

000

Communis

Gadir

00

Communis

Clamir

Stricta

Columna

Sorida

Stil

Communis

Zefir

Communis

Cresir

Sorida

Danubiana

Latifolia

Elisir

Triumf

70-85

Sferic`

165-190

35-40

21-22

27.7

80-100

130-200

41.5

19.5

20-35

MR

MR

55-75

Sferic`

160-185

37-43

19-21

27.5

FR

MR

75-100

Sferic`

160-190

37-43

19.21.5

35-39

MR

RM

80-100

Sferic`
Turtit` u]or

150-190

37-40

20-21.5

19-43

FR

RM

70-120

Sferic`

150-170

33-45

17-24.5

30-40

70-90

Sferic`

180-200

37-41

19.5

35-43

FR

80-115

150-200

38-44

19.5-22

16-38

FR

RM

70-108

145-210

33-42

18-24

28-40

MR

Stricta

75-95

Sferic`, u]or
turtit`

165-200

38-42

19.5-22

36-42

RM

Sorida

70-112

Sferic`
turtit`

165-190

36-42

19-22

35-40

Lena

Immaculata

65-125

Sferic`

150-190

37-42

17-24.5

25-45

Valkir

Immaculata

75-110

Sferic turtit`

160-190

37-43

18.5-21

29

Victoria

Immaculata

65-100

160

40

20-21

28-44

FR

Stine -2250

II

Sorida

70-90

Sferic turtit`

170-220

37-44

19-21

35-40

MR

1.5 Particularitatile biologice

Semintele de soia germineaza epigeic. Cantitatea de apa necesara

germinatiei este 150% din greutatea semintelor.

Sistemul radicular este pivotant, dezvoltat in functie de
particularitatile soiului, de textura solului, de umiditatea acestuia
si de gradul de fertilitate.Radacinile patrund pana la 130-140 cm
in
functie
de
tipul
de
sol.
Pe radacinile laterale se formeaza nodozitati numai daca
semintele se bacterizeaza inainte de semanat cu bacterii fixatoare
de azot specifice culturii de soia.
Tulpina de soia este erecta, cu lungimea intre 60-200 cm mai
mult sau mai putin ramificata (4-12 ramificatii), in functie de soi
si
de
spatiul
de
nutritie.
Exista trei tipuri de tulpini: cu crestere determinata, crestere
nedeterminata si intermediara.

Frunza este trifoliata, suprafata de asimilare variaza in

functie de soiul cultivat si oscileaza intre 30.00040.000 m2/ha.

Florile sunt grupate cate 3-9 in raceme, soia este
planta autogama, inflorirea dureaza intre 15-40 zile, in
functie de soi.
Fructul este o pastaie dehiscenta si cuprinde 2-3
boabe.
Samanta are tegumentul gros, greu permeabil, MMB
variaza intre 50 400 g.

1.6.Cerin\ele fa\` de clim` ]i sol

Soia este o plant` termofil`, pentru a ajunge la

maturitate are nevoie de o sum` a gradelor de

temperatur` de 2200-2800C, la o durat` a
perioadei de vegeta\ie de 110-150 de zile.
Temperatura minim` de germina\ie este de 7-8C,
iar cea optim` 20-25C. soia este sensibil` fa\` de
temepraturile joase, [ns` nu [n a]a m`sur` ca
fasolea , ea poate suporta ]i temperaturi joase de
0.5-2C sub zero. Pentru o cre]tere ]i dezvoltare
normal` are nevoie [n lunile de var` (iulie-august)
temperaturi s` nu fie sub 20-21C. O influen\`
negativ` au oscila\iile mari de temperatur` de la zi
la noapte.
{n
perioada de [nflorire temperatura optim` a
aerului este de 18-20 C, temperaturi medii peste
22C, cu insola\ie puternic` mult` zile la r@nd pot
provoca avortul florilor.

 {n perioada de de formare a p`st`ilor ]i de

umplere a boabelor temperaturile cuprinse

[ntre 22-23C, favorizeaz` at@t formarea
p`st`ilor pe [ntreaga plant` c@t ]i num`rul
maxim de boabe [n p`st`i.
{n faza de coacere temperatura trebuie s` fie
[n cursul zilei de 18-22C, pentru a favoriza
pierderea treptat` a apei din boabe.
Soia este o plant` heliofil` obligatorie, pentru
un soi durata perioadei de vegeta\ie este un
caracter controlat genetic, dar el este
influen\at puternic de interac\iunea dintre
lungimea zilei ]i temperatur`.

 Fructificarea este condi\ionat` [n mare

m`sur` la soia de durata zilei.

Soia este o plant` de zi scurt`, nop\ile lungi
din timpul primei p`r\i a perioadei de
vegeta\ie determin` reducerea perioadei de
vegeta\ie.
Soia [n condi\ii de zi scurt` nu numai c`
[nflore]te mai repede dar ramific` mai
abundent ]i []i prelunge]te perioada de
formare a boabelor lucru care se reflect`
pozitiv [n m`rimea produc\iei.
{n condi\ii de zi lung` perioada de formare
a fructelor este mai scurt`, produc\ia fiind
diminuat`.

Cerin\ele fa\` de ap` sunt relativ mari. La

germina\ie s`m@n\a absoarbe cca 130 %

din greutatea sa, iar coeficientul de
transpira\ie este de 500-700. {n fazele de
[nflorire ]i fructificare solul trebuie s` fie
aprovizionat la 70-80 % din capacitatea de
c@mp pentru ap`, iar umiditatea aerului
nu trebuie s` scad` sub 60 %.
Solurile recomandate sunt cele cu textur`
mijlocie, cu reac\ie neutr` nu suport`
solurile grele, argiloase care [n anii ploio]i
prezint` exces de umiditatea iar [n cei
seceto]i formeaz` curst` groas` care
[mpiedic` r`s`rirea, sau cele pe care apar
procese de salinizare.

Zonele ecologice
Soia are in tara noastra mai multe zone ecologice:
Zona foarte favorabila: in partea de vest a tarii (Caras, Timis, Mures,

Campia Crisurilor si Somesului), in Moldova (Bazinul Jijiei, Lunca Siretului),

in Transilvania (Vaile Muresului si Tarnavelor).
Zona favorabila: in sudul tarii
In functie de factorul termic s-au stabilit 5 zone de favorabilitate:
Zona 1: Sud, Sud-Est =1600 1750C, in aceasta zona soia gaseste conditii
favorabile pe terenurile irigate si pe cele cu aport freatic; se recomanda pentru
cultura soiurile semitarzii si semitimpurii
Zona 2: Campia Banatului si Crisanei =1400 1600C, care se caracterizeaza
prin numar redus de zile cu temperaturi mai mari de 30 C si cantitati mai mari
de precipitatii in perioada de vegetatie; se recomanda soiurile semitarzii si
semitimpurii
Zona 3: in partea de nord a Campiei Romane =1400 1600C;
Zona 4: estul Moldovei si nord-vestul Transilvaniei =1200 1400C;
Zona 5: Transilvania si NE tarii =1100 1200C, se cultiva soiurile timpurii
si foarte timpurii

Stadiile de dezvoltare la soia

0. Sem`nat rasarire, formarea frunzelor simple. Pentru a

germina samanta de soia absoarbe aproximativ 150 % din

greutatea sa apa. Semanatul se face inaintea porumbului sau in
acelasi timp cu porumbul, de regula in a doua jumatate alunii
aprilie, cand in sol la adancimea de 7-8 cm se realizeaza 8-10
C.
Radicula str`bate [nveli]ul semin\ei, vine [n contact
cu solul, se transform` apoi [n r`d`cin` principal` ]i
[ncepe s` emit` peri]ori absorban\i. {n aceast` faz`
hipocotilul se [ndreapt` [n sus ]i for\eaz`
cotiledoanele s` ias` la suprafa\a solului, (germinatie
epigeica) cotiledoanele iesite la suprafata solului inverzesc in
scurt timp.
Primele frunze aparute sunt simple, acest stadiu dureaza pana la
desfacerea completa a frunzelor simple deasupra cotiledoanelor.

1. Dezvoltarea primelor frunze compuse.

Plantele au inaltimea de 12-15 cm, prima frunza compusa fiind complet
desfasurata, a doua inca nedesfacuta. Sistemul radicular se ramifica si
exploreaza o zona mai mare de sol, care este necesar sa fie tot timpul bine
aprovizionat cu apa si elemente nutritive. Conditiile optime sunt atunci cand
temperatura medie diurna a aerului variaza intre 12-15 C, iar solul este
aprovizionat cu apa la nivelul a 60-70 % din capacitatea sa de retinere.
Se verifica daca se formeaza nodozitati, respectiv daca activitatea bacteriilor
fixatoare de azot se desfasoara normal.
Terenul trebuie mentinut curat de buruieni, iar daca este necesar se face
fertilizarea cu azot (daca bacteriile nu sunt active)
2. Inceputul infloritului.
Inaltimea plantei este de 30-35 cm, frunzele compuse sunt in numar de 5-6, la
partea inferioara a plantei apar primele flori.Incepe perioada critica pentru apa
care dureaza pana la umplerea boabelor din partea superioara a plantei.

3. Mijlocul infloritului.
Inaltimea plantelor este de 40-45 cm, apare cea de a 8-a frunza trifoliata si peste 50 % din
lan are cate 3-4 inflorescente.
4. Inflorirea deplina.
In timp planta creste ajungand la 60 cm, numarul frunzelor compuse sunt de 9-10, apar
ramificatiile, florile de la baza cad.
In faza de inflorire solul trebuie aprovizionat cu apa la nivelul a 70-80 % din capacitatea
de retinere, iar umiditatea relativa a aerului nu trebuie sa scada sub 60 %, in caz contrar
un numar mare de muguri axilari se pierd, astfel ca se micsoreaza numarul ramurilor sau
al florilor in detrimentul productiei. La nevoie se recurge la irigare cu norme de 8001000 m cubi/ha, pentru a crea un mediu favorabil infloririi.
5. Inceputul formarii pastailor.
Pe planta se gasesc in acelasi timp muguri florali (varf), flori (partea mijlocie) si primele
pastai formate (in partea inferioara).
Planta trebuie sa aiba sistemul radicular si aparatul foliar complet sanatoase, deoarece
nevoia de absorbtie si apoi de pregatire a hranei sunt deosebit de importante in procesul
de formare si umplere a boabelor.

6. Formarea si cresterea rapida a pastailor.

Terminarea completa a infloritului si formarea rapida a pastailor.
7. Cresterea in marime a boabelor.
Pastaile sunt formate pe toata lungimea tulpinii, chiar si in varful
de crestere. Pastaile de la baza ajung la lungimea normala si au
boabele normal dezvoltate.
8. Terminarea umplerii boabelor.
Pastaile din varful plantei sunt aproape complet dezvoltate,
frunzele de la partea inferioara incep sa se ingalbeneasca.
9. Planta inceteaza sa mai creasca.
Frunzele verzi raman numai in partea superioara, pastaile de la
baza plantei sunt ingalbenite.

10. Maturitatea deplina.

Planta se deshidrateaza, tulpinile raman fara frunze, pastaile sunt
brunificate, iar boabele au culoarea galbena specifica, cu luciu metalic,
semne care marcheaza maturitatea fiziologica.
Cu cat cantitatea de substanta uscata acumulata este mai mare si
perioada de acumulre este mai lunga, cu atat productia de boabe este
mai ridicata.Acest lucru se petrece in toamnele mai umede dar deosebit
de calduroase, cand prelungirea perioadei de acumulare favorizeza
procesul de umplere a boabelor si sporeste productia.
Cand peste 95 % din pastai produc zgomot datorita uscarii boabelor in
pastaie, iar umiditatea boabelor este de cel mult 15 %, se incepe
recoltatul.

1.2. TEHNOLOGIA DE CULTURA

1.2.1Rotatia
Este o planta putin pretentioasa fata de planta premergatoare.
Dupa grau se observa o tendinta vadita de crestere a productiei in
comparatie cu plantele tarzii. Dupa plantele cu boli comune
trebuie corectata amplasarea in asa fel incat planta premergatoare
sa inlature posibilitatea infectiilor.
Cultura de soia poate fi ampasata in rotatii de 2 ani de tipul soiagrau pe terenurile neirigate sau soia-porumb pe ternurile irigate
sau in zone umede, precum si in rotatii de 3 ani soia-grauporumb, in cazul terenurilor neinfectate cu Sclerotinia.
Pe terenurile infectate, durata rotatiei va fi de 4-6 ani, din care
vor lipsi floarea-soarelui, rapita si leguminoasele anuale si
perene.

1.2.2.Fertilizarea

Soia este o mare consumatoare de substante fertilizante si in special de azot.

Fertilizarea organica nu este indicata, soia valorifica eficient
ingrasamintele organice la 2-3 ani dupa aplicare.
Fertilizarea cu fosfor soia consuma 30-35 kg P2O5 / tona de boabe, la
care se adauga productia secundara. Ingrasamintele cu fosfor se aplica inainte
de aratura sau daca se folosesc ingrasaminte complexe inainte de pregatirea
patului germinativ. Continutul in fosfor mobil al solului trebuie sa fie de 6 mg
P2O5 /100 g sol ( 26 ppm P).
Fertilizarea cu potasiu este strict necesara si se utilizeaza in doze de 40
60 kg/ha K 2O, pe solurile care au un continut in potasiu schimbabil sub 18 mg
K 2O/ 100 g sol, aplicarea se face la fel ca si cele cu fosfor.
Fertilizarea cu azot se aplica in timpul vegetatiei in perioada de la 1 2
frunze trifoliate pana la inflorit. Ingrasaminte se pot aplica in timpul prasilelor
in functie de numarul plantelor cu nodozitati si procentul de nodozitati pe
plante.
Determinarea numarului mediu de nodozitati pe planta si a procentului de
plante cu nodozitati se face in faza de 1-2 frunze trifoliate.

Fertilizarea cu azot

Nr. de nodozitati Plante

pe planta
nodozitati
%
peste 5
1-5
0

Peste 85
Peste 50
0

cu Doza de N Momentul
aplicarii
(kg/ha)
ingrasamintelor cu azot

0-30
30-50
50-80

La prasila a II-a
La prasilele I si a II-a
La prasilele I si a II-a

 Cantitati mai mari de azot se pot aplica pe solurile acide, unde eficacitatea

bacterizarii
semintelor
este
mai
slaba.
Ingrasamintele cu azot se aplica cu ajutorul fertilizatoarelor montate pe
cultivatoare.
Rezultate excelente se obtin cu ajutorul ingrasamintelor foliare complexe cu
microelemente de tip Polyfeed care contin in afara de NPK, zinc, magneziu,
fier, bor, cobalt, substante indispensabile productiei de soia.
Mentionam ca fertilizarea foliara nu influenteaza in nici un fel formarea
nodozitatilor pe radacini ci doar contribuie la cresterea accesului substantelor
fertilizante. Aplicarea acestuia se face concomitent cu aplicarea tratamentului
de combatere a buruienilor. La fiecare stropire se aplica 10 l/ha Polyfeed 1919-19+2%Mg0+9 microelemente.
Trebuiesc aplicate 2 tratamente, primul la formarea completa a frunzelor, iar al
doilea la inceputul formarii pastailor.
Sporul de productie la soia este foarte mare ca urmare a aplicarii
ingrasamantului foliar si creste continutul de proteine si ulei in boabe.

1.2.3.Lucrarile solului
Soia are cerinte moderate fata de adancimiea de afanare a solului, dar

este foarte pretentioasa la nivelarea terenului si calitatea patului

germinativ.
Lucrarea de baza a solului se executa prin aratura de vara sau
toamna la adancimea de 20-25 cm in agregat cu grapa stelata.
Aratura facuta vara dupa premergatoare timpurii se niveleaza si se
mentine curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu discuri.
Nivelarea terenului se face concomitent cu lucrarea de discuire a
araturii prin atasarea lamei de nivelare la grapa cu discuri.
Pregatirea
patului germinativ urmareste mobilizarea si
maruntirea solului pe adancimea de semanat, distrugerea buruienilor
rasarite sau lastarite, incorporarea erbicidului si pastrarea apei in sol.
Lucrarea se executa cat mai aproape de data semanatului cu
combinatorul prin 1-2 treceri.
Se va evita efectuarea unui numar mare de treceri pe teren, care
determina compactarea solului si pierderea umiditatii.

1.2.4.Samanta si semanatul
Samanta trebuie sa aiba germinatia minimum 80%, puritatea fizica

minimum 98%, puritatea biologica minimum 98%.

Samanta trebuie bacterizata cu Rhizobium japonicum. Bacterizarea
semintei contribuie la fixarea pe cale simbiotica a 80 170 Kg. N/ha.
Pentru bacterizare se foloseste biopreparatul Nitragin soia, fabricat pe
suport de agar-agar si se utilizeaza in doza de 4 flacoane pentru
cantitatea de samanta necesara la suprafata de 1 ha.
Epoca de semanat este foarte importanta pentru cultura de soia,
deoarece ea influenteaza puternic cresterea si fructificarea plantelor
prin actiunea temperaturii si a fotoperioadei. Ea se declanseaza cand in
sol se realizeaza minim 7 8C ceea ce corespunde temperaturii medii
zilnice de 14 - 15C.Calendaristic aceste conditii se realizeaza
incepand cu prima sau a doua decada a lunii aprilie in sudul si vestul
tarii si in ultima decada a lunii aprilie sau la inceputul lunii mai in
celelalte zone.

 In prima parte a epocii de semanat se vor semana soiurile

semitarzii si tarzii, care au reactie mai puternica la

fotoperioada (prefera zile scurte), iar in a doua parte a
perioadei, soiurile semitimpurii, timpurii si foarte timpurii.
Adancimea de semanat este de 3-4 cm adancime la
inceputul perioadei optime de semanat si 4-6 cm la sfarsitul
perioadei sau pe terenuri usoare si uscate.
Distanta intre randuri se va diferentia in functie de
gradul de infestare cu buruieni si metodele de combatere
utilizate, sistema de masini folosita la lucrarile de
intretinere, metoda de udare si soiul cultivat.

 In cazul utilizarii erbicidelor antigramineice aplicate inainte de semanat

si a tratamentelor in vegetatie cu erbicide pentru combaterea

buruienilor dicotiledonate, semanatul se face in randuri echidistante la
50 cm intre randuri cand se dispune de tractor de 45 CP sau in benzi
de 3 x 45 cm cu intervale de 70 cm intre benzi pe urmele rotilor
tractorului, cand la intretinere se foloseste tractorul U650. La irigarea
prin brazde se va semana 3x40x70 cm sau 3x45x70 cm. La culturile
irigate prin aspersiune sau neirigate si puternic infestate cu zarna se
seamana in benzi de 2 randuri la 30x70 cm.
In cazul utilizari metodelor de combatere chimica incompleta a
buruienilor, semanatul soiei se va efectua la distantele de 70 cm intre
randuri pentru a permite intretinerea culturii prin prasile.
Densitatea optima a semintelor la semanat va fi de 50-55 boabe
germinabile/m iar la recoltare sa se ajunga la 400-450 mii plante/ha.
Limita maxima a densitatii se recomandata pentru soiurile
semitimpurii, timpurii si foarte timpurii.

1.2.5.Lucrari de intretinere a culturii

Combaterea buruienilor
Cultura de soia face parte din grupa culturilor de prasitoare
puternic concurate de buruieni in primele 4-6 saptamani,
care pot determina pierderi de productie de 30-80 % in
cazul infestarilor putenice cu speciile: Sorghum
halepense din rizomi, Xanthium, Abutilon,
Chenopodium, Solanum.
Prin combinarea metodelor chimice cu cele agrotehnice
(rotatia, lucrarile solului, semanatul la epoca optima) si
preventive (samanta de soia fara buruieni) se obtine o
reducere a nivelului de infestare cu buruieni sub pragul
economic de daunare.

Speciile de buruieni frecvente in culturile de soia sunt:

monocotiledonate Setaria sp. (mohor), Digitaria
sanguinalis (meisor), Sorghum halepense (costrei),
Agropyron repens (pir tarator);
dicotiledonate:
Amaranthus
retroflexus
(stir)
Chenopodium album (caprita), Atriplex patula
(loboda), Solanum nigrum (zarna), Xanthium
strumarium (cornuti), Abutilon theophrasti (teisor),
Polygonul convolvulus (hrisca urcatoare), Galinsoga
parviflora (busuioc salbatic), Portulaca oleracea
(iarba grasa, Gallium aparine (turita), Cirsium
arvense (palamida), Convolvulus arvense (volbura),
Sonchus arvensis (susai).

 Se adopta masuri de amplasare a culturii care lasa terenul

curat de buruieni; pentru aceasta cerealele paioase sunt cele

mai bune premergatoare.
Este foarte indicat ca pe solele care prezinta un grad ridicat
de infestare cu buruieni perene (costrei, palamida, susai,
volbura) sa se faca combaterea acestora in miristea de grau,
in vara precedenta, inainte de aratura utilizand 4 l/ha
produs pe baza de gliphosat.
In acest fel rezerva de buruieni perene, dar si anuale este
redusa simtitor, urmand ca, prin lucrari de intretinere si
aplicare a erbicidelor in cursul perioadei de vegetatie sa se
asigure o cultura de soia libera de buruieni

Erbicide utilizate pentru combaterea

buruienilor in culturile de soia
Erbicidul
Basagran forte
-480g/l
bentazon+150 g/l
wettol (muiant)

Spectrul de combatere

Doza

Epoca de aplicare

Buruieni dicotiledonate anuale,

este omologat si pentru fasole

2.0-2.5 l/ha

Postemergent, buruienile
in faza de rozeta, se aplica
cand temepratura aerului
este mai mare de 15C, de
la momentul aplicarii
trebuie sa treaca 8 ore fr
precipitaii

Frontier forte
(720 g/l dimetenamid)

Buruieni monocotiledonate anuale

(Setaria, Echinochloa, Digitaria) si
unele dicotiledonate (Amaranthus)

0.8-1.4 l/ha
n funcie
de
coninutu
l n
humus al
solului

ppi 3-4 cm n condiii de

secet i preemergent n
condiii de umiditate.

Pulsar 40
(40g/l imazamox)

Buruieni dicotiledonate anuale i

unele monocotiledonate, este
omologat i pentru mazre n
aceeai doz.

0.75-1.0 l/ha

Postemergent timpuriu

Stomp 330 CE
(330g/l pendimetalin

Harmony 50 SG
(50% tifensulfuron
metil)

Furore Super 75 EW
(fenoxaprop-p-etil
75 g/l)

Buruieni monocotiledonate anuale

i unele dicotiledonate

4-5 l/ha

ppi, cu incorporare
superficial, sau
preemergent
la 1-5 zile de la semnat,
soia prezinta selectivitate
fiziologic pentru
erbicidul Stomp, de aceea
erbicidul se poate
incorpora.

Buruieni dicotiledonate anuale,

mai putin Solanum nigrum i
Datura stramonium

12 g/ha +
adjuvantul
Trend

Postemergent; cultura nu
se prete nainte i dup
tratament, cel mai bun
moment pentru prit este
la 12-14 zilr dup
tratament.

3,5 l/ha

Postemergent, cand
buruiana din rizomi este n
faza de 4-8 frunze, adica
la o naltime de 20-30 cm

Costrei (Sorghum halepense) din

rizomi, Cynodon dactylon (pir
gros)Echinochloa crus-galli (iarba
barboasa),Setaria sp. (mohor)
Apera spica-venti (iarba vantului)
Avena fatua (odos)
Lolium sp. (raigras)
Triticum sp. (grau samulastra)

Dual Gold 960 EC

(960 g/l Smetolaclor)

Buruieni monocotiledonate
anuale (Setaria,
Echinochloa, Digitaria) i
unele dicotiledonate
(Amaranthus, Chenopodium,
Hibiscus)

1-1,5 l/ha

ppi 3-4 cm , 200-400 l ap,

Eficacitatea optim a
tratamentului se obine n
condiii de pregtire bun a
patului germinativ, fra
bulgri, bine mrunit n
primvar, dup artura de
toamn.

Fusilade Forte
(150 g/l fluazifopp-butil)

Buruieni monocotiledonate
anuale (Setaria, Echinochloa,
Digitaria, Sorghum halepense
din semine)

0.8 l/ha

Postemergent

Costreiul (Sorghum) din

rizomi - cnd plantele de
costrei au nlimea < 15 cm

1 l/ha

postemergent

Costreiul (Sorghum) din

rizomi - cnd plantele de
costrei au nlimea ntre1525 cm

1,3-1,5 l/ha

postemergent

Relay
(900 g/l acetoclor)

Pledge 50 WP
(flumioxazin 50%)

Buruieni monocotiledonate anuale

(Echinochloa sp., Setaria spp.,
Sorghum halepense din semine)
i
unele dicotiledonate (Solanum
nigrum, Galinsoga parviflora,
Amaranthus spp., Chenopodium
spp., Portulaca oleracea, Cirsium
arvense, Polygonum aviculare)

Buruieni dicotiledonate anuale

(Solanum nigrum, Amaranthus,
Hibiscus,Abutilon, Capsella bursa
pastoris, Portulaca oleracea,
Senecio vulgaris, Chenopodium
album) i unele monocotiledonate
(Echinochloa spp., Digitaria
sanguinalis)

1.7-2.2
l/ha

90-120
g/ha

se aplic n cel mult 5 zile de

la semnat, nu necesit
ncorporare, ns n condiii
de secet se poate ncorpora
supercial la o adncime de 34 cm, fr a ajunge la
adncimea de semnat. Solul
trebuie s fie foarte bine
pregtit, fr bulgri, fr
resturi vegetale sau buruieni
rsrite.
Preemergent, erbicid
pelicular, cu aciune
rezidual, poate persista mult
timp n sol n primii 5 cm.

Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor

Se recomanda respectarea cu strictete a elementelor
tehnologice: rotatie, epoca de semanat, densitate,
combaterea buruienilor.
In vederea reducerii pierderilor cauzate de patogenii de sol
(Fusarium spp, Pythium de baryanum) se recomanda
tratarea semintei cu Orius TS 1,5 Kg/t, Apron 1 l/t sau
Dividend Formula M 1,7 l/t samanta.
Pentru combaterea acarianului rosu (Tetranychus urticae) se
foloseste un acaricid care se aplica la aparitia daunatorului,
Omite 0,8 l/ha, Mitac 1,5l/ha, la aparitia daunatorilor.
De mentionat ca daca se fac irigarile corect, atacul de
paianjen este evitat in mare masura.

Irigarea
Consumul de apa al soiei este cuprins intre 4800-6500
m3/ha
Primul moment critic pentru apa este la germinarea
semintelor. In primaverile secetoase se aplica o udare
de rasarire de 250-300 m3 apa/ha evitandu-se formarea
crustei. Aceasta udare va influenta pozitiv actiunea
erbicidelor reziduale nevolatile.
Urmatoarele faze critice sunt: butonizarea, inflorirea,
formarea si umplerea boabelor. Nu se recomanda
irigarea dupa 20 august pentru a nu prelungi prea mult
vegetatia.

Recoltarea
Recoltarea fara pierderi este determinata de nivelarea terenului,

densitatea culturii si insertia pastailor la minim 10-12 cm

inaltime.
Momentul optim de recoltare incepe cand umiditatea boabelor
ajunge la 16% si se incheie inainte de a ajunge la 12 %.
Recoltarea prea timpurie impune necesitatea uscarii semintelor si
determina pierderi prin vatamarea semintelor, treierarea
incompleta sau prin infundarea sitelor cu boabe mari.
Intarzierea recoltarii provoaca pierderi mari prin scuturare, iar
aparitia unor perioade umede, cu precipitatii, provoaca pierderi
mari prin scuturare.
Productiile care se pot realiza variaza intre 3-4,5 t/ha in zona I
de cultura in conditiide irigare, 2,5-3 t/ha in zona a II a de
cultura si 2-3 t/ha in zona a III a.